46.

O coloană electrică trifazată (380/220 V) din aluminiu cu rezistivitate  = 1/34  mm2/m, de lungime l =
20m, realizată cu conductoare neizolate, libere în aer, alimentează un tablou de la care pleacă circuite pentru:
 un electromotor trifazat cu puterea PT = 5kW;
 un electromotor monofazat cu puterea PM1 = 4kW;
 două electromotoare monofazate cu puterea PM2 = 2kW fiecare (pe circuite separate);
 30 lămpi de câte 200 W fiecare, împărţite egal pe cele trei faze (3 circuite).
Pierderea de tensiune admisă în coloană este ΔU=2%. Electromotoarele au randamentul  = 0,9 , factorul
de putere ( în regim normal şi la pornire) cos = 0,8, iar la pornire au I pornire = 5 Inominal şi admit o pierdere
de tensiune Δup = 10%. Să se determine secţiunea coloanei (ţinând cont de faptul că motoarele monofazate
se conecteză fiecare pe câte o fază) şi să se facă verificarea pentru:
 încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă. Curentul maxim admisibil în regim
de durată Iadm. se consideră: 75 A pentru s = 10 mm 2, 105 A pentru s = 16 mm 2, 135 A pentru s = 25
mm2 .;
 densitatea curentului la pornire, densitatea maximă admisă fiind δpadm = 20 A/mm2;
 pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului.

Pn   * Pabs
Pn   * 3  U n * I n * cos 
Pn
I n _ motor _ trifazat 
 * 3  U n * cos 
Pn
I n _ motor _ monofazat 
 * U n * cos 
Inlocuind in formula de mai sus obtinem pentru cele trei motoare curentii in regim nominal si in regim
de pornire . Calculam si densitatile de curent aferente acestor doua regimuri
5000W
I n1   10.56 A
0.9 * 3 * 380V * 0.
4000W
I n2   25.25 A
0.9 * 220V * 0.8
I n3  2000W / 0.9 * 220V * 0.8  12.63 A
I n 4  2000W / 220V  9.09 A
I faza _ R _ regim _ no min al  I n1  I n2  I n4  44.9 A75 A
I pornire  5 * ( I n1  I n 2 )  I n 4  188.14 A
I pornire 188.14. A
 pornire    18.81A / mmp  20 A / mmp
s 10mmp
Caderea de tensiune se va calcula in ipoteza unei incarcari uniforme la nivelul incarcarii fazei R care este
cea mai incarcata faza pentru sectiunea initiala a coloanei. In acest caz caderea de tensiune se calculeaza in
doua ipoteze:
a) considerand un consum trifazat la incarcarea fazei R de 44.9 A in regim normal si de 188.14A in
regimul de pormire
b) considerand un consum monofazat la incarcarea fazei R de 44.9 A in regim normal si de 188.14A in
regimul de pormire
Ipoteza a)
l
U  3 * r * I * cos   * * I * cos
s
1* 20
U n  3 * * 44.9 * 0.8  3.66V
34 *10
U 3.66 *100
U n [%]  n *100   0.96%2%
Un 380
U pornire  5 * U n  5 * 3.66  18.3V
U pornire 18.3 *100
U pornire [%]  *100   4.81%  10%
Un 380
se observa ca in ambele regimuri nominal si respectiv de pornire simultana caderea de tensiune se incadreaza in
valorile limita din enunt de 2% si respectiv de 10% Rezulta ca singurul motiv al necesitatii amplificarii coloanei
il constituie depasirea densitatii admisibile de curent in regimul de pornire
Ipoteza b)
Verificam caderea de tensiune pe coloana si in ipoteza unui curent monofazat de 188.1A. In acest caz vom
utiliza relatia:
l
U pornire  2 *  * * I
s
1 * 20
U pornire  2 * * 188.1  22,1V
34 * 10
U pornire 22.1 * 100
U pornire [%]  * 100   10.06%10%
Un 220
Rezulta o cadere de tensiune care se incadreaza in ipoteaza de caderea de tensiune maxim admisa de 10%
Verificam caderea de tensiune pe coloana si in ipoteza unui curent monofazat de 44.9A
l
U  2 *  * * I
s
1 * 20
U  2 * * 44.91  5.27V
34 *10
U pornire 5.28 *100
U [%]  *100   2.4% 2%
Un 220
Rezulta o cadere de tensiune de cca 2.4% care nu se incadreaza si in aceasta ipoteza in caderea de tensiune
maxim admisa de 2%
 47. Să se determine prin calcul secţiunea s a unei coloane electrice trifazate din aluminiu cu rezistivitatea ρ =
1/32  mm2/m în lungime l = 30m, la capătul căreia sunt conectate: un electromotor de 2,5 CP 3x380V şi un
electromotor de 2 kW 2x220 (1X220V), ştind că acestea absorb la pornire de trei ori curentul lor nominal,
randamentul lor este  = 0,95, factorul de putere (în regim normal şi la pornire) este cos = 0,9, pierderea de
tensiune în coloană este ΔU =3% şi că pierderea maximă de tensiune admisă la pornirea simultană a
electromotoarelor este ΔUp =12%.
Secţiunea calculată se va verifica la:
 încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă.Curentul maxim admisibil în
regim de durată Iadm. se consideră:16 A pentru s = 2,5mm 2, 20 A pentru s = 4mm 2, 27A pentru
s = 6 mm2 ;
 densitatea curentului la pornire, densitatea maximă admisă fiind δpa = 20 A/mm2;
 pierderea de tensiune din circuit la pornirea simultană a electromotoarelor.
Pn   * Pabs
Pn   * 3  U n * I n * cos 
Pn
I n _ motor _ trifazat 
 * 3  U n * cos 
Pn
I n _ motor _ monofazat 
 * U n * cos 
Consideram electromotorul monofazat ca fiind conectat la faza R, de unde rezulta ca faza R este cea mai
incarcata.
Calculam curentii necesari fiecarui receptor:
Pn 2.5 * 736
I n _ motor _ trifazat    3.27[ A]
 * 3  U n * cos  0.95 *1.73 * 380 * 0.9
Pn 2000
I n _ motor _ monofazat    10.63[ A]
 * U n * cos  0.95 * 220 * 0.9
l
U trifazat  3 * r * I trifazat * cos   3 *  * * I * cos 
s
l
U monofazat  r * I monofazat * cos    * * I * cos 
s
l 1 30
strifazat  3 *  * * I trifazat * cos   1.73 * * * 3.27 * 0.9  0.42
U trifazat 32 3% * 380
l 1 2 * 30
smonofazat   * * I monofazat * cos   * *10.63 * 0.8  2.42
U monofazat 32 3% * 220
Total
sT  strifazat  smonofazat  0.42  2.42  2.84[mm 2 ]
Rezulta
s s tan dard  4[mm 2 ]
Verificarea incalzirii conductoarelor in regim permanent:
s  4[ mm 2 ]  I max  20[ A]  13.9[ A]( I trifazat  I monofazat )
Deci in regim normal de functionare sectiunea corespunde
Verificarea incalzirii conductoarelor in regim de pornire (se considera ca motoarele pornesc simultan):
I 3 * 13.9 A A
 pornire  pornire   10.43[ 2
]  20[ ]
s 4 mm mm 2
Deci si in regim de pornire sectiunea corespunde.
Se calculeaza pierderea de tensiune la pornirea motoarelor:
 l
U  2 *  * * I * cos 
s
1 * 30
U  2 * * 41.7 * 0.8  15.64[V ]
32 * 4
U pornire 15.64 *100
U [%]  *100   7.12%  10%
Un 220
Sectiunea corespunde si din punct de vedere al caderii de tensiune.
 48. O coloană electrică de 380/220 V de aluminiu în lungime de 25 m alimentează un tablou secundar de la
care pleacă circuite pentru:
- un electromotor trifazat de 4 kW
- un electromotor monofazat de 2 kW
- 20 de lămpi de câte 100 W fiecare.
Electromotoarele au pornire directă şi absorb la pornire de şase ori curentul nominal I n. Pierderea de
tensiune admisă în coloană este de 2%, iar la pornirea electromotoarelor maximum 10%; conductibilitatea  =
34, cos  = 0,7(se consideră aceeaşi valoare atât în regim normal cât şi la pornire) şi  = 0,9, Curentul maxim
admisibil în regim permanent, pentru conductoare de Al cu secţiunea de 6 mm 2 este 30 A, iar densitatea
admisibilă de curent pentru Al, în regim de pornire δ p = 20 A/mm2. Ţinându-se seama de încărcarea echilibrată a
fazelor şi de un mers simultan la plină sarcină a tuturor receptoarelor, să se determine secţiunea coloanei. Se va
face verificarea la densitate de curent în regim de pornire şi la cădere de tensiune.
Indicaţii
Pentru echilibrarea sarcinilor pe cele trei faze, electromotorul monofazat se conectează la faza R, cate 10
lămpi se conectează la faza S, respective la faza T. Cea mai încărcată va rezulta, în acest caz, faza R; se va
calcula secţiunea coloanei luînd în considerare curentul total din faza R,unde este racordat electromotorul
monofazat.

Pn   * Pabs
Pn   * 3  U n * I n * cos 
Pn
I n _ motor _ trifazat 
 * 3  U n * cos 
Pn
I n _ motor _ monofazat 
 *U n * cos 
Inlocuind in formula de mai sus obtinem pentru cele doua motoare curentii in regim nominal si in regim e
pornire. Calculam si densitatile de curent aferente acestor doua regimuri
4000W
I n1   9.6 A
0.9 * 3 * 380V * 0.7
2000W
I n2   14.42  14.4 A
0.9 * 220V * 0.7
I faza _ R _ regim _ no min al  I n1  I n 2  24 A30 A
I pornire  6* I faza _ R _ regim _ no min al  6 * 24  144 A
I 144 A
 pornire 
pornire
  24 A / mmp 20 A / mmp
s 6 mmp
Se observa ca in regim de pornire se depaseste densitatea de curent admisa de 20A/mmp. In regim normal ne
incadram in curentul maxim admisibil al coloanei
Este necesara redimensionarea coloanei functie de densitatea de curent admisa in regim de prormire a
motoarelor:
 I pornire 144 A
s   7.2[mm 2 ]
 admisibil _ pornire 20 A / mmp
sre dim ensionat  10[mm 2 ]
Caderea de tensiune se va calcula in ipoteza unei incarcari uniforme la nivelul incarcarii fazei R care este cea
mai incarcata faza pentru sectiunea initiala a coloanei. In acest caz caderea de tensiune se calculeaza cu relatia:
Calculam in doua ipoteze:
a) considerand un consum trifazat la incarcarea fazei R de 24 A in regim normal si de 144A in regimul
de pormire
b) considerand un consum monofazat la incarcarea fazei R de 24 A in regim normal si de 144A in
regimul de pormire
Ipoteza a)
l
U  3 * r * I * cos    * * I * cos 
s
1* 30
U n  3 * * 24 * 0.7  3,42V
34 * 6
U 3,42 *100
U n [%]  n *100   0.9% 2%
Un 380
U pornire  6 * U n  3,42 * 6  20,54V
U pornire
20,54 *100
U pornire [%]  *100 
 5,4%  10%
Un 380
se observa ca in ambele regimuri nominal si respectiv de pornire simultana caderea de tensiune se incadreaza in
valorile limita din enunt de 2% si respectiv de 10% Rezulta ca singurul motiv al necesitatii amplificarii coloanei
il constituie depasirea densitatii admisibile de curent in regimul de pornire
Ipoteza b)
Verificam caderea de tensiune pe coloana redimensionata si in ipoteza unui curent monofazat de 144A
In acest caz vom utiliza relatia:
l
U pornire  2 *  * * I * cos 
s
1 * 25
U pornire  2 * *144 * 0.7  14.8  15V
34 * 10
U pornire 15 *100
U pornire [%]  * 100   6.8%  10%
Un 220
Rezulta o cadere de tensiune de cca 7% care se incadreaza si in aceasta ipoteaz in caderea de tensiune maxim
admisa de 10%
Verificam caderea de tensiune pe coloana redimensionata si in ipoteza unui curent monofazat de 24A
l
U pornire  2 *  * * I * cos 
s
1* 25
U pornire  2 * * 24 * 0.7  2,46  2,5V
34 *10
U pornire 2,5 *100
U pornire [%]  *100   1,1%  2%
Un 220
Rezulta o cadere de tensiune de cca 1,1% care se incadreaza si in aceasta ipoteaz in caderea de tensiune maxim
admisa de 2%.
 49. O coloană electrică de 3x380/220 V cu lungimea l1 = 25 m alimentează un tablou la care sunt racordate:
 un circuit cu lungimea l2 = 30 m care alimentează un electromotor trifazat având puterea P m =10 kW,
cos=0,9, randamentul =0,9 şi Ipornire = 6 Inominal ;
 51 becuri electrice de câte 100 W, la capătul a trei circuite monofazate cu lungimi de câte l 3 =35m
( câte 17 becuri alimentate din fiecare circuit).
Conductoarele coloanei şi circuitelor sunt din aluminiu cu rezistivitatea ρ= 1/32  mm2/m. Să se determine
secţiunile conductoarelor pentru fiecare circuit şi pentru coloană, considerându-se pierderile de tensiune:
 pe circuitul electromotorului: 3% în regim normal de funcţionare şi 8% în regim de pornire a
electromotorului;
 pe circuitele care alimentează lămpile: 2%;
 pe coloană: 1%.
Secţiunile calculate se vor verifica la:
- încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă.Curentul maxim admisibil în
regim de durată Iadm. se consideră, pentru circuitele monofazate:18 A pentru s = 2,5mm 2, 23 A pentru s =
4mm2, 30A pentru s = 6 mm2, iar pentru circuitele trifazate se consideră: 16 A pentru s = 2,5mm2, 20 A
pentru s = 4 mm2, 27A pentru s = 6 mm2;
- densitatea curentului la pornire, densitatea maximă admisă fiind δpa = 20 A/mm2;
- pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului.
Pn   * Pabs
Pn   * 3  U n * I n * cos
Pn
I n _ motor _ trifazat 
 * 3  U n * cos 
Pn
I n _ motor _ monofazat 
 *U n * cos 
10000
I n1   18,78 A
0.9 * 3 * 380 * 0.9
1700
I n2   7,72[ A]
220
I faza _ R _ regim _ no min al  I n1  I n 2  26,5[ A]
I pornire _ col  6 * I faza _ R _ regim _ no min al  I n 2  6 *18,78  7,72  120,4 A
I pornire
 pornire 
s
I pmot I pmot 6 *18,78
 pmot.   S circ .mot    5,63mm 2
S circ .mot  pmot. 20
S circuit .mot  6mm 2
Verificam caderea de tensiune pe circuitul electromotorului in ipoteza curentului momofazat
l
U pornire  2 *  * * I * cos
s
1* 30
U pornire  2 * *18,78 * 0.9  5,28[V ]
32 * 6
U pornire 5,28 *100
U pornire [%]  *100   2,4%  8%
Un 220
Verificam caderea de tensiune pe circuitul electromotorului in ipoteza curentului trifazat
 l
U n  3 * r * I * cos   * * I * cos
s
1* 30
U n  3 * *18,78 * 0.9  4,7[V ]
32 * 6
U 4,7 *100
U n [%]  n *100   1,23%3%
Un 380
U pornire  6 * Un  4,7 * 6  28,24[V ]
U pornire
28,2 *100
U pornire [%]  *100 
 7,42%  8%
Un 380
Pentru circuitele lampilor calculez sectiunea conductorului
U U [%] * U n 2 * 220
U [%]  * 100  U    4,4[V ]
Un 100 100
l 2*  *l * I 1 2 * 35 * 7,72
U  2 *  * * I  S lampa   *  3,84[mm 2 ]
S lampa U 32 4,4
Alegem
S lampa  4mm 2
Pentru coloana
Ip Ip 120,4
 coloana   S coloana    6,2mmp
S coloana  coloana. 20
Alegem
S coloana  10mm 2
Se verifica caderea de tensiune pe coloana aleasa
l
U  3 * r * I * cos   * * I * cos
s
1 * 25
U n  3 * * 26,5  3,58[V ]
32 *10
U 3,58 *100
U n [%]  n *100   0,94%1%]
Un 380
50. Ce secţiune este necesară pentru conductoarele unui circuit electric trifazat din cupru, montat în tub, în
lungime de 50 m, care va alimenta un electromotor de 20 kW, 3 x 380 V, cos  = 0,7;  = 0,9, care admite la
pornire o scădere a tensiunii de maximum 12%. Electromotorul absoarbe la pornire un curent egal cu 6 I n.
Pierderea de tensiune (de durată) admisă în circuit la plină sarcină va fi de 3%, iar Cu = 57. Conform tabelelor
pentru trei conductoare de cupru cu secţiunea de 6 mm2 montate în tub, încărcarea maximă de durată este 42
A, iar densitatea admisibilă de curent la pornirea electromotoarelor pentru conductoarele de Cu este mai mică
de 35 A/mm2.
Up[%] 12%
U [V ] max_ adm _ pornire  Un  380V  0.12 * 380V  45.6V
100 100
Uin _ sarc[%] 3%
U [%] max_ adm _ motor _ in _ sarcina  Un  380V  0.03 * 380V  11.4V
100 100
Pn   * Pabs
Pn   * 3  Un * In * cos
Pn
I n _ motor _ trifazat 
 * 3  U n * cos 
Pn 20000W
I n _ motor _ trifazat    48.2 A  42 A
 * 3  U n * cos 0.9 * 3 * 380V * 0.7
I n _ motor _ trifazat  I max _adm _rg_durata
Observam ca prima cerinta testata nu este indeplinita. Trecem mai departe si verificam si densitatea de curent in
regimul de pornire
I pornire  6 * I n  6 * 48.2  289.2 A
I pornire 289.2 A
 pornire   2
 48.2 A / mm 2  35 A / mm 2
s 6mm
 pornire   max adm _ pornire
Determinam sectiunea din conditia de respectare a densitatii maxime admise de curent in regimul de pornire:
I pornire 289.2 A
s pornire    8.26mm 2
 pornire 35 A / mm 2
Alegem sectiunea imediat superioara de 10 mm2
s pornire  10mm 2
Din tabele ar trebui sa verificam si respectarea conditiei referitoare la incarcarea coloanei in regimul de durata:
In _ motor _ trifazat  Imax _adm _rg_durata
Calculul caderilor de tensiune evident utilizand noua sectiune pentru coloana 10 mmp
l
U  3 * r * I * cos   3 *  * * I * cos 
s
1 * 50
U n  3* * 48.2 * 0.7  3 * 2.959V  5,12V  11 .4V
57 *10
U n  U max_ adm _ rg _ sarcina
U pornire  6 * U n  5,12V * 6  30,7V  45.5V
U pornire  U max_ adm _ rg _ pornire
51. La o reţea trifazată de curent alternativ este alimentat un receptor electric conectat în triunghi. Tensiunea de
linie este de 220 V. Să se determine puterea consumată în circuit cunoscând că încărcările pe faze sunt
neuniforme şi anume: prima fază are rezistenţa activă de 3 Ω şi reactanţa inductivă de 4 Ω, a doua fază are o o
rezistenţă activă de 6 Ω şi o reactanţă inductivă de 8 Ω,a treia fază are rezistenţa activă de 8 Ω şi reactanţa
inductivă de 6 Ω.
Determinarea puterii active absorbite de circuit :
Pcircuit  PR  PS  PT
Z  R2  X 2
R
cos  
Z
2 2
Z R  RR  X R  32  4 2  9  16  25  5
RR 3
cos  R    0.6
ZR 5
2 2
Z S  RS  X S  6 2  8 2  36  64  100  10,
RS 6
cos  S    0.6
Z S 10
2 2
Z T  RT  X T  8 2  6 2  64  36  100  10
RT 8
cos  T    0.8
Z T 10

U 2 linie 220 2
PR  U linie * I R * cos  R  * cos  R  * 0.6  5808W
ZR 5
U 2 linie 220 2
PS  U linie * I S * cos  S  * cos  S  * 0.6  2904W
ZS 10
U 2 linie 220 2
PT  U linie * I T * cos  T  * cos  T  * 0.8  3872W
ZT 10
Pcircuit  PR  PS  PT  5808  2904  3872  12584W  12.584kW  12.6kW
Determinarea puterii reactive absorbite de circuit :
 U 2 linie 220 2
QR  U linie * I R * sin  R  * sin  R  * 0.8  7744VAr
ZR 5
U 2 linie 220 2
QS  U linie * I S * sin  S  * sin  S  * 0.8  3872VAr
ZS 10
U 2 linie 220 2
QT  U linie * I T * sin  T  * sin  T  * 0.6  2904VAr
ZT 10

Qcircuit  QR  QS  QT  7744  3872  2904  14520W  14.52kW  14.5kVAr Determinarea puterii aparente
absorbite de circuit :

S circuit  S R  S S  S T
2 2
S R  PR  QR  58082  77442  9680VA
2 2
S S  PS  QS  29042  38722  4840VA
2 2
S T  PT  QT  38722  29042  4840VA
S circuit  S R  S S  S T  9680  4840  4840  19360VA  19.4kVA
52. O linie electrică aeriană cu tensiunea de 0,4 kV, cu conductoare din cupru având  = 0,017  mm2/m,
alimentată din sursa A, are schema şi caracteristicile din figură.
s1 = 50 mm2 s2 = 35 mm2 s3 = 25 mm2
x01 = 0,31  /km x02 = 0,345  /km x03 = 0,33  /km

Se cere:
a) să se determine pierderea maximă de tensiune;
b) să se interpreteze rezultatul considerând că pierderea de tensiune admisibilă este de 10%.
Aplicam relatia :
 ( RiPi  XiQi)
3

U  1

Un
l1 300m
R1   *  0,017mm 2 / m *  0.102
s1 50mm 2
l 200m
R2   * 2  0,017mm 2 / m *  0,097
s2 35mm 2
l3 150m
R3   *  0,017mm 2 / m *  0,102
s3 25mm 2
Similar vom proceda pentru calculul reactantelor pe tronsoanele de retea:
X 1  x1 * l1  0,31 / km * 0,3km  0,093
X 2  x 2 * l 2  0,345 / km * 0,2km  0,069
X 3  x3 * l3  0,33 / km * 0,15km  0,0495
Voi recapitula intr-un tabel rezultatele pe care le vom folosi in continuare
Tronson 0_1 1_2 2_3
Ri 0,102Ω 0,097 Ω 0,102 Ω
Xi 0.093Ω 0,069 Ω 0,0495 Ω
Pi 90kW 50 kW 20 kW
Qi 25 kVAr 15 kVAr 15 kVAr
Calculam caderea de tensiune
 ( RiPi  XiQi )  (0,102 * 90kW  0,093 * 25kVAr ) 
3

U  1

Un 0,4kV
(0,097 * 50kW  0,069 *15kVAr ) (0,102 * 20kW  0,0495 *15kVAR )
  
0,4kV 0,4kV
7,14  2,325  4,85  1,035  2,04  0,7425 18,13
 V  V  45,5125V
0,4 0,4
Exprimam caderea de tensiune in procente:
U [V ] 45,5125V
U [%}
*100  *100  11,3%  10%
U 400
Dupa cum se observa din relatia de mai sus circulatia de putere prin linia analizata determina o cadere de
tensiune de 11,3 care nu se incadreaza in limita maxima admisibila de 10%
53. La o reţea trifazată de 6 kV alimentată din staţiile de transformare A şi B, ale căror tensiuni sunt egale şi
coincid ca fază, sunt racordate mai multe locuri de consum. Lungimile porţiunilor de reţea, în km, secţiunile
conductoarelor, în mm2, sarcinile, în kW şi factorii lor de putere sunt indicate în schema reţelei.
Să se determine pierderea maximă de tensiune pentru regimul de funcţionare normal şi pentru regimul de avarie
al reţelei.
Se neglijează pierderile de putere pe linii.
În regimul de avarie se presupune că se scoate din funcţiune acea porţiune din reţea a cărei ieşire din funcţiune
determină căderea maximă de tensiune într-un punct oarecare al reţelei;
Pentru conductorul cu s=35mm2 se consideră r0=0,91 /km şi x0=0,353 /km iar pentru cel cu s=16 mm 2
r0=1,96 /km şi x0=0,377/km.

100 kW 80 kW
cosφ = 0,8 cosφ = 0,9

3 km, 35 mm2 a 2 km, 35 mm2 b 3 km, 35 mm2 c 4 km, 35 mm2

A O ● ● ● OB
1,5 km 16 mm2 1,5 km 16 mm2

d 40 kW 80 kW e 40 kW
cosφ = 0,7 cosφ = 0,8 cosφ = 0,8

Calculam puterile reactive aferente fiecarui punct de control:

P  S cos 
Q  S sin 
Q sin 
  tg
P cos 
Q  P * tg
P Q
cosφ tgφ
[kW] [kVAr]
100 0,8 0,754 75,4
80 0,9 0,488 39,04
40 0,7 1 40

Calculam rezistentele si reactantele fiecarui tronson. Rezultatele obtinute sunt prezentate in tabelul alaturat :
l s r0 R x0 X
Tronson
[km] [mmp] [Ω/km] [Ω] [Ω/km] [Ω]
Aa 3 35 0,91 2,73 0,353 1,059
ab 2 35 0,91 1,82 0,353 0,706
bc 3 35 0,91 2,73 0,353 1,059
Bc 4 35 0,91 3,64 0,353 1,412
ad 1,5 16 1,96 2,94 0,377 0,5655
ce 1,5 16 1,96 2,94 0,377 0,5655
Conform enuntului UA=UB in aceste conditii vom considera in fiecare nod sarcina pe rand. Contributia fiecarei
surse va fi dependenta de impedanta pana la nodul respectiv. Cum intre puntele AB avem conductor omogem
pentru calculul momentelor vom utiliza distantele dela fiecare nod la capetele circuitului. In acest caz vom
utiliza datele din figura 2
Aplicam rationamentul pentru circulatia puterii active. Vom detalia calculul pentru nodul a Pentru celelalte
noduri vom prezenta datele in tabelul de rezultate urmator :
3km*PAa=9km*PBa
PAa+PBa=100+40=140kW
Din prima ecuatie deducem PAa=3*PBa inlocuind in ecuatia doua obtinem: 4PBa=140
Rezolvand PBa=35 si deci PAa=3*35=105 kW

Distanta de la nodul analizat Aportul la consumul

Total
la nodului
Nodul putere
sursa A sursa B sursei A sursei B
in nod
[km] [km] [kW] [kW]
a 140 3 9 105,00 35,00
b 80 5 7 46,70 33,30
c 120 8 4 40,00 80,00
Total 191,70 148,30
Rezulta din analiza efectuata ca nodul B este alimentat din ambele surse.Vom face o analiza similara si pentru circulatia
de putere reactiva :
Total Distanta de la nodul analizat la Aportul la consumul nodului
putere
Nodul sursa A sursa B sursei A sursei B
in
[km] [km] [kVAr] [kVAr]
nod
a 115,4 3 9 86,55 28,85
b 60,32 5 7 32,90 27,42
c 69,2 8 4 23,07 46,13
Total 142,52 102,40
Si in acest caz obtinem aceeasi concluzie : nodul b este alimentat din ambele surse
Calculam aportul celor doua surse la puterea nodului b :
PAb= 191,7-140=51,7 kW PBb= 148,3-120=28.3 kW
QAb= 142,52-115,4=27,12 kVAr QBb= 102,4-69,2=33,2 kVAr
Sectionam imaginar bodul b si obtinem doua tronsoane alimentate radial din statiile A si B. Aceste tronsoane
vor avea in nodurile b aceeasi tensiune respectiv acceasi cadere de tensiune de la sursa la fiecare nod b
Pentru calculul caderilor de tensiune vom utiliz relatia
 ( RiPi  XiQi)  2,73 *100  1,059 * 75,4 
3

U Ab  1

Un 6
2,73 * 40  1,059 * 40 ( 2,73  1,82) * 51,7  (1,059  0,706) * 27,12
  
6 6
351,7896 151,56 283,6188 786,9684
     131,16V
6 6 6 6
Pentru verificare calculamsi caderea de tensiune pe reteua alimentata din nodul B :
 ( RiPi  XiQi )  3,64 * 80  1,412 * 39,04 
3

U Bb  1

Un 6
3,64 * 40  1,412 * 30,16 (3,64  2,73) * 28,3  (1,412  1,059) * 33,2
  
6 6
346,32448 188,18592 262,3082 796,8186
     132.8V
6 6 6 6
Se remarca obtinerea unor valor sensibil egale pentru caderile de tensiune.
Pentru regimul de avarie consideram indisponibil tronsonul « ab » In acest caz tronsonul Bb in lungime de 7 km
va fi parcurs suplimentar fata de cazul precedent de puterea S=51.7+j27.12 kVA ceea ce va conduce in nodul b
la o cadere de tensiune mai mare decat daca indisponibilizam tronsonul bc deoarece in acest caz tronsonul Ab
de doar 5 km ar fi fost parcurs suplimentar de o putere mai mica S=28,3+j33,2 kVA
Vom utiliza datele din figura 5

Pentru calcul vom utiliza caderea de tensiune determinata pentru nodul b inainte de retragerea din exploatare a
tronsonului ab la care vom adauga caderea de tensiune provocata pe 7 km de puterea S=51.7+j27.12 kVA
Vom avea relatia :
(3,64  2,73) * 51,7  (1,412  1,059) * 27,12 396,86
U Bb  132,8   132,8   198.86V
6 6
54. O reţea trifazată de 0,4 kV alimentată din punctul A, cu conductoare din cupru având  = 0,017  mm2/m
are secţiunea conductoarelor, lungimile tronsoanelor şi sarcinile menţionate în figură.
Să se determine pierderea maximă de tensiune considerând că sarcinile sunt rezistive.

0,15 A/m

80 m
f

16 mm2
50 m

A 50 mm2 25 mm2
mmmm2 mm2
a b d
A A e
75 m 100 m 100 m 50 m
30A
20A AA 16 mm2 15A
AA A 80 m AA 10A
Am AA

c 25A
A A
Calculam caderea de tensiune in nodul e. A
U [V ]  3 *  Ri * Ii A
U Ae  U Aa  U ab  U bd  U de  U Ab  U bd  U de
U Aa  3 * R Aa * ( I a  I b  I c  I fg  I d  I e )
U ab  3 * Rab * ( I b  I c  I fg  I d  I e )
U Ab  U Aa  U ab
U bd  3 * Rbd * ( I d  I e )
U de  3 * Rde * I e
U be  U bd  U de

l Aa 75m
R Aa   *  0,017mmp / m  0.0255
s Aa 50mmp
lab 100m
Rab   *  0,017mmp / m  0.034
sab 50mmp
lbd 100m
Rbd   *  0,017mmp / m  0,068
sbd 25mmp
lde 50m
Rde   *  0,017mmp / m  0,034
s de 25mmp
U Aa  3 * R Aa * ( I a  I b  I c  I fg  I d  I e )  3 * 0.0255 * ( 20 A  30 A 
 25 A  80m * 0,15 A / m  15 A  10 A)  3 * 0.0255 * 112 A  4,95V
U ab  3 * Rab * ( I b  I c  I fg  I d  I e )  3 * 0.034 * 92 A  5,42V
U Ab  U Aa  U ab  4,95  5,42  10,37V
 U bd  3 * Rbd * ( I d  I e )  3 * 0,068 * (15  10)  2,94V
U de  3 * Rde * I e  3 * 0,034 * 10  0,59V
U be  U bd  U de  2,94  0,59  3,53V
U Ae  U ab  U be  10,37V  3,53V  13,9V
[V ]
[%] U Ae 13,9V
U Ae   * 100  3,47%
U 400V
Calculam caderea de tensiune in nodul c :
U Ac  U Ab  U bc  U Ab  3 * Rbc * I c
l bc 80m
Rbc   *  0,017mmp / m  0,085
s bc 16mmp
U bc  3 * Rbc * I c  3 * 0,085 * 25 A  3,68V
U Ac  U Ab  U bc  10,37V  3,68V  14,05V
[V ]
[%] U Ac 14,05V
U Ae   * 100  3,51%
U 400V
Calculam caderea de tensiune in punctul g
U Ag  U Ab  U bf  U fg
(1  80) * 80
U fg  3 * r * i * (1  2  ...  80)  3 * r * i *  3 * r * i * 3240
2
l 1m
r  0,017mmp / m  0,001
s 16mmp
i  0.15 A
U fg  3 * r * i * 3240  3 * 0,001* 0,15 * 3240  0,84V
l bf
U bf  3 * Rbf * 80m * 0,15 A / m  3 *  * * 12 A 
s bf
50m
 3 * 0,017.mmp / m * *12 A  1.1V
16mmp
U Ag  U Ab  U bf  U fg  10,37  1,1  0,84  12,31V
[V ]
[%] U Ac 12,3V
U Ae   * 100  3,075%  3,1%
U 400V
55. O LEA 110 kV s.c. echipată cu conductoare de OL-Al de secţiune 185 mm 2, cu diametrul 19,2 mm şi  =
1/34  mm2/m, are o lungime de 40 km şi coronamentul din figură (cu distanţele în mm).
Se cere:
1. Să se precizeze semnificaţiile simbolurilor a şi b din formulele de calcul ale inductanţei specifice
a
x0 = 0,145 lg 0,779b Ω/km,
respectiv susceptanţei specifice
7,57368
b0 = lg a 10-6 S/km
b
2. Să se reprezinte schemele electrice echivalente în Π şi T ale liniei şi să se calculeze parametrii acestora. Se
neglijează conductanţa liniei.

Comparand formula de calcul a inductantei specifice pentru LEA trifazata simplu circuit:
Dmed 
x 0  0,145 * lg [ ]
0,779 * r km
cu relatia din enuntul problemei rezulta ca:
a  Dmed  3 D12 * D23 * D13
br
unde r este raza conductorului retelei
D12  4200 2  700 2  100 * 42 2  7 2  4258[ mm]
D23  6500mm
D13  4200 2  5800 2  100 * 42 2  58 2  7161[ mm]
Calculam distanta medie
Dmed  3 D12 * D23 * D13  3 4258 * 6500 * 7161  5831[mm]
Avem toate elementele necesare pentru calculul reactantei liniei:
X  l * x0
Dmed 5831
X  l * 0,145 * lg  40 * 0.145 * lg  16.7[]
0,779 * r 0,779 * 9.6
Calculam rezistenta liniei
L 1 40000 40000
R  *   6,36[]
s 34 185 6290
Calculam susceptanta liniei
7,57368 7,57368 7,57368
B  L * b0  40 * * 10 6  40 * * 10 6  40 * * 10 6  108,84 * 10 6 S
a Dmed 5831
lg lg lg
b r 9,6

Cu parametrii calculati putem prezenta schemele electrice solicitate:

56.
1. Să se determine parametrii electrici ( RT, XT, GT şi BT ) ai unui transformator cu două înfăşurări de 31,5 MVA
115  2x2,5% / 6,3 kV, pierderile în cupru de 105 kW, pierderile în gol de 40 kW, u sc[%]=9% şi i0[%]=1,2%.
Parametrii electrici se vor raporta la tensiunea de pe plotul maxim al înfăşurării primare.
2.Să se reprezinte schema electrică achivalentă, în Γ, a transformatorului de la punctul 1.
Calculam tensiunea primara pe plotul maxim :
U  U n * (1  5%)  U n (1  0,05)  U n *1,05  115 *1,05  120,75[kV ]
Calculam rezistenta echivalenta :
U2 (120,75 *103 ) 2V 2
RT  PCu * 2  105 *10 W *
3
 1,47
S n (31,5 *106 ) 2 V 2 A2
Calculam reactanta echivalenta :
u sc U 2 0,09 * (120,75 *10 3 V ) 2
X T  ZT  *   41,66
100 S n 31,5 * 10 6 VA
Calculam conductanta echivalenta :
PFE 40 * 10 3 W
GT    2,74 * 10 6 S
U2 (120,75 *10 3 V ) 2
Calculam susceptanta echivalenta:
i0 S 0,012 * 31,5 *10 6 VA
BT  YT  * n2  3 2
 25,92 *10  6 S
100 U (120.75 *10 V )
57.Un post de transformare care alimentează un consumator este echipat cu două transformatoare trifazate
identice, de 1600 kVA, 6/0,4 kV, având fiecare:
ΔPsc = 18 kW; ΔP0 = 2,6 kW; usc % = 6%; i0 % = 1,7%;
Se cer parametrii electrici ai unui transformator raportaţi la tensiunea secundară şi schema electrică echivalentă
(în Γ ) a postului de transformare.
Calculam rezistenta echivalenta pentru un transformator:
U2 U2 (0,4 *10 3 ) 2 V 2 18 * 16
RT  PCu * 2  Psc * 2  18 *10 W *
3
3 2 2 2
 * 10 3   1,125 *10 3 
S n S n (1600 * 10 ) V A 256
Calculam reactanta echivalenta pentru un transformator:
u sc U 2 0,06 * (0,4 * 103 V ) 2 0.06 * 0.16 * 10 6 6 * 1600
XT  *  3
 3
  6 * 10 3 
100 S n 1600 * 10 VA 1600 * 10 1600 * 10 3
Calculam conductanta echivalenta pentru un transformator:
PFE P0 2,6 * 10 3 W 2,6 260
GT  2
 2
 3 2
 3
  16,25 * 10 3 S
U U (0,4 *10 V ) 0,16 * 10 16 *103
Calculam susceptanta echivalenta pentru un transformator:
i0 S 0,017 *1600 * 10 3 VA 17 *1600
BT  * n2  2
 4
 170 *10 3 S
100 U (400V ) 16 * 10
La punerea in paralel a celor doua transformatoare inpedanta se va injumatati iar admitanta se va dubla:
 58.Pe o plecare subterană a unei reţele electrice de 10 kV alimentată de la o staţie de transformare se produce
un scurtcircuit trifazat.
Să se calculeze valoarea curentului de defect şi reactanţa minimă a unei bobine de reactanţă care ar trebui
montată pentru limitarea puterii de scurtcircuit la cel mult 100 MVA.
Lungimea, secţiunea conductoarelor de cupru, rezistenţa şi reactanţa specifice ale cablului sunt indicate în
figură. Se consideră că scurtcircuitul este produs de o sursă de putere infinită şi se neglijează componenta
aperiodică a curentului de scurtcircuit.
k (3)
3x240 mm2 Cu – 5 km
ro = 0,07632 Ω/km, xo = 0, 08 Ω/km
10 kV
10,5 kV

Z linie  (r0 * l ) 2  ( x0 * l )2  (0.07632*5) 2  (0.08*5) 2  0.5528[]

U 10.5
I sc    5.8[kA]
Z linie 0.5528
U2 U 2 10.52
S sc  � Z sc min    1.1025[ ]
Z sc S sc 100
bobina de reactanta apare in paralel cu linia in scurtcircuit.
1 1 1 Z sc min * Z linie
  � Z bobina
min
  0.22[]
Z sc min Z linie Z bobina min Z linie  Z sc min