Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea tiine Economice

Economie, Marketing i Turism

Lucrul individual
la Logistic

Tema:Logistica
trasporturilor si
perspectivele de
dezvoltare

Elaborat:Scurtu Diana, Anul II, gr. Mk1402

Conductor tiinific:Gartea S. Lector sup.univ.

Chiinu, 2015

Cuprins:

INTRODUCERE.....................................................................................................1
Capitolul I Abordri teoretice
1.1 Abordri teoretice.................................................................................................2
1.2 Dezvoltarea transporturilor...................................................................................3
1.3Impactul transportuluiasupra mediului....................................................................5
Capitolul II Studiul de caz
1.1 Impactul trasportului asupra comertului extern al Republica Moldova..................7
1.2 Logistica transportului in Republica Moldova.......................................................11
Concluzie.................................................................................................................16
Bibliografie

Introducere:
Actualitatea temei:
n aceasta lucrare am analizat tipologia transporturilor(RM) si factorii ce stau la baza dezvoltarii
diferitor tipuri de transporturi,infrastructurile critice in transporturi si desigur impactul
transportului asupra comertului extern in Republica Moldova.

Scopul:
Scopul lucrarii date este de a analiza tipologia si metodologia tipurilor de transporturi ,care sunt
avantajele si dezavantajele utilizarii anumitor tipuri dintre acestea si ce masuri trebuie aplicate
pentru a dezvolta aceasta ramura in Republica Moldova.

Metodologia:
n lucrarea dat am utilizat asa metode de cercetare ca:

metoda logic (cu ajutorul creia am presupus trecerea de la abstract la concret,

prelund din procesul istoric real numai ceea ce este esenial );

metoda unitii dintre analiz i sintez ( spre deosebire de metodele precedente,
aceaste

dou

metode

presupun

descompunerea

fenomenului

elemente

componente, cerecetrea unui element n parte i unirea lor n cadrul unui ntreg)
metoda abstractizrii (presupune n sine, cercetarea unei laturi a fenomenului
economic i determinarea esenialului acestuia ).

Structura lucrrii:
Lucrarea mea const din 2 capitole:

o Abordri teoretice privind logistica transportului

o Analiza impactului transportului asupra comertului extern in Republica Moldova.

Capitolul I
1.1

Abordri teoretice

Serviciile logice cuprind un ansamblu de activitati diverse.Dintre acestea o pondere

semnificativa o detine transportul,atit ca prezenta cit si din punct de vedere al
consturilor.Optiunile unei firmi sunt numeroase,dar diferite ca implicatii: sa aiba mijloace
proprii de transport,sa inchirieze,sa recurga la firme specializate,sa aleaga o anumita
modalitate de transport etc.

Modalitati de transport
Transportul poate fi definit ca activitate prin care se realizeaza deplasarea marfurilor pe
diferite distante intre diverse puncte.Principalele modalitati de transport sunt:
rutier,maritim(naval),feroviar,aerian si prin conducta.
Transportul rutier este o modalitate de transport flexibila in ceea ce priveste ruta si
perioada de operare.Marfurile pot fi livrate direct la sediul clientilor sau intr-un loc
desemnat de catre acestia.Mijloacele de transport rutier sunt eficiente pentru deplasarea pe
distante scurte a marfurilor de valoare ridicata.Intre dezavantajele transportului rutier se
pot mentiona faptul ca restrictiile la controalele vamale(pentru transporturile
internationale) pot fi consumatoare de timp.De asemenea,distantele lungi si necesitatile
efectuarii unor traversari de apa reduc actractivitatea pentru transportul rutier.In plus,in
unele tari ale globului,in special in tarile slab dezvoltate,infrastructura rutiera este proasta.
Transportul naval constituie modalitate de transport foarte ieftina pentru deplasarea
marfurilor in sistem vrac,a produselor cu valoare unitara mica sau neperisabila( ex:
carbunele si titeiul).Transportul naval este lent si poate fi dependent de starea
vremii( ex:unele porturi sunt acoperite cu gheata pe timp de iarna.De obicei transportul
naval se utilizeaza cu in combinatii cu alte modalitati de transport pentru a realiza livrarea
marfurilor din usa in usa.
Transportul feroviar reprezinta o modalitate buna pentru transportul marfurilor in sistem
vrac pe distante mari. Livrrile din cas n cas sunt foarte rar posibile pe calea ferat.
Dezavantajele transportului feroviar sunt compensate de transportul rutier flexibil, cu
autocamionul. Combinarea vectorilor de transport rutier/feroviar duce la reducerea
emisiilor de CO2 i protejeaz mediul nconjurtor.Vehicolele feroviare cele mai
importante sunt locomotivele,repsectiv mijloacele de tractiune si vagoanele,respective
mijloacele de transport propriu-zise.
Transportul aerian teoretic acesta se bucura cel mai mult de libertatea de a alege traseul. Astzi
el este preferat de cei care au de transportat mrfuri perisabile sau de mare valoare. Pentru
transport se folosesc att avioane mixte, pentru mrfuri, ct i avioane speciale pentru transportul
mrfurilor. Printre particularitile tehnico-economice ale transportului aerian se numr:
2

rapiditatea - este caracteristica esenial a transportului aerian. Aceasta este evideniat de

viteza mare de deplasare a aeronavelor ce nu poate fi egalat de niciun alt mijloc de
transport;

regularitatea - const n aceea c transportul aerian se efectueaz dup un program precis

n orice perioad a anului, att ziua, ct i noaptea;

oportunitatea se refer la faptul c acest mod de transport pune la dispoziia celor

interesai, oricnd i oriunde sunt amenajate puncte terminale, cel mai modern mijloc de
transport.

1.2

Dezvoltarea durabila a transporturilor

Dezvoltare durabila a transportului maritim.

Transporturile de marfuri cu destinatii directe de la un port la altul sunt cele mai sustenabile
metode de transport din zilele noastre avind in vedere ca normele de poluare cauzate de acestea
sunt cele mai scazute fata de toate celelalte metode de transport.Si aceasta metoda de transport
prezinta totusi unele probleme,acestea fiind toate asociate cu trasportul de petrol in starea
naturala cu ajutorul petrolierelor.Una din probleme este gazul metan degajat in atmosfera atunci
cind petrolu este incarcat sau descarcat din petroliere.Metanul este de asemenea si un gaz cu
efect de sera.Specialistii precizeaza ca metanul are o capacitate de 25 de ori mai mare decit orice
alt factor care provoaca efectul de sera si provoaca incalzirea globala.Avind in vedere
caracteristicele operationale ale transportului maritim,localizarea porturilor este constrinsa la o
gama limitata de drumuri,in cea mai mare parte definita geografic.Multe drumuri de port sunt
constrinse de:

accesul maritim se refera la capacitatea fizica a drumului a se potrivi cooperatiunilor de

nava.
Interfata maritima,indica cantitatea de spatiu disponibila pentru a suporta accesul

maritim.
Infrastructuri:drumul,pentru a fi utilizat in mod eficient,trebuie sa dispuna de

infrastructuri,cum ar fi chei,bazine,macarale si depozite,reprezentind o acumulare

importanta de capital.
Teren de acces: accesul la complexele industriale si piete asigura dezvoltarea economica.

Dezvoltare durabila a transportului feroviar

Caile ferate prezinta avantaje unice,deoarece reprezinta un mod de transport sigur si
nepoluat.Deaceea,transportul feroviar aduce o contributie majora la dezvoltarea transportului
durabil.Se subliniaza necesitatea unui sector feroviar dinamic in vederea constituirii unui sistem
de transport de marfa performant,sigur si curat ,care sa contribuie la realizarea unei piete
durabile si prospere.Confestiile rutiere cu care se confrunta orasele,necesitatea de a aborda
provocarile legale de schimbarile climatice duc la dificultati de transportare a marfurilor.
Dezvoltarea durabila a transportului rutier
Sunt doua moduri principale de compunere a sistemului de transport terestru si ,anume cel rutier
si cel feroviar.Evident,drumurile au fost stabilite intii deoarece tehnologia feroviara a devenit
disponibila prin secolul XVIII, in mijlocul revolutiei industriale.Transporul rutier este modul
care a avut cea mai mare extindere in ultimii 50 de ani,atit pentru transportul de pasageri,cit si de
marfa.Transportul rutier este caracterizat prin disparitati geogrfice acute in trafic.Nu este o
surpriza ca 20% din reteaua rutiera suporta 80%din trafic.Aceasta observatie este intarita de
faptul ca tarile dezvoltate si in curs de dezvoltare au diferente importante in ceea ce priveste
densitatea,capacitatea si calitatea infrastructurilor de transport rutier.Variatii geografice de
inventar sunt,prin urmare,lucru normal.Populatia urbana a crescut considerabil in ultimii 50 de
ani si aproximativ 50% din populatia mondiala a devenit urbanizata pina in anul 2000.Este
imposibil pentru tarile in curs de dezvoltare de a avea un vehicul individual,ratele de proprietate
similare cu cele ale tarilor dezvoltate,mai ales in comparatie cu Statele Unite.Aceasta va impune
metode noi sau alternative de transport de marfuri si de pasageri pe drumurile din zonele urbane.
Dezvoltare durabila a transportului aerian
Teoretic,transportul aerian se bucura mai mult de libertatea de a alege traseul.Chiar daca este
adevarat ca modul este mai putin restrictiv decit transportul terestru,totusi este constrins de mult
mai multe decit am fi crezut.Chiar de la inceputurile aviatiei,obstacole fizice cum ar fi Muntii
Rocky si decalajul mare din Atlanticul de Nord au limitat articularea retelelor de transport
aerian.Desi aceste limitari au scazut,geogradia fizica inca afecteaza geografia transportului
aerian.Un aspect importnant al retelei companiilor aeriene este aparitia de servicii separate de
transport aerian de marfa.Traditional marfa este transportata in avioanele de pasageri si,asigura
venit suplimentar pentru companiile aeriene.Desi secolul trecut am asistat la cresterea dramatica
a transpotuui aerian sunt importante provocari in viitor.
4

Transporturile aeriene s-au confruntat cu o rata ridicata de crestere incepind cu anii 1970,in
special in anii 1990. In ciuda crizelor economice din diferiti ani,crsterea economica pare sa fie
expoentiala si va creste mai mult atunci,cind economia in dezvoltare precum in China si India va
deveni mai matura.

1.3 Impactul asupra mediului

Agresivitatea asupra mediului reprezinta una dintre cele mai noi probleme aparute in
dezvoltarea societatii si lezeaza caracterul durabil al acesteia.Odata cu importanta sporita
acordata calitatii vietii si a depasirii ingrijorata in central dezbaterilor legate de protectia
mediului.Emisiile de substante poluante,precum oxizii de azot,hidrocarburii,cauzeaza sau
axcerbeazao serie de probleme de sanatate.In cadrul impactului asupra sanatatii atribuit
traficului se numara incidenta ai mare a cancerului si a bolilor de inima,a problemelor
respiratorii si a gravitatii acestora.Mijloacele de transport si,in special autoturismele,sunt
principal sursa de poluare a aerului in zonele urbane.Sectorul transporturilor este
responsabil pentru 63% din emisiile de NO2,47% din emisiile de compusi organiei
volatile,precum benzinul,10-15% din pulberi si 6.5 % din emisiile de SO2 din mediul
rural,valorile fiind ridicate in zonele urbane.Nivelul ridicat de CO2 din atmosfera se
datoreaza in cea mai mare masura activitatii de transport.Contributia fiecarei modalitati de
transport la cantitatea globala de aemisii de gaze cu effect de sera este reliefata in tabelul
de mai jos.Emisiile de gaz(in gram/tono-km) pentru modalitatile de transport de marfa.

Modalita
tea
de
transport
RUTIER

CO

HC

PM

N
O2

SO
2

C
O2

0.479

0.227

0.078

FEROVI
AR
MARITI
M

0.196

0.098

0.027

0.036

0.012

0.006

0.9
78
0.4
72
0.3
11

0.0
31
0.0
36
0.2
90

98.
30
28.
33
15.
45

Solutii sustenabile pentru poluare

1. Solutii sustenabile pentru poluarea marina.
Scurgerile de ulei,deseurile toxice si materialele plastic sunt familiar poluantilor
marini.Metanul este unul dintre gazele cele mai grave cu effect de sera.Desi sunt multe
surse de emisie a cestui gaz,unul dintre acestea rezulta din transportul de petrol.Sunt mai
multe surse:transportul de petrol duce la disparitia metanului,transferul petrolului catre
terminale deasemenea duce la pierderi de metan,cisternele de ballast cind sunt umplute cu
apa sau petrol emit metan.
5

2. Solutii sustenabile pentru poluarea feroviara

Istoric datat,au fost numeroase tipuri de poluare relationate de transportul feroviar,de la
folosirea PCB-urilor pentru frine la folosirea creozotului pentru legaturile de sina.Nu exista
consecinte grave si nici impedimente mari in calea sustenabilitatii.Totusi,s-a avut in
vedere,de exemplu PCB-urile nu se mai folosesc,ci se fac teste pe calea ferata pentru
folosirea legaturilor de sina facute din plastic reciclabil.In Europa legaturile de sina sunt
facute din beton,care creeaza mai putine probleme.Cresterea gradului de electirifcare si
automatizare,de asemenea,va ibunatati eficienta transportului de marfa si de pasageri.
3. Solutii sustenabile pentru poluarea rutiera
Cele mai grave consecinte asupra poluarii mediului in ce priveste carburantii le au
transporturile rutiere de marfuri.Atunci cind sunt prea multe vehicole pe sistemul de
drumuri o solutie posibila ai fi cresterea pretului folosirii acelui drum.In cazul transportului
de marfa Solutia poate fi o taxa e carburantul folosit,o taxa exclusiv pentru vehicolele
transportatoare de marfuri,sau o taxa de drum.
4. Solutii sustenabile pentru poluarea aeriana
Producatorii de avioane,linii aeriene,aeroporturi si turnuri de contro au garantat ca vor
adopta o politica de dezvoltare ce include emisii neuter de carbon si reducerea contributiei
acestei industrii in incalzirea globala,Decaratia prevede ca firmele comerciale
Embraer,Bombardier,Boeing si Airbus sa sprijine combustibilul curat,imbunatatirea
eficientei combustibilului si efortul de reducere a emisiilor de gaze cu effect de
sera.Acestea au indemnat guvernele sa dezvolte o schema comerciala globala a emisiilor
pentru sectorul aviatiei.

Concluzii
Dezvoltarea durabila a sectorului transportului de marfa si diferiti factori care stau in calea
ei au fost definite,precum si natura fluxurilor de marfa.Am spus de la inceput ca fluxurile
globale de marfa nu vor fi niciodata pe de-a-ntegul sustenabile,si ca acel mai bun lucru pe
care il putem face este sa speram ca va fi mai sustenabil decit in prezent si asta pe de o
parte din cauza globalizarii,care in contextual transportului de marfa s-a concretizat in
achizitionarea de bunuri de la distante mai mari.Acest lucru duce la cresterea cantitatii de
transport pentru oricare dintre fluxuri,determinind un fel de inflatie a
transportului.Globalizarea nu poate fi oprita.Chiar daca s-ar putea ,trenuie sa ne intrebam
daca chiar ne dorim acest lucru.Obiectivele globalizarii sunt favorabie continuarii acestei
si, daca ar trebui sa se aleaga intre un transport sustenabil de marfa si globalizare,cu
siguranta ca caeasta din urma ar iesi in cistig.
In esenta diferitor cercetari privitoare la dezvoltarea durabila sunt abordate in viziunea
reconcilierii dintre economie si mediu inconjurator pe o noua cale care sa sustina progresul
uman,nu numai in citeva locuri si pentru citiva ani,dar pentru intreaga planeta si un viitor
indelungat.

Capitolul II
Studiul de caz
1.1

Impactul trasportului asupra comertului extern al Republica Moldova

Comertul international ocupa locul primordial in sistemul relatiilor economice

international.Reiesind din faptul cum se dezvolta comertul extern,se poate de conchis despre
starea economiei per ansamblu.Dupa aprecierile specialistilor comertului ii revine o pondere de
circa 80% din volumul relatiilor economice internationale.Din a doua jumatate a secolului an
XXV-lea schimburile comerciale,capata un character explosiv,comertul mondial a inceput sa
se dezvolte cu ritmuri accelerate.
Transformarile din sistemul de transport nu se refera numai la infrastructure,ci si la celelalte
component ale sale,adica la mijloace de transport si tehnologii,si nu pot fi puse in evidenta decit
prin racordarea la presiunile cererilor care-I sunt adresate.De aceea,sistemul de transport de
raporteaza la functiile sale socio-economice.
Activitatea de transport este realizata de organizatii abilitate cu astfel de functii ce dispun de
mijloace de transport corespunzatore si se supun unor reglementari juridice anumite,atit in plan
national ,cit sip e international.Securitatea si siguranta la traffic se bazeaza pe o serie de acte
normative elaborate de asa organism international cum sunt: IRU,FIATA,ICAO,IATA ect.
La asigurarea transportarii anumitor categorii de marfuri trebuie de tinut cont de particularitatile
specific acestora(fizice si chimice) ce determina conditiile si tehnica de transportare, incarcare,
descarcare,transbordare,pastrare si depozitarea lor,fiindca in dependent de acestea sa poata fi ales
tipul,si respective mijlocul de transport adecvat.Pintre cele mai dificilemarfuri de transportat sunt
produsele agricole.In primul rind aceasta se datoreaza nomenclaturii mari de marfuri(peste 75 de
tipuri),si in al doilea rind,datorita modificarii proprietatilor mecanice sub influenta
umiditatii,presiunii,temperaturii,durata pastrarii,predispunerea spre ofilire sau inghetare,multe
produse agricole foarte usor se deterioreaza(astfel la operatiunile de incarcare-descarcare
pierderile din cauza deteriorarii bulbilor de cartofi pot ajunge la 16%).
In tab.1 sunt caracterizate posibilitatile relative ale principalelor tipuri de transport.Astfel
intotdeuna trebuie de apreciat correct consumurile pentru transportare in dependent de mafra
transportata.Imbinarea catorva tipuri de transport foloseste intotdeuna cind e nevoie de
transportat marfurile la distante mari,iar transportul auto intotdeuna este prezent in acest lant.
Utilitatile tipurilor de transport pentru transportarea anumitor bunuri.

Tipul de transport
Transportul prin conducte
Transportul acvatic

Utilizarea frecventa
Transportul de lichide si gaze la distante mari( apa,petrol,gaze)
Din punct de vedere tehnic transporta toate tipurile de produse, insa
costurile ridicate la transportarea volumelor mici face ca sa fie folosite la

Transportul feroviar

transportarea marfurilor scumpe(elecrocasnice).

Transporta toate tipurile de produse in volume mari si cu viteze
mari.Sistemele de cai ferate constau dintr-o multime de noduri care pot fi
folosite la conexiunea cu alte tipuri de transporturi la depozitele de

transbordare.Sunt necesare conditii pentru transbordare si pastrare.

Transporta orice tip de productie(de regula produse finite) in volume

Transportul auto

mici,dar cu o viteza sporita.

In conditiile de piata calitatea serviciilor se defineste ca un nivel al calitatilor de consum si

sigurantei serviciilor care sunt necesare pietii(consumatorului) si pe care prestatorul poate sa le
asigure la preuri rezonabile.De asemena ca si celelalate servicii transporturile pot fi appreciate
dupa aceleasi criterii.Aprecierea tipurilor de transporturi este prezentata in tabelul 2.

sarcina

Transport auto

Transport

Transport

Transport

Transport prin

Viteza de

feroviar
3

aerian
1

acvatic
4

conducta
-

deplasare
Siguranta

transportarii
costurile
Mobilitatea

4
1

3
2

5
3

2
4

1
5

itinerarului
Posibilitatea
Accesibilitate
Frecrenta
Nota generala

2
1
1
12

1
2
3
16

3
3
2
20

4
4
3
25

5
11

Nota: scara de 5 puncte,5-excelent,1-cel mai rau.

Calitatea se determina ca o corespundere cerintelor ce trebuie formulate clar pentru ca ele sa nu

fie inteles gresit.Mai apoi se fac masurari in conformitate cu aceste cerinte.Necorespunderea
depistata reprezinta lipsa calitatii.Problemele calitatii devin probleme ale necorespunderii si in
acest fel calitatea devine determinanta.
O chestiune aparte o constituie stabilirea calitatii transportarii marfii.Sub forma de partied mici
se transporta,de regulamarfurile scumpe de aceea timpul de transportare a marfurilor este
analizat ca unul dintre cei mai important parametric ai calitatii in deservirea consumatorilor.
8
Calitatea transportarii mai presupune viteza si regularitatea transportarii bunurilor ,asigurarea
integritatii bunurilor la transportare,de asemenea inlaturarea oricaror operatiuni de incarcare
suplimentare.Studierea cererii de servicii de transport confirma faptul ca la principalele cerinte
inaintate de consummator este transportarea in termenii stabiliti.Odata cu inasprirea cerintelor
consumatorilor fata de calitatea marfurilor exigentele inaintate fata de termenii si siguranta
transportarii sunt in continua crestere.Cresterea proportiilor comertului exterior si concentrarea
fluxurilor comerciale pe anumite directii permit de a folosi tehnologii de transport
contemporane,reducind astfel consumurile de transport la o unitate de productie transportata.

In procesul de integrare a Republicii Moldova,comertul extern a cunoscut o serie de flexiuni,o

etapa importanta in acest process a reprezentat aderarea republicii Moldova la sistemul
multilateral commercial OMC,care a impus noi masuri in politica comerciala a tarii,cu orientare
importanta spre exterior.Drept consecinta a liberatizarii comertului exterior a crescut gradul de
deschidere al economiei Republicii Moldova,care practice s-a dublat de la inceputul anilor 90
pina in prezent.Daca,in anul 1995 a reprezentat 89%miar in anul 2010 aceasta constituie 94%,in
perioada pre-criza acesta depasind chiar 100%.Aceasta deschidere,s-a datorat in mare parte
cresterii cu ritmuri acceletare a importurilor,mai ales, incepind cu ultimul deceniu,in timp ce
performantele exporturilor Republicii Moldova au ramas foarte modeste.Spre exemplu este
ponderea mica a exporturilor in PIB,care a crescut de la 19% la 49% in perioada anilor 19921995,in anul 1995 inregistridu-se valoarea de culminatie,in anul 2010 s-a inregistrat o reducere
pina la 27%,precum si rata de acoperire a importurilor prin exporturi a scazut,de la 73.42% in
anul 1992 pina la 41.04%,in anul 2010.De asemenea relevant este faptul ca cota exporturilor
Republicii Moldova in exportul mondial a ramas,practice neschimbat,in aceasta perioada,variind
in jurul valorii de 0.01%.O modificare alternative a comertului extern a avut loc in perioada
anilor 2006-2010,care se observa ca exporturile republicii Moldova au crescut in medie in
fiecare an cu 10,8% in marimea relative,iar in marimea absoluta s-au majorat cu 1,6 mld.USD,in
anul 2010.Importurile de asemenea au crescut,in medie,cu 9.4% in fiecare an si a ajuns la 3.9
mld.USD,in anul 2010.Acest lucru a adus un deficit commercial de 2.3 mld.USD in anul
2010,putin mai mare decit deficitul de 2.0 mld.USD din anul 2009.
In cadrul serviciilor de transport,in ultimii ani se constata o depasire a ritmurilor de crestere a
exportului de servicii de transport in comparatie cu importu acestora,fapt ce demonstreaza o
competitivitate inalta a agentilor nationali(tabelul 3).Aceasta se explica prin costurile reduse la
forta de munca comparative cu statele vecine.
Evolutia comertului cu servicii de transport in Republica Moldova.
Indicatori
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
Exportul
109.2 127.1 142.6 169.7 197
263.8 357
253.5 332.3
serviciilor de
transport,mil.US
D
Importul
76.17 99.92 116
147.1 172.1 245.3 324.9 256.8 331
serviciilor de
transport,mil.US
D
Balanta
33.06 27.15 26.6
22.57 24.87 18.48 32.12 -3.29 1.29
comerciala a
serviciilor de
transport,mil.US
D
In rezultatul crizei economice globale care grav a afectat economia nationala,dar si in profida
unor factori interni cum ar fi instabilitatea politica,dezbinarea teritoriala a tarii,starea deplorabila
a drumurilor in anul 2009 s-a inregistrat un sold negative de peste trei milioane USD.In anul
2010 situatia s-a ibunatatit inregistind un sold pozitiv de 1.29 mil.USD.

Reesind din cele mentionate,putem conchide ca pentru economia Republicii Moldova ,activitatea
de transport este una avantajoasa si daca nu se vor lua masurile necesare,acest sector de activitate
se va transforma in unul neprofitabil.Este necesara interventia statului in acest sector in vederea
sustiinerii financiare a acestui sector pentru a renova infrastructura,pentru a pregati cadre
calificate in acest domeniu si pentru al racorda la cerintele contemporane.
Tendintele dezvoltarii globale constau in internationalizarea,prin cresterea productiei bunurilor si
serviciilor,in extinderea schimburilor international diversificate,in standartizarea modurilor de
activitate economica si cadrului institutional.Toate acestea pot avea un support real prin impactul
transporturilor asupra relatiilor externe.
Investigatiile effectuate,permit formularea unor concluzii,precum:
1.Dezvoltarea vertigioasa a comertului extern se datoreaza in cea mai mare parte evolutiei
relatiilor economice international
2.Transporturile international in ultimii decenii au evoluat accentuat sub aspect
cantitativ,calitativ,tehnologic si organizational,ceea ce a permis sporirea atat a vitezelor si
volumelor trasportate,sit si a calitatii serviciilor de transport.
3.Pentru impulsionarea dezvoltarii comertului exterior prin intermediul transportului este
necesar de avut o infrastructura c ear corespunde cerintelor de exploatare tehnica si
economica acceptate la nivelul international,de asemenea,utilaje si mijloace de transport
corespunzatoare si o forta de munca pregatita in conformitate cu exigentele internationale.
In vedera promovarii comertului extern performant propun o serie de directii de actiune
menite sa imbunatateasca in mare parte calitatea serviciilor de transport precum si
imaginea sectorului de comert la nivelul national:
1.Elaborarea Strategiei Nationale de dezvoltare a Sistemului de Transport Durabil si a unei
Politici de Stat in domeniul transporturilor in corespundere cu Politica Comuna in
transporturi a Uniunii Europene.
2.Pentru intensificarea schimburilor comerciale pe raul Dunarea,prin conectarea la culoarul
VII paneuropean,se propune crearea unor companii fluvial nationale de stat sau private in
domeniul transporturilor fluvial ce ar presta servicii agentilor economici autohtoni si straini
pe fluvial Dunarea.
3.Repararea si reconstructia magistralelor ,c ear contribui la valorificarea mai eficienta si
asigurarea constingerii legaturilor comerciale ale Republicii Moldova cu tarile vecine.

10

1.2

Logistica transportului in Republica Moldova

Cheltuielile de transport ale agenilor economici i sigurana traficului rutier snt strns
legate de calitatea infrastructurii drumurilor. Starea proast a drumurilor este privit drept o

constrngere major care mpiedic dezvoltarea economic i necesit investiii publice

substaniale. Mai mult dect att, o infrastructur rutier adecvat este o precondiie pentru
dezvoltarea regional armonioas i pentru accesul populaiei la servicii publice. n perspectiva
instituirii Zonei de Liber Schimb Aprofundat i Cuprinztor ntre Republica Moldova i Uniunea
European, infrastructura rutier este indispensabil pentru valorificarea potenialului de export
al productorilor autohtoni.
O infrastructur adecvat a transportului rutier este vital pentru asigurarea unei economii
funcionale. Exist o corelaie pozitiv ntre calitatea drumurilor auto i competitivitatea
economiei naionale, lucru explicat de externalitile economice i sociale pozitive ale
drumurilor de calitate.
Deloc ntmpltor, calitatea drumurilor este de multe ori utilizat ca unul din indicatorii relevani
ce exprim nivelul de dezvoltare general a rilor. n pofida diferenelor de la o ar la alta n
ceea ce ine de calitatea drumurilor, problema modelului optimal de finanare a acestora a fost
mereu una comun. Cauza major este c traficul rutier tinde s creasc cu o rat superioar
creterii economiei i resurselor disponibile pentru ntreinerea infrastructurii. Consecin a
creterii presiunilor financiare pentru ntreinerea i reparaia drumurilor terestre, multe state au
recurs recent la reformarea instituional a mecanismelor de finanare a infrastructurii rutiere.
Astfel, instituirea unui sistem eficient de colectare, redistribuire, gestionare i monitorizare a
proiectelor investiionale n gospodria drumurilor a devenit o prioritate iminent pentru fiecare
ar.
Dup toate standardele internaionale, Republica Moldova are una dintre cele mai rele, dac nu
chiar cea mai rea, infrastructur rutier din categoria rilor n tranziie. Totui, lipsa resurselor
financiare pentru ntreinerea i reparaia drumurilor nu este unica cauz care a determinat
nrutirea situaiei legate de drumuri. O alt problem cu impact sever este multitudinea
deficienelor n cadrul instituional care reglementeaz mecanismele de finanare a acestor lucrri
i practicile negative din acest domeniu. ntr-adevr, conform prevederilor Legii bugetului de stat
pentru anul 2015, Fondul Rutier pe anul curent va constitui 562,1 mil. lei. La aceasta se mai
adaug i finanarea din partea donatorilor strini, n special este cazul programului Compact
11
finanat de Guvernul SUA, o bun parte din care este destinat gospodriei drumurilor. Mai mult
dect att, odat cu majorarea planificat a cotei din accizele la carburanii importai care se va
direciona spre proiecte de ntreinere i reparaie a drumurilor, de la 45% n 2015 la 80% pn n
2017, problema lipsei resurselor pentru finanarea drumurilor ar trebui, gradual, s devin mai

puin presant. Acest raport constat c deocamdat nu exist un asemenea mecanism. Fr

asigurarea unui cadru viabil, transparent i eficient care ar reglementa finanarea proiectelor de
reparaie i ntreinere a drumurilor, resursele disponibile vor continua s fie irosite fr impact
sesizabil asupra calitii drumurilor. ncepnd cu anul 2006, peste jumtate din cheltuielile totale
ale fondului (60%-70%) sunt destinate ntreinerii drumurilor, fapt ce relev inclinaia tot mai
pronunat a Fondului Rutier pentru lucrri de ntreinere, n detrimentul investiiilor n
reparaiile capitale a drumurilor.
Figura 1. Prognoza evoluiei strii drumurilor naionale n perioada anilor 2011-2020

Transportul auto joac un rol extrem de important n transportarea pasagerilor (95% din total) i
un rol relativ important n transportarea mrfurilor deinnd aproape 42% din total fa de
aproape 56% ce revin transportului feroviar. Merit de menionat c n anii receni ponderea
rolului transportului auto n transportarea mrfurilor a crescut esenial de la 24% n 2013 pn la
42% n 2015 , relevnd convergena spre mediile europene: 92% i 47%5 , pasageri i mrfuri
respectiv.
Strategia de dezvoltare a transportului terestru pentru perioada 2008-2017 adoptat de Guvernul
Republicii Moldova arat cum transportul interacioneaz cu obiectivele de dezvoltare ale rii.
Astfel, dac este sigur, inofensiv i la pre accesibil, transportul rutier poate contribui la
dezvoltare n diverse feluri: faciliteaz comerul internaional, asigur interacionarea mai bun a
12
oraelor, deschide oportuniti economice comunitilor rurale, ofer acces la educaie, sntate,
servicii sociale, etc. Totodat, potrivit studiului de diagnosticare a comerului din Republica
Moldova realizat de Banca Mondial, costurile mari de transport au o semnificativ influen

negativ asupra veniturilor i a ratei de cretere economic6 . Cu alte cuvinte, o infrastructur

rutier de calitate este, la modul propriu, o premis fundamental pentru dezvoltarea pe termen
lung a rii.Calitatea proast a drumurilor frneaz att dezvoltarea sectorului transport rutier n
reeaua naional de drumuri publice, a serviciilor de logistic i a celor aferente sectorului, ct i
atractivitatea Republicii Moldova ca zon de tranzit pentru transportul rutier. Din acest punct de
vedere, se poate afirma c lipsa investiiilor n infrastructura rutier, mai ales n ceea ce privete
reabilitarea drumurilor de tranzit, a fcut ca statele vecine s surclaseze i mai uor Republica
Moldova.
Transportul de mrfuri i pasageri n Republica Moldova, n ianuarie-septembrie 2015.
Biroul Naional de Statistic informeaz, c n luna octombrie 2015 ntreprinderile de transport
feroviar, auto, fluvial i aerian au transportat 1068,3 mii tone de mrfuri, cu 1,7% mai mult fa
de luna precedent i cu 40,5% mai puin n raport cu luna septembrie 2014. Parcursul mrfurilor
n luna septembrie 2015 a totalizat 327,6 mil. tone-km, ce e cu 1,8 % mai mult fa de luna
august 2015 i cu 23,1 % mai puin comparativ cu luna corespunztoare din anul 2014.n
ianuarie-septembrie 2015 ntreprinderile de transport feroviar, auto, fluvial i aerian au
transportat 8578,6 mii tone de mrfuri, volum inferior celui nregistrat n perioada similar din
anul 2014 cu 15,2%. Parcursul mrfurilor a totalizat 2735,1 mil. tone-km, cu 10,0% mai puin
comparativ cu ianuarie-septembrie 2014.
Volumul de mrfuri transportate i parcursul mrfurilor realizat de ntreprinderile de
transport, pe moduri de transport
septembrie 2015
n % fa de
Ianuarieianuarieseptembrie
septembrie
2015
n % fa n % fa de
2014
de august septembrie
2015
2014
Mrfuri transportate
total, mii tone
8578,6

84,8

101,7

59,5

3218,1

87,4

73,0

59,7

5244,7

83,9

121,3

59,9

115,4
0,4

67,1
76,1

96,1
105,7

45,3
65,5

din care, pe moduri de

transport:
feroviar

auto2

fluvial

aerian

Parcursul mrfurilor
total, mil. tone-km

2735,1

90,0

101,8

76,9

746,7

86,3

88,7

57,7

1987,5

91,5

106,4

85,2

0,3

50,2

87,4

28,9

0,6

82,0

100,0

67,7

din care, pe moduri

de transport:
feroviar
auto2

fluvial

aerian

n ianuarie-setembrie 2015 ntreprinderile de transport auto au transportat 5244,7 mii tone de

mrfuri, cu 16,1% mai puin fa de perioada corespunztoare din anul 2014. Ponderi
considerabile n volumul total de mrfuri transportate cu transportul auto revin ntreprinderilor
din municipiile Chiinu (53,9%) i Bli (8,5%), raioanele: Sngerei (5,7 %), Nisporeni (4,6%),
Anenii-Noi (3,6%), Streni (3,1%), Floreti (3,0%), Orhei (2,5%), Edine (2,3%), Ialoveni
(2,1%), Rezina (1,9%), Rcani i Taraclia (cte 1,7%), Soroca (1,3%).
Cu mijloacele de transport feroviar n ianuarie-septembrie 2015 au fost transportate 3218,1 mii
tone de mrfuri, volum mai inferior dect cel realizat n perioada similar din anul 2014 cu
12,6%. n structura mrfurilor ncrcate n vagoane la staiile de cale ferat din ar ponderi mai
mari s-au nregistrat la urmtoarele grupe de mrfuri: cereale i produse de panificaie 38,4%
(n ianuarie-septembrie 2014 44,4%), metale feroase i fier vechi 10,8% (n ianuarieseptembrie 2014 13,7%), materiale de construcie i ciment 9,1% (n ianuarie-septembrie
2014 9,5%). n prezent Guvernul Republicii Moldova are n administrare 10531 km de
drumuri, inclusiv 6886 km de drumuri locale. Calitatea ntregii aceste reele de drumuri s-a
nrutit continuu n ultimii anii, reflectnd insuficiena acut a investiiilor n aceast ramur.
Cu toate c un mecanism adecvat de monitorizare a calitii drumurilor lipsete, evalurile
episodice care au fost fcute demonstreaz c dac n 1992 aproape 70% din reeaua total de
drumuri publice deineau calificativul satisfctoare, atunci n 2014 doar 7% au meritat acest
calificativ. n acelai timp, doar 2% din drumurile locale au fost calificate ca bune sau
satisfctoare. Plus la aceasta, potrivit Administraiei de Stat a Drumurilor 54% din drumurile
locale au o acoperire pietruit sau de pmnt, adic de la bun nceput sunt de o calitate dubioas.

Conform Strategiei de dezvoltare a transportului terestru, pierderile suportate de economia

naional, cauzate de ntreinerea insuficient a drumurilor n ultimii 15 ani, sunt de circa patru
ori mai mari dect suma economisit la ntreinerea drumurilor . Ritmurile de dezvoltare a
infrastructurii rutiere nu au inut pasul cu cele din dezvoltarea serviciilor de transport auto i
creterea economic n general. Cu toate c n ultimii ani economia Republicii Moldova a avut
ritmuri sntoase de cretere, iar volumul mrfurilor transportate a crescut i el semnificativ,
investiiile n drumuri publice efectuate prin intermediul Fondului Rutier au rmas mult mai
modeste.

14

Transportul de mrfuri realizat de ntreprinderile de transport

Ani

Total (mii tone)

Auto

Feroviar

Fluvial

Cret/desc.

Aerian

per ansamblu

2003

17 364,3

2 504,6

14 738,9

120,0

0,75

2004

16 327,9

2 897,6

13 309,9

119,7

0,72

6.0%

2005

15 236,4

3 419,7

11 704,1

118,1

0,77

6.7%

2006

15 483,7

4 248,7

11 092,5

141,5

0,97

1.6%

2007

16 982,6

4 968,3

11 846,8

166,5

1,00

9.7%

2008

16 537,2

5 328,2

11 006,2

202,0

0,83

2.6%

2009

8 049,2

3 451,5

4 414,9

182,0

0,83

51.3%

2010

8 427,6

4 447,0

3 852,1

127,2

1,30

4.7%

2011

10 056,8

5 352,1

4 554,0

149,1

1,60

19.3%

2012

10 922,5

6 612,9

4 163,8

144,2

1,57

8.6%

2013

13 867,0

8 272,5

5 430,6

162,6

1,28

26.9%

2014

14 452,0

9 215,6

5 008,4

227,2

0,80

4.2%

15

Concluzii
Infrastructurile critice ramin un domeniu care se cere foarte bine investigat, monitorizat,
analizat,evaluat,prognozat si ameliorat. n concluzie, punem meniona ca Republica Moldova din
rsputeri dorete s ocupe un loc decent n rndul celorlalte ri i prin asta dezvolt logistica prin
metode ce vor ajuta pentru amplasarea ri la cel mai nalt nivel.
Logistica este cea care a permis dezvoltarea unor prime metode de gestiune a fluxurilor:
- logistica este n cutarea unor ci de dezvoltare prin repunerea n discuie a metodelor i a
prioritilor;
- abordarea integrat a logisticii
-mediul n care ara i desfoar activitatea este n plin evolu ie i este supus unor constrngeri
diferite de cele care au existat la nceputul anilor 90. Aceste constrngeri sunt generate de
evoluia tehnologiei informaionale, a telecomunicaiilor i de mondializare;
- o tendin de integrare geografic, care are n vedere abordarea logisticii la nivelul unui
ansamblu de ri sau chiar la nivel mondial. Perspectiva globalizrii presupune extinderea ariei
geografice de aciune a logisticii.
- rapiditatea i fiabilitatea au devenit elemente cheie ale operaiunilor logistice.

16

Bibliografie
1. Sisteme de transport i logistica Materialele Conferinei Naionale, Chiinu,
11-13 decembrie 2013, Dumitru Solomon
2. Logistica n Moldova. Obstacole i oportuniti n cadrul scenariului Europei
Integrate,Mereuta Mihai
3. Dezvoltarea logisticii internaionale n transport,Tudor Alcaz, Mihai Ursu, Eugeniu
Manole
4. http://www.agir.ro/buletine/512.pdf
5. https://ru.scribd.com/doc/37090148/Logistica-Transporturilor-de-Marfuri
6. http://www.statistica.md/index.php?l=ru
7. Turcov Elena Tehnologiile comerciale i logistica, Chiinu 2005
8. https://adrianabuzdugan.files.wordpress.com/2010/09/carte-logistica.pdf