LUCRARE PENTRU ABSOLVIREA

EXAMENULUI DE CERTIFICARE A
COMPETENŢELOR PROFESIONALE

Îndrumător:
Absolvent:
 Tema:
CARACTERISTICILE
TRANSPORTULUI MULTIMODAL

CUPRINS

Argument…………………………………………………………………….......... 4

CAPITOLUL I

2
Terminale de transport rutier …………………………………………………….. 6
I.1. Mijloace de transport rutier.Autovehicule…………………………………. 6
I.1.1. Definitii si clasificarea autovehiculelor.......................................................... 6
I.2.Constructia genarala a autovehiculelor pentru marfuri....................................... 7
I.3. Autobaze,statii de intretinere si reparatii,autoservice-uri................................. 9
I.4.Organizarea si exploatarea unitatilor de transport rutier…………………… 10
I.5.Derularea procesului de transport rutier…………………………………… 11
CAPITOLUL II
Tipuri de transporturi............................................................................................... 12
II.1.Transport multimodal........................................................................................ 12
II.2.Organizarea transportului combinat………………………………………….. 12
II.3.Principalele etape ale transporturilor comerciale de marfa …………………. 13
CAPITOLUL III
Elemente de transport multimodal........................................................................... 15
III.1.Obiectul activitatii tranportului multimodal.................................................. 15
III.2. Baza materiala a transportului multimodal..................................................... 15
III.3.Forta de munca specifica transportului multimodal.................................... 16
CAPITOLUL IV
Principalele particularitati ale transportului rutier............................................... 18
IV.1.Avantajele transportului rutier......................................................................... 18
IV.2.Elementele transport rutier.............................................................................. 18
IV.3.Cai de comunicatii rutiere. Reteaua de drumuri.............................................. 19
CAPITOLUL V
Legalitatea transporturilor........................................................................................ 21
V.1.Principalele prevederi ale legii transporturilor................................................. 22
Bibliografie........................................................................................................ 24
Anexe ................................................................................................................ 25

ARGUMENT
Transportul rutier este un mod de transport terestru si totodata un subsistem al
sistemului national al transporturilor care asigura deplasarea in spatiu a marfurilor si
persoanelor cu ajutorul autovehiculelor (mijloace de transport auto-propulsate) si al
mijloacelor tractate (remorci, trailere etc.).

3
 Autovehiculele se caracterizeaza printr-o mobilitate deosebita, nefiind legate de
instalatii speciale fixe cum este cazul in transportul feroviar, de pilda (linii de cale ferata,
depouri, triaje etc.). Datorita acestui fapentru, ele pot patrunde in locuri unde alte mijloace
de transport nu au accesibilitate, constituind o componenta indispensabila a transporturilor
multimodale.
Cu ajutorul autovehiculelor se pot organiza transporturi directe de la furnizor si
pana la beneficiarul marfurilor din tara sau strainatate, evitandu-se transbordarile pe
parcurs si consecintele acestora: manipulari costisitoare; pierderi cantitative si calitative;
rataciri de colete; sustrageri etc. Totodata, devine posibila folosirea unor ambalaje mai
usoare si mai ieftine, scurtarea perioadei de timp cat marfa se afla in procesul de circulatie.
Mijloacele de transport auto dezvolta viteze tehnice si comerciale ridicate, fapentru
ce are o mare importanta in transportul de marfuri perisabile, al celor care presupun un
anumit grad de urgenta etc. In transporturile pe distante mari, cum sunt cele internationale,
rulajul mijloacelor de transport auto este de doua ori mai ridicat decat cel al vagoanelor de
cale ferata (trei curse pe luna fata de numai 1,5 curse, in medie), ceea ce contribuie la
accelerarea proceselor de productie si desfacere, la cresterea eficientei utilizarii
autovehiculelor.
Numeroase mijloace de transport auto asigura temperaturi optime pentru
conservarea calitatii marfurilor pe parcursul transportului (intre –200C si +200C). La
export, de pilda, carnea congelata trebuie sa aiba –180C masurate la os pentru a intruni
conditiile de receptie la destinatie, pe cand fructele si legumele proaspete se transporta la
temperaturi de 3 –40C. Datorita temperaturilor optime asigurate de instalatiile de dotare,
perisabilitatile nu depasesc 1 – 2% in transportul auto, fata de circa 8 – 10% in transportul
pe calea ferata.
Mijloacele auto pot asigura livrari succesive, la termene stabilite, care-l scutesc pe
beneficiar sa creeze stocuri de siguranta importante. Se elimina astfel depozitarea
excesiva, deprecierea marfii in timpul depozitarii, imobilizarea unor importante fonduri
banesti in stocuri prea mari si se creeaza posibilitatea utilizarii lor in alte scopuri;
importatorul ofera un pret mai avantajos pentru asemenea livrari „in grafic”.
Autovehiculele pot fi redirijate usor in parcurs, in functie de conjunctura pietei
externe sau alte considerente. In comertul international de legume si fructe proaspete, de
exemplu, in contractele de vanzare- cumparare externa se practica clauza preturilor
curente din ziua livrarii marfii la destinatie.
Pentru ţările care-si produc singure mijloacele auto de care au nevoie si dispun de
combustibili lichizi din productia proprie, cum este cazul tarii noastre, cheltuielile in
valuta pentru transporturile internationale sunt mai mici comparativ cu alte moduri de
transport. Singurele cheltuieli in valuta sunt taxele de sosele, alimentarea cu combustibil
pe parcurs extern, diurna si cazarea conducatorilor auto, alte taxe.
Mijloacele de transport auto prezinta insa si anumite limite:
• capacitatea lor de transport relativ redusa, in comparatie cu cea a trenurilor de
marfa sau a navelor comerciale, determina costuri specifice pe tona-kilometru de
cateva ori mai ridicate decat in transportul feroviar si naval;
• eficienta in transportul auto se realizeaza indeosebi pe distante scurte;
• transportul auto este afectat in mod deosebit de actuala criza energetica pe plan mondial
intrucat consuma combustibili costisitori si greu de procurat.
Tendintele care se manifesta in prezent in transportul auto din Romania si din alte tari sunt
generate tocmai de preocuparile specialistilor de a face acest mod de transport mai
economic si mai rentabil. In acest sens, mentionam:
• tendinta de crestere a puterii si capacitatii de transport a mijloacelor auto.
Autocamioanele moderne de mare capacitate se caracterizeaza prin robustete, grad redus

4
de uzura, perioada de timp mai mare intre doua reparatii, autonomie mai mare de
alimentare si costuri specifice de transport mai mici in comparatie cu autovehiculele de
capacitate medie si mica;
• tendinţa de extindere a tractiunii diesel, mult mai economica decat cea pe baza de
benzina;
• adâncirea specializarii mijloacelor de transport auto atat in legatura cu cresterea
partizilor de arfa, cat si cu exigentele impuse de specificul transportului diverselor
marfuri;
• cresterea preocuparilor pentru construirea unor mijloace de transport auto cu
consumuri specifice e carburanti cat mai mici si extinderea cercetarilor pentru
proiectarea si construirea unor autovehicule capabile sa functioneze prin utilizarea
altor surse de energie.

CAPITOLUL I

Terminale de transport rutier

5
 Transportul rutier,asa cum nu dispune de cai de comunicatie in exclusivitate proprii,nu
dispune nici de terminale de transport proprii.
Automobilele folosite in tansportul de marfuri incarcate si descarcate la
clienti,respectiv la terminale modurilor de transport atunci cand este vorba de transport
intermodal.
Din aceste motive,benefiaciarii transportului rutier,ca si ai celorlalte moduri de
transport cand sunt deserviti de acestia,au propriile terminale,adica spatii se dotari
adecvate.
Aceste dotari si amenajari corespund pe de o parte cerintelor tehnice de operare a
mijloacelor de transport rutier,iar pe de alta parte volumului de marfuri care se deruleaza
anual prin aceste depozite.
Principala amenajare a aterminalului la benefiaciari sunt depozitele
acoperite,decoperite cu unul sau cu mai multe niveluri mecanizate sau chiar
automatizate.Nu lipsesc din aceste din aceste amenajari rampele de incarcare-
descarcare,cand manipularea se face pe orizontala sau platformele de depozitare cand
manipularea se face pe verticala.
Intrucat marfurile prezentate la transport,inclusiv la transportul rutier sunt
ambalate,pachetizate dispuse pe palete si chiar in containere.Din utilarea magaziilor se
depozitelor nu lipsesc electro si motostivuitoarele de diverse capacitati si macarele de
puteri corespunzatoare unitatilor de incarcatura folosite.
In ce priveste capacitatea acestor depozite,ea trebuie sa satisfaca relatia :
Qa
Q =  t  μ t [buc,tone/zi]
d
zl / a  q
Q a -cantitatea de marfa ce se deruleaza anula prin depozit
z l / a - nr de zile lucratoare pe an
q- norma de sarcina maxima pe metru de suprafata
t-timpul mediu de trecere prin depozit a marfurilor
μ t -coef total de neuniformitate privind intensitatea trecerii marfurilor prin depozit,inclusiv
de asigurare a spatiilor de manevra din depozit.

I.1. Mijloace de transport rutier.Autovehicule

I.1.1. Definitii si clasificarea autovehiculelor.
Autovehiculul= un mijloc de transport cu sistem de propulsie propriu,constand dintr-
un motor cu ardere interna cu aprindere prin scanteie sau compresie si in viitorul apropiat
cu motoare elctrice cu baterii de acumulatoare.
Clasificare autovehiculelor se face din punct de vedere :
1.din punct de vedere al destinatiei lor :
-autovehicule pentru transport
-autovehicule pentru activitati tehnice(speciale)
-autovehicule pentru performante sportive
Cele destinate transportului sunt specializate pe transportul se calatori si marfuri.
Din categoria autovehiculelor tehnice fac parte autovehiculele de
pompieri,salvare,automacarale etc.
Autovehicule pentru transportul marfurilor :
a) din punct de vedere al capacitatii de incarcare :
-de 3.5-7.5 t

6
 -7.6-12 t
-12.1-17 t
- peste 17 t
Cele mai numeroase autovehicule de transportde marfa sunt de tip 2 si 3(7.6-12 t si 12.1-
17 t).
b) din punct de vedere al amenajarilor pentru incarcatura:
-autovehicule cu cutie univesala
-platforma
-autobuze
-autofrigerente
In ce priveste dimensiunile de gabarit(lungimi,latimi,inaltimi) autocamioanele cu 2 sau
3axe nu trebuiesa depaseasca 12m ,iar autotrenurilebautotractor+semiremorca) u trebuie sa
depasesca 16.5 m. Sunt c unele exceptii care impun masuri speciale de circulatie.Latimea
se inaltimea tuturor autovehiculelor sunt de l=2.5 si h=4 m.
Din punct de vedere al traficului in care sunt folosite :
-trafic intern
-trafic international
Deosebirea dintre cele doua categorii are in vedere conditiile de circulatie in traffic
international(fiabilitate,poluare,siguranta).

I.2.Constructia genarala a autovehiculelor pentru marfuri

Din punct de vedere constructiv,autovehiculele pentru transportul marfurilor se
caracterizeaza prin caracteristici tehnice,comerciale,economice si ecologice.
Caracteristicile tehnice se refera la sistemul de propulsie la motor si la dimensiunile si
marimile folosite in exploatarea auto.
Autovehiculul,in general,este alcatuit dintr-un sasiu sau o structura portanata.Si una si
alta din aceste 2 parti componente folosesc pentru plasarea sistemului motor,a sistemului
de rulare si franare,a cabinei sia a instalatiei de bord si indeosebi a dispozitivului de
plasare a incarcaturii.
Sistemul motor si de propulsie cuprinde :
-motorul propriu zis cu 2,3,…6 cilindri dispusi intr-o linie,doua sau in V care transmite
cuplul motor prin ambreiaj la cutia de viteze si prin axul cardanic diferential si axe
planetare la rotile motoare.
Pentru functionare,motorul propriu zis cuprinde instalatiile de alimentare cu
combustibil,instalatia de racire,instalatia electrica,iar autocamioanele moderne si instalatia
de incalzire.
O alta parte importanata a autovehiculului o reprezinta sistemul de rulare ,de regula
constand din 4 sau mai multe roti care sunt legate de sasiu ssau structura portanta prin
arcuri si amortizoare.
Sistemul de rulare contine si directia cu ajutorul careia se urmareste traiectoria voita.
In functie de capacitatea de incarcare,autocamioanele pot avea 3 , 4 axe motoare
,fiind de refgula atat rotile din spate cat si cele din fata.
F t <=F a

In aceasta privinta conteaza raportul dintre forta de aderenta si forta de tractiune

pentru ca cuplul motor sa se aplice intregului sistem de roti.
Motorul autovehiculului se caracterizeaza prin indici pistonului si prin caracteristicile
globale.
Indici pistonului cu ardere interna sunt :

7
 Vc
-raportul de compresie ε=
Va
V c -volumul cilindrului
V a - volumul camei de ardere
-turatia arborelui cotit/ax cardanic
-presiunea interioara
-puterea interioara
pi  V p  i  n
Pi = [cp]
450(900)
450-motor cu ardere interna in 2 timpi
900-motor cu ardere interna in 4 timpi
Aprecierea globala a motorului se face prin analiza caracteristicilor exterioare
,masurate ala arboreal cotit al motorului

Puterea exterioara:

pe  Ve  i  n
Pe= [cp]
900
Cuplul/momentul exterior

Pe
M e =716.2  [Nm]
n
p i -presiunea medie interioara care se aplica la peretii cilindrului
V p –volumul descris de piston in cursa lui intre punctele moarte inferior si superior
i-nr de cilindri
n-turatia arborelului cotit
p e –presiunea medie rezultata prin arderea combustibilului
Capaciatea cilindrica a motorului este egala cu suma capacitatilor tuturor cilindrilor cu
care este dotat motorul.

Consum specific de carburant [gr/cph]

La motor cu -scanteie- 300gr/cph

-ardere - 200,peste 200gr/cph
Calitatile de baza ale motorului de automobil se apreciaza prin reprezentarea grafica a
puterii,M,C s in functie de η.

8
Alte caracteristici evidentiate in exploatarea automobilelor,autocamioanelor sunt:
-constructive:(L,L,h de gabarit,ampatamentul,lungimea din fata,din spate ,inaltimea de
incarcare.
-comerciale (distanta de la sol la cel mai de jos punct al sasiului autocamionului),unghiul
de degajare din fata si din spate.
-economice (unghiurile sunt necunoscute pentru a aprecia daca automobilul se poate
deplasa pe un drum in panta si in rampa cu o declivitate oarecare),raza interioara si
exterioara de gabarit,razele interioare si exterioare de viraj.
-ecologice : raza-interioara de gabarit
-exterioara de gabarit
Din punct de vedere comercial ,greutatea proprie si de incarcare sunt esentiale ,ca si
volumul cutiei autucamionului.
Viteza maxima garanatata de constructor si suprafata limitata de rulare :
-comerciala –stabilitatea la mers in curba,la alunecare,derapare si rasturnare
-economice-pret si costuri de exploatare si intretinere
-ecologica-grad de poluare fonica si chimica.

I.3. Autobaze,statii de intretinere si reparatii,autoservice-uri

Societatile de transport rutier se caracterizeaza prin aceea ca in activitatile :
-productia specifica de tone km(prestatii de transport de marfa)
-activitatile tehnice de intretinere si reparare a parcului
Unitatea de productie a transportului rutier =Autobaza.
Are o structura organizatorica in care intra trei categorii de activitati sau servicii:
1)exploatare commercial
2)activitate tehnica
3)activitate economica si administrativa
Conducerea aubazei este asigurata de o persoana calificata in domeniu care are trei
adjuncti,respective doi ingineri pentru exploatare pentru activitatile tehnice si un contabil.
Autobaza este dotata cu constructii,instalatii si amenajari necesare tuturor celor trei
sectoare de activitati:
-suprafata de garare
-hale si ateliere pentru revizii si reparare
-statii pentru alimentare cu combustibil si spalare
-un sector tehnic administrativ

9
 -spatii si amenajari cu caracter social si sportiv
Circuitul autovehiculelor de la sosirea in cursa pana la plecarea in alta cursa este :
-control finaciar si tehnic la sosire (predau foaia de parcurs,scrisoarea de trasura si alte
documente)
-spalare si curatare la sosire
-seful echipei de inspectie si control tehnic la sosire hotaraste drumul de
urmat,revizii/reparatii planificate/accidentale sau garare in spatiul amenajat pana la
plecarea intr-o noua cursa.
In functie de obiceiul locului se practica alimentarea cu combustibil la sosirea sau
plecarea in cursa.
Activitatea compartimentului tehnic=activitate industriala (indirect productiva) pe care
operatorii de transport o adopentrua in propria unitate sau si-o asigura la unitati
specializate (fabrici de reparare) pentru care plateste taxele de rigoare.

I.4.Organizarea si exploatarea unitatilor de transport rutier

Infiintarea operatorilor de transport este determinata de nevoia de prestatii din acest
domeniu,nevoie care se constata prin studii de prognoza si marketing pe care viitorii
transportatori le executa.
Actiune de intrare in domeniu incepe cu intocmirea statutului unitatii.Fxarea denumirii
si legiferarea la tribunal a statului.Urmeaza inscrierea in registru comertului.
Pentru a putea profesa operatorii de transport trebuie sa se obtina licenta de transport
interna sau internationala si licenta de executie pentru autovehicule.
Licenta de transport pentru activitatile publice se elibereaza de autoritatea aotoromana prin
oficiul rutier central pentru o perioada cinci ani cu posibilitatea de acumulare ca si de
prelungire.In licenta de transport se specifica operatia de ransport , denumirea firmei este
abilitat sa efectueze in calea ferata cu prevederile din caetul de sarcini , data emiterii
stampilei etc. Licenta de transport se obtine daca solicitantul indeplineste urmatoarele
conditii :
- onorabilitatea
- baza materiala specifica
- calificare profesionala
- resurse financiare
Onorabilitatea se traduce prin aceea ca solicitantul
Nu trebuie sa aiba condamnari sau alteimpiedicari in special pe problema de transport sau
apropiate. In ceea ce priveste parcul de autovehicule licenta se acoda de la o masina pana
la un nr nelicentiat. Pregatirea profesionala de specialitate de specialitate se refera nu
neaparat la patron ci la persoanele care urmeaza sa conduca afacerea. Resursele financiare
dovedite prin cont in anca reprezinta un plus de garantii pentru oportunitatea inceperii
afacerii. Caietul de sarcini in baza caruia se apoba licenta de transport contine conditiile si
obligatiile pe care operatorii de transport consemneaza ca le cunoaste si sa angajeze.
Caietul de sarcini cuprinde legi privind normele de executarea transportului acorduri si
convenctii internationale etc.
Licenta de executie este documentu ce permite efectuarea activitatii de transport.Ea se
efectueaza pentru fiecare vehicul in parte are valabil de 1 an si se elibereaza de oficiu
rutier central si este coditionata de existenta licentei de transport. In licenta de executie se
mentioneaza categoria marfurilor transporturilor eventual precizarea specializarii
autovehiculelor etc. Si licenta de executie este insotita de proprie caiet de sarcini(pastrate
in mapa soferului).

10
In transportul rutier pe langa documentele de transport trebuie sa afle in permanenta
urmatoarele documente :
- soferul trebuie sa aiba pasaport / CI parcurs de conducere carnet sanitar si
asigurarea de persoane
- pentru autovehiculele trebuie sa existe foaia de parcurs unitara-anexa 2
/internationala diagrama tahgraf-anexa 5 ,carnet tir si certificat de agreere –anexa
4( liber in trafic international , autorizatie de transport eliberata de ministrul
transporturilor licenta de transport-anexa 3 in copie.
Pentru marfa principala este scris de transport interna/international.
I.5.Derularea procesului de transport rutier
Transportul rutier de marfa se efectueaza pe patru grupe de distante medii de transport :
- 1 : 49 km (82.5%)
- 50 : 149 km (10.5 %)
- 150 :499 km (6.2 %)
- > 500 km (0.8 %)
Itinerariile sau circuitele practicate sunt de regula pendulare intre un expeditor si un
destinatar .Alteori itinerariile au forma radiala de la un cantru la mai multi beneficiari
exista itinerariile circulare si mixte.
In ceea ce priveste punctele de incarcare si descarcare intr –un singur circuit acestea pot fi
unice sau multiple. Sunt circuite cu activitati de distributie sau de colectare. Pentru
pornirea unei prestatii expeditorul formulezea o cerere de capacitate catre operatorul de
transport precizand felulcantitati si starea de prezentare a marfii ( vrac , bucati , pachete
etc)precizand de asemenea capacitatea mijloacelorde transport.Accepentruarea cererii de
catre operator se face prin inchirierea contractului de transport.La data stabilirii
operatorului alege masinile adecvate numeste si instruieste soferul precizand numele si
adresa expedotorului , locul de incarcare , ruta numele si adresa destinatarului , locul de
descarcare. Operatiile de incarcare/ descarcare indiferent de conditiile fizico chimice in
care sa precizeze marfa in sarcina beneficiarilor. Operatorul de transport participa sau nu
la incarcare preia marfa pe increderea expeditorului care ii asigura ncuietori sigilii paza
marfurilor pe durata transportului revenindu i soferului.
Taxele de transport in sistemul rutier sunt stabilite in functie de felul cantitatii marfurilor
si distantele de transport dar si de durata calatorilor autovehiculul sta la dispozitia
beneficiarilor .La aceasta taxa se adauga cabnd este cezul taxa eventualelor agregate de pe
MT .Taxele de transport se platesc inainte de efectuarea transporturilor.La taxele propriu
zise de transport in sistemul rutier se aplica taxe de lucru prin tuneluri peste poduri sau pe
autostrazi si alte taxe locale.

11
 CAPITOLUL II
Tipuri de transporturi
II.1.Transport multimodal reprezinta prestatia din poarta in poarta cu cel putin 2
noduri de transp. pe baza unui document unic sub coordonarea unui operator de
transport multimodal.
Transport combinat reprez. prestatia in unitati tehnice de incarcatura cu 2 sau mai
multe moduri de transp.
Transport intermodal reprez. prestatia efectuata de 2 au mai multe mijloace de
transport apartinand a 2 sau mai multor noduri de transp.in unitati de incarcatura.
Transport combinat la nivel european abordeaza in primul rand transp.in unitati
de incarcatura, adica transp.marfurilor depuse la expediere in niste dispozitive,special
construite,suficient de rezistentesi sigure,din care marfurile se depun la destinatar direct
din aceste dispozitive.
Cea mai raspandita unitate de incarcatura este containerul. Se adauga acestuia: cutiile
mobile,iar in anumite conditii, chiar si unele mijloace de transp.cum este
autocamionul,semiremorca,sau remorca,vagonul si chiar barja
Transport combinat, auto-Cale Ferata.,este destinat unitatilor de incarcatura din
prima catrgorie, prin intermediul transporttului rutier si feroviar,dar si a transportului naval
pe apele interioare si de litoral, iar transportul combinat auto-Calea.Ferata in sistem
ROLA, transport marfuri. in camioane, remorci si semiremorci pe Calea Ferata cea mai
mare parte a traseului de parcurs.
Marile avantaje ale transportului combinat sunt:
1) pastrarea integritatii marfurilor.
2) scurtarea timpului de transportului-timpul de trecere, de transfer de la un mod de transp.
la altul se reduce substantial prin inlocuirea actiunilor de inc./desc. la care se adauga
timpul de depozitere dintr-un mijloc de transp.in altul.
II.2.Organizarea transportului combinat se recomanda sa se realizeaza. in
trenuri inchise , pentru care pot fi create trase speciale cu viteze sporite. Angajamentul
operatorilor de transp de a preda la destinatie transp intr-un termen dinainte stabilit poate
fi indeplinit.
UIRR (Uniunea Internat a Transportului combinat auto-Cale Ferata) a stabilit ca in
fiecare tara sa existe o reprezentanta a ei care sa se ocupe in exclusivitate de organizarea si
desfasurarea transp. comb. Sarcini :
1)contracteaza transporturi cu expeditorii ,
2) perfecteaza programul de transp. cu carausii,
3)stabileste si aplica taxele de transp. ,
4)supraveghiaza si urmaresc derularea transporturilor contractate,de la primul terminal
feroviar pana la ultimul,5)colaboreaza din toate p.d.v. cu agentii UIRR din tarile de pe
parcurs.
La ora actuala ,societatii UIRR romaneasca de transp combinat numita ROCOMBI
organizeaza transport de containare si in sistemul de transport RO-LA. Data fiind inca
ponderea mica (sub 10% pe plan European) a marfurilor containerizate,transport
combinat,rar se intampla sa fie .
In situatia de conflict real intre RO-COMBI ,pe de o parte si CFR transport marfa,
respectiv autotransport RO-COMBI ia in primire transp containerizat numai dupa
depunerea acestora pe vagoanele de Cale Ferata raspunderea care se incheie odata cu
descarcarea acestor containere in terminalul final.

12
 Concurenta acerba intre concurentii economici ,fiind prezenta si in acest domeniu,
atributii generale proCOMBI, care ar trebui sa sa-i revina numai acestuia ,au devenit
obiect de afaceri pentru tot felul de agenti si agentii; CETA;ROMTRANS; MERCS;
NAVROMAR ETC.aceste invalmaseli intarziind momentul in care transp.combinate sa fie
unitare si organizate conform prevederilor internat stabilite de UIRR.
Transporturile comerciale si elementele transport comun: Transportul este activitatea
concretizata prin deplasarea marfuri si calatorilor dintr-un punct in altul. Transporturile
sunt interne si comerciale.
Transporturile interne sunt proprietatea a.e. si se desfasoara. in directa legatura cu
actiunile acestora.Unitatea de masura a transporturilor. in termen este unitatea de productie
specifica a.e.(tona de marfuri, nr. de produse).
Transporturile comerciale sunt cele care se desfasoara in sfera productiei si a
schimbului. Principalele etape ale transporturilor comerciale de marfuri sunt:
- extractia materiei prime;
-aprovizionarea producatorilor;
-productia de bunuri materiale;
-distributia si consumul.
In principal, acest proces este univoc.. Se deplaseaza real intr-o singura directie.Ponderea
fiecarei etape in acest proces este diferita.
Intre extractie si consum este o oarecare relatie de egalitate. Aceste transporturi
comerciale sunt de regula publice, adica ele sunt la dispozitia oricarui client dupa
principiul ”primul sosit, primul servit”, cu toate ca in acest proces ceea ce este unic este
s.t. ca atare, carausii sau modurile de transport fiind numerosi si intr-o concurenta acerba.
Principalele caracteristici ale transporturilor comerciale este ca se desfasoare
continuu, practic fara limite teritoriale (sistem mare), antrenand un numar foarte mare de
personal, dar mai ales o baza materiala imensa. Unitatea de masura a transporturilor
comerciale este productia specifica, masurata in tone*km, unitati de masura abstracta,
conventionala, care nu se poate stoca.

II.3.Principalele etape ale transporturilor comerciale de marfa sunt:

- extractia materiei prime (Ex)
- aprovizionarea producatorilor (Ap)
- productia de bunuri materiale (Pr)
- distrbutia (D)
- consumul (C)
Ex

Aprov
prod

Distrib
cons

Tc

13
Starea de univocitate provoaca” cursa goala”, care din punct de vedere al eficientei
transportului este din orice vedere o pierdere. Aceasta pierdere se asociaza cu stat, in
deplasare., care in general vorbind poate sa duca pana la dminuarea cu 2/3 din timpul
productiei.
SE

Ti
Tg

tKm

SD

Tc

In general durata unei curse in timpul unui ciclu:

SE- stationarea expdiere
Ti – timp de mers incarcat
SD – statinare destinatie
Tg – timp de mers ol
Ti = Tg = Ts = T
Tc – durata unui ciclu(curse)
Singurul timp productive in domeniul transporturilor este Ti [tone km]
SE si SD se pot reduce prin containerizare.

14
 CAPITOLUL III

Elemente de transport multimodal

III.1.Obiectul activitatii trsanportului multimodal
Transportul multimodal combinat sau intermodal se executa cu doua sau mai multe
masini in unitati tehnice de incarcatura intermodale si neintermodale de catre un operator
de transport care e de fapentru un agent sau agentie de transport.
Rolul agentului de transport e de a intermedia transport in trafic international intre
expediori si destinatari pe de o parte, intre carausi si terminalele de transport pe de alta
parte.
In cererea de capacitate se precizeaza:
-felul si cantitatea marfii
-locatiile de expediere si destinatie
-perioada in care urmeaza sa se efectueze Transport
Agentii de transport multimodal sunt de regula firme cunoscute care pe langa sarcina
principala de agenturare a transportului realizeaza in prealabil si permanent o complexa
activitate de marchet cu scopul atragerii de noi clienti si ai permanentiza pe cei obisnuiti.
Cererea de capacitate e formulata de expeditor cand se insumeaza da nastere unui trafic
care la randul lui va creea curenti in trafic ce vor diferi cantitativ dar si la parcurs.
i j
Qa=  qij i-cantitate
1 1
j-parcurs

III.2. Baza materiala a transportului multimodal

Baza materiala a unui sistem de transport e alcatuita din infrastructura si masini terestre
Infrastructura cuprinde caile de comunicatii, punctele de sectionare si intregul ansamblu
de instalatii legate de semnalizare, centralizare, conducere, control al traficului.
Capacitatea. de circulatie a cailor de comunicatie depinde fundamental de metode de
organizare a circulatiei masinilor terestre, metoda care poate fi la vedere la interval de
timp si interval de sector.
Capacitatea de circulatie a drumurilor e influentata mult de doua situatii:
-drumul e prevazut prin intersectii la acelasi nivel semnalizate sau nesemnalizate
-circulatia autovehiculelor se face cu viteze diferite
Elementul determinant al capaciatatii de circulatie a drumurilor e viteza de circulatie la
care se adauga conditiile de rulare si franare a autovehiculelor si declivitatea drumului.
Organizarea circulatiei la interval de sector e specifica transportului pe calea ferata cand
si unde pe acelasi interval de sector, in acelasi interval de timp nu poate ca e decat un
singur m.t.
Fluenta circulatiei pe sectiile de circulatie, pe caile de comunicatie, impune ca acolo
unde e cazul capacitatea de tranzit a punctului de sectionare sa fie cel putin egala cu
capacitatea de circulatie.
Terminalele de transport multimodal pot fi auto-cale ferata, auto-naval, cale ferata-
fluvial, auto-ferov-naval, auto-aerian, cale ferata-aerian, etc.
Principalele elemente ale teminalului de transport auto-cale ferata sunt fronturle
feroviare de manevra si incarcare/descarcarea vagoanelor, fr de incarcare/descarcaresi

15
manevra a autocamioanelor, utilajele de anipulare si transport a unitatilor de incarcatura,
spatiile de garare a aprcului auto, instalatii de iluminare si amplificare, birouri, ateliere,
alte spatii utilitate specifica.
Terminalul de transport multimodal e conceput ca o unitate de transport independenta
de transport rutier; avand de efectuat activitati specifice. O problema speciala a
terminalelor de transport e cea referitoare la existenta unui parc de autocamioane
platforma care sa efectueze transport de acumulare si distributie a unitatii de incarcatura de
la si la clienti si terminal.
Masinile specifice adecvate transportului multimodal sunt: autocamioane, vagoane,
vapoare, avioane, care au fost adopentruate la preluarea noilor unitati de incarcatura-
containerul, care e unit de incarcatura clasica la transport cu propiul ambalaj si aparator
total al continutului.
In cazul transportului rutier si feroviar trebuie sa se rezume la o platforma simpla,
usoara, suficient de rezistenta, inzestrata cu dispozitive de prindere si legare. La transport
naval apare posibilitatea ca unitatea de incarcatura sa fie dispuse pe partea superioara a
naveiului 3, 4, 5, 6 . Pentru transportul aerian unde spatial de incarcatura e limitat de
structura fuselajului avionului si distributia spatiului, problema se rezolva prin construirea
unor containere de forme corespunzatoare spatiului avut la dispozitie.Caracteristica
acestor transporturi de marfuri cu avioanele cargo e ca incarcarea/descarcarea
containerelor se face in terminalul aero-portuar in sistem de marfuri de grupaj.
Gama acestor masini si utilaje e utilata de macarale portal de constructii speciale,
respective transcontainerele in cazul cale ferata-auto si portcontainerele la transbordarea
apa-uscat. Aceste utilaje se caracterizeaza prin capacitatea lor, respective prin
productivitatea orara care poate fi d 10, 12, 15 operatii/ora. Un ciclu complet presupune
cel putin 10-15 operatii individuale d mare dificultate si precizie.
Un alt utilaj de mare eficienta in terminal e autostivuitorul cu furci frontale sau
laterale, folosit mai ales ca mijloace de incarcare/descarcare a containerelor pe si de p e
trailere. Productivitatea acestuia e data de durata unui ciclu de operatie Tc, durata care
depinde de numarul de operatii si de dificultatea efectuarii lor.

III.3.Forta de munca specifica transportului multimodal

Agentul de transport e de regula o institutie nationala cu numarul de birouri amplasate
de regula in punctele de frontiera, dar si in terminalele care opereaza
incarcarea/descarcarea, functiile corespunzatoare serviciilor respective fiind de agenti de
transport. Atributiile agentilor de transport sunt de a studia piata de transport, de a incheia
contractile de transport multimodal, de a calcucula trasele de transport, a le centraliza si a
le rambursa in termenele stabilite.
Agentii de transport prin personalul propriu asigura celor interesati o larga gama de
informatii referitoare la:
-caracteristicile d baza ale modurilor de transport
-trasee si itinerarii posibile cu sublinierea avantajelor si riscurilor
-tarifele practicate de modurile de transport, d terminalele de transport
-servicii care pot fi asigurate la plecare si la destinatie
-posibilitatile d depozitare a marfurilor: locuri, taxe, etc.
In general, schemele de personal s ecalculeaza in functie de volumul productiei:

P = f (Q)

Personalul P al unei agentii e impartit in doua mari grupe:

16
-productiv –direct productive
-indirect productiv
-neproductiv
In transport personalul productiv e acela care e present la producerea de km, tone/km
ekivalenti. Personalul indirect productiv e cel care indeplineste functii de intretinere si
reparatii. Aceste activitati aferente personalului indirect productive pot fii executate si in
afara unit de transport d agentii eco care au astfel de atributii. Personalul neproductiv e
personalul de conducere cu toate structurile serviciului de functionare.

P = Pdp + Pip + Pn

Caracteristica principala a personalului din domeniul transport e ca acesta necesita o

instructie speciala care se realizeaza prin invatamant, aceasta perfectionare de specialitate
fiind o preocupare permanenta.

17
 CAPITOLUL IV
Principalele particularitati ale transportului rutier
IV.1.Avantajele transportului rutier
Transportul rutier este dominant in transportul pe uscat atat in ceea ce priveste
cantitatea de transport., cat si in ce priveste productia specifica . Aceasta pozitie se
datoreaza numeroaselor avantaje pe care acest mod de transport le confera in concurenta
cu transport feroviar si pe apele interioare:
- nu necesita investitii initiale decat pentru procurarea mijloacelor de transport (
caile de comunicatii, drumurile fiind publice, sarcina constuirii, repararii si
intretinerii acestor drumuri servind administratiilor guvernamentale )
- se prezinta intr-o gama foarte mare de capacitate de inc. ceea ce corespunde in
majoritatea cererilor clientilor
- este cel mai oporun mijloc de trans ( se poate prez in cele mai dificile locuri de
incarcare, pe drumuri mai mult sau mai putin amenajate sau neamenajate )
- se exploateaza foarte usor. Calificarea personalului de bord se face usor. Candidatii
pentru ac activitate neavand nevoie de o pregatire prealabila.
- Este relativ economicos deoarece pentru producerea fortei de tractiune consuma
combustibil inca abundent pe piata energetica
- Timul de inc-desc este relativ scurt deci cauza capac de transport relativ mica ( 40-
50 kg -> 200 t ), dar si din cauza progreselor facute in domeniile mecanizarii aceste
operatii.

Transport rutier prezinta si deficiente:

- se realizeaza in capacitatea de transporturi mici : cele mai folosite capacitati sunt
intre 7,6-12 tone ( app 40% din parc)
- distanta de transport cea mai numeroase sunt mici, pana in 50 km ( peste 80% )
- este cel mai mare producator de pagube materiale si umane
- este cel mai poluant
In comparatie cu transport feroviar si naval are un consum energetic cel putin dublu. Cu
toate defectele subliniare transport. Rutier in asamblul sistemului de transport este
indinspensabil. Aceasta situatie este creeata de doua elemente:
1. accesul la beneficiarii de transport este posibil de cele mai multe ori numai prin
transport rutier. In lumea occident agentii ec nu sunt tentati de legarea propiilor
depozite prin linii proprii de cale ferata.
2. pe distante foarte mici economicitatea transport feroviara este paguboasa.
Transport pe cf incepe sa fie cat de cat avantajos pe distante mai mari de 50m
Din cele prezentate mai sus rezulta ca motivatia Uniunii Internat a transport combinate
auto-cf (UIRR) de incurajare a transport combinat pentru a realiza lantuirile de transport (
transport din poarta in poarta) intr-un singur proces prin folosirea la maxim a avantajelor
pe care le prezinta fiecare mod de transport in parte este justificata.

IV.2.Elementele transport rutier sunt:

a. obiectul procesului de transport
b. caile de comunicatii rutiere
c. mijloacele de transport
d. legislatia ransp rutier in trafic intern si international
e. organizarea si executia transportului rutier

18
In ce priveste obiectul de transport rutier acesta poate fi transport de marfuri, transport
mixt. In zilele noastre separarea traficului de marfuri, de calitate s-a facut pregnant
prin separarea constructiva a mijloacelor de transport dar si in cazul acestor doua mari
mari separari s-au produs numeroase diversificari in ce privesc aceste caracteristici.
Daca ne referim la transport de marfuri aici s-a produs cea mai mare diversificare a
parcului. Aceasta situatie a fost determinata de diferentele mari care exista intre
beneficiarii transport rutier in ce priveste cererea de capacitate pentru o zi/mai multe,
pentru dif feluri de marfuri cu caracteristici fizico-chime diverse cum sunt cereri de
capac pentru o cursa, pentru doua , pentru durate mari de timp. Spre deosebire de
transport de masa in transport rutier cererea de capacitate se formuleaza cu o zi, doua
inainte de executie. In aceasta situatie exista risul imposibilitatii de onorare integrale si
imediate a cererii. Acest lucru explica cel mai mult existenta unor capacitati de
transport, parcuri de autocam mult peste nivelul cererii de capacit. Consecinta acestor
nepotriviri sunt parcursele medii zilnice si cele anuale indicatoare de baza in
aprecierea eficientei mt rutiere. Ca si in cazul celorlalte moduri de transport cererile de
capacit formulate de potentiali expeditori sunt negociate de carausii in cauza cand in
urma caderilor de acord se incheie clasicul contract de transport ca act legislativ intre
parti in care se stipuleaza felul si cant si modul de prezentare al mf., locul de expeditie
si adresa destinatarului, eventual ruta si perioada de executie

IV.3.Cai de comunicatii rutiere. Reteaua de drumuri

CCR sunt suprafetele de teren definite prin traseul lor ca si printr-un grad mai mic
sau mai mare de amenajare. Din punct de vedere al accesului la folosirea lor drumurile
sunt publice si particulare.
Drumurile publice sunt la dispozitia oricui. Ele pot fi folosite cu anumite restrictii de
pietoni, de atelaje cu animale si de automobile. In epoca noastra exista 150.000 km de
drum, dintre care 50% sunt strazi in loc urbane, iar restul asigura legat intre toate
localitatile tarii. Administrarea retelei de drumuri se face de Agentia Nationala a
Drumurilor pentru drumurile nationala alcatuita din sosele modernizate, autostrazi si
drumuri nationale expres, drumuri judetene si comunale.
Elementul care defineste un drum este capacitatea orara sau debitul sau de circulatie:
3600 veh
Ch =  nb   [ ] unde tu- timp urm; nb-numar benzi; θ- coef de uniform a circ
tu h
l
t u = u ; lu=lp+lf+ls
vc
Intre debitul real si cel teoretic al unui drum exista o mare diferenta in sensul ca viteza
diferita de circulatie intre vehiculele care se succed si existenta numeroaselor
intersectii la acelasi nivel pot reduce debitul/capacit de circulatie pana la 50% fata de
cea teoretica. Aceste neajunsuri pot fi diminuate prin doua masuri capitale:
- constructia drumurilor cu mai multe benzi de circulatie intr-un singur sens
- eliminarea pasajelor la acelasi nivel;
Sunt investitii destul de mari care sunt justificare in cazul unui trafic intens atat ca
pondere cat si ca durata.
Reteaua de drumurilor publice (75000km) cuprinde cc 15.000 km modernizati cu 2,3,4
benzi de circulatie. Modernizarea acestora consta de la impietruire partiala (balast,
piatra sparte) pe care este asternut un strat de mixturi asfaltice de pana la 10-15cm.
Drumul modern cuprinde urmat straturi rutiere:

19
- pe platf drumurilor PD care reprezinta linia rosie din proiect se astern 4 straturi:
1. strat de inchidere – 5 cm de nisip foarte bine tasat
2. strat de baza – reliz din balast, pietris de rau ( 50cm ) – realiz in 2 reprize
3. strat din beton de ciment turnat in doua reprize fiecare de 15-25 cm. Primul strat de
ciment se aseaza prin carton de strat de baza. (Strat de rezistenta)
4. 5-10cm mixturi asfaltice
Restrictii in ceea ce priveste modernizarea drumurilor sunt atat in legatura cu profilul
longitudinal si cel transversal . Profilul logitudinala trebuie sa asigure declivitati
minime, curbe cu raze de peste 1000m, vizibilit max la intersectii , in curba si varf de
rampa.
In profilul transversal:

El de baza este PC- partea carosabila(pe) care in functie de categoria drumului are 2
sau mai multe benzi si consta dintr-o alcatuiesc din 4 straturi rutiere (prezentate mai
sus)
PC este incadrata de 2 acostamente AC – ele purtand contitui atat o suprafata de iesire
de pe PC cat si o suprafata de rezerva in vederea maririi numar de benzi de circulatie.
Profilul transversal tip cuprinde o parte de sapatura in terenul natural si o parte de
umplutura de regula cu pamantul din debleu. Unghiul fiecarui taluz in parte e diferit,
consilidarea acestor pamanturi fiind una din probleme cele mai dificile in costructia
drumurilor.
PD- platforma drumului, Ax-axa drumului; AD- ampiza drumului; ZD-zona drumului

In cazul dr urbane PC este incadrata de trotuare. PC in loc urbane cuprinde benzi auto
cat si benzi de transport pe sine care idel ar fi sa fie separate.

20
 CAPITOLUL V

Legalitatea transporturilor

Transporturile publice sau comeriale interne si internationale se desfasoara intr-un

cadru legal pe baza de legi,directive,regulamente,norme,conventii,acorduri,etc. care
asigura folosirea maximala a resurselor din transporturi intr-un cadru tehnic,juridic si
commercial unitar.
Organele si organismele care emana aceste acte normativesunt:
-interne:Ministerul Transporturilor,reprezinta guvernul tarii si departamentele de profil din
Ministerul Transporturilor si al celorlalte ministere si organizatii care desfasoara
activitati in domeniul transporturilor.
In Romania legiuitorul principal este Ministerul Transporturilor.El emite reglementari din
baza pregatirilor stabilite de lege.Valabilitatea acestor acte normative se extind pe intregul
teritoriu al tarii si in toate domeniile de transport public.
Departamentele de profil(c.f.r,auto,naval,aerian)au autorizate in domeniul lor de activitate.
Pe plan international organismul nr.1 care emite directive pentruactivitatea de transport
public este Comitetul Economic Onu la nivel european Comitetul Economic Onu are
propria divizie de transport care actioneaza pentruintregul continent.In afara acestui
organism sunt organizatiile mondiale sau internationale ca:
-UIC-Uniunea Internationala a Cailor Ferate
-IRU-Uniunea Internationala a Transportului Rutier
-IMO-Organizatia Internationala a Transportului Maritim
PentruEuropa,in domeniul naval sunt conferintele internationale pentrudiversele ape
navigabile.In ceea ce priveste Romania ea este membra in Conferinta Internationala a
Dunarii.In domeniul transportului aerian Organizatia Internationala Aeriana Civila
devenita ulterior IATA-Asociatia Internationa a Societatilor si Agentiilor de Transport
International
UIRR-Uniunea Internationala a Transportului Combinat auto-cale ferata.Daca in cadrul
celorlalte organizatii reglementarile sunt pentrutoti,la transportul naval pentruape
interioare apar reglementari specifice fiecarui camp de transport naval.Dintre
reglementarile de baza ale organelor si organismelor interne si internationale amintite mai
sus este bine de retinut:
-pe plan intern pentruC.F.R Legea Transporturilor cu apendicele lor:legile departamentare
Actele normative pentruaceste sectoare neadapentruate sunt la C.F.R:Regulamentul de
Transport:
-auto-Norme Tehnice Privind Organizarea si Eefectuarea Transporturilor Rutiere
-naval-Regulamentul privind transportul naval
-aerian-Codul Aviatiei Civile
In ce priveste transportul naval si aerian aici se depinde de urmatoarele particularitati:
-proprietatea statutului cuprinde deocamdata toate porturile si aeroporturile si doar o mica
parte din mijloacele de transport
-in ce priveste transportul naval,din capul locului se face o distinctie si separare:transportul
pe apeleinterioare(fluvial) si transportul maritime
Conducatorii porturilor si aeroporturilor sunt numiti prin decret prezidential,conducerea
porturilor si aeroporturilor fiind asigurate de Consiliul de Administratie a caror conducere
este asigurata de directorul numit de presedintele tarii.Separarea terminalelor de transport

21
de misloacele de transport este determinate de specificul activitatilor din aceste terminale
unde traficul naval si aerian este asigurat de nave/aeronave sub anumite pavilioane.Pe plan
international actele normative cele mai specificate sunt in afara directivelor care emana de
la ONU si la Consiliul Europei.Organizatiile internationale de profilau propriile conventii
si acorduri cumsunt UIC pentru.marfuri si conventii internationale de marfuri(CIM),IRU-
Transportul marfurilor pe sosea (CMR),IMO-Organizatia Internationala Maritima are
conventia privind navigatia navei internationale si Conventia Natiunilor Unite privind
tranportul pe mare.Pentru. aerian transportul de marfuri se face in baza conventiei privind
Aviatia Civila Internationala(CINA).Pe langa aceste reglementari de baza unele
organizatii au emis acte normative suplimentare care le completeaza pe primele sau le
suplinesc.
Caile ferate in transportul feroviar international sunt conventiile distincte privind
transportul marfurilor perisabile si periculoase,transportul containerelor,reglementari
privind semnalizarea circulatiei precum si reglementari privind dotarile minime ale
retelei feroviare si conditiile de exploatare.
Ex:Raza minima de curbura, declivitatea maxima, viteza maxima de circulatie, lungimea
utila minima a liniilor de primire-expediere,etc.Aceleasi completari le cuprinde legislatia
transportului rutie prin acorduri si conventii distincte:AETR-acordul privind serviciul la
bordul automobilelor.
Conventia TIR-reglementeaza conditia de trecere prin frontiere pe bazade carnet
TIR.Este vorba de obligativitatea construirii cutiilor automobilelor si a containerelor in
conditii tehnice care sa asigure circulatia si integritatea marfurilor.Este vorba de
posibilitatea efectuarii controlului vamal in puncte de incarcare si scutirea de controlul
vamal in punctele de trecere a frontierei.Cele mai multe reglementari suplimentare sunt in
legatura su transportul naval maritime.Aici societatea Romaneasca a considerat ca e
nevoie sa reglementeze distinct probleme cum sunt liniile de incarcare,ocrotirea vietii la
bordul navelor,navigatia prin canale si stramtori,salvarea maritima,asigurarea,intretinerea
senalului navigabil etc.
In ce priveste transportul aeria:
-1974-Chicago-Libertatile aerului:drepentruul de aterizare fara motive,aterizare
pentruservicii comerciale.Alte reglementari asigura colaborarea intre companii;Conventii
privind tarife,Acte normative privnd documente de transport etc.Multe din conventiile
amintite si altele cum sunt CIM,CMR,se incheie cu documente de transport folosite in
domeniul respective.
Documentele de transport international pentru marfuri sunt in ordinea:
-scrisoare de trasura pentru vagoane
-scrisoare de trasura pentru transport combinat(CIM-anexa 1)
-scrisoare de trasura pentru transport rutier international
-scrisoare de trasura pentru transport naval maritim si fluvial
-pentrutransport aerian-scisoare de transport aerian

V.1.Principalele prevederi ale legii transporturilor

Legea transporturilor subliniaza ca Ministerul Transporturilor este organul de
specialitate al administratiei publice centrale care stabileste politca transporturilor la nivel
national,elaboreaza strategii de dezvoltare si indeplineste rolul de organism de stat
Functiile Ministerul Transporturilor:
-autoritate de stat
-functie strategica(elaborarea in conformitate cu politica guvernului, a strategiei de
dezvoltare a transportului)

22
-functie de reglementare(se asigura conform strategiei elaborate reglementarile destinate
serviciilor publice de transport)
-functie de reprezentare(atat peplan inter cat si peplan international a intereselor tarii)
-funtie de administrare a patrimonului propriu
In baza acestor functii Ministerul Transporturilor elaboreaza norme si instructii cu
character juridic si comercial urmareste ca intreaga legislatie in domeniu sa corespunda
reglementarilor internationale.Ministerul Transporturilor sustine si incurajeaza
transporturile intermodale in calitate de membru al UIRR si alaltor organisme existente la
nivel european.In acest sens implementeaza in masura considerentelor nationale
reglementarile stabilite prin acordul privind marile linii de transport european si conventia
privind transportul combinat auto-c.f(in containere si in sistem de sosea RO-LA).In baza
acordului general privind transportul combinat rutier-feroviar-pe aple interioare si costiere,
Romania se ingrijeste de imbunatatirea continua a conditiilor de exploatare pe
drumurile,caile ferate si apele navigabile care fac parte din coridoarele 4,9,7(4 si 9 sunt
alcatuite din cai rutiere si feroviare)
Regulamentul de transport de cale ferata-reglementeaza conditiile de transport a marfurilor
si calatorilor pe cale ferata in traffic intern.Ultima editie a fost publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei la 11/05/2006 acest regulament este alcatuit din 5 titluri,10 capitole si
76 de articole.Regulamentule de transport face posibila uniformizarea conditiilor de
transport,egalitatea de tratament nediscriminatoriu,stabilirea raspunderilor in caz de
nerespectare a clauzelor precizate in contractul de transport.
Principiile generale ale contractului de transport sunt:
1-Obligatia caii ferate de a transporta ca si caraus public in limita capacitatii existente si in
ordinea formularii cererii de capacitate
2-Obligatia expeditorului de a se conforma normelor existente si cunoscute de catre acesta
3-Transportul sa fie insotit de acte de provenienta, acte sanitare, acte navale,sa aiba
documente de transport legale,sa fie ambulate,sa fie admise sau conditionat admise la
transport
4-Marfa de transport sa fie posibila cu mijloace de transport de care dispune caiic ferata
(mijloace agabaritice)
5-Marfurile prezentate la transport san nu fie oprite de situatii neprevazute

23
 BIBLIOGRAFIE

Bobică N. Dreptul Transporturilor, Note de curs, Editura Fundaţiei “ Chemarea

”, Iaşi 1994

Filip Gheorghe Dreptul Transporturilor, Editie revăzută şi adaugită, Casa de Editura

şi Presă“ Şansa ”- SRL, Bucureşti 1996,

Ioan Tătar, Manualul operatorului de transport rutier, Ediţia 2000, Editura

Marin Institutul de Formare Profesională în Transporturi Rutiere
Lepădatu ş.a.
www.euload.com/model/Euload

24
 ANEXE

Anexa1

25
 Anexa 2
Foaie de parcurs

26
 Anexa 3
Licenta de transport

27
28
 Anexa 4
Carnet TIR

29
 Anexa 5
Diagrama tahograf

30