MINISTERUL ENERGIEI ELECTRICE

3. RE-l 175/87
m INSTRUCŢIUNE TEHNOLOGICĂ DE EXPLOATARE A
ÎNTRERUPTOARELOR AUTOMATE DE JOASĂ TENSIUNE TIP OROMAX
CUPRINS
Pag.
Consideraţii generale............................... ..........................57
Caracteristicile tehnice şi constructive ale întreruptoarelor tip OROMAX 58
2.1. Caracteristicile tehnice..............................................58
2.2. Caracteristicile constructive.....................................60
3. punerea în funcţiune a întreruptoarelor...................... 61
3.1. Operaţiile preliminare...............................................61
3.2. Controlul mecanic.....................................................64
4. întreţinerea elementelor componente......................... 69
4.1. Generalităţi...............................................................69
4.2. Camerele de stingere.................................................69
4.3. Părţile izolante..........................................................71
4.4. Părţile metalice.........................................................71
4.5. Contactele.................................................................71
4.6. Mecanismul de comandă......................................... 75
4.7. Conexiunile..............................................................75
4.8. Circuitele auxiliare...................................................77
4.9. Motoreductorul pentru tensionarea resoartelor....... 77
4.10. Declanşatorul de tensiune minimă.......................... 78
5. înlocuirea elementelor şi subansamblurilor.................78
5.1. Electromagnetul de deschidere.................................78
5.2. înlocuirea electromagnetului de închidere............... 81
5.3. înlocuirea contactelor auxiliare................................ 84
5.4. înlocuirea grupului motoreductor pentru tensionarea resoartelor 86
5.5. înlocuirea declanşatorului de tensiune minimă........ 88
6. Condiţiile de depozitare..............................................92
7. Calculul curenţilor de reglaj pentru declanşatoarele întreruptoarelor de 0,4 kV 94
Pag.
- - Reg|area protecţiei la suprasarcină.................................... 94
7 1

- - Reglarea protecţiei la scurtcircuit cu temporizare

7 2

dependentă de curent............................................................ 96
' - Reglarea protecţiei la scurtcircuit cu declanşare
73

. instantanee............................................................................. 97
8. Verific^ ş. reglarea în exploatare a declanşatoarelor tip H. 98
81
• Caracteristicile tehnice ale declanşatoarelor tip H...... 98
8.2. Controlul vizual al declanşatoarelor tip H.................. 99
83
' Reglajul termic al declanşatorului tip H........................ 101
8A
- ^giajuj electromagnetic al declanşatorului tip H............ 104
8.5. Controlul timpilor de declanşare a declanşatorului
^rmic...................................................................................... 107
Anexe la 0ap Q
Anexa 8.1. Desen de ansamblu.......................................109
Anexa 8.1.^ Carcasă ...................................... 110
Anexa 8.1.2 Circuit magnetjc....................................................111
Anexa 8.1.3 jug................................................................112
- Schema de verificare a declanşatoarelor tip H............. 113
8 6,

9. Verificarea şj reglarea în exploatare a declanşatoarelor

tip MKsj ...............................................................................113
9.1. Caracteristicile tehnice ale declanşatoarelor tip MKst 113
9.2. Caracteristicile constructive ale declanşatoarelor
KPtoK*................................................................................. 115
- - 9larea declanşatoarelor................................................. 119
9 3 Re

- - terminarea valorilor reglate ale declanşatoarelor.......... 127

9 4

9.5. Verincarea montării şi a funcţionării mecanice a

dec
lanşatoarelor........................................................................127
10. Recomanctări privind periodicitatea reviziilor şi reparaţiilor. Materiale|eşjscu|ele necesare 129
56
1. CONSIDERAŢII GENERALE
întreruptoarele automate de joasă tensiune tip OROMAX se |utilizează pentru comanda şi
protecţia unităţilor funcţionale cu o ¿ importanţă deosebită atunci când:
- curentul nominal ai unităţilor funcţionale protejate este mai ; mare sau egal cu 600 A;
- receptoarele protejate funcţionează frecvent în regim de "suprasarcină;
- este necesară repunerea imediată în funcţiune a receptoarelor Za căror alimentare s-a
întrerupt prin funcţionarea protecţiei.
V; Având în vedere condiţiile grele de mediu din exploatare şi complexitatea întreruptoarelor
tip OROMAX, este necesară efectuarea •periodică a unor operaţii de întreţinere şi reparare de
către un personal instruit.
i. în acest sens, prezenta instrucţiune pune la dispoziţia personalului de exploatare
metodologia de întreţinere a întreruptoarelor tip OROMAX şi de înlocuire a elementelor sau
subansamblurilor defecte, exemplificate prin ilustraţia diverselor operaţii.
De asemenea, se prezintă condiţiile speciale de depozitare pentru situaţiile în care aparatele
trebuie să fie păstrate şi conservate p perioadă mai lungă, aceasta având o influenţă deosebită
asupra ¿stării întreruptorului.
Cu toate că întreruptoarele din seria OROMAX, conform precizărilor fabricii constructoare,
nu necesită o întreţinere specială. Se impune totuşi în condiţii normale de funcţionare, având
în vedere importanţa instalaţiilor pe care le deservesc, să fie verificate periodic în baza
recomandărilor din cap. 10.
57
Pentru a se realiza o protecţie sigură şi selectivă, se prezintă instrucţiunile de verificare şi
reglare a declanşatoarelor tip H şi MKS, cu care sunt echipate întreruptoarele OROMAX, în
baza cărora trebuie efectuate reglări şi verificări la punerea în funcţiune şi periodic.
Din cauza dezavantajelor constructive constatate pe parcursul funcţionării, declanşatoarele tip
H au fost scoase din fabricaţia curentă, ele regăsindu-se în exploatare numai la întreruptoarele
executate până în 1968 - 1970.
Din această cauză se recomandă înlocuirea treptată a declanşatoarelor tip H cu declanşatoare
tip MKsj.
Deşi în instrucţiunea de faţă nu s-au prezentat aspecte legate de montarea întreruptoarelor,
considerăm că este necesară următoarea precizare care trebuie verificată cu atenţie la punerea
în funcţiune a instalaţiilor care conţin întreruptoarele OROMAX.
Se recomandă ca legaturile de alimentare de la reţea să fie conectate la bornele superioare ale
întreruptoarelor (R; S; T). Dacă intrarea se racordează la bornele inferioare (A; B; C),
conform precizărilor întreprinderii Electroaparataj, capacitatea de rupere a întreruptorului se
reduce cu circa 20 %. 4
în cazul unor modificări de mică amploare în exploatare a schemelor primare (extinderi sau
reduceri de consumatori), modificarea valorii reglajelor poate fi efectuată în baza
recomandărilor de la cap. 7, de către personalul specializat al întreprinderii.
2. CARACTERISTICILE TEHNICE Şl CONSTRUCTIVE ALE
ÎNTRERUPTOARELOR TIP OROMAX
2.1. Caracteristicile tehnice
Caracteristicile tehnice ale întreruptoarele tip OROMAX sunt prezentate în tabelul 2.1.UJ
2.2. Caracteristicile constructive
întreruptoarele se execută în variante tripolare fixe şj debroşabile.
Acţionarea întreruptoarelor este de tip cu resoarte preten- sionate (sistem cu acumulare de
energie) în următoarele variante:
- tip NA - tensionarea resoartelor se realizează manual, cu o
singură manevră;
- tip N - tensionarea resoartelor se realizează manual,
acţionând maneta cu un număr de 11 - 12 manevre complete (în sus şi în jos);
- tip NM - tensionarea resoartelor se realizează automat, prin
intermediul unui motor, în caz de avarie, tensionarea resoartelor se poate face manual, ca la
tipul N.
întreruptoarele din seria OROMAX sunt compuse din următoarele părţi componente
fundamentale (fig. 2.1; 2.2; 2.3):
I - bornă de legătură; 2- placă de bază fixă;
3 - contacte de debroşare fixe;
4 - contacte de debroşare mobile; 5
5 - contacte principale fixe;
6 - contacte principale mobile;
7 - contacte de rupere fixe; 8- contacte de rupere mobile;
9 - cameră de stingere;
10 -declanşator maximal de curent;
II -declanşator de minimă tensiune (DTm);
12 -electromagnet de deschidere (ED);
13 -paravan frontal;
14 - pârghie pentru armarea resoartelor;
15 - resoarte de armare a aparatului;
16 - motor pentru armarea resoartelor;
17 - cadru din oţel;
18 - paravane izolante;
19 - electromagnet de închidere (El); 20- contacte auxiliare;
21 - bloc contactori pentru circuite auxiliare. Panoul frontal al aparatului conţine toate
elementele de comandă, cu următoarele semnificaţii (fig. 2.4):
1 - semnalizator de poziţie „deschis" (0), „închis" (I);
2 - semnalizator „resoarte armate" (galben), „resoarte near- mate" (alb);
3 - semnalizator „deschis prin declanşatoare (buton) nul roşu ieşit în afară - înainte de
închidere este necesar să se armeze semnalizatorul prin apăsare pe butonul roşu;
4 - buton de închidere (I);
5 - motoreductor pentru tensionarea automată a resoartelor;
6 - pârghie pentru tensionarea manuală a resoartelor;
7 - buton de deschidere (0);
8 - blocare lacăt în poziţia „deschis".
3. PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE A ÎNTRERUPTOARELOR 3.1. Operaţiile preliminare
înainte de a pune sub sarcină întreruptorul, se recomandă:
- curăţirea atentă, folosind pensule curate, a părţilor izolate şi metalice; contactele şi
bornele se vor curăţa cu solvenţi volatili (benzină, acetonă etc.);
- curăţirea atentă a părţilor mobile ale declanşatoarelor.
 6
4

Fig. 2.4

NOTĂ. Nicî o parte a întreruptorului nu trebuie unsă înainte de punerea în funcţiune,

deoarece această operaţie a fost realizată la montarea întreruptorului la întreprinderea
producătoare Electroaparataj.
3.2. Controlul mecanic
înainte de alimentarea cu tensiune se vor executa câteva manevre de închidere şi deschidere
manuale, pentru a ne asigura de buna funcţionare a părţii mecanice a sistemului de comandă.
jOTĂ. Dacă întreruptarul este prevăzut cu declanşator de tensiune minimă pentru a executa
manevre de închidere, este necesar a se bîoca provizoriu acest declanşator, aşezând armătura
mobilă în poziţia „atras", aşa cum se indica în figura 3.5. Blocarea se face legându-se cu
sârmă.
Se atrage atenţia că întreruptorul vine din fabrică cu releul de Jinimă tensiune blocat în
poziţia „închis".
în cazul în care, după închiderea declanşatorului de tensiune ^.inimă şi după apăsarea
butonului de semnalizare „deschis prin declanşatoare", întreruptorul refuză să închidă, se va
verifica dacă mecanismul nu este blocat (fig. 3.1).
 6
5
Fig. 3.1
Blocarea mecanismului se poate produce ia acţionarea întreruptorului în condiţii anormale
(culcat) sau atunci când comanda de închidere se dă înainte de armarea completă a resoartelor
(mecanism N).
Blocarea se recunoaşte uşor după poziţia axului (1) în fereastra (2).
în mod normal axul este în poziţia limită superioară; la mecanismul blocat axul rămâne în
poziţia inferioară.
Aducerea axului (1) în poziţia corectă se face prin introducerea unei bare între axe şi
excentricul (3) şi rotirea ei în sensul săgeţii.
Se recomandă să se folosească o bară de oţet de 25 • 6 mm, lungă de circa 450 mm.
Se verifică astfel că, atunci când întreruptorul este închis, contractele de rupere fixe şi mobile
sunt depărtate cu 1,2 - 1,5 mm, ca în figura 3.4 (pentru reglaj vezi fig. 4.2).
Se verifică dacă declanşatoarele maximale de curent provoacă deschiderea întreruptorului.
Pentru declanşatoarele de tip H acest control se realizează apăsând în sensul săgeţii asupra
armăturii mobile (aflate sub capacul din material plastic transparent), existentă pe partea
frontală a întreruptorului (fig. 3.2).
Pentru declanşatoarele MK controlul se realizează cu ajutorul unei sârme sau şurubelniţe, 66
rotind miezul magnetic aflat în spatele releului (fig. 3.3).
Fig. 3.2
6
7
4. ÎNTREŢINEREA ELEMENTELOR COMPONENTE
4.1. Generalităţi
Cu toate că, în conformitate cu instrucţiunile de fabrică, iitreruptoarele din seria OROMAX
nu cer o întreţinere specială, având 11 vedere condiţiile grele de mediu şi de exploatare
existente în bentralele electrice, este necesară efectuarea unor revizii şi reparaţii periodice
(conform cap. 10).
întreruptorul trebuie să fie, de asemenea, verificat cu atenţie ţlupă o întrerupere apărută ca
urmare a unui scurtcircuit.
Manevrele de întreţinere trebuie să fie realizate cu întreruptorul ideschis, cu resoartele
nearmate şi extras în ordinea indicată mai jos.
4.2. Camerele de stingere
Pentru montarea şi demontarea camerelor de stingere (fig. 4.1) se vor executa următoarele
operaţii:
- se va agăţa inelul (a) de urechea (b), se va roti camera de stingere spre partea
inferioară şi se va sprijini pe traversa superioară :faţă; se va agăţa inelul (c) de urechea (b) şi
6
8
se va bloca camera ridicând pârghia (e);
- se vor introduce pereţi despărţitori (f) din pertinax, sprijinindu-se pe suporţii de
bachelită ai polului;
- pentru scoaterea camerei de stingere se va proceda la fel ca mai sus, operaţiile
executându-se în ordine inversă;
- se curăţă praful şt murdăria care poate să se formeze datorită unei lungi perioade de
staţionare;
- se verifică ca piesele metalice să nu fie deosebit de puternic periate de arcul electric şi
să permită libera mişcare a contactelor mobile;
- se verifică dacă pereţii inferiori ai camerei de stingere nu sunt carbonizaţi în mod
excesiv;
- se curăţă uşor părţile interne care prezintă porţiuni carbonizate sau bule de metal topit;
- când, totuşi, ca urmare a repetatelor întreruperi pe scurtcircuit, părţile metalice şi
pereţii izolanţi prezintă importante urme de topire şi carbonizare, este necesar să se treacă la
înlocuirea camerelor de stingere.
 6
9

4.3. Părţile izolante

Se vor curăţa părţile izolante cu cârpe sau pensule absolut urate; pe suprafeţele izolante nu
trebuie să mai rămână urme de ulei, răsime etc.
4.4. Părţile metalice
Se vor curăţa părţile metalice cu cârpe sau pensule curate; pe uprafeţele lor nu trebuie să
rămână urme de ulei, grăsimi etc.
4.5. Contactele (fig. 2.1)
Se verifică starea de conservare a contactelor de rupere fixe şi obile (7, 8) şi a contactelor
principale fixe şi mobile (5, 6), ca şi a Îşontactelor de debroşare.
Dacă este necesar, se vor curăţa suprafeţele de contact cu o |iârpă curată îmbibată în solvent.
Dacă suprafaţa prezintă urme de perlare, se poate proceda la înlăturarea lor cu o pilă fină.
NÎOTĂ. Se va lucra atent, pentru a nu se distruge forma contactelor de rupere şi a suprafeţei
de contact în timpul curăţirii şi, de asemenea, se va avea grijă ca pilitura metalică să fie
complet înlăturată şi să nu se depună pe părţile izolante. Dacă contactele prezintă eroziuni,
astfel încât profilul să fie modificat, se va proceda la înlocuirea lor.
4.5.1. înlocuirea contactelor de rupere mobile (fig. 4.2)
Se va scoate paraflama din material izolant (h) şi apoi se vor desface şuruburile (g),
procedând la înlocuirea contactelor uzate.
După această operaţie se va controla dacă, în poziţia „întreruptor închis", între contactele de
rupere mobile şi fixe există o distanţă de 1,2 -1,5 mm.
Pentru ca întreruptorul să fie reglat normal, este suficient, pentru obţinerea distanţei
prevăzute, să se deplaseze contactele în găurile existente între şuruburile (g) şi găurile
respective din contacte.
4.5.2. înlocuirea contactelor de rupere fixe (fig. 4.3)
Se vor desface şuruburile (a) şi (b) şi se vor înlocui contactele uzate cu contacte noi şi, în
acest caz, după operaţia de înlocuire, se va verifica distanţa între contactele de rupere mobile
şi fixe (cu întreruptorul închis): trebuie să fie de 1,2 -1,5 mm (vezi şi pct. 4.5.1).
4.5.3. înlocuirea contactelor principale mobile şi a resoartelor
înlocuirea contactelor principale mobile şi a resoartelor este o
operaţie care nu se execută decât în cazuri deosebite, deoarece piesele în discuţie sunt
dimensionate pentru o durată de viaţă corespunzătoare.
în cazul în care apare necesitatea de a efectua înlocuirea menţiontă mai sus, este necesar ca
aparatul să fie transportat într-un atelier specializat de service sau se va solicita repararea în
cadrul întreprinderii producătoare.
4.5.4. înlocuirea contactelor principale fixe (fig. 4.2)
Se va începe prin demontarea contactelor de rupere fixe (pct. 4.5.2).

7
0

Fig. 4.2

Fig. 4.3

73
Se deblochează piesele de fixare (f) prin desfacerea şuruburilor (e) şi prin câteva lovituri date
pe extremitatea (d), apoi se scot contactul fix, precum şi penele (c).
Se introduc penele în locaşele existente în contactul fix şi se introduce contactul cu penele în
locaşele respective.
Se vor strânge piesele de fixare fără a forţa şuruburile (e) şi se va remonta contactul de rupere
fix.
4.5.5. înlocuirea contactelor de debroşare (fig. 4.4)
Se introduc două tije (c) în găurile respective, în scopul de a împiedica arcurile (a) să
provoace închiderea pieselor de contact, în cazul extragerii contactului de debroşare.
d e b e
Fig. 4.4
Se scoate bolţul din găurile (e).

7
1
Se scoate subansamblul contact de debroşare (b) din borna întreruptorului (d).
Se introduce noul contact de debroşare în borna respectivă.
Se introduce bolţul în găurile (e) şi se fixează cu ajutorul unui şplint.
Se scot tijele (c).
4.6. Mecanismul de comandă
Se vor executa periodic câteva manevre de închidere şi deschidere, pentru a verifica
funcţionarea regulată şi mişcarea rapidă de închidere a echipajului mobil.
Dacă se comandă o reducere a vitezei de deplasare a echipajului mobil datorită unei cauze ce
nu se poate determina şi elimina cu uşurinţă, este bine să se verifice mecanismul în cadrul
unui atelier de service specializat.
4.7. Conexiunile
Se va verifica periodic strângerea şuruburilor de fixare a legăturilor pe bornele
întreruptorului.

Fig. 4.5
 í-
ScfifW? f'rr/r/r.v*

3 7 9 // f 3 /Í9
!i¡!!i!i

7
3

©
i
ñr</
at?
i\

m-ftli^ttt" ©J 4M
■OÍ\C¿ 'CvO
a b o écr \c¿¿3
O
rfb oQ-O
»-O b erén O Q n-
b
OjAţirîÂ
HO F=H==HH=H
oO "rr
I I I . t I 1vrI Iy'
r'YTYY

Fig. 4.6 76
4.8. Circuitele auxiliare
înainte de legarea circuitelor conform schemei indicate în figura 4.6, se va verifica ca
tensiunea de alimentare să fie cea indicată pe eticheta declanşatoarelor sau motorului montat
pe aparat.
Se va verifica ca tensiunea de alimentare în serviciu să nu fie mai mică de 90 % din tensiunea
nominală.
Se va controla funcţionarea corectă a electromagneţilor de închidere, deschide şi minimă
tensiune.
La declanşatorul de tensiune minimă montat cu microîntreruptor (la întreruptoarele cu DTm
temporizat prin releu RZ 2) se va verifica, prin mişcarea manuală a miezului mobil, dacă se
produce comutarea microîntreruptorului la un întrefier al declanşatorului de tensiune minimă
de 1 mm.
NOTĂ. în cazul întreruptorului de tip debroşabil, controlul se va face cu întreruptorul în
poziţia debroşabil, fişa (a) fiind introdusă în priza (d) (fig. 4.3).
4.9. Motoreductorul pentru tensionarea resoartefor
Se vor efectua verificări periodice ale colectorului, periilor şi ventilaţiei:
Colectorul: se vor elimina eventualele urme de grafit şi grăsime cu ajutorul unei cârpe curate
impregnate în solvent.
Ventilaţia: se vor elimina eventualele depuneri de praf care pot duce la o ventilaţie redusă.
Perii: se va verifica starea de uzură a periilor şi, după caz, se va proceda la înlocuirea lor.
Pentru a efectua operaţia de mai sus sunt necesare (fig. 4.5):
- desfacerea conexiunilor de alimentare;
- deşurubarea şuruburilor (17); se fixează motoreductorul pe baza (2);
- rotirea către partea inferioară a motoreductorului;
- deşurubarea şuruburilor (15) şi extragerea capacului de plastic (16), putând astfel
examina colectorul, periile şi ventilaţia.
La înlocuirea periilor se va verifica ca sensul de rotaţie al motoruluui să fie în sensul invers
acelor de ceasornic.
4.10. Declanşatorul de tensiune minimă
Se va verifica periodic ca suprafeţele polare ale armăturii mobile şi fixe să fie netede şi
curate.
5. ÎNLOCUIREA ELEMENTELOR Şl SUBANSAMBLURILOR 5.1. Electromagnetul
de deschidere (fig. 5.1)
Pentru înlocuirea unui electromagnet de deschide defect se va proceda astfel:
- se desfac legăturile la borne;
- se demontează cele două piuliţe (a) care fixează electromagnetul;
- se scoate electromagnetul prin tragere laterală;
- se introduce noul electromagnet pe cele două bolţuri şi se fixează prin strângerea
piuliţelor (a);
- se refac legăturile la borne.
Pentru verificare, cu întreruptorul închis, se va provoca declanşarea întreruptorului împingând
uşor, în sensul indicat de săgeată, armătura mobilă (b) (fig. 5.2).
Deschiderea întreruptoruiui trebuie să se producă la o distanţă de 0,5 -1 mm între armătura
mobilă şi cea fixă.
Când acest lucru nu se produce, se va regla în mod corespunzător şurubul (c).
Se verifică mişcarea uşoară a pârghiilor din plastic (d) şi (e) şi revenirea în poziţia iniţială,
când pârghia (d) este împinsă în sensul săgeţii din figura 5.2.
între pârghia (e) şi rola (f) trebuie să fie un mic joc. în caz contrar, pentru realizarea jocului,
se înşurubează puţin şurubul de reglaj (c).
Odată reglarea realizată, şurubul (c) se va bloca cu o picătură de vopsea.
5.2. înlocuirea electromag netul ui de închidere (fig. 5.3 şi 5.4)
Pentru demontarea electromagnetului de închidere defect şi pentru montarea celui nou se va
proceda ca la pct. 5.1.
Pentru verificare, cu întreruptorul închis şi cu resoartele armate, se va închide întreruptorul
împingând încet în sensul indicat de săgeată, armătura mobilă (b).
închiderea întreruptoruiui trebuie să se producă atunci când între armătura mobilă şi cea fixă
mai există o distanţă de 0,5 -1 mm.
7
7
Când acest lucru nu se întâmplă, se va acţiona în mod corespunzător asupra şurubului de
reglaj (c).
Se vor verifica pârghiile din plastic (d) şi (e): trebuie sâ se deplaseze uşor şi să revină în
poziţia iniţială.
Pârghia (e) poate freca accidental pe tabla de protecţie, ciac^ aceasta este deformată.
în acest caz, se va îndepărta puţin tabla, deformând-o în sens contrar.
Se va verifica dacă între pârghia (e) şi şurubul (c) există un mic joc. Dacă pârghia freacă de
capacul şurubului şi nu se poate mişca liber, se va deşuruba puţin şurubul (c).
După reglare, şurubul se sigilează cu o picătură de vopsea.
NOTĂ. Dacă întreruptorul închide sau deschide corect prin cele două pârghii (d) şi (e), dar nu
funcţionează prin comanda electrică a celor doi magneţi, se verifică corectitudinea schemei
electrice şi corectitudinea bobinelor.
5.3. înlocuirea contactelor auxiliare
5.3.1. Demontare, montare (fig. 5.5) Se execută următoarele operaţii:
- se desfac legăturile Ia borne;
- se demontează piuliţele care fixează contactele auxiliare pe
tiranţi;
- se înlocuieşte contactul sau contactele defecte şi se montează altele noi, fixându-le
prin strângerea piuliţelor;
- se refac legăturile la borne.
5.3.2. Reglare
Cu aparatul închis se verifică dacă tijele (d) ale contactelor auxiliare ies din carcase cu 1 mm.

84
85

8
6
în caz contrar, se vor desface şuruburile (f), se va deplasa pârghia (g) cu găuri ovale spre
partea inferioară sau superioară, astfel încât pârghia (e) să acţioneze corect tija (d).
Se vor strânge şuruburile (f) şi se vor sigila cu o picătură de vopsea.
Cu o lampă de control se va verifica funcţionarea corectă a contactelor auxiliare şi
corespondenţa cu schema electrică.
5.4. înlocuirea grupului motoreductor pentru tensionarea resoartelor (fig. 5.5, 5.6 şi 5.7)
Pentru a înlocui motoreductorul (1) destinat tensionării resoartelor, se va acţiona astfel:
- se vor demonta conductoarele de alimentare (3) ale motorului din bornele de pe capac;
- se va demonta resortul (5) al clichetului de acţionare (9) şi se va deşuruba piuliţa (6);
- se vor deşuruba şuruburile (7);
- se va extrage motoreductorul rotindu-l în faţă şi trăgându-l spre dreapta, având în
acelaşi timp grijă să se extragă şaiba (8), clichetul de acţionare (9), rulmentul (10), inelul
intern al rulmentului (11), rondela mică (12) şi rondela mare (13);
- se va monta pe axul excentric (14) al noului motoreductor, în ordine: rondela (13,12),
inelul (11), rulmentul cu ace (10);
- se va monta în continuare pe întreruptor motoreductorul şi apoi clichetul de acţionare
(9);
- se vor strânge şuruburile (7) şi se va agăţa extremitatea liberă a resortului (5) pe
clichetul de acţionare (9);
- se va monta rondela mare (8) pe axul (14) şi se va strânge piuliţa (6);
- se vor lega conductoarele de alimentare la borne, se va alimenta motorul şi se va
verifica prin executarea câtorva manevre de închidere şi deschidere că tensionarea resoartelor
se face în mod corespunzător.
 8
8

Fig. 5.6

87
8 10 12 U
Fig. 5.7
NOTĂ. Dacă întreruptorul este prevăzut cu declanşatoare H, este necesar să se demonteze în
prealabil releul H, instatat deasupra motoreductorului, desfăcând şurubul (1) din figura 3.2,
care fixează suportul releului H pe cadrul întreruptorului. înainte de a monta releul H se va
asigura că pârghiile (2) şi (3) sunt în poziţia indicată în figura 3.2.
5.5. înlocuirea declanşatorului de tensiune minimă (fig. 5.8 şi 5.9)
Pentru demontare se execută următoarele operaţii:
- se demontează cele trei şuruburi (c) care fixează declanşatorul de tensiune minimă pe
traversa (a);

- se desfac legăturile de !a bornele bobinei.

NOTĂ. Dacă întreruptorul este prevăzut cu declanşatoare H, este necesar să se demonteze în
prealabil blocul de declanşatoare H montat pe traversa (a), deasupra declanşatorului de
tensiune minimă, prin desfacerea şuruburilor (1) din figura 3.2, care fixează suportul
declanşatorului H.

Fig. 5.9
90
înainte de montarea declanşatoarelor H, se va verifica dacă pârghiile (2) şi (3) sunt în poziţia
indicată în figura 3.2.
Se montează noul declanşator pe traversă în acelaşi mod, refăcându-se legăturile la bornele
bobinei.
Se alimentează bobina declanşatorului cu tensiune sau se închide clapeta mobilă (d),
verificandu-se dacă între bolţul (m) şi pârghia (b) există un joc de circa 1 mm, când bolţul (n)
al pârghiei (o) se sprijină pe vârful (p) al clichetului de agăţare.
în caz contrar, se slăbeşte piuliţa şi se roteşte bolţul excentric (n) până se obţine condiţia
cerută.
Se închide întreruptorul şi se verifică dacă, prin eliberarea clapetei mobile, întreruptorul este
deschis.
în cazul declanşatoarelor de tensiune minimă echipate cu microîntreruptor, înainte de montare
se va verifica dacă acţionarea micoîntreruptorului se produce la o distanţă între armături de 1
mm.
Dacă distanţa este mai mare sau microîntreruptorul nu este acţionat, se va îndoi corespunzător
9
1
braţul microîntreruptorului.
OBSERVAŢII. 1. Electromagneţii de închidere şi deschidere sunt electromagneţi de
comandă folosibili numai în regim de scurtă durată.
2. La verificarea rigidităţii dielectrice a instalaţiilor în care sunt montate întreruptoare cu
motor de armare, motoarele se vor deconecta din circuit, acestea fiind încercate la producător.
3. Pentru declanşatoarele MK se va proceda conform cap. 9.
6. CONDIŢII DE DEPOZITARE
Pentru buna conservare a unui întreruptor care, înainte de folosire trebuie păstrat, chiar pentru
un scurt timp, în magazie, se recomandă:
- maximum de atenţie la transport: la ridicare se va utiliza, pe cât posibil, un palan,
agăţându-se cârligele numai de cadrul de oţel al întreruptorului şi nu de alte părţi (fig. 6.1);
- spaţiul de înmagazinare: trebuie să fie lipsit de umiditate, praf şi agenţi chimici
corosivi; aşezarea întreruptorului trebuie făcută cu cele patru picioare pe un plan orizontal,
astfel încât releele şi celelalte părţi inferioare să nu fie deteriorate;
- se va menţine întreruptorul în poziţia „declanşat" cu resoartele netensionate, pentru a
nu solicita inutil mecanismul şi pentru a evita accidentarea personalului de manevră;
- protejarea contra agenţilor externi se va face prin acoperirea aparatului cu o folie de
polietilenă sau carton, în special în cazul în care în clădire se realizează lucrări de construcţii
sau reparaţii;
- dacă întreruptorul trebuie să rămână mult timp în magazie după examinarea stării lui
de recepţie, este mai bine să se introducă aparatul în cutia de ambalaj şi să fie acoperit cu
capacul de lemn al cutiei sau o bucată de carton.
NOTĂ. întreruptorul nu trebuie niciodată tras prin târârea picioarelor pe podea, pentru a se
evita deformarea acestora.
7. CALCULUL CURENŢILOR DE REGLAJ PENTRU DECLANŞATOARELE
ÎNTRERUPTOARELOR DE 0,4 kV
7.1. Reglarea protecţiei la suprasarcină
Reglarea protecţiei la suprasarcină se face la valoarea curentului de serviciu, care trebuie să
satisfacă relaţia:
fpr.ss — Css lc Kss Icondi
unde:
|pr ss este curentul de protecţie la suprasarcină;
Css - coeficientul de siguranţă egal cu 1,05 1,2;
lc - curentul nominal al receptorului (ln) sau curentul de
calcul al coloanei, determinat conform pct. 7.1.1; Kss " coeficientul de siguranţă, de obicei
egal cu 1,5; 'cond " curentul maxim admis în regim permanent în conductoarele coloanei sau
circuitului protejat.
7.1.1. în cazul alimentării radiale a mai multor categorii de receptoare:
Ic «¿Ici.
9
3
n=1
unde lc1, tc2 .... lCn sunt curenţii" calculaţi pentru fiecare categorie de receptoare ce
funcţionează simultan.
 7.1.2. în cazul motoarelor electrice:
Kf Un cos cpr| '
unde:
Pn este puterea nominală utilă, W;
Kf - coeficientul de fază egal cu 1, în curent alternativ
monofazat, şi cu ^3 , în curent alternativ trifazat; Un - tensiunea nominală la bornele
receptorului, V;
cos <p - factorul de putere nominal al receptorului; ţj - randamentul receptorului la încărcarea
nominală.
7.1.3. în cazul transformatoarelor:
unde:
Sn este puterea aparentă absorbită; K{şiUn au semnificaţiile de la pct. 7.1.2.
7.1.4. în cazul unor convertizoare sau redresoare alimentate în curent alternativ:
'n 'n Un L
9
4
ln =
" Kf U cos<pri unde:
I şi U sunt curentul, respectiv tensiunea se alimentare, în
A, respectiv în V; ln şi un - curentul, respectiv tensiunea nominală de
utilizare, în A, respectiv în V;
Kf, cos <p( tj au semnificaţiile de la pct. 7.1.2.
unde:
Pn este puterea activă, W;
7,1.5. în cazul lămpilor şi rezistenţelor
electrice:
2>.
" " K, Un '
Kf. au semnificaţiile de la pct. 7.1.2.
7.2. Reglarea protecţiei la scurtcircuit cu temporizare independentă de curent
Reglarea protecţiei la scurtcircuit, cu temporizare independenta de curent, se face la valoarea
curentului de serviciu în funcţie de mărimea şi durata curentului de pornire, după cum
urmează:
7.2.1. în cazul mai multor receptoare:

pr.sc. 9
5

+
'cR Ksc iCond»
SC
unde:
este curentul de protecţie la scurtcircuit;
- suma celor mai mari curenţi de pornire ai receptoarelor considerate că pot porni
concomitent sau la intervale de timp în care regimurile de pornire se pot suprapune, A;
'pr.sc.

- curentul de pornire al receptorului;

- coeficientul de pornire precizat în caracteristicile motorului, având următoarele valori:

Kp= 1 pentru motoare asincrone cu inele colec
toare care utilizează rezistenţe de pornire;
 Kp =2,2 -r 2,7 pentru motoare asincrone cu rotor în scurtcircuit şi pornire în stea-triunghi; Kp
=6,5 8 pentru motoare asincrone cu rotor în scurtcircuit şi pornire directă; !n - curentul
nominal al motorului calculat conform
relaţiei de la pct. 7.1.2; Csc - coeficientul de siguranţa, având următoarele valori:
Csc = 1,5 la porniri grele (în sarcină mare sau
nominală) sau dese; Csc = 2,5 la porniri uşoare (în gol sau la sarcină mică) sau rare;
|cR - suma curenţilor de calcul ai celorlalte recep
toare care se consideră în funcţionare; Kss - coeficientul de siguranţă egal cu 4,5 la releele
electromagnetice; Icond are
semnificaţia de la pct. 7.1.
7.3. Reglarea protecţiilor la scurtcircuit cu declanşare instantanee
Reglarea protecţiei la scurtcircuit cu declanşare instantanee se face la valoarea curentului de
serviciu, în funcţie de valoarea curentului de scurtcircuit minim bifazat, după cum urmează:
l<2> - sc. mir»
Kss
9
'pr.sc.1 6
unde:
lpr.sc.
este curentul de protecţie la scurtcircuit instantaneu;
|(2) - curentul de scurtcircuit bifazat minim;
sc.min
Kss - coeficientul de siguranţă, de obicei egal cu 1,5,
8. VERIFICAREA Şl REGLAREA ÎN EXPLOATARE A DECLANŞATOARELOR
TIP H
8.1. Caracteristicile tehnice ale declanşatoarelor tip H
Declanşatoarele te rmo magneţi ce tip H utilizate la echiparea întreruptoarelor automate
OROMAX sunt declanşatoare primare monopolare.
Declanşatoarele tip H asigură următoarele protecţii:
- protecţia la suprasarcină cu temporizare dependentă de curent (lt);
- protecţia la scurtcircuit instantanee (lm).
Caracteristicile de declanşare ale declanşatoarelor H sunt prezentate în figura 8.1.
Pe partea frontală a declanşatorului (fig. 8.2) sunt montate două
scale:
- la stânga, aceea a curentului de declanşare termic;
- la dreapta, aceea a curentului de declanşare la scurtcircuit instantaneu.
Declanşatoarele permit următoarele valori de reglaj:
9
7
it = (0,5; 0,75; 1) ■ ln lm = (4; 6; 8) ■ |„
Pentru a realiza o protecţie sigură şi selectivă la suprasarcină şi scurtcircuit, declanşatoarele
tip H trebuie verificate şi reglate atât la punerea în funcţiune, cât şi periodic, cu prilejul
reviziilor sau după acţionări repetate la perturbaţii în reţeaua pe care o deservesc.
8.2. Controlul vizual al declanşatoarelor tip H
8.2.1. Se verifică integritatea tuturor reperelor (în special, suportul S în zona ştiftului 1 - fig.
8.3) şi existenţa tuturor bucşelor, şaibelor elastice şi resoartelor.

9
8

¿6 6 *0 f5>-ft

Fig. 8.2
8.2.2. Se apasă lent clapeta (6) şi se verifică să nu existe frecări care ar putea împiedica buna
funcţionare a declanşatorului electromagnetic.
8.2.3. Se controlează ca axul (2) pe care acţionează dispozitivul de agăţare (3) să fie bine
fixat pe suportul izolant (c), iar dinţii de pe toată circumferinţa roţii (4) să aibă un profil
regulat şi cu extremitatea în unghi viu.
8.2.4. Se roteşte dispozitivul de agăţare (3) în sens orar, până la agăţarea clichetului (5) pe
dinţii de pe circumferinţa roţii (4).

f
O
9 9
9

2 <f 6

Fig.
8.3
8.2.5. Se verifică ca distanţa dintre clapeta (6) şi miezul (7) în poziţia compfet deschisă să
fie de 4,8 ~ 5,8 mm, iar în poziţia "închis" să nu existe întrefieruri între clapetă şi cele trei
miezuri.
8.2.6. Se apasă lent clapeta (6) pe miezul (7) până când dispozitivul de agăţare (3) este
eliberat, verificând dacă există o cursă de siguranţă de 0,8 -h 1,2 mm.
8.2.7. Se slăbeşte butonul (9) şi se mişcă indicatorul de reglaj (10) de-a lungul întregii
ferestre a etichetei (11), controlând ca această manevră să se facă uşor, fără frecări care ar
putea să-l blocheze.
8.3. Reglajul termic al declanşatorului H
8.3.1. Se aşază declanşatorul în locaşul de încercare, legând capetele înfăşurării secundare la
bornele unei rezistenţe echivalente.
8.3.2. Se fixează indicatorul de reglaj pe poziţia de minim la mijlocul cifrei care indică
multiplul curentului de încercat.
8.3.3. Se alimentează înfăşurarea primară a declanşatorului cu un curent a cărui valoare este
1
0
0
indicată în tabelul 8.1 la coloana "curentul primar al declanşatorului", citind apoi pe un
ampermetru curentul din înfăşurarea secundară.
Dacă curentul indicat de ampermetru în înfăşurarea secundară este inferior valorii din tabel,
atunci se coboară lent indicatorul de reglaj până se obţine valoarea necesară; în caz contrar, se
ridică lent acelaşi indicator de reglaj. în tot acest timp trebuie păstrat curentul din primar,
conform tabelului 8.1.
 Tabelul 8.1

REGLAJUL TERMIC AL DECLANŞATOARELOR TIP H

Valorile pentru proba de reglai Valorile pentru proba de declanşare
la 50 Hz şi 25u C
3 X '5 Tipul de declanşare (s)
O ă o. Curentul T3 3 Curentul de o °c °o o o "c o C tn °< o *0 "o cn o *
O primar al § 2 începere la 50 o > OC N C VC o C 0 , o C
ele reglaju

pCH § declanşator V) ti Hz pentru C MC I MC MC C N

termic

O ului (A) primar (A) M MC M NN <

FI M n
o "5 O o. £ £= "î o % o c 'C o (N "î O % o % o
r .2-3 |_ C <0 n < O C Mn n ( C «0 > n
o (0 ffl 0 < MC C C ONC C
13 N MM MC MN
3 0) N
Pol Pol Pol O Pol PolS Pol
R S T R T
1000 500 4,1 4,1 4,1 1,45 8,3 8,16 8,14 io tn o w o m O tn

112,5 [
A 4 0 0 < C o o
122,5

117.5

107,5

102.5

97,5

92,5

87,5
N SI
100 8,3 8,1 8,1 1,4 - - - in in 8 in o in s in ¿ <
0 6 4 r- o o < (« r» n

82,5 - '
102,5 -

87,5 -'
97,5 -

92,5 -

~ > n . co

72,5-
o
1600 800 4,2 4,2 4,2 1,47 8,2 8,28 8,23 r- in 1 r- < n o r- in C o in C o r»
A 8 5 8 3 T T co £ co C C M C N o
T rt MM C N
M
160 8,2 8,2 8,2 1,42 - - - C in C o r- in C o r- s C i O in Si á r-
0 3' 8 3 M rs M C M o M ) o 0) oo
i C M O >
V
I
2000 100 4,4 4,5 4,5 1,5 8,2 8,38 8.40 00 in ir O V IO o in o u 2 c
A 0 3 2 1 0 m CO CN CN
200 8,2 8,3 8,4 1,45 - - - ta m o in o (A O 8 a §
0 0 8 0 C CM CM
N

Tabelul 8.2
REGLAJUL ELECTROMAGNETIC AL DECLANŞATOARELOR TIP H
Tipul Curentul de Declanşare instantanee
întreruptorului reglaj Treptele Curentul primar al declanşatorului (A)
automat (A) reglajului
OROMAX R S T
electromagneti
c (A)
1000 A 1000 4000 24 25 24
8000 35 36 35
1600 A 1600 6400 20 21 20
12800 30 31 30
2000 A 2000 7000 17 18 17
14000 24,5 26 25

1
0
4
Se repetă operaţia pentru poziţia de reglaj de maxim, punând indicatorul de reglaj în dreptul
cifrelor care indică multiplul curentului de încercat corespunzător.
8.4. Reglajul electromagnetic al declanşatorului tip H
8.4.1. Se desfac capetele înfăşurării secundare a declanşatorului de la bornele rezistenţei
echivalente, lăsându-se înfăşurarea în gol.
8.4.2. Se fixează indicatorul de reglaj în dreptul liniei pentru poziţia de reglaj minim a
etichetei.
8.4.3. Se reglează rapid curentul care parcurge înfăşurarea primară a declanşatorului la
valoarea indicată în tabelul 8.2, coloana "curentul primar al declanşatorului" fiind
corespunzătoare poziţiei de reglaj minim. Se admite o toleranţă de ± 5 % faţă de aceste valori.
Valoarea respectivă a curentului se citeşte pe un ampermetru, blocând clapeta în poziţia
"deschis".
8.4.4. Având curentul reglat, se alimentează cu cinci impulsuri, verificând ca de fiecare dată
ciapeta (1) a declanşatorului să se închidă pe planul miezurilor (2) şi (3), reuşind să elibereze
dispozitivul de agăţare (4) (fig. 8.4).
între un impuls şi altul se agaţă întotdeauna dispozitivul de agăţare (4) pe roata dinţată (5),
procedând ca la pct. 8.2.4.
8.4.5. Dacă clapeta declanşatorului este atrasă la un curent mai mic sau mai mare decât cel
indicat în tabelul 8.2, coloana "curentul primar al declanşatorului", atunci se mută capătul
superior al resortului pe o altă treaptă a circuitului magnetic fix (mai sus, respectiv mai jos).
Fig. 8.4
în cazul unui reglaj mal fin al forţei resortului pentru poziţia de reglaj minim, se permite
micşorarea sau lărgirea ochiului capătului superior al resortului, după cum valoarea
curentului la care clapeta este atrasă este mai mică sau mai mare.
8.4.6. Se repetă operaţia 8.4.3 şi 8.4.4 pentru poziţia de reglaj maxim, având grijă să se pună
indicatorul de reglaj (6) în corespondenţă cu liniile însemnate anterior pe etichetă.
Dacă pe această poziţie clapeta declanşatorului este atrasă la un curent mai mic decât cei
indicat în tabelul 8.2, valoarea "curentului primar al declanşatorului", atunci trebuie înlocuit
resortul de reglaj (7) cu un altul având o constantă de încărcare mai mare, respectiv mai mică,
refăcându-se apoi probele de reglaj atât pentru poziţia de reglaj minim, cât şi pentru poziţia
de reglaj maxim.
8.4.7. Pentru a demonta resortul de reglaj se procedează în felul următor:
- se scoate şurubul (1) deşurubând piuliţa (2) (fig. 8.5);
- se înlătură inelul siguranţei (3) şi se scoate axul (4) din locaşul său;
- se deşurubează butonul (5), scoţând rotiţa dinţată (6);
- se înlătură carcasa (7), descoperind astfel complet miezul declanşatorului;
- se scoate clapeta (8) şi se schimă resortul (9);
- se montează la loc declanşatorul, executând toate operaţiile în sens invers demontării.
8.5. Controlul timpilor de declanşare a declanşatorului termic

Fig. 8.6

8.5.1. Se leagă capetele înfăşurării secundare (1) la bornele (2) ale capsulei declanşatorului
termic (fig. 8.6).

8.5.2. Se roteşte dispozitivul de agăţare (6) în sens orar, până la agăţarea clichetului de dinţii
roţii (7) şi se pune indicatorul de reglaj (8) în dreptul liniei provizorii care arată reglajul
minim.
8.5.3. Se alimentează rapid înfăşurarea primară cu un curent a cărui valoare este indicată în
tabelul 8,1, coloana "curentul de încercare la 50 Hz pentru primar".
8.5.4. Se aşteaptă declanşarea declanşatorului de încercat şi se controlează ca timpul astfel
obţinut să corespundă valorilor din tabelul 8.1, coloana "timp de declanşare".
8.5.5. în cazul în care timpul de declanşare obţinut este mai mare sau mai mic, se strânge şi,
respectiv, se depărtează rezistenţa de pe axul roţii dinţate (7), făcând apoi o nouă verificare a
timpului de declanşare (lăsând declanşatorul să se răcească între cele două măsurători).
| Cj «r j Cu |

\
TOjP¿r

§ A/AG&tfifj c/e
a e- S-
6 H
X X - - —
0 — _ - — oT
x* — — X X "
■ homa f
IS^ZSf ni* ¿oitu/ont 7C « trcmsfmQÎQr
«W» cu rrvao,^ = famco £ evrwf
AriiitiSJ Mfnnotiiart ^ - vuiofra/b Z2C/3 1f ¡W/HA,
- rs&tt/ tn&rmedar , srj/ffM 0-2£o>s t2o VA
R/f CM * cAet*
maşurv C&
' mcfefar earer,/ sz>/s4
Fig. 8.7. Schemă de principiu. Verificarea şi reg!area în exploatare a declanşatoarelor tip H.

"l Ui \i -
ii V 3> 5»
3' ! "
îii
I
a <t
O V)
(D î £t 0
î Ni a
tu
3
& " 5 î* Ui
¿k f I ţ î l 1
a 5 S 13 n» 3
s 5
?s O"
• I'
m
£
09
 Carcasa

rs:

M___

.¿i
Jâ-__
M.____J
5b
M1

¿1?

Material Sieclolexfokt ^ 2,5 Bucófi 4

/ - Perete lateral /
3 - Capac,
Circuit magnetic
/Z5

Reperul nr. 1 : CIRCUITUL MAGNET/C

O Ii -
o
Moo^i ak
I I by>oc/}S'hrfi

o rr o

TOIA 35* Of35 mm xr-. var. [' A " 7Smm ; huc?200

\ VAR. Ifi A = 95 wrr ; boc*200
Jug

vi í ¡¿ţjr *
i

Y/O

8
Material ; prafij camJer cu aripi eoaie
30» 30x2 (STAS 7863/f -SO)
Bucóé' 4
8.6. Schema de verificare a declanşatoarelor tip H
8.6.1. Pentru verificarea declanşatoarelor tip H este necesară realizarea schemei din figura
8.7, compusă din următoarele:
a) sursă de curent reglabil în domeniul 4 40 A c.a., compusă din:
- autotransformator reglabil ATR-50;
- transformator de curent TC 220/3 V; 0,6/40 A; 120 VA;
b) siguranţe fuzibile 6 A -1 SF; 2 SF;
c) sistem de măsurare a curentului reglabil compus din:
- reductor de curent 50/5 A - RC;
- ampermetru de clasă 1,5; 6 A c.a.;
- cheie de măsură C 16 - CM;
d) sistem de comandă compus din butoane şi lămpi de
semnalizare, conform figurii 8.7.
în anexa 8.1 se prezintă o propunere de model de transformator de încercare care realizează
performanţele necesare verificării şi reglării declanşatoarelor tip H.
1
1
3
La bornele (9) şi (10) din figura 8.7 se racordează înfăşurarea primară a declanşatoarelor,
reglajul termic şi electromagnetic efectuându-se conform prevederilor de la pct. 8.3; 8.4; 8.5.
9. VERIFICAREA Şl REGLAREA ÎN EXPLOATARE A DECLANŞATOARELOR
TIP MKsi
9.1. Caracteristicile tehnice ale declanşatoarelor tip MKSi
Declanşatoarele maximale de curent tip MKSi, utilizate la echiparea întreruptoarelor automate
selective tip OROMAX, sunt declanşatoare primare monopolare, de tip electromagnetic.
Declanşatoarele tip MKS j asigură următoarele protecţii:
- protecţia la suprasarcină cu temporizare dependentă de curent, obţinută printr-un
dispozitiv de temporizare pneumatic şi caracterizată prin mărimile h, Ti;
- protecţia la scurtcircuit cu temporizare independentă de curent, realizată printr-un
mecanism de ceas şi caracterizată prin mărimile l2, T2;
- protecţia la scurtcircuit cu declanşare instantanee, caracterizată prin mărimea I3.
în tabelul 9.1 sunt prezentate, în funcţie de variantele constructive, valorile de reglaj ale
curenţilor şi timpilor de declanşare.
Tabelul 9.1
Tipul In (A) Protecţia la Protecţia la scurtcircuit:
suprasarcină temporizată instantan
ee
h/In Ti (s) Win T2 (s) MkA)
MK 600 - 1000 0,5 -1 10 la 6 2-4 sau 4- - -
1600 - h 12
2000 2-4 sau 4-
10
2500 2-4 sau 3-6
MKS 600 - 1000 0 , 5 - 1 10 la 6 2-4 sau 4- 0,1 -
(1 12 0,5
1600-2000 2-4 sau 4-
10
2500 2-4 sau 3-6 1
MKS| 600 - 1000 0,5 - 1 10 la 6 2-4 sau 4- 0,1 - 10; 20; 1
h 12 0,5 30 4
1600 2-4 sau 4- 20; 30
10
2000 2-4 sau 4-
10

Caracteristicile de declanşare ale declanşatoarelor tip MKsi sunt prezentate în figura 9.1.

9.2. Caracteristicile constructive ale declanşatoarelor tip MKsj

în figurile 9.1, 9.3 şi 9.4 sunt prezentate părţile componente ale declanşatoarelor, cu
următoarele semnificaţii:
1 - şuruburi de fixare pe corp a părţii posterioare şi frontale a declanşatorului;
2 - corp declanşator;
3 - pârghie de declanşare;
4 - rotiţă;

1
1
5
5 - miez mobil I;
6 - opritor miez mobil I;
7 - şuruburi de fixare a subansambului;
8 - declanşator;
9 - miez mobil II;
10 - pârghii declanşatoare;
11 - opritor miez mobil II;
12 - pârghii declanşatoare;
13 - clapetă de declanşare instantanee;
14 - miez fix;
15 - piuliţă;
16 - şurub excentric;
17 - opritor;
18 - buton de reglaj curent declanşare la supracurent
19 - cursor reglaj curent declanşare la supracurent li;
1
1
9
20 - disc de reglaj al temporizării li (roşu);
21 - buton de reglaj curent declanşare la scurtcircuit l2;
22 - cursor reglaj curent declanşare la scurtcircuit l2;
23 - şurub de fixare a etichetei de temporizare T2;
24 - etichetă temporizare T2;
25 - şurub reglaj declanşare l3.
9.3. Reglarea declanşatoarelor
Pentru reglarea declanşatoarelor tip MKS j montate pe întreruptor este necesară o sursă de
curent reglabil de valori până ia 1600 A, care nu există în dotarea întreprinderilor.
Reglarea declanşatoarelor poate fi efectuată cu trusa specializată tip TRIDEC -1, produsă de
ICEMENERG, conform cărţii tehnice a produsului.
Trusa permite reglarea curentului de declanşare a declanşatoarelor tip MKsi în monofazat,
prin montarea succesivă a declanşatoarelor pe trusă.
Montarea şi demontarea declanşatoarelor de pe întreruptorul OROMAX se fac conform
figurii 9.5.
Trusa TR1DEC permite efectuarea tuturor reglajelor electrice ale declanşatoarelor MKsi 600-
1000-1600 A, şi anume:
- reglarea curentului de declanşare la suprasarcină - h;
- reglarea temporizării dependente - Ti;
- reglarea curentului de declanşare cu temporizare independentă sau instantanee -12;
- reglarea temporizării independente - T2.
Pentru stabilirea curenţilor ce urmează a fi reglaţi pe trusă se vor extrage din diagramele
cuprinse în cartea tehnică a produsului valorilor corespunzătoare valorilor reale, care trebuie
să fie reglate în funcţie de următorii factori:
- elementul de reglat (l1f T-i, l2, T2);
- tipul declanşatorului (MK - MKS - MKsi);
- curentul nominal al declanşatorului (600 A, 1000 A, 1 600 A).
9.3.1. Reglarea curentului de declanşare Ia suprasarcină li
Pentru reglarea curentului de declanşare la suprasarcină U este necesar ca diferitele elemente
de reglaj ale declanşatorului să fie conform tabelului 9.2, şi anume:
- Discul (20) de reglare a timpului T^ să fie pe poziţia zero, ceea ce corespunde poziţiei
extrema stângă.
- Cursorul (22) pentru reglarea curentului l2 şi şuruburile (23) şi (25) pentru reglarea
temporizării J2 şi, respectiv, a curentului l3 pot fi în orice poziţie.
- Se aduce cursorul (19) pe o poziţie apropiată de poziţia care urmează să fie reglată cu
ajutorul butonului din stânga (18), poziţie în care, la aplicarea curentului de declanşare
stabilit din diagrame, declanşatorul nu lucrează.
- Se pune în funcţiune trusa conform cărţii tehnice a produsului.
- Se reglează curentul la valoarea de declanşare stabilită din diagrame.
- Se roteşte câte puţin butonul (18) până se produce declanşarea pârghiei (10).
- Se păstrează valoarea reglată şi poziţia butonului (18) şi se deconectează circuitul de
forţă al trusei din butonul "deconectare circuit de forţă".
- Se conectează cronometrul prin întreruptorul K2 "conectare cronometru".
- Se armează declanşatorul şi se aplică curentul reglat prin apăsarea butonului "circuit
de forţă conectat".
- Se constată declanşarea rapidă a declanşatorului semnalizată prin lampa L4
inscripţionată cu "funcţionare declanşator". în caz contrar, se deplasează cursorul (19) în sus
1
2
0
până ce se obţine declanşarea (în circa 0,6 s).
- Se repetă operaţia ajutându-se, dacă este cazul, poziţia cursorului (19) pentru
obţinerea valorii necesare.
- Se scade 10 % din valoarea curentului reglat, verificând dacă nu se produce
declanşarea.
- Se consideră valoarea de ţinere sau de declanşare acea valoare la care declanşatorul nu
declanşează, respectiv declanşează la trei acţionări succesive, la aceeaşi valoare de curent şi
poziţie a cursorului, într-un timp de circa 0,6 s.
- Se marchează cu o linie poziţia cursorului (19), la care se obţine declanşarea la
valoarea necesară de trei ori consecutiv.
9.3.2. Verificarea temporizării dependente T,
Pentru reglarea temporizării dependente Ti este necesar ca diferitele elemente de reglaj ale
declanşatorului să fie conform tabelului 9.2, şi anume:
- cursorul (19) pentru reglarea curentului h pe poziţia 0,5 • ln
sau ln;
- discul (20) pentru reglarea temporizării Tţ pe poziţia în care semnul trasat cu negru pe
disc să corespundă cu semnul notat pe declanşator cu T-i (fig. 9.4);
- cursorul (22) pentru reglarea curentului l2 în extrema inferioară.
Pentru declanşatoarele cu valoarea de reglaj l2 de 2-4 ln se va bloca miezul mobil II, conform
figurii 9.5.
Se păstrează valoarea reglată şi poziţiile elementelor de reglaj stabilite anterior şi se
deconectează circuitul de forţă al trusei din butonul "deconectare circuite forţă".
Se armează declanşatorul, se conectează cronometrul din întreruptorul K2 notat cu "conectare
cronometru" şi se aplică brusc curentul reglat, prin apăsarea butonului "circuit de forţă
conectat".
Se citeşte timpul de declanşare al declanşatorului.
Se deconectează circuitul de forţă şi apoi secundometrul cu ajutorul întreruptorului K2.
Dacă temporizarea diferă de valoarea ce trebuie reglată pentru faza respectivă, se roteşte
discul (20) spre stânga, pentru scăderea temporizării, şi spre dreapta, pentru creşterea ei.
Se repetă operaţia până la stabilirea unei poziţii a discului (20), pentru care timpul de
declanşare Ti este cuprins în limitele indicate în cartea tehnică a produsului.
 c/>

T
O O KO
<
C(0 u
E
U
ME «s
o
T< <D "O CO
k
3u E
_
0< a) *
"S
>D (D
o
E - .2 >to
<
j)
C D J?
O
M
) o
C
0 a
M >
O
0 T
> 3
." E <u
tí 1
1
X
I
.5 3 (0
5 E m a
Ñ o (lî o" •e
o (0 <D H 'I ra
C o T3 <D
L <D cm
73 a> w oo
0) £ (0
a) TJ <D
TJ <0 O
T3 O c 0) "O
C g o.
<U CL
<u ®«
XI <D
CL tr®
XJ
<D <D a
k—
po

<D S> <U ÍS -u

(1) CL
O
H- tz s=

123
9.3.3. Reglarea curentului de declanşare instantanee sau cu temporizare independentă l2
Pentru reglarea curentului de declanşare instantanee sau cu temporizare independentă l2 este
necesar ca diferitele elemente de reglaj ale declanşatorului să fie conform tabelului 9.2, şi
anume:
- cursorul (19) pe poziţia h = 1 - ln;
-discul de reglaj (20) al temporizării în Ti pe poziţia 10 s (sensul negru) sau la maximum
(poziţia extrema dreaptă);
- la declanşatoarele MKsj, faza "T", se blochează armătura l3.
Se aduce cursorul (22), pentru reglarea curentului l2 pe o
poziţie apropiată de poziţia ce urmează să fie reglată, cu ajutorul butonului din dreapta (21).
Se pune în funcţiune trusa, conform cărţii tehnice a produsului.
Se reglează curentul ia valoarea de declanşare stabilită din diagramă.
Se deconectează circuitul de forţă şi se roteşte, cu cât este posibil la o acţionare, butonul (21).
Se conectează circuitul de forţă aplicând un impuls de curent la valoarea prestabilită.
Dacă declanşatorul lucrează, se roteşte prin câteva acţionări succesive butonul (21) în sens
invers şi se reaplică impulsul de curent prin conectarea circuitului de forţă.
Operaţia se repetă până când declanşatorul nu mai lucrează la impulsul de curent aplicat.
Dacă declanşatorul nu lucrează, se deconectează circuitul de forţă şi se roteşte cu cât este
posibil la o acţionare butonul (21), pentru a se apropia de poziţia cursorului la care
declanşatorul lucrează, conectând pentru scurt timp (1-2 s), după fiecare acţionare a butonului
(21), circuitul de forţă.
Operaţia se repetă până când declanşatorul lucrează, la impulsul de curent de valoare stabilită
iniţial, ta trei impulsuri consecutive, instantaneu pentru MK sau după circa 0,6 s pentru MKsj.
între impulsuri se recomandă să se facă o pauză de minimum 20 s.
Se consideră că declanşatorul a funcţionat la valoarea de curent prestabilită, dacă declanşează
în mai puţin de 1 s de la aplicarea curentului (circa 0,6 s).
Se marchează cu o linie poziţia cursorului (22), la care se obţine declanşarea ca valoare
necesară, de trei ori consecutiv, în aproximativ acelaşi timp.
9.3.4. Verificarea temporizării independente T2
Pentru valoarea temporizării T2 este necesar ca diferitele elemente de reglaj ale
declanşatorului să fie conform tabelului 9.2, şi anume:
- cursorul (19) pentru reglarea curentului h, în poziţia li = 1 • ln;
- cursorul (22) pentru reglarea curentului l2, în poziţia de reglaj minim;
- discul (20) pentru reglarea timpului Tit pe poziţia 10 s (semnul negru) sau la maximum
(poziţia extremă dreapta);
- se slăbeşte şurubul (23) de fixare a etichetei (24), se aduce gradaţia ce se verifică în
dreptul indicelui, apoi se strânge şurubul.
Se păstrează valoarea reglată şi poziţiile elementelor de reglaj stabilite anterior şi se
deconectează circuitul de forţă al trusei din butonul "deconectare circuit faţă".
Se închide declanşatoriii, se conectează secundometrul din întreruptorul K2 notat cu
"conectare cronometru" şi se aplică brusc curentul reglat prin apăsarea butonului "circuit de
forţă conectat".
Se citeşte timpul de declanşare a declanşatorului.
Se deconectează secundometrul cu ajutorul întreruptorului K2 şi se deconectează circuitul de
forţă.
Dacă valoarea temporizării diferă de valoarea de reglaj, se corectează poziţia etichetei (24) în
sensul creşterii sau descreşterii timpilor de declanşare.
Se repetă operaţia până la stabilirea unei poziţii a etichetei (24), pentru care timpul de
declanşare T2 este cuprins în limitele indicate în cartea tehnică a produsului.
9.3.5. Reglarea protecţiei instantanee la scurtcircuit l3
în cazul declanşatoarelor tip MKS1, reglarea protecţiei instantanee la scurtcircuit, l3, se face cu
un dinamometru la forţele prescrise în tabelul 9.3.
Tabelul 9.3
Is/kA Faza Forţa de declanşare a armăturii l3 (g.f.)
600 1000 1600
R 140-160 135-145 135-145
10 S 125-145 130-140 130-140
T 70-80 60-70 60-70
R 230-250 190-210 190-210
20 S 220-240 180-200 180-200
T 110-125 80-90 80-90
R 260-290 230-250 230-250
30 S 253-280 220-240 220-240
T 145-160 90-105 90-105

După armarea declanşatorului se acţionează, prin intermediul dinamometrului, armătura (25)

(fig. 9.3), urmărind forţa la care se produce declanşarea, forţă care se compară cu cea
precizată în tabelul 9.3.
în cazul în care forţa diferă de cea precizată, se acţionează asupra resortului antagonist al
armăturii (25) (fig. 9.3) în sensul necesar.
9.4. Determinarea valorilor reglate ale declanşatoarelor
Pentru determinarea reglajelor declanşatoarelor se va proceda conform prevederilor de la pct.
9.3.1 - 9.3.5, cu deosebire că nu se va ! mai fixa curentul şi nu se vor mai modifica poziţiile
elementelor de reglaj, ci se vor menţine reglajele existente, se vor creşte curenţii până ia
declanşarea în timpul prestabilit, se vor aplica valorile de curent indicate în tabele şi se vor
consemna timpii temporizărilor.
9.5. Verificarea montării şi a funcţionării mecanice a declanşatoarelor
înainte de montare se aduc cursoarele (19); (22), precum şi discul (20) pe poziţiile
determinate conform prevederilor de ia pct. 9.3.1, 9.3.2, 9.3.3.
Se verifică dacă declanşatoarele sunt montate pe polii corespunzători (R-stânga, S-mijloc, T-
dreapta).
Se verifică cu lera dacă piuliţele de fixare ale miezurilor magnetice pe gol îi permit acestuia
un joc de 0,2 - 0,3 mm (fig. 9.5), iar contrapiuliţele sunt bine strânse.
Pentru verificarea funcţionării mecanice, se roteşte miezul mobil posterior al fiecărui
declanşator, cu o şurubelniţă subţire sau cu o tijă (fig. 3.3), până se produce declanşarea
aparatului.
în cazul în care declanşatorul lucrează fără să deschidă întreruptorul, se verifică dacă paletele
de pe axul relee au fost corect reglate şi dacă axul nu are frecări (în poziţia "închis" a
întreruptorul ui).
10. RECOMANDĂRI PRIVIND PERIODICITATEA REVIZIILOR Şl
REPARAŢIILOR MATERIALELE Şl SCULELE NECESARE
întreruptoarele automate de joasă tensiune prezintă o serie de particularităţi constructive şi
funcţionale, ca de exemplu:
- curenţi nominali foarte mari (până la 4000 A);
- dispozitive de protecţie primară înglobate;
- cinematică complexă;
- condiţii grele de exploatare.
Ele necesită efectuarea periodică a unor operaţii de întreţinere şi reparare de către un personal
1
2
5
instruit.
Fabrica constructoare recomandă ca, şi în condiţii normale de funcţionare, întreruptoarele
automate tip OROMAX să fie verificate cu regularitate cel puţin o dată la şase luni şi chiar
mai frecvent, în condiţii grele de exploatare.
De asemenea, fabrica constructoare recomandă verificarea contactelor principale şi a
camerelor de stingere, după fiecare funcţionare la scurtcircuit, la valori apropiate de
capacitatea nominală de rupere.
Date fiind cele de mai sus, referitor la periodicitatea reviziilor şi reparaţiilor, se recomandă
următoarele:
A. TRIMESTRIAL:
- curăţirea de praf;
- verificarea contactelor tulipă ia întreruptoarele debroşabile;
- curăţirea pastilelor de contact şi a camerelor de stingere de perlări şi afumări;
- revizuirea strângerii şi reînşurubarea tuturor şuruburilor;
- verificarea şi curăţirea porţiunilor carbonizate ale pieselor izolante aflate în zona
arcului electric;
- verificarea rezistenţei de izolaţie.
B. ANUAL:
- verificarea presiunii în contact;
- verificarea rezistenţei de contact;
- verificarea simultaneităţii închiderii contactelor;
- verificarea funcţionării normale, fără frecări, executând câteva manevre de închidere,
deschidere, declanşare (prin acţionarea manuală a declanşatoarelor), rearmare-închidere.
C. VERIFICĂRI ÎN CADRUL REVIZIILOR PERIODICE ALE TABLOURILOR:
- verificarea funcţionării şi reglajului declanşatoarelor.
D. După fiecare funcţionare corespunzătoare la scurtcircuit se efectuează lucrările de la
pct. A, iar în cazul în care deconectarea scurtcircuitului nu se realizează în reţeaua de 0,4 kV,
ci în reţeaua de înaltă tensiune, se efectuează şi lucrările de la pct. C.
E. După două-trei funcţionări la scurtcircuit, la puteri apropiate de puterea nominală, sau
când uzura pastilelor de contact depăşeşte 20 %, se procedează la reparaţia capitală a
întreruptorului, reparaţie
care constă în înlocuirea contactelor principale, a materialelor electroizoiante carbonizate
(camere de stingere) şi efectuarea lucrărilor de la pct. A şi B.
Tehnologia de efectuare a lucrărilor de punere în funcţiune, întreţinere, înlocuiri de reglaj este
prezentată în capitolele anterioare.
Operaţiile de verificare şi întreţinere trebuie efectuate de personal sau în prezenţa
personalului pregătit special pentru acest gen de lucrări atât din punct de vedere tehnic, cât şi
al respectării prevederilor specifice de protecţie a muncii.
Formaţia de lucru este compusă dintr-un electrician categoria a I ll-a şi un electrician
categoria a VI -a.
I. Abateri admise la simultaneitatea închiderii contactelor principale:
- 0,2 mm - OROMAX 1000 - 2500 A;
- 0,4 mm - OROMAX 4000 A;
- în poziţia deschis: 1 8 - 2 2 mm.
II. Măsurarea presiunii pe contacte
Se execută cu dinamometrul şi o lampă de control.
1
2
6
Dinamometrul se aplică la 100 mm de la ax.

in
F(kgf)

1000- 1600
2000 - 2500
4000
III. Măsurarea căderii de tensiune pentru verificarea rezistenţei de contact se efectuează în
c.c. la ln.
WA) ln(A) Curentul Căderea de tensiune maximă
releu de (mV) Pe contacte, Pe peol (A -
încercare B)
300 300 4,5 38 48
1000 600 600 9 33 55
1000 1000 15 38 75
1600 1600 1600 15 50 95
2000 2000 2000 15 38 73
2500 2500 2500 15 38 73
4000 4000 2000 12 36 66

1
2
7

Materialele necesare pentru revizuirea unui întreruptor automat tip OROMAX

Nr. Denumirea materialului Cantitatea
crt.
1 Alcool industria! 0,05 I
2 Bumbac de şters 0,1 kg
3 Benzină 0,1 kg
4 Pânză de bumbac 0,05 m2
5 Pânză abrazivă 0,02 m2
6 Vopsea roşie 0,01 kg
7 Vaselină minerală 0,02 kg

Aparatele, sculele şi dispozitivele din dotarea echipei de revizii

Nr Denumirea aparatelor, dispozitivelor şi sculelor Cantitat
. ea
crt
.
1 Megohmmetru de 1000 V 1 buc.
2 Cordoane de legătură pentru bujie din cupru de 2,5 4 m
mm2
3 Trusă de chei fixe (10 chei) 1 buc.
4 Trusă de chei tubulare 1 buc.
5 Cheie franceză mică 1 buc.
6 Şurubelniţe mari cu mâner izolant 2 buc.
7 Cleşte patent cu mâner izolant 1 buc.
8 Pilă lată fină 1 buc.
9 Pilă rotundă de 150 mm 1 buc.
1
10 Pilă semirotundă de 150 mm 1 buc. 2
11 Şurubelniţă mecanică 1 buc. 8
12 Perie de sârmă 1 buc.
13 Pensulă lată 1 buc.
14 Pensulă rotundă 1 buc.
15 Bidon de 5 I 1 buc.
16 Pâlnie 1 buc.
17 Cană de 0,5 I 1 buc.
18 Lampă portativă de 24 V 1 buc.
19 Transformator de 220/24 V 1 buc.
20 Sursă pentru măsurarea căderii de tensiune de 1 buc.
minimum 100 A, 12 V
21 Trusă specializată pentru verificarea 1 buc.
declanşatoarelor
22 Baterii de lanternă de 4,5 V 2 buc.
23 Lanternă 1 buc.
Nr Denumirea aparatelor, dispozitivelor şi sculelor Cantitat
. ea
crt
.
24 Ladă pentru scule 1 buc.
25 Punte dublă pentru măsurarea rezistenţei ohmice 1 buc.
26 Şubier de 150 mm 1 buc.
27 Riglă gradată de 0,5 m 1 buc.
28 Set calibrare de 0,1 -r 2 mm 1 buc.
29 Trusă voltampermetru de 220 V, 60 A 1 buc.
30 Trusă curent de 1200 A 1 buc.
31 Milivoltmetru de 100 mV c.c. 1 buc.
32 Shunt de 100 A 1 buc.
33 Ciocan de 0,250 kg 1 buc.
34 Reostat cu cursor de 1000 D, 0,5 A 1 buc.