LUCRARE DE ABSOLVIRE A

EXAMENULUI DE
COMPETENŢE
PROFESIONALE NIVEL 5

Îndrumător:
Prof.

Absolvent

Promoţia

1
 TEMA:
RELEE UTILIZATE LA
AUTOMOBILE

CUPRINS
ARGUMENT ................................................................................................................... 4
CAPITOLUL 1 ................................................................................................................ 6

2
Dispozitive electronice în instalaţia de alimentare cu energie electrică .......................... 6
1.1.Generalităţi ................................................................................................................. 6
1.2. Releul regulator de tensiune ...................................................................................... 7
1.3. Bateria de acumulatoare ............................................................................................ 7
CAPITOLUL 2 ................................................................................................................ 9
Funcționarea dispozitivelor electronice ale automobilului ........... Error! Bookmark not
defined.
2.1. Funcţionarea generatoarelor................................................................................. 9
CAPITOLUL 3 .............................................................................................................. 13
Relee de comandă și direcție .......................................................................................... 13
3.1. Relee de semnalizare a schimbării direcţiei ............................................................ 13
3.2.Relee de comandă .................................................................................................... 14
CAPITOLUL 4 .............................................................................................................. 15
Dispozitive pentru comandă semnalizatoarelor de avarie .............................................. 15
4.1. Releu de timp electronic - cu tiristoare ................................................................... 15
4.2. Releu de timp electronic - cu tranzistoare ............................................................... 15
4.3. Dispozitive pentru comanda semnalizatoarelor de direcţie şi avarie ...................... 16
CAPITOLUL 5 .............................................................................................................. 19
Relee de reglare a tensiunii ............................................................................................ 19
5.1.Releul de tensiune .................................................................................................... 19
5.2.Releul de indicare a încărcării bateriei de acumulatoare ......................................... 20
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................ 22
ANEXE .......................................................................................................................... 23

3
ARGUMENT
Una din problemele cu care se confruntă instalatorii se referă la cunoașterea utilizării
releelor și a modului lor de funcționare .Releele joacă un rol important În
instalare.Mulți instalatori nu știu cum funcționează releele și au nevoie mereu de
scheme ,pentru a putea folosi un releu în diverse aplicații .A întelege cum funcționează
un releu poate inlatura o mare parte din aceste neintelegeri si poate reduce timpul de
instalare.Releele nu sunt altceva decat intrerupatoare comandate electric considerate ca
fiind intrerupatoare basculante de curent mare la care acșionarea manuala a pârghiei se
face printr-un semnal electric . Bobina sau motorul releului acționează
intrerupatorul.Când curentul electric trece prin bobina , întrerupatorul este tras de
câmpul magnetic creat într-o direcție . Când prin bobina nu trece curent ,releul nu este
actionat și rămâne pe pozișia inchis.Bobina necesită un curent mic pentru a acșiona
intrerupatorul,in schimb intrerupatorul poate suporta un curent mare .Cel mai folosit tip
de releu este cel de tip SPDT (un singur plot și dublu contact).Alt tip de releu folosit
este SPST (un singur ploot și un singur contact).Pentru moment să ne limităm la
SPDT.Caracteristica distinctivă a acestui tip de releu este modul în care sunt
configurate terminalele în locul în care acestea părăsesc cutia releului.
Releele permit ca circuite de curent mare ca de exemplu luminile de poziții sau
circuitul de încuiere a ușilor să fie controlate cu ajutorul unui semnal electric redus
.multe sisteme de secuuritate folosesc ieșiri omandate de tranzistoare de curent redus
pentru a comanda aceste circuite .Unele tipuri de mașini au relee proprii care pot fi
comandate de de ieșiri de curent redus dar în majoritatea cazurilor este necesară
adaugarea de relee .Releele sunt des folosite în instalarea sistemelor de securitate .Ele
pot fi folosite pentru orice --de la încuierea ușilor până la retele complexe de relee care
pot porni sau oprii unele accesorii .Acum că știm cum funcționează releele haideți să
studiem câteva utilizări uzuale ale acestora .
Una din cele mai des întalnite folosiri a releelor este aceea de inversare a
polarității .Mai simplu schimbarea semnalului pozitiv în semnal negativ sau schimbarea
semnalului negativ in semnal pozitiv .Deseori este necesar sa schimbăm polaritatea (-) a
ieșiri sistemului de inchidere centralizata intr-una de (+)pentru deschidera portbagaj
.Daca un sistem de securitate are iesire (-)pentru clipirea luminilor de pozitie se poate
folosi un releu pentru inversarea polarității pentru a se cupla la vehiculele care au circuit
(+)de aprindere a luminilor de pozitie
releele pot fin folosite pentru a deconecta un semnal .Acest lucru este evident in cazul
unui sistem de inchidere centralizata cu 5 fire .Un sistem cu 5 fire nu foloseste
relee.Masa pentru motoarele de incuiere a usilor este luata prin intrerupatoare .Cand
intrerupatorul este apasat el alimenteaza un fir cu (+) 12 v in timp ce masa de pe celalalt
fir este deconectata .Deoarece celalalt fir al motorului ramane legat la masa ,motorul se
va misca intr-o directie .Daca intrerupatorul este apasat in cealalta parte si motorul se va
misca invers .Atunci cand un sistem de securitate este conectat la un sistem de inchidere
centralizata de acest tip ,este necesar sa deconectam intrerupatorul de pe firul caruia ai
trimitem (+) 12 v .Daca nu facem asa vom trimite (+)12 v direct catre masa si se va arde
siguranta circuitului de (+)12 v sau se va defecta intrerupatorul de incuiere a usilor
.Pentru a preveni acest lucru trebuie sa deconectam partea dinspre intrerupator a firului
de ijncuiere a usilor si in acelasi timp sa trimitem (+)12v pe partea firului ce pleaca de
la intrerupator .Atunci cand releul este strabatut de curentn electric terminalul#87a se va
deschide .Acest tip de inchidere centralizata este cel mai des intalnit sistem ce necesita
adaugarea de noi relee la sistemul de securitate.
Cele mai utilizate relee de comanda sunt cele cu patru borne si doua circuite si
anume :
1. CIRCUITULPRINCIPAL: respectiv, prin contactele releului, contacul mobil, prin

4
intermediul armaturii mobile si al jugului , se racordeaza la borna 30, iar contactul fix
prin intermediul suportului fix, se racordeaza la borna 87.Valoarea curentului prin acest
circuit care alimenteaza receptorii respectivi este de ordinul 15- 25 A.
2. CIRCUITUL DE COMANDĂ: Sau circuitul prin infasurarea de excitatie, ale carei
capete se racordeaza la 85 si 86 ; Valoarea curentului prin acest circuit , cat si prin
contactele intreruptorului respectiv , este de ordinul 0,3-0,5A.
Releele care se gasesc in instalatia electrica a automobilului DACIA sunt urmatoarele :
. Releul tip PC-527
. Releul tip1615
. Releul tip1651
. Divizor de tensiune tip 1660
. Releul tip1616
. Releul tipPC-702
. Releul tipPC-528
Majoritatea vehiculelor care au relee de control pentru inchidereqa centralizata
,dispun si de fire de comanda ce pot fii cuplate direct cu accesoriile optionale.

5
CAPITOLUL 1
Dispozitive electronice în instalaţia de alimentare cu
energie electrică

1.1.Generalităţi

Sistemul de alimentare electrică al oricărui automobil furnizează energia

electrică necesară (la parametrii - tensiune, curent, frecvenţă adecvaţi) tuturor
receptoarelor instalate/conectate la bordul acestuia. Elementele componente ale acestui
sistem sunt (fig.1.1.).
1.1.1. Generatorul electric (în c.c. - dinamul sau, în c.a. - alternatorul cuplat la un
redresor care transformă c.a. în c.c.). Antrenat de motorul cu ardere internă al
automobilului - pe durata funcţionării acestuia - generatorul electric alimentează toate
receptoarele de la bordul autovehiculului încarcă bateria de acumulatoare la tensiunea
continuă de 12 V (cel mai frecvent), de 6 V (mai rar, pe unele autoturisme şi pe
motociclete) sau de 24 V (pe autocamioane, autobuze, şi alte autovehicule având o
putere instalată mare).

Fig.1.1. Schema bloc a instalaţiei de alimentare cu energie electrică a automobilului

Dacia 1300

În general, alternatoarele sunt mai avantajoase decât dinamurile întrucât, având

o construcţie şi o întreţinere mai simple sunt mai robuste şi mai fiabile; în plus
alternatoarele au o putere specifică (W/kg) de 3 ... 5 ori mai mare decât dinamurile, pot
funcţiona la turaţii maxime ridicate şi debitează un curent important chiar la turaţia de
ralanti (mers în gol).
Din aceste motive, cu tot inconvenientul reprezentat de necesitatea redresorului,
cele mai frecvent utilizate generatoare electrice de pe automobile sunt în prezent
alternatoarele având, în general, indusul în stator şi inductorul în rotor (de obicei cu
excitaţie electromagnetică). Pentru puteri debitate sub 500 W se utilizează alternatoare
monofazate (cu 2 diode redresoare), iar pentru puteri de peste 500 W alternatoare
trifazate (cu 6 diode redresoare în punte) având înfăşurările statorului conectate în stea
(la puteri mici; medii) sau în triunghi (la puteri mari).

6
 Diodele redresorului fiind dispozitive cu conducţie unidirecţională - evită
descărcarea acumulatorului prin înfăşurările generatorului electric (cel care este
conectat în paralel).
1.2. Releul regulator de tensiune
(electric sau electronic) – având rolul de a stabiliza tensiunea electrică debitată de
generator (în general prin reglarea excitaţiei acestuia), tensiune ce depinde atât de
turaţia motorului (variabilă în limite largi) cât şi de numărul şi tipul receptoarelor
conectate la un moment dat. Există două tipuri, principial diferite, de asemenea relee
regulatoare de tensiune:
- releele electrice cu contacte vibratoare (având una sau două înfăşurări, respectiv două
sau patru perechi de contacte incluse in circuite diferite) - au construcţia normală sau
antiparazitată;
- relee electronice (cu dispozitive semiconductoare) în general fără contacte
electromecanice (relee statice).
Spre deosebire de releele electrice, cele electronice pot funcţiona la curenţi de
excitaţie mai mari, nu necesită întreţinere (deci nu se dereglează şi nici nu se uzează
mecanic), au un volum şi o greutate mai redusă etc. Dependenţa caracteristicilor
funcţionale ale releului electronic de temperatura mediului ambiant poate fi minimizată
printr-o ventilaţie corespunzătoare locului de amplasare a acestuia (în general lângă
generator).
Atât releele electrice cât şi cele electronice diferă constructiv în funcţie de
destinaţia lor - pentru alternatoare sau pentru dinamuri - primele fiind, în general, mai
simple.
1.3. Bateria de acumulatoare
(bateria sau acumulatorul) este formată din mai multe elemente (celule), conectate în
serie, în paralel sau mixt. Fiind conectaţi în paralel cu generatorul electric, bateria de
acumulatoare realizează următoartele funcţii:
- alimentează electromotorul (demarorul) şi sistemul de aprindere la (pornire, precum şi
restul receptoarelor de pe automobil atunci când motorul şi deci generatorul electric nu
funcţionează;
- preia vârfurile de sarcină ce apar atunci când puterea electrică necesară receptoarelor
depăşeşte puterea electrică maximă ce poate fi debitată de generator (de ex. în condiţiile
dificile de funcţionare pe timp de noapte sau iarnă);
- contribuie (alături de releul regulator) la menţinerea unei tensiuni continue constante
(de 6, 12 sau 24 V) în instalaţia electrică a automobilului - independente –de variaţia
turaţiei sarcinii generatorului.
Pentru a putea debita curenţii mari necesari demarorului - fără ca tensiunea la
borne să scadă prea mult - este necesar ca bateria de acumulatoare să prezinte o
rezistenţă electrică internă, un volum şi o greutate specifică, (raportată la volum) cât
mai reduse precum şi o durată de funcţionare normală cât mai mare.
Pe autovehicule se utilizează fie acumulatoare acide cu plăci de plumb (cele mai
răspândite - întrucât pot alimenta un demaror - deşi au o rezistenţă mecanică şi o durată
de funcţionare relativ scăzută), fie acumulatoare alcaline (echipând, în general,
autovehiculele fără sistem electric de pornire (de exemplu, pe motociclete).
Elementele de distribuţie şi interconectare - siguranţe fuzibile, întreruptoare şi
comutatoare, conductoare, ccbluri, papuci şi fişe plate, etc. racordând receptoarele la
sistemul de alimentare.
Ansamblul conductoarelor şi cablurilor de interconectare - având diferite
secţiuni, lungimi, trasee şi culori de identificare - formează o ,,formă de cablu’’ a cărui
structură şi configuraţie poate varia în limite largi, în funcţic de tipul, marca şi modelul
automobilului pe care este instalată.

7
Convertoare c.c./c.c. (şi/sau c.c./c.a.) - permit obţinerea unei/unor tensiuni de
alimentare - continue san alternative (de obicei de 220V/ 50Hz) - diferite de tensiunea
continuă (de 6, 12 sau 24 V) disponibilă din sistemul de alimentare al autovehiculului.
Aceste tensiuni pot fi utile în cazul necesităţii alimentării de la bateria de acumulatoarc
a unor consumatori suplimentari, exteriori instalaţiei electrice existente la bordul
automobilului (de exemplu televizoarele, staţii de amplificare audio de mare putere,
frigiderele electrice, tuburile fluorescente pentru iluminat, etc.).

8
CAPITOLUL 2
Funcționarea dispozitivelor electronice ale
automobilului

2.1. Funcţionarea generatoarelor

2.1.1. Generalităţi

Funcţionarea generatoarelor, împreună cu bateriile de acumulatoare şi cu

consumatorii electrici ai autovehiculelor, impune respectarea anumitor condiţii privind
asigurarea unei tensiuni constante, limitarea creşterii curenţilor peste o anumită valoare
cât şi asigurarea unei conectări/deconectări automate a generatorului de baterie.
Deoarece tensiunea livrată de generatoare depinde atât de turaţie cât şi de
sarcină, este necesar ca alături de generator să se introducă un releu regulator de
tensiune. El are rolul de a menţine tensiunea generatorului la o valoare practic
constantă. Asigurarea unei tensiuni constante în anumite limite este necesară pentru a
nu se supraîncărca bateriile de acumulatoare. Variaţiile mari ale tensiunii de alimentare
sunt dăunătoare consumatorilor şi în special becurilor cu filament incandescent.
Releele regulatoare pentru alternatoare sunt mai simple decât relee1e pentru
dinamuri, deoarece ele cuprind de obicei numai elementele regulatoare de tensiune.
Condiţiile de funcţionare ale acestora sunt mai grele decât în cazul dinamurilor,
deoarece circuitele de excitaţie ale alternatoarelor sunt mai inductive.
Alternatoarele, prin construcţia lor, au proprietatea de autolimitare a curentului,
în sensul că ele prezintă o caracteristică I = f(n), pentru U = constant, cu palier în
domeniul sarcinii maxime (fig.2.1).

Fig.2.1. Curba curentului debitat de alternator în regim termic stabilizat şi tensiunea

constatntă de 14 V

Datorită prezenţei punţii redresoare, alternatoarele nu mai au nevoie de relee

conjunctor-disjunctor (de conectare-deconectare automată a generatorului de baterie),
decât cel mult pentru deconectarea circuitului de excitaţie la pornire.
2.1.2. Relee regulatoare de tensiune cu contacte vibratoare
Releele regulatoare cu contacte vibratoare pentru alternatoare sunt releele
regulatoare cu un singur element de tensiune (electromagnet) cu două trepte de
funcţionare, respectiv două perechi de contacte, pentru a putea funcţiona într-o gamă
largă de turaţii şi curenţi.

9
 Regulatorul de tensiune tip 1410 care echipează autoturismele DACIA-1300,
ARO-240, etc. (fig.2.2.a şi fig.2.2ba) are drept componente principale: electromagnetul
cu miezul magnetic şi înfăşurarea de tensiune (denumită înfăşurare de excitaţie) 1,
armătura mobilă cu contactele mobile şi arcul 2, suporturile cu contacte fixe 3.

Fig.2.2. Scheme electrice cu relee regulatoare de tensiune cu contacte

vibratoare

În afară de rezistenţa de reglaj Rr conectată între borna principală ,,+’’sau ,,D+’’

şi borna de excitaţie ,,DF’’, releul mai cuprinde o rezistenţă de stingere Rs, conectată în
paralel cu înfăşurarea de excitaţie, care are rolul de a micşora supratensiunile ce apar
datorită variaţiei curentului de excitaţie în momentul deschiderii contactelor. În serie cu
înfăşurarea de tensiune a releului, se introduce rezistenţa de compensare termică RCT,
cu coeficient de temperatură al rezistivităţii negative, pentru a se obţine compensarea
influenţei temperaturii asupra reglării. Între contactul fix (de masă 3) al treptei a doua şi
masă, se conectează rezistenţa de protecţie Rp, sub forma unui fir calibrat, care are rol
de protecţie în cazu1 unei conectări greşite. Releul 1410 este de tipul cu arcuri lamelare
şi armătura mobilă îndoită la 900 în formă de L. Poziţia celor două contacte fixe se
poate regla precis cu ajutorul unor şuruburi de reg1aj 4 (fig.2.3.a), iar tensiunea
arcurilor se poate modifica cu ajutorul unui suport reglabil sub forma de camă 5. În
fig.2.3.b este prezentată schema legăturilor electrice 1a autoturismele DACIA-1300.

10
 Fig.2.3. Schema regulatorului de tensiune 1410 (a) şi schema legăturilor electrice la
autoturism (b): A – alternator; B – baterie de acumulatoare; K – comutator cu cheie de
contact; D – demaror; RT – regulator de tensiune; V – voltmetru termic

Releele regulatoare fabricate de firme1e FIAT, ca de exemplu releul tip P.P-380,

(fig.2.2.b) sunt de tipul cu arc elicoidal cu armătură mobilă lamelară. Aceste relee nu au
rezistenţă de absorbţie Rs şi rezistenţă de protecţie Rp, în schimb sunt prevăzute cu o
înfăşurare auxiliară ,,S’’ conectată în circuitul de excitaţie, respectiv în serie cu
rezistenţa de reglaj Rr. Ea are rolul de a diminua gradul de scânteiere între perechea
superioară de contacte, respectiv micşorarea uzurii acestora cât şi atenuarea paraziţilor
radiofonici.
Firma BOSCH fabrica relee pentru alternatoare atât în construcţie normală cât şi
în construcţie antiparazitată (fig.2.11.c). Releele sunt de tipul cu arcuri lamelare şi
armătură mobilă îndoită în formă de L, reglările efectuându-se prin îndoirea suporţilor
pentru contacte, respectiv pentru arc. La construcţia antiparazitată se utilizează
condensatoarele C1, C2 şi C3 şi rezistenţa R1. .
Alte firme, ca de exemplu firma DELCO-REMY, construiesc relee regulatoare
cu mai mu1te elemente (fig.3.4 a), în sensul că în afara regulatorului de tensiune RT
acestea mai conţin un releu conjunctor-disjunctor C-D, care stabileşte legătura între
baterie şi circuitul de excitaţie al alternatorului. Înfăşurarea acestui releu este alimentată
de la o fază a înfăşurărilor alternatorului. Înfăşurarea de excitaţie este pusă în legătură
cu bateria, pentru amorsare, numai când alternatorul depăşeşte o anumită tensiune,
respectiv turaţie.

11
 Fig.2.4. Scheme electrice de relee regulatoare de tensiune cu mai multe elemente

Firma PRESTOLYTE construieşte relee regulatoare cu mai multe trepte

(fig.2.4.b) la care conjunctorul-disjunctor C-D protejează alternatorul împotriva unor
conectări greşite la baterie. Astfel conjunctorul-disjunctor închide legătura între
alternator şi baterie numai în situaţia când polaritatea bateriei coincide cu polaritatea
alternatorului şi dacă tensiunea alternatorului este mai mare decât tensiunea bateriei.
Amorsarea alternatorului se face prin intermediul becului de control LC.
În mod obişnuit releele electrice trebuie să funcţioneze fară defecţiuni întreaga
perioada prevăzută. În anumite cazuri, se realizează curăţirea contactelor şi reglarea
releului după minimum 500 h, respectiv 20 000-30 000 km.

12
CAPITOLUL 3
Relee de comandă și direcție
3.1. Relee de semnalizare a schimbării direcţiei

Releele de semnalizare a schimbării direcţiei au rolul de a întrerupe şi a restabili

periodic circuitul în scopul realizării iluminării intermitente de o anumită frecvenţă,
necesară alimentării lămpilor de semnalizare a schimbării direcţiei.
După tipul constructiv al elementului generator de impulsuri, releele de
semnalizare optică pot fi: termoelectromagnetice cu fir rezistiv, electrotermice cu lamă
bimetalică şi electronice. În prezent, cele mai utilizate relee, sunt releele cu fir rezistiv
datorită construcţiei, relativ simple, preţului de cost scăzut, cât şi satisfacerii cerinţelor
impuse de majoritatea autoturismelor. Releele electronice se aplică în special la
autovehicule de puteri mari sau autotrenuri prevăzute cu mai multe lămpi de semna-
lizare şi respectiv, puteri mai mari ca, de exemplu, autocamioane.
În situaţia când se arde un bec, releul va fi parcurs de un curent mai mic,
frecvenţa întreruperilor se micorează, iar becul de control de la bord nu se aprinde.
În tabelul 1 sunt prezentate caracteristicile tehnice ale unor relee
termoelectromagnetice cu fir rezistiv.
Tabelul 1
Caracteristicile tehnice ale releelor de semnalizare a direcţiei

13
 3.2.Relee de comandă
Alimentarea receptoarelor de puteri şi curenţi relativ mari ca, de exemplu,
farurile, claxoanele, unele electromotoare etc., se efectuează prin intermediul releelor de
comandă.
Prin introducerea releelor de comandă valoarea curentului prin contactele
întreruptorului, cât şi prin circuitul de comandă, se reduce la valori mai mici de 0,5 A.
Curentul circuitului principal de alimentare a receptoarelor trece prin contactele releului
care sunt calculate pentru curenţi de ordinul 15-25 A. Prin aceasta se înlătură uzura şi
deteriorarea contactelor întreruptoarelor, micşorarea căderilor de tensiune, cât şi
realizarea economiei de materiale. În plus, ele rezolvă o serie de probleme privind
încălzirea, izolarea, micşorarea secţiunii conductoarelor, etc. Principial, au o construcţie
asemănătoare, deosebindu-se prin parametrii electrici ai bobinajului (6 V, 12 V şi 24
V), valoarea curentului, numărul de circuite (2 sau 3), numărul de borne (3, 4 sau 5) şi
poziţia contactelor în stare de repaus (de nefuncţionare). Cele mai utilizate relee de
comanda sunt cele cu patru borne şi două circuite şi anume:
- circuitul de comandă sau circuitul prin înfăşurarea (bobina) de excitaţie; valoarea
curentului prin acest circuit, cât şi prin contactele întreruptorului respectiv, este de
ordinul 0,3-0,5 A;
- circuitul principal, respectiv prin contactele releului. Valoarea curentului prin acest
circuit care alimentează receptorii respectivi este de ordinul 15-25 A.
Tabelul .2.
Caracteristicile tehnice şi de reglaj a releelor de indicare a încărcării bateriei, de
comandă a farurilor şi claxoanelor

14
CAPITOLUL 4
Dispozitive pentru comandă semnalizatoarelor de
avarie
4.1. Releu de timp electronic - cu tiristoare
Aprinderea intermitentă, simultană, a tuturor celor patru semnalizatoare de
direcţie constituie un semnal de avarie - avertizând pe ceilalţi participanţi la traficul
rutier asupra pericolului potenţial reprezentat de un autoturism cu o defecţiune tehnică
importantă.
Releul termic uzual - utilizat pentru comanda a două câte două semnalizatoare
de direcţie - este în mod normal, apt să le comande şi pe toate patru, simultan (printr-o
coneetare adecvată), dar cu o altă cadenţă mai rapidă.

Fig.4.1. Releu electronic de timp cu tiristoare pentru semnalizatoarele de avarie

Aceeaşi funcţionalitate- dar mai fiabilă şi având o cadenţă reglabilă (între 60-
120 cicluri/minut cu potenţiometrul P) o poate realiza şi releul de timp electronic .
Oscilatorul de relaxare cu TUJ (T1) aplică pe porţile tiristoarelor impulsuri a căror
frecvenţă de repetiţie depinde de valorile C1, P şi R1. Un prim impuls va amorsa
tiristorul Th2 aprinzând becul echivalent B. Condensatoarele C3-C4 se încarcă cu
polaritate pozitivă pe anodul tiristorului Thl şi negativă pe anodul tiristorului Th2. În
consecinţă, un al doilea impuls dat de TUJ va amorsa tiristorul Thl ceea ce determină
stingerea lui Th2 (deci şi a becului), descărcarea completă a condensatoarelor C3-C4 şi
reîncărcarea lor, cu o polaritate opusă. La al treilea impuls, ciclul descris mai sus se
repetă atât timp cât este aplicată tensiunea de alimentare prin intermediul
întrerupătorului I.

4.2. Releu de timp electronic - cu tranzistoare

Această variantă a releului de timp electronic - dar realizată cu tranzistoare, deci
mai ieftină - permite obţinerea unei cadenţe de acţionare precise şi constante (60 de
cicluri/minut) imposibil de obţinut cu releele termice bimetalice uzuale - la care cadenţa
depinde atât de sarcină (deci de numărul şi puterea becurilor din semnalizatoare) cât şi
de tensiunea bateriei de acumulatoare.

15
 Schema din fig.4.2 reprezintă un circuit basculant astabil (multivibrator) clasic,
la care tranzistoarele T1 şi T2 lucrează pe rând alternativ în conducţie şi blocare - dacă
se aplică tensiunea de alimentare (cu întrerupătorul I).
Presupunând că la momentul iniţial T2 este blocat (datorită polarizării negative a
bazei sale prin intermediul condensatorului Cl), iar T1 - în conducţie (deci prezentând
practic un scurtcircuit între colectorul şi emitorul său), condensatorul Cl se descarcă
(prin R2 direct la masă) inversându-i polaritatea tensiunii la bornele sale. Potenţialul
bazei lui T2 creşte astfel după o lege exponenţială către valoarea tensiunii de
alimentare; la anumită valoare a acestuia, T2 intră în conducţie determinând scăderea
tensiunii colector-emitor a T2 la o valoare aproape nula.

Fig.4.2. Releu de timp electronic, cu tranzistoare pentru semnalizatoarele de avarie

Prin intermediul condensatorului C2, această scădere rapidă se transmite integral

pe baza tranzistorului T1 care, astfel, se blochează.
Condensatorul C2 acţionează acum similar condensatorului C1, determinând
revenirea în starea presupusă iniţială (T2 blocat, T1 - în conducţie) şi ciclul descris mai
sus se reia atât timp cât este conectată tensiunea de alimentare.
În colectoarele tranzistoarelor apar tensiuni în antifază având forma
cvasidreptunghiulară, frecvenţa de 1 Hz şi amplitudinea aproximativ egală cu 12 V.
Tensiunea din colectorul lui T2 comandă înfăşurarea de lucru a releului care
închide/deschide contactele becurilor de semnalizare.
Becul indicator B este facultativ şi serveşte la indicarea funcţionării
dispozitivului pe panoul de bord.
Dispozitivul se poate instala în paralel pe circuitele existente ale
semnalizatoarelor de direcţie, fără modificarea funcţionării acestora (datorită
contactelor separate ale releului).

4.3. Dispozitive pentru comanda semnalizatoarelor de

direcţie şi avarie
4.3.1. Releu de timp electronic cu tranzistoare
Circuitul din fig.4.3 permite înlocuirea releului termic cu bimetal (puţin fiabil şi
având o durată de viaţă relativ redusă) cu un releu de timp electronic eliminând
dezavantajele releului electromecanic şi putând comanda atât semnalizarea
dreapta/stânga cât şi cea de avarie.
În această schemă, tranzistoarele T1- T2 formează un circuit basculant astabil
furnizând o tensiune cvasidreptunghiulară cu frecvenţa de circa 1 Hz şi amplitudinea
aproximativ egală cu tensiunea de alimentare. Această tensiune se aplică

16
tranzistoarelor amplificatoare de curent T3 şi T4 lucrând în comutaţie - pentru a putea
comanda becurile semnalizatoarelor şi, în continuare, tranzistorului T5 - care, tot în
comutaţie, controlează becul indicator de pe panoul de bord (care se aprinde în
contratimp cu semnalizatoarele).
Diodele D1, D2 permit comanda simultană/separată a grupurilor de becuri B1-B2
(dreapta, faţă-spate) şi B3-B4 (stânga, faţă-spate).
Comutatoarele K1, K2 sunt cele existente în instalaţia electrică a automobilului.
Tranzistoarele T1 şi T2 necesită un radiator din tablă de aluminiu cu grosimea
0,5 ... 1 mm. Acest dispozitiv nu permite utilizarea unor becuri semnalizatoare de 21
W.

Fig.4.3. Releu de timp electronic, cu tranzistoare pentru semnalizatoarele de

direcţie/avarie

4.3.2. Releu de timp electronic cu circuitul integrat tip TBA 315

N

Circuitul electronic din fig.4.4 constituie una din primele aplicaţii ale circuitelor
integrate în industria automobilelor. El permite înlocuirea releului termic clasic (cu
bimetal) mai simplu şi mai puţin fiabil şi având temporizarea variabilă în limite relativ
largi (în funcţie de temperatură şi sarcină) - cu un temporizator integrat de putere
eliminând acesee neajunsuri.

17
 Fig.4.4. Releu de timp electronic cu circuitul integrat TBA 315N
În schema de mai sus:
- dioda Zener şi condensatorul C3 protejează circuitul integrat contra eventualelor
supratensiuni şi tensiuni parazite ce pot apare în sistemul de alimentare;
- grupul C1-R1 determină frecvenţa de oscilaţie fosc (= frecvenţa de
conectare/deconectare a semnalizatoarelor) conform relaţiei:
0,8
fosc =
R1  C1
(4.2)
Cu valorile din shemă se obţine fosc= 1,43 Hz.
- condensatorul C2 deparazitează oscilatorul din circuitul integrat asigurându-i o
funcţionare sigură şi constantă.
Temporizatorul de putere TBA 315 N asigură aprindere/stingerea cu frecvenţa de
1,4 Hz a becurilor semnalizatoare B1 şi B2 respectiv B3-B4, în funcţie de poziţia
comutatorului K (DREAPTA, respectiv STÂNGA). Becul B6 indică pe panoul de bord,
conducatorului auto, această funcţionare.
ÎntrerupătoruI I2 permite conectarea/deconectarea automată - tot cu frecvenţa de
1,4 Hz - a tuturor celor patru semnalizatoare, realizând semnalizarea în regim de
AVARIE (indicată, pe panoul de bord, de becul B5).
În cazul arderii unuia din cele două becuri situate pe aceeaşi parte (faţă sau spate),
pe poziţia respectivă a comutatorului K1 dispozitivul va funcţiona cu o frecvenţă
aproximativ dublă.
Dacă se ard concomitent ambele becuri de pe o parte, dispozitivul nu va mai
funcţiona deloc, în ambele cazuri, modificarea funcţionării poate fi uşor sesizată prin
intermediul becului indicator B6 de pe panoul de bord.

18
CAPITOLUL 5
Relee de reglare a tensiunii

5.1.Releul de tensiune
Face parte din aparatele de reglare a tensiunii debitate de alternator la consumatori şi la
bateria de acumulatoare. Acesta poate fi de tip electro-magnetic folosit la Dacia 1310,
ARO-240, iar în ultimul timp şi de 12 V, pentru automobilele Dacia 1310, ARO,
OLTCIT, Logan etc.
Releul de tensiune electromagnetic-ANEXA 1 este prevăzută cu
electromagnetul 1,montat pe un suport, contactul mobil 2 şi contactele fixe, 3 şi
4,corespunzătoare celor două trepte de tensiune; distanţa dintre contactul mobil şi cele
fixe se reglează cu ajutorulunor şuruburi. Contactul mobil este montat pe armătura
electromagnetului al cărui întrefier se reglează cu arcul lamelar 5.
Infăşurarea electromagnetului este legată cu un capăt la racordul dintre contac-tul fix 4
al treptei a Il -a şi rezistenţa de protecţie Rp (un fir calibrat), iar cu celălaltcapăt la
rezistenţa de compensaţie Rct care se racordează între contactul fix 3 al treptei I şi al
rezistenţei de reglare R, conectată la borna (+) D a releului; în serie cu rezistenţa Rr se
leagă rezistenţa pentru stingerea scânteilor dintre contacte Rs (racordatăla masă).
Rezistenţa R,este şi ea legată la masă prin R s
Releul mai este prevăzut cu borna DFX n legătură cu contactul mobil. Protecţia releului
împotrivastropirii cu apă sau şocurilor este asigurată de un capac din ebonită cu
garnitură deetanşare.
Bornele releului (+) D şi DF se conectează la bornele respective ale alternatorului 6, în
circuit cu bateria de acumulatoare 7; borna de masă se leagă la borna corespun-zătoare
de la alternator.
Releul de tensiune electric ,ca şi cel electromagnetic, întrerupe temporar
curentul deexcitaţie de la alternator când tensiunea la bornele lui tinde să depăşească
27,3-28 Vla 2 000 rot/min, iar curentul nominal este 60 A.La o creştere a tensiunii peste
limita menţionată (28 V pentru releele cu tensiune no-minală de 24 V şi respectiv 14,5
V pentru cele cu tensiune nominală de 12 V), diode stabilizatoare Dz, face să crească
tensiunea de polarizare a tranzistorului de comandă T1,care va intra în conducţie.
Totodată, scade în tranzistorul de putere T2,tensiunea de polarizare care se va bloca şi
întrerupe curentul de excitaţie.
La automobilele moderne (în special la autoturisme) au apărut relee de tensiune în-
corporate în alternator, astfel încât simplifică mult instalaţia electrică, construcţia re-
leului şi defecţiunile ce s-ar ivi la astfel de conexiuni.
Releul-regulator este un aparat complex destinat a menţine la bornele
generatorului de curent continuu o tensiune constantă pentru încărcarea bateriei de
acumulatoare după starea ei şi pentru alimentarea consumatorilor, independent de
turaţiamotorului, consumului de curent sau temperaturii, evitând suprasolicitarea .
Releul -regulator este format din trei aparate, montate împreună, fiecare cu rol diferit,
şi anume:-conjunctorul,-disjunctor (DC) 1conectează bateria de acumulatoare la o
tensiune a eimai mică decât cea de la bornele generatorului pentru încărcare şi o
deconecteazăcând este mai mare, protejând-o împotriva descărcării. Borna
conjunctorului +D este conectată la bateria de acumulatoare BA;
-regulatorul (releul) de tensiune (RT) 2 limitează tensiunea la anumite valori, pentru a
nu produce arderea consumatorilor sau supraîncălzirea bateriei. Tensiunea elec-
tromotoare la generator creşte proporţional cu turaţia motorului şi curentul de excita-ţie,
care se reglează prin micşorarea lui cu ajutorul unei rezistenţe electrice Rr.

19
Borna releului de tensiune B se conectează la borna B a generatorului G. Compensarea
ter-mică asupra variaţiei tensiunii şi regimului de lucru al bateriei de acumulatoare
seface printr-o rezistenţă, lamelă bimetalică sau sunt magnetic;
-limitatorul de curent (LC) 3 evită suprasolicitarea bobinajului generatorului,
prinmenţinerea în anumite limite a valorii curentului de excitaţie, tot prin conectarea
-deconectarea în circuit a rezistenţei Rr.
In practică, pot fi folosite relee care să cuprindă numai regulatorul de tensiune şi
conjunctorul-anexa 2.

5.2.Releul de indicare a încărcării bateriei de

acumulatoare
Este un electromagnet conectat în circuitul de alimentare pentru indicarea
încărcării bateriei de acumulatoare. Este utilizat la automobilele ROMAN şi la unele
autoturisme. Are un contact mobil care conectează o lampă ce se aprinde la 11,8 V şi se
stinge la 14 V, arătând că generatorul încarcă bateriile. Tensiunea nominală este de 24
V sau 12 V.La turaţia mică a alternatorului, contactele a şi b ale releului de indicarea
încărcării bateriei 5,anexa 3,sunt conectate, becul 6 aprins şi deci altcrnatorul nu
încarcă, iar la turaţiamărită, contactul mobil a este atras de electromagnetul E, întrerupe
circuitul şi becul se stinge.

Releul de echilibrare a încărcării bateriei de acumulatoare,de asemenea utilizat

la ROMAN, introduce în circuit un consumator suplimentar pentru una din baterii (o
rezistenţă electrică de 10 Q) atunci când unii consumatori solicită o singură baterie, deci
funcţionează la 12 V (instalaţia de iluminare, semnalizarea direcţiei şi frânarea
remorcii). Constructiv şi funcţional este tot un electromagnet, care conectează armătura
la 18 V şi o deconectează la 25 V (tensiunea nominală 24 V).

Divizorul de tensiune este un releu cu trei electromagneţi şi alimentează priza de 12V

pentru remorcă la acţionarea frânei de serviciu a automobilului ROMAN, intrând în
funcţiune o singură baterie de acumulatoare, în acelaşi timp conectându- se şi rele-ul de
echilibrarea încărcării bateriei.
Releul de semnalizare poate fi de tip cu fir cald sau electronic, asigurând aprinderea
intermitentă a lămpilor

Releul cu fir cald, de formă cilindrică, este un electromagnet cu două

contactevibratoare, având trei borne (pentru întrerupător, sursa de energie prin contact
cucheie şi becul de control de la bord); unele au şi a patra bornă pentru conectare la
masa (ANEXA 4).

20
Instalaţia de semnalizare acustică (figura 5.1.) este formată dintr-un claxon cu
vibratorelectromagnetic C, alimentat de la bateria de acumulatoare 13,şi întrerupătorul
decomandă14.La unele automobile, se folosesc două claxoane cu tonuri diferite.

Uneori, se utilizează grupuri de claxoane, cu releu de comandă, acţionate cu

aercomprimat, emiţând tonalităţi diferite, sub formă de diverse melodii

21
BIBLIOGRAFIE
1. *** Colectia revistei ―Ştiinţa pentru toţi―.
2. *** Dicţionar Politehnic, Editura Tehnică, Bucureşti, 1967.
3. *** Enciclopedia tehnică şi ilustrată, Editura Teora, Bucureşti, 1999.
4. *** Evoluţia Tehnologică, Editura Aquila 1993, Oradea, 2001.
5. Bălăşoiu, D., Bălăşoiu, T., Maşini electrice şi acţionări, Sinteze pentru Examenul
Naţional de Bacalaureat, Editura Economică,Bucureşti, 2000.
6. Botan, N., Popescu, C., Popescu, S., Maşini electrice şi acţionări,Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1980.
7. Canescu, T., Huhulescu, M., Dordea, R., Aparate electrice de joasă tensiune -
îndreptar, Editura Tehnică, Bucureşti, 1977.
8. Canescu, T., ş.a., Aparate, echipamente şi instalaţii de electronică industrială, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995.
9. Fransua, Al., Canescu, S., Electrotehnică şi electronică, Manual pentru licee de
specialitate, Editura Didactică şi Pedagogică ,Bucureşti, 1972.
10. Fratiloiu, Gh., Tugulea, A., Vasiliu, M., Electrotehnică şi electronică aplicată,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1994.
11. Hilohi, S., Popescu, M., Instalaţii şi echipamente electrice, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1995.
12. Mares, F., Bălăşoiu, T., Fetecau, Gr., Enache, S., Federenciuc, D.,Elemente de
comandă şi control pentru acţionări şi sisteme de reglare automată – Manual pentru
clasele a XI-a şi a-XII-a, Editura Economică, Bucureşti, 2000.
13. Mihoc, D., Sinulescu, D., Popa, A., Aparate electrice şi automatizări, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
14. Mira, N., ş.a., Instalaţii şi echipamente electrice – Manual pentru clasele a XI-a şi a
XII-a, licee industriale cu profil de electrotehnică şi şcoli.

22
ANEXE
ANEXA 1

Releu de tensiune electromagnetic

23
ANEXA 2
relee care cuprind numai regulatorul de tensiune şi conjunctorul

24
ANEXA 3
Releul de indicare a încărcării bateriei de acumulatoare

25
ANEXA 4
Releu cu fir cald

26