Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Elemente constructive
Elemente constructive
Principiul de functionare
T.e.m. indusa intr-o sectie a infasurarii rotorice este o marime periodica alternativa în
timp.Faptul ca la perii se poate culege o tensiune continua se explica numai prin intermediul
colectorului si a sistemului de contacte alunecatoare perii-lamele.
Daca între aceleasi borne A1 si A2 conectam o rezistenta de sarcina oarecare Rs,
t.e.m. E va da nastere unui curent I care va strabate înfasurarea rotorului, având acelasi sens
ca si t.e.m. E.
La functionarea în sarcina, tensiunea UA la bornele înfasurarii rotorului va fi obtinuta
de t.e.m. E în urma acoperirii unor caderi de tensiune cauzate de curentul I la trecerea prin
înfasurarea rotorului, prin înfasurarea polilor auxiliari si prin înfasurarea de compensare
(RaI) pe de o parte, si la trecerea prin contactele perii colector ale masinii pe de alta parte
(Up).
1-carcas
2-bobin_ polar
3-pol
4- miez rotoric
5 bobinaj rotoric
6-colector
Motorul de curent continuu a fost inventat în 1873 de Zénobe Gramme prin
conectarea unui generator de curent continuu la un generator asemănător. Astfel, a putut
observa că mașina se rotește, realizând conversia energiei electrice absorbite de la generator.
Motorul de curent continuu are pe stator polii magnetici și bobinele polare concentrate care
creează câmpul magnetic de excitație. Pe axul motorului este situat un colector ce schimbă
sensul curentului prin înfășurarea rotorică astfel încât câmpul magnetic de excitație să
exercite în permanență o forță față de rotor.
In general, sunt similare în construcţie cu generatoarele de curent continuu. Ele pot,
de fapt să fie descrise ca generatoare care „functioneaza invers”. Cand curentul trece prin
rotorul unui motor, este generat un camp magnetic care genereaza o forta electromagnetica, si
ca rezultat rotorul se roteste. Actiunea periilor colectoare si a placutelor colectoare este exact
aceiasi ca la generator. Rotatia rotorului induce un voltaj in bobinajul rotorului. Acest voltaj
indus are sens opus voltajului exterior aplicat rotorului. In timp ce motorul se roteste mai
rapid, voltajul rezultat este aproape egal cu cel indus. Curentul este mic, si viteza motorului
va ramane constanta atat timp cat asupra motorului nu actioneaza nici o sarcina, sau motorul
nu efectueaza alt lucru mecanic decat cel efectuat pentru invartirea rotorului.
Campul magnetic inductor este produs de bobine situate pe polii statorici ai
motorului; acestea constituie infasurarea de excitatie a motorului de curent continuu.
Alimentarea infasurarii de excitatie a motorului de curent continuu se poate face în mai multe
feluri:
de la o sursa de curent continuu separate-motor cu excitatie separata;
de la bornele motorului, infasurarea de excitatie fiind conectata in paralel cu
infasurarea principala (indusul, infasurarea rotorica)-motor cu excitatie derivatie,
de la bornele motorului, infasurarea de excitatie fiind conectata in serie cu infasurarea
principala (indusul, infasurarea rotorica)- motor cu excitatie serie,
de la bornele motorului, infasurarea de excittie avand doua portiuni, una conectata in
paralel cu infasurarea principala (indusul, infasurarea rotorica) iar celalta conectata in serie cu
indusul- motor cu excitatie mixta.
Infasurarea rotorica parcursa de curent va avea una sau mai multe perechi de poli
magnetici echivalenti. Rotorul se deplaseaza in campul magnetic de excitatie pana cand polii
rotorici se aliniaza în dreptul polilor statorici opusi. In acelasi moment, colectorul schimba
sensul curentilor rotorici astfel incat polaritatea rotorului se inverseaza si rotorul va continua
deplasarea pana la urmatoarea aliniere a polilor magnetici.
Pentru actionari electrice de puteri mici si medii, sau pentru actionari ce nu necesita
camp magnetic de excitatie variabil, in locul infasurarilor statorice se folosesc magneti
permanenti.
Cuplul dezvoltat de motor este direct proportional cu curentul electric prin rotor si cu
campul magnetic de excitatie. Reglarea turatiei prin slabire de camp se face, asadar, cu
diminuare a cuplului dezvoltat de motor. La motoarele serie acelasi curent strabate
infasurarea de excitatie si infasurarea rotorica. Din aceasta consideratie se pot deduce doua
caracteristici ale motoarelor serie: pentru incarcari reduse ale motorului, cuplul acestuia
depinde de patratul curentului electric absorbit; motorul nu trebuie lasat să functioneze în gol
pentru ca in acest caz valoarea intensitatii curentului electric absorbit este foarte redusa si
implicit campul de excitatie este redus, ceea ce duce la ambalarea masinii pana la
autodistrugere. Motoarele de curent continuu cu excitatie serie se folosesc in tractiunea
electrica urbană si feroviara (tramvaie, locomotive).
Se porneste motorul de curent continuu cu excitatie derivatie, alimentat la tensiune
nominala, cu reostatul de pornire Rp la valoare maxima si cel de camp Rc la valoare minima.
Dupa pornire se reduce treptat valoarea reostatului de pornire pana la scurtcircuitare. Sarcina
masinii de curent continuu este reprezentata de un generator sincron debitand pe o sarcina
rezistiva variabila. Curentul de sarcina al masinii de curent continuu se modifica deci prin
modificarea sarcinii rezistive a generatorului sincron.
La pornire, cand turatia motorului este nula, tensiunea electromotoare E indusa in
infasurarea rotorica este nula si, ca urmare, curentul absorbit de motor este foarte mare, el
poate fi de 6...20 de ori mai mare decat curentul nominal. Prin urmare este necesara
reducerea acestuia cu ajutorul unui reostat de pornire inseriat cu circuitul rotoric. Curentul
de pornire al motorului va fi:
U
Ip =
Ra + Rp
Schimbarea sensului de rotatie se face fie prin schimbarea polaritatii tensiunii de
alimentare prin schimbarea sensului campului magnetic de excitatie. La motorul serie, prin
schimbarea polaritatii tensiunii de alimentare se realizeaza schimbarea sensului ambelor
marimi si sensul de rotatie ramane neschimbat. Asadar, motorul serie poate fi folosit si la
tensiune alternativa, unde polaritatea tensiunii se inverseaza o data in decursul unei perioade.
Un astfel de motor se numeste motor universal si se foloseste in aplicatii casnice de puteri
mici si viteze mari de rotatie (aspirator, mixer).
Turatia motorului este proporționala cu tensiunea aplicata infasurarii rotorice si invers
proporționala cu câmpul magnetic de excitatie. Turatia se regleaza prin varierea tensiunii
aplicata motorului pana la valoarea nominala a tensiunii, iar turatii mai mari se obtin prin
slabirea campului de excitatie.
Ambele metode vizeaza o tensiune variabila ce poate fi obtinuta folosind un generator
de curent continuu (grup Ward-Leonard), prin inserierea unor rezistoare in circuit sau cu
ajutorul electronicii de putere (redresoare comandate, choppere).
Valoarea turatiei motorului de curent continuu se poate exprima astfel:
M' Ra M '
U − Ra U−
E U − Ra I a ' kM Φ kM Φ
n= = = =
kE Φ kE Φ kE Φ kE Φ
Aceasta expresie ne arata care sunt factorii ce influentează turatia motorului de curent
continuu.
U−( Ra +R
Ω=
K eΦ
Motorul de curent continuu cu excitatie în derivatie
La motorul cu excitatie derivatie, la bornele infasurarii de excitatie se aplica aceeasi
tensiune(tensiunea nominal a masinii cu care este alimentata infasurarea rotorului).Daca
tensiunea aplicata este mai mica atunci este posibil ca, pe perioada pornirii , cplul
electromagnetic sa fie sufficient pentru a putea accelera masina pana la turatia de functionare
normal.
Motorul de curent continuu cu excitaţie în derivaţie are o caracteristică mecanică
n(M’) rigidă deoarece fluxul magnetic de excitaţie Ф este constant (tensiunea Ue este
constantă).
Aceste motoare se folosesc în actionari electrice unde turatia este practic constanta
independent de sarcina (cuplul M’). Regalarea turatiei la aceste motoare se poate face prin
modificarea tensiunii U de alimentare sau prin modificarea curentului de excitatie (deci a
fluxului de excitaţie Ф). Din expresia turatiei n se observa ca la o eventuala funcţionare în gol
a motorului, cand M’ = 0, daca fluxul de excitatie Ф scade turatia motorului poate creste
foarte mult.
Se observa ca turatia se poate modifica in limite largi prin modificarea tensiunii de
alimentare (cazul b) dar este necesara o sursa de curent continuu cu tensiune reglabila.
Prin modificarea curentului de excitatie turatia se modifica, dar nu în limite prea largi.
Se folosesc in practica actionarilor electrice sisteme ce combin cele doua principii de
modificare ale turatiei
Motoarele de curent continuu cu excitatie derivatie au următoarele caracteristici:
-caracteristica vitezei la mersul in gol(n=f(Ib) pentru UA=UN=ct si M2=o);
U − ( Ra + R E ) I
Ω=
K eΦ