UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI COMUNICARE

PROGRAMUL DE STUDII: COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE

LUCRARE DE LICENȚĂ
CUM VINDEM UN PRODUS. IDEEA DIN SPATELE BRANDULUI

Coordonator ştiințific:

Prof. univ. dr. Claudiu Coman

Absolventă:

Delia Elena Soare

Brașov, 2022

0
Cuprins
INTRODUCERE ...............................................................................................................3
1. Vânzări – aspecte conceptuale şi definiţii .......................................................................4
1.1 Etapele procesului de vânzare ...................................................................................4
1.1.1 Identificarea potenţialilor clienţi ........................................................................5
1.1.2 Abordarea ..........................................................................................................6
1.1.3 Primul contact ....................................................................................................7
1.1.4. Analizarea posibilităţilor de afaceri ...................................................................7
1.1.5 Elaborarea şi prezentarea soluţiei .......................................................................8
1.1.6 Negocierea şi obţinerea angajamentului ..............................................................9
1.1.7 Punerea în aplicare ........................................................................................... 10
1.2. Branding- aspecte conceptuale şi definiţii .............................................................. 10
1.2.1 Elementele brandului........................................................................................ 12
1.2.2 Nume ............................................................................................................... 14
1.2.3 Logo ................................................................................................................ 16
1.2.4 Slogan .............................................................................................................. 17
1.3 Strategii de branding ............................................................................................... 18
1.3.1 Identitatea brandului ......................................................................................... 19
1.3.2 Marketingul brandului- comunicarea ................................................................ 20
1.3.3 Satisfacţia consumatorului ................................................................................ 21
2. Analiza beneficiarului Brandul Alka- prăjitura casei .................................................... 22
2.1 Descrierea brandului .................................................................................................. 22
2.1.1 Analiza SWOT a brandului Alka ......................................................................24
2.2 Istoricul brandului Alka .......................................................................................... 24
2.3 Metodologia cercetării ............................................................................................ 25
2.3.1 Universul cercetării şi eşantionarea .................................................................. 26
2.3.2 Operaţionalizarea conceptelor ..........................................................................28
3. Analiza datelor – Satisfacţia consumatorilor privind activităţile din mediul virtual şi real
al Brandului Alka .............................................................................................................29
3.1. Activităţile brandului Alka în lumea reală .............................................................. 30
3.2 Analiza activităţilor brandului în mediul offline ...................................................... 31
3.3 Activităţile brandului Alka în lumea virtuală........................................................... 34
3.4 Propuneri şi recomandări ........................................................................................ 35

1
CONCLUZII .................................................................................................................... 37
BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................. 38
Anexe .............................................................................................................................. 39

2
 INTRODUCERE

Am ales această temă din motive pur subiective, întrucât brandul Alka a fost şi este unul
dintre brandurile mele preferate. Acesta se enumeră printre brandurile ( din punctul meu
de vedere) care realizează cele mai creative campanii de promovare a diverselor promoţii.
Iar din ceea ce se poate vedea şi din prezenţa lor în online, acest brand ştie să îşi pună în
valoare produsele foarte bine.
Brandul activează de foarte mulţi ani pe piaţa produselor alimentare, fiind unul foarte
îndrăgit de consumatori. Acesta oferă o gamă largă de produse de la cele sărate, la cele
dulci. Consumatorii având mereu numeroase opţiuni.
În prima parte a lucrării, voi aborda o serie de aspecte teoretice, voi defini vânzările
şi voi vorbi despre etapele procesului de vânzare pentru a putea înţelege mult mai bine
acest termen şi care este ordinea corectă în ceea ce priveşte procesul de vânzare. Urmând
ca mai apoi să definesc conceptul de branding. Unde voi vorbi despre elementele sale,
strategii de branding care vor scoate în evidenţă aspecte importante precum: identitatea
brandului, marketingul brandului şi satisfacţia consumatorului,
În cea de a doua parte a lucrării, am descris în detaliu brandul alka de la istoria sa
până la brandul din prezent. Aici am realizat, de asemenea, şi o analiza swot a brandului
care ajută să înţelegem mai bine punctele tari, slabe ale brandului, cât şi oportunităţile pe
care acesta le are, cât şi ameninţările.
În cea de a treia parte a lucrării, cercetarea, toate scopurile au fost duse la bun
sfârşit, iar astfel, am realizat o analiză a satisfacţiei a consumatorilor în ceea ce priveşte
activităţile brandului Alka atât în mediul online, cât şi în mediul offline.
Lucrarea se va încheia cu o serie de propuneri şi recomandări şi concluzii, care
urmează să confirme sau să infirme ipotezele cercetării, în fucţie de răspunsurile
respondenţilor.

3
1. Vânzări – aspecte conceptuale şi definiţii
Vânzările sunt tehnici care operează răspunsuri şi care pot convinge potenţialii
clienţi să cumpere. Acestea sunt cele care ajută brandul să rămână încă pe piaţă. Un brand
care nu face vânzări, este un brand care nu există, care nu a ştiut să-şi pună în evidenţă
produsele sau serviciile. Un agent de vânzări, din punctul meu de vedere, trebuie să fie
foarte bine pregătit, să găsească întotdeauna cuvintele potrivite care să atragă după sine
numai răspunsuri pozitive.
Termenul de „vânzare” are o sumedie de definiţii, însă mă voi concentra asupra
uneia singure care consider că exprimă destul de bine ceea ce înseamnă acest termen de
fapt.
Gitomer notează despre vânzări ca fiind: „ Vânzările înseamnă disciplină. Nu o disciplină
asemănătoare celei militare ( „dacă nu faci asta, treci la curăţat cartofi ‫)״‬, ci un angajament
personal în ceea ce priveşte obţinerea succesului, care poate apărea atunci când este
prezentă disciplina 1.”

1.1 Etapele procesului de vânzare

Potrivit lui Dale Carnegie, în cartea sa Tehnici de a vinde, ne explică care este procesul de
vânzare: 2
1. Identificarea unor noi posibilităţi de afaceri
2. Pregătirea în vederea abordării
3. Primul contact
4. Întrevederea
5. Analizarea posibilităţilor de afaceri
6. Elaborarea soluţiei
7. Prezentarea soluţiei
8. Evaluarea poziţiei clientului
9. Negocierea
10. Obţinerea angajamentului
11. Punerea în aplicare

1
GITOMER, Jeff, Biblia Vânzărilor, editura BrandBuilders, 2006, p 10
2
CARNEGIE, Dale & Associates, J. CROM Oliver, CROM Michael, trad. De Dan Criste, Tehnici de a vinde,
Bucureşti, editura Curtea Veche, 2020, p 16-42

4
 Primele 3 componente ale procesului de vânzare reprezintă activităţile care duc la
prima întâlnire care este extrem de importantă. Este esenţial ca atunci când am obţinut acea
întrevedere, să ştim să stabilim o relaţie amiabilă şi să identificăm nevoile şi dorinţele
potenţialilor clienţi. După ce au fost realizaţi toţi paşii un lucru foarte important ar fi că
atunci când a fost obţinut angajamentul, să se menţină şi legătura dintre agentul comercial
şi client. La această parte se poate vedea dacă agentul poate pătrunde cu adevărat în lumea
clienţilor. De asemenea, se mai poate observa şi dacă ţin cont de nevoile, părerile lor, dacă
le oferă soluţiile pe care nimeni altcineva nu i le vor putea oferi. Toate părţile procesului
sunt extrem de importante, iar ele trebuiesc respectate cel mai bine în ordinea lor. Un agent
bun de vânzări din punctul meu de vedere, este cel care va şti să prioritizeze întotdeauna
nevoile şi dorinţele potenţialilor clienţi. Pentru că de foarte multe ori se intâmplă ca
agentul să se gândească mult prea mult la ceea ce şi-ar dori el. Făcând acest lucru automat
îţi va pierde potenţialii clienţi.

1.1.1 Identificarea potenţialilor clienţi

Este foarte important să ai un angajat în compania ta care să ştie să caute bine
potenţialii clienţi, deoarece lucrurile sunt într-o continuă schimbare. Este bine să oferi
oferte personalizate care să se plieze perfect pe nevoile clienţilor tăi. De asemenea, acel
angajat trebuie să cunoască foarte bine oamenii, să cunoască foarte bine şi limbajaul non-
verbal pentru a putea să se descurce mult mai uşor atunci când face respectiva selecţie. Un
astfel de angajat este foarte valoros şi cu siguranţă multe companii şi-ar dori unul.

Punctele de care ne putem folosi pentru a identifica noi oportunităţi de afaceri։ 3

1. Clienţii existenţi: Primul lucru ar fi să observăm mai bine clienţii existenţi,
deoarece de cele mai multe ori tindem să credem că clienţii existenţi deja cunosc toate
serviciile oferite de noi şi nu le mai oferim aceeaşi atenţie pe care le-o dădeam la început.
Însă, lucrurile nu stau chiar aşa, se poate întâmpla ca atunci cand noi nu avem o relaţie atât
de bine sudată cu clienţii existenţi, încât atunci când clientul respectiv întâmpină o
problemă nu se va mai deranja să ne mai contacteze pe noi. Sunt şanse foarte mari să
meargă la concurenţă cu problema. De aceea, este bine să ne cunoaştem foarte bine nevoile
clienţilor şi să le oferim mereu informaţii personalizate pentru ca aceştia să simtă că sunt

3
CARNEGIE, Dale & Associates, J. CROM Oliver, CROM Michael, trad. De Dan Criste, Tehnici de a vinde,
Bucureşti, editura Curtea Veche, 2020, p 16-42

5
 importanţi pentru compania noastră. Astfel, putem identifica noi posibilităţi de afaceri cu
clienţii respectivi.

2. Formarea susţinătorilor interni: De cele mai multe ori, un susţinător intern este o
persoană din cadrul unei companii care ne este deja clientă. Aceştia pot să influenţeze
decizia de cumpărare a potenţialilor clienţi. Pentru ca aceste relaţii să rămână la fel de
sudate trebuie să existe respect reciproc şi încredere.

3. Solicitaţi mai multe referinţe: Pentru a cere referinţe cea mai bună ocazie este după ce a
fost construită o relaţie solidă cu un client potenţial sau după ce a fost stabilită o relaţie de
afaceri bazată pe încredere cu un client existent.Însă, un lucru deosebit de important de
adăugat este faptul că vom putea să solicităm referinţe doar dacaă suntem convinşi că
potenţialul nostru client nu va fi deranjat de acest lucru.

4. Liste: Este vorba despre numele foştilor clienţi sau ale clienţilor actuali. Însa, pentru aceste
liste este nevoie de o atenţie mult mai sporită în ceea ce priveşte actualizarea datelor.
Pentru că o companie care doreşte să ţină la curent clienţii cu noile servicii, va trebui să
desemneze o persoană să se ocupe de această actualizare foarte atent.

1.1.2 Abordarea
În ceea ce priveşte abordarea clienţilor, prima dată va fi absolut necesară o
cercetare mai amănunţită care are 3 mari puncte: 1. Care dintre potenţialele afaceri chiar
reprezintă un potenţial. 2. Culegerea de informaţii care permit discuţia din punct de vedere
al nevoilor clientului. 3. Conceperea unui plan pentru întâlnirea cu acesta. Înainte de a avea
loc întâlnirea cu clientul, trebuie să ne asigurăm că cunoaştem destul de multe lucruri
despre acesta, pentru a nu fi o pierdere de timp nici pentru client nici pentru agentul de
vânzări. Trebuie să se creeze o legătură putermică între agentul de vânzări şi clientul,
pentru ca experienţa să fie una profitabilă atât pentru client, mai ales pentru el, cât şi pentru
agentul de vânzări. Câteva surse utile pentru abordarea clientului sunt: rapoarte anuale,
birourile asociaţiilor de profil, agenţiile de încurajare a iniţiativei în afaceri, camerele de
comerţ, site-urile de internet ale companiilor, bazele de date, comunicatele de presă, alte
agenţii de vânzări/ alţi clienţi, publicaţiile de specialialitate.
Înainte de a aborda clienţii există 4 lucruri pe care trebuie să le ştim։ trebuie să
aflăm care este numele exact, numărul de telefon şi titulatura clientului; trebuie să ne

6
facem o idee generală despre cum clienţii potenţiali ne vor folosi produsul sau serviciile;
ne putem compara cu concurenţa pentru a putea identifica exact ceea ce aduc ei în plus, iar
astfel ne asigurăm că nu ne vor fura clienţii; află dacă clientul potenţial îşi permite să
cumpere. 4

1.1.3 Primul contact

Pentru a avea succes în vânzări, trebuie să depăşim obstacolele inerente din mintea
aproape fiecărui cumpărător: prejudecăţile, indecizia şi rezistenţa la schimbare. Este de
recunoscut faptul că, dacă nu vindem produse sau servicii bine-cunoscute, este adesea
dificil să-i atragem pe potenţiali clienţi interesaţi de ceea ce spunem. Acest lucru se
datorează faptului că, avem tendinţa de a pune prea mult accent pe cantitate, mai exact pe
numărul de contacte realizate, mai degrabă decât pe calitate. Ne concentrăm pe a face o
mulţime de conexiuni şi a pregăti prezentări interesante, iar apoi sperăm că cineva din
totatul celor vizaţi să cumpere.
Un alt motiv pentru care obţinem cu greu întâlniri este tendinţa de a accelera
punerea în evidenţă a produselor şi servicilor pe care le oferim pe tot parcursul
comunicării. Înainte de a pune întrebările necesare, noi deja oferim soluţii care se potrivesc
sau nu cu nevoile clientului.
Dale Carnegie afirmă։ „Gândiţi-vă la următorul lucru։ câţi agenţi comerciali vă
contactează şi se lansează imediat într-o prezentare a produselor şi serviciile lor? Foarte
probabil, toţi. Şi câte scrisori personalizate primiţi, care se referă în mod clar la dorinţele şi
nevoile dumneavoastră? Probabil nu foarte multe 5.”
Citatul anterior se referă la faptul că majoritatea agenţilor comerciali se gândesc
doar să vândă cât mai mult, fără să se gândească dăcă respectivul produs sau serviciu îi va
fi de folos într-adevăr clientul. Iar folosind această atitudine cu siguranţă că nu vor avea
parte de prea mulţi cumpărători.

1.1.4. Analizarea posibilităţilor de afaceri

Primul lucru de care trebuie ţinut cont atunci când avem o întâlnire de afaceri este
culegerea de informaţii. Analiza oportunităților de afaceri este esențială pentru modul în

4
CARNEGIE, Dale & Associates, J. CROM Oliver, CROM Michael, trad. De Dan Criste, Tehnici de a vinde,
Bucureşti, editura Curtea Veche, 2020, p 83
5
CARNEGIE, Dale & Associates, J. CROM Oliver, CROM Michael, trad. De Dan Criste, Tehnici de a vinde,
Bucureşti, editura Curtea Veche, 2020, p 83

7
care ne organizăm afacerea. Ne ajută să ne concentrăm eforturile asupra celor care au cel
mai probabil nevoie de produsele și serviciile noastre.
În general, atunci când analizați oportunitățile de afaceri, cel mai bine este să le
împărțiți în patru categorii: 6
1. Acum - clientul are o nevoie clară care trebuie satisfăcută imediat. De exemplu, un
proces de producție care necesită o furnizare continuă de bunuri sau servicii din produsele
sau serviciile pe care le furnizați.
2. Termen apropiat (nu mai mult de 6 luni) – Aceasta nu este o nevoie imediată, ci o
situație care poate fi abordată în următoarele câteva luni. Exemplu: O companie mare îi
invită pe cei care doresc să aplice pentru un program care va începe la o anumită dată.
3. Viitor îndepărtat (mai mult de 6 luni) - o situație care există sau va fi rezolvată, dar nu
este necesară imediat. De exemplu, compania este obligată să-și satisfacă nevoile în
creștere de calcul și comunicare prin utilizarea resurselor externe.
4. Niciodată – În prezent, nu există posibilitatea de a utiliza produsele sau serviciile
noastre şi nici nu va fi posibil în viitor. De exemplu, un segment al unei companii integrate
pe verticală care furnizează produse sau servicii similare cu ale noastre.
Sistemul de analiză, a oportunităţilor este garanţia că vom acţiona conform
strategiei, nu a instictului. Strategia din punctul meu de vedere, este foarte importantă,
deoarece strategia mereu va fi foarte bine informată şi răsturnată pe toate părţile. Până când
se va găsi cea mai bună soluţie.

1.1.5 Elaborarea şi prezentarea soluţiei

Atunci când livrăm soluţii clienţilor, trebuie să ne asigurăm că ne diferenţiem de
alţi agenţi de vânzări care se străduiesc să încheie aceeaşi afacere. Întrebarea pe care
trebuie să ne-o punem întotdeauna este dacă analizăm cu adevărat nevoile clienţilor noştri
în măsura în care acestea trebuie analizate. Dacă vom putea să elaborăm soluţii care să
demonstreze faptul că produsul sau serviciul nostru îi va fi util clientului, ţinând cont de
motivul afectiv al achiziţionării lui, şansele ca soluţia să se potrivescă întocmai nevoilor şi
dorinţelor sale va creşte.
Se întâmplă adesea ca clienţii însăşi să nu ştie de ce au nevoie. Prin urmare, cel mai
bine este să punem clientului multe întrebări detaliate în timpul primei întâlniri, astfel încât
să putem analiza dacă serviciul sau produsul nostru este cu adevărat util clientului. Atunci

6
Ibidem

8
când proiectăm soluţii, trebuie să eliminăm orice îndoială pe care clienţii noştri o pot avea
cu privire la produsele sau serviciile noastre. Procesul de dezvolatare al soluţiei este
împărţit în 6 categorii: fapte certe, punţi de legătură, beneficii, utilitate, dovezi şi întrebări
de verificare. 7
În primul rând, faptele certe oferă informaţii generale despre campanie, clienţilor.
Puntea de legătură este un set de cuvinte care pot trece de la un impact clar la un beneficiu,
formând o declaraţie interesantă şi coerentă.8 Beneficiul este precum un hamburger, atunci
când cumpărăm un hamburger nu îl cumpărăm doar pentru chiflă, ci pentru întreaga sa
compoziţie. În ceea ce priveşte utilitatea, ea trebuie să arate să îi arate clientului beneficiile
pe care le poate avea el însuşi din folosirea produselor şi serviciilor oferite.Dovezile ne
ajută foarte mult să risipim îndoielile cuiva şi să întărim cu uşurinţă efectul soluţiilor
noastre. Întrebarea de verificare de a-i testa reacţia clientului. Ne putem ajuta de aceste
întrebări pentru putea reveni la anumite aspecte neclare.
Legat de prezentarea soluţiei, este foarte important ca pe lângă oamenii cărora le
prezentăm produsul sau serviciul nostru, să ştim cum să comunicăm cu aceştia. În primul
rând trebuie să fim captivaţi sau măcar să părem de ceea ce spunem, vocea şi gesturile
trebuie să fie foarte expresive, să te adresez doar celor care te ascultă, exprimare concinsă
şi atingerea subiectului direct, dovezile nu trebuie să lipsească din dicurs.

1.1.6 Negocierea şi obţinerea angajamentului

Negocierile sunt doar o parte a procesului de vânzare în care încercăm să ajungem
la un consens. Când ne gândim la asta, avem tendinţa să ne imaginăm două tabere, care se
ceartă şi una câştigând. Cele mai productive negocieri se concentrează pe un singur lucru:
obţinerea celui mai bun rezultat posibil pentru toată lumea. Trebuie să privim în acest fel:
dacă clienţii vor să negocieze cu noi, vor să cumpere de la noi de fapt. Există două aspecte
ale negocierii։ aspectul calitativ se referă la reacţia emoţională, provocată de experienţa
respectivă. Latura cantitativă care se referă la preţ, condiţiile, livrarea şi serviciile cu
valoare adaugată.
O negociere bună necesită: entuziasm, apel la rațiune, nu emoție și trebuie să
convingi, nu să manipulezi. Atunci când clienții se angajează să cumpere un produs sau
un serviciu, de fapt au încredere în noi pentru a le oferi o soluție care să le satisfacă

7
CARNEGIE, Dale & Associates, J. CROM Oliver, CROM Michael, trad. De Dan Criste, Tehnici de a vinde,
Bucureşti, editura Curtea Veche, 2020, p 187
8
ibidem

9
nevoile. Pentru a determina dacă putem obține promisiunea, nu avem nevoie de tactici
agresive. Trebuie doar să punem întrebările potrivite sau, în unele cazuri, să explicăm
soluțiile noastre propuse.
Există două tipuri de negocieri: complexe și simple. O simplă negociere are loc
adesea într-o perioadă scurtă de timp și este determinată de o nevoie urgentă. Negocierile
simple sunt eficiente atunci când timpul este limitat, când avem de-a face cu un singur
cumpărător și când apar probleme majore. Când timpul nu mai este limitat, numărul de
întâlniri, variabile și factori de decizie este mai mare, sunt necesare nenegocieri complexe.
În ceea ce privește obținerea angajamentului, întregul proces de vânzare este într-adevăr o
serie de angajamente, începând cu prima întâlnire cu clientul. Ne angajăm să prezentăm
soluțiile noastre.Clienţii doresc să simtă că în urma procesului de negociere, au primit
soluţia care este cea mai bună pentru organizaţia lor si pentru propriile interese.

1.1.7 Punerea în aplicare

Odată ce angajamentul este asigurat, îşi face simţită prezenţa o oportunitate
importantă de a face noi afaceri cu clienţii deja existenţi. Numeroase studii asupra
vânzărilor curente susţin ideea că a face clienţi noi este mai dificil şi mai costisitor decât
păstrarea clienţiilor mulţumiţi. Reputaţia unui agent de vânzări este strâns legată de
comportamentului companiei noastre, după ce ne închidem afacerea, iar menţinerea
contactului cu clienţii noştri este cea mai bună modalitate de a ne asigura că aceştia
întotdeauna mulţumiţi. Acest lucru ajută la construirea unei relaţii pe termen lung atunci
când procesul de vânzare durează mult timp.
Dacă nu păstrăm legătura cu clienţii noştri după închiderea afacerii, riscăm să-i
pierdem chiar dacă avem rezultate bune. Dacă absenţa noastră este observată, clientul
poate trage concluzia că unei companii concurente îi pasă mai mult de el, decât nouă. Din
acest motiv trebuie să găsim permanent o posibilitate de a-i înştiinţa pe clienţi că ne pasă
de ei şi că apreciem ceea ce fac.

1.2. Branding- aspecte conceptuale şi definiţii

Cuvântul brand sau branding devine din ce în ce mai răspândit în zilele noastre. Cu
toate acestea, în majoritatea cazurilor, oamenii nu se referă la aceste concepte. Majoritatea
oamenilor nu pot face diferenţa dintre un brand şi o marcă. De asemenea, consideră că un
brand nu înseamnă nimic mai mult decât un nume sau un logo al unui produs. Ceea ce este
total greşit şi eronat.

10
 Philip Kotler a explicat faptul că brandul este mult mai mult decât atât:” Brandul
este o promisiune, care capturează inima şi mintea consumatorilor.” 9 Pentru a avea
credibilitate, brandul trebuie să-şi respecte în mod consecvent şi pe deplin promisiunile pe
care şi le-a făcut. Ele trebuie să fie bine definite şi relevante, astfel încât să devină credibile
în ochii publicului ţintă.
Branding-ul este considerat un element intangibil, iar pentru o mai bună înţelegere,
este echivalat, cu elemente tangibile ale comunicării cum ar fi reclamele sau logo-urile.
Intangibil şi tangibil se referă la elemente corporale şi necorporale ale unui brand, iar
majoritatea definiţiilor ne spun că brandul nu poate lua naştere doar prin crearea unor
reclame foarte bune pentru un anumit produs sau serviciu, ci este nevoie de mai mult de
atât, fiindcă brandul este „ tot ceea ce vezi, auzi, citeşti, ştii, simţi, gândeşti despre un
produs, serviciu sau o afacere”10.
Compania a intrat mai puternic pe piaţă şi a oţinut un succes incredibil, dar acest
lucru ar putea fi pierdut imediat, deoarece compania s-a concentrat mult prea mult vânzări,
mai degrabă decât pe construirea unui brand. În realitate, însă, nu este suficient doar să
vinzi, este mai important să rămâi în mintea cumpărătorului. Clienţii nu investesc doar în
acel produs sau serviciu, ci investesc şi în emoţie şi încredere.
O altă definiţie brandului este „ Un brand este un nume care influenţează
cumpărătorii”11, dar nu este vorba doar despre alegerea unui nume, este modul în care un
brand reuseşte să-i determine pe clienţi să facă ceva. Se ştie faptul că un nume bun, uşor
de pronunţat, creează anumite asocieri în mintea clienţilor, va ajuta brandul extrem de
mult, întrucât publicul îşi va aminti mai uşor şi va răspunde mai rapid nevoilor brandului.
Pănă la urmă, ceea ce un brand puternic face este să influenţeze piaţa. Dar, pe lângă putere
şi brandurile trebuie să fie gestionate foarte bine.
În caz contrar, brandul poate fi în continuare cunoscut, remarcabil, poate fi
cumpărat în continuare, însă nu va putea să influenţeze piaţa. Publicul mai poate cumpăra
în continuare un anumit produs, datorită preţului, dar nu va mai crede ca brandul ar mai
putea aduce un beneficiu extraordinar. În timp ce o marcă este un nume sau un simbol care
distinge un produs de altul, din punct de vedere juridic, dându-i o identitate clară, o marcă
presupune o relație pe termen lung cu publicul țintă al unui produs sau serviciu și prin
stabilirea unei relații de încredere cu se bazează pe latura rațională și emoțională.

9
KOTLER, Philip, PHOERTSCH, Waldemar, B2B Brand Management, Heidelberg: Springer, 2006, p. 5.
10
KOTLER, Philip, PHOERTSCH, Waldemar, op. cit., p. 5.

11
 Toate afacerile încep ca o marcă, iar dacă au suficient noroc şi sfaturi, vor creşte cu
succes şi vor deveni un brand. Mărcile pot fi contruite în orice categorie , inclusiv bunuri
de larg consum, atâta timp cât urmăriţi „un set de reguli” care le pot ajuta să se
poziţioneze exact acolo unde trebuie să fie - în mintea oamenilor. Modul în care vă
prezentaţi marca este esenţial, dar trebuie subliniat faptul că ceea ce spun ceilalţi despre
aceasta este mult mai important, decât ceea ce spunem noi. Deci, este necesar să faci
legături şi conexiuni puternice în mintea oamenilor , ca să fii ţinut minte.
Potrivit lui Al şi Laura Ries, un brand trebuie să se bazeze pe conceptul de
unicitate: „ Acesta creează în mintea cumpărătorului percepţia că niciun produs de pe piaţă
nu se aseamănă cu produsul tău.” 12
Acest lucru înseamnă că, chiar dacă brandul vinde
acelaşi articol, trebuie să o realizeze folosind o altă atitudine. O abordare de brand ar
trebui să vizeze un anumit public ţintă, nu tuturor, deoarece efortul de a mulţumi pe toată
lumea va sublima puterea pe care o poate avea un brand. Un brand trebuie să se
concentreze pe aducerea unui cuvânt puternic în mintea publicului pe care nimeni altcineva
nu îl are, dar şi să se ţină de promisiunea făcută.
Atunci când mergem la un restaurant unde într-adevăr ai parte de o servire ca la
carte, mâncarea este bine gândită, însă pentru că respectivul brand nu a ştiut cum să îşi
valorifice la cel mai înalt nivel imaginea, oamenii chiar dacă au fost mulţumiţi de servirea
primită, nu îşi vor aminte numele ospătarului care a fost foarte amabil, nu îşi vor aminti
logo-ul firmei tale, şi poate chiar nici numele. Pentru a putea să aduci cu adevărat o
valoare firmei, este nevoie ca procesul de branding să se realizeze corect.
Brand este atât pentru persoane (Marci sau branduri personale, fie că este vorba
despre manageri, artişti, politicieni sau simpli cetăţeni) cât şi pentru firme ( brand-ul unui
ONG). Doru Şupeală consideră că։ „ brandul nu doar identifică, poziţionează şi
diferenţiază entitatea pentru care este creat, fie că este produs, serviciu, localitate, persoană
sau organizaţie, ci face un mai mult de atât։ brandul prilejuieşte o experinţă de contact şi
construieşte o relaţie cu publicului căruia i se adresează.”13

1.2.1 Elementele brandului

Brandurile sunt dinamice. Acestea pot interpreta ceva diferit, în funcţie de cine
interacţioneză cu ele. În majoritatea cazurilor, conexiunea pe care o avea o persoană cu un

11
KAPFERER, Jean-Noel, The new strategic brand management, London: Kogan Page, 2008, p. 11.
12
RIES, Al, RIES, Laura, Cele 22 de legi imuabile ale brandingului, trad.: TOMESCU, Liana, București: Ed.
Curier Marketing, 2003, p. 14.

12
brand poate evalua cu adevărat atunci când vorbim despre creşterea încrederii şi a
loialităţii.Un brand este asemănător unei fiinţe vii: are identitate şi personalitate, nume,
cultură, viziune, emoţie şi inteligenţă.
După am vorbit despre definiţiile brandului, este foarte important pentru continua
să vorbesc despre cele mai importante elemente de formare ale unui brand. Fiindcă, cu toţi
am auzit de cuvântul brand, dar prea puţini dintre noi, cunoaştem şi componentele
specifice de la care a pornit brandul.
La baza unui brand se află un proces extins de formare numit branding. Branding-
ul va stabili întotdeauna direcţia, viziunea, claritatea şi sursele de inspiraţie pentru a activa
viitorul brand într- un mod puternic. Branding-ul este de 3 tipuri։ branding corporativ,
branding de produs şi branding de nume. Branding-ul corporativ este unul care îşi
asociază numele cu numeroase produse cunoscute şi apreciate în întreaga lume. Branding-
ul de produs presupune construirea încrederii în brand a consumatorului şi identificarea
percepţiilor despre produs cu ajutorul imaginii brand-ului. Ultimul tip fiind branding-ul de
nume care se bazează pe denumirea sa, care trebuie să fie cât mai direct posibil cu produsul
sau serviciul care este oferit.
Brandurile construiesc conexiuni emoţionale cu clienţii, deoarece comportamentul
de cumpărare este un comportament emoţional şi există multe implicaţii pentru acest
lucru. A avea o legătura cu clientul, îl va face pe el să se simtă bine în primul cu alegerea
făcută şi va reduce sentimentul de vinovăţie asociat cu achiziţia. Datorită brandului,
produsele pot intra mult mai simplu şi uşor pe piaţă. O piaţă nouă înseamnă, clienţi noi,
recomandări noi. În timp ce restul companiilor no-name care activează pe acelaşi segment
se chinuie să o scoată la capăt în momente de impas financiar, brandul cu siguranţă va
ajuta la trecerea cu brio peste aceste momente.
Dar pentru a putea să construim un brand puternic este nevoie de o echipă de
oameni care au în spate cunoştiinţele necesare, care se documentează non-stop şi cărora le
face plăcere atunci când apar provocări noi, tocmai pentru că le oferă ocazia de a practica
tot ceea ce au învăţat. În acest domeniu al marketing-ului este necesarea documentarea
constantă a tuturor elementelor noi care apar, deoarece lucrurile se schimbă de la an la an
şi ceea ce era valibil azi, mâine este posibil să nu mai existe. De aceea, este nevoie de o
echipă bună, care va îmbrăţişa întotdeauna schimbarea şi care va şti întotdeauna cum să
acţioneze.

13
ŞUPEALĂ Doru, Employer branding 100 %, et. Curtea Veche, 2021, pag. 27

13
 Alte elemente de care trebuie să ţinem cont atunci când dorim să vorbim sau să
analizăm un brand sunt următoarele: în primul rând trebuie să amintim de istoricul
brandului, care ne arată exact tot parcursul pe care brandul l-a avut de-a lungul anilor şi de
unde a pornit.Un alt element este reprezentat de identitatea vizuală, reprezintă modul în
care brandul se prezintă în faţa publicului. Este de preferat să se analizeze şi competiţia pe
care o are brandul respectiv. Orice brand trebuie să aibă şi un public ţintă căreia i se
adresează. Acesta poate să cuprindă atât actualii cumpărători, cât şi potenţiali cumpărători
ai brandului.
Poziţionarea şi ea este foarte importantă, aminteşte că toate alegerile
cumpărătorilor se fac prin comparţie cu alte branduri similare. De asemenea, fiecare brand
trebuie să aibă definite aceste 3 aspecte։ misiunea, viziunea şi valorile brandului. Viziunea
este viitorul dorit pentru companie, iar misiunea este scopul companiei. Valorile reprezintă
idealuri dupa care se ghidează brandul. Personalitatea şi arhetipul unui brand։
personalitatea se referă la un set de caracteristici umane ce îi pot fi atribuite brandului. Pe
când arhetipul se referă la o tipologie (personalitate, caracter) pe care o dobândeşte brand-
ul încă de la lansare.
Dar printre cele mai importante elemente ale unui brand se vor afla întotdeauna numele,
logo-ul şi sloganul. Despre toate aceste 3 elemente voi vorbi separat.

1.2.2 Nume
Numele este principala interfaţă de comunicare dintre brand şi viitorii cumpărători.
De asemenea, ajută brandul să se diferenţieze de concurenţă. În acest fel se obţine o
diferenţă semnificativă faţă de alte branduri, întrucât denumirea reprezintă o forţă
recunoscută şi o diferenţă clară pe piaţă. Numele brandului poate fi atribuit tuturor
produselor, cum ar fi produse tehnice, cum ar fi compania Bosch. Sau pot fi şi alte precum
Unilver care şi-a păstrat numele mărcilor sale de produse atât în domeniul produselor
alimentare, cât şi cel al produselor chimice.
Din punctul meu de vedere, un nume bun care are succes la public este acel nume
care în acelaşi timp îşi păstreză un nume simplu nu foarte încarcat care să fie uşor de
reţinut. Din ceea ce ştiu dacă doreşti să te extinzi pe piaţa internaţională sau chiar dacă
doreşti să rămâi un brand local este bine să te foloseşti de un cuvânt simplu şi uşor de
prenunţat din engleză care poate deveni un nume extrem de cunoscut. Spre exemplu,
compania Apple, chiar dacă este un nume care provine din limba engleză însemnătatea

14
cuvântului simbolizează simplitatea, dar şi în acelaşi timp pare a fi extrem de sofisticat.
Traducându-se „măr”, acest cuvânt se învaţă în din clasele 5-8 de când începem să învăţăm
engleza. Aceasta fiind şi strategia din spatele acestui brand. Pornind de la un nume atât de
uşor de pronunţat şi de simplu oamenii imediat l-au ţinut bine minte. Dar cu siguranţă dacă
ar fi avut produse de calitate nu ar mai fi exact atât de multe vânzări.
Acest lucru este deosebit de important, faptul că degeaba ai ştiut cum să procedezi
pe partea de marketing şi promovare dacă clienţii după ce achiziţionează sau încearcă
serviciul pe care tu îl oferi vor fi dezamăgiţi. Ceea ce se v-a întâmpla după? Ei bine... Uşor,
uşor nimeni nu o sa mai fie interesat de produsele tale. Vorba se va răspândi destul de rapid
şi tocmai de aceea este foarte probabil ca firma pe care ai creat-o deşi strategia de
marketing să fie excelentă, calitatea produselor sau al serviciului să fie de o calitate
inferioară.
Iar de aici ceea ce v-a risca brandul este ca concurenţa să înceapă uşor, uşor să îi
fure locul venind poate cu produse mult mai calitative. Iar de aici vânzările scad uşor. De
obicei un brand care s-a chinuit la început să îşi câştige numele şi a reuşit acest lucru, de la
un timp începe să nu mai acorde atenţie aşa multă şi pe calitatea produselor pentru cererea
este din ce în ce mai mare şi doresc să realizeze cât mai multe într-un timp mai scurt, fără
să se mai gândească la calitate ştiind că oricum oamenii vor cumpăra cunoscând deja
brandul.
Legat de ceea ce am scris mai sus, aş dori să împărtăşec puţin şi din experinţa mea.
Înainte recunosc că achiziţionam anumite produse mult mai scumpe la preţ pentru ca erau
de la brandul X. Nu neapărat că ar avea un gust diferit faţă de cel care nu era atât de
cunosc, dar pentru că cumva de mică văzând că familia mea merge pe aceasta varianta
cumva de a alege brandul cunoscut pentru că nu are cum ca acel produs nu să nu fie bun.
Ceea ce este total greşit. Atunci când m-am mutat de acasă şi am venit la facultate. Mi-am
propus într-o zi să renunţ să aleg acelaşi brand de un milion de ori doar pentru că am văzut
nu ştiu ce reclamă. Şi m-am decis să achizionez acelaş produs dar de la brandul
magazinului respectiv şi spre surprinderea mea deşi brandul magazinului respectiv nu era
atât de cunoscut ca cel pe care îl achizionam eu mereu, calitatea produselor a fost de un
milion de ori mai bună. Iar de atunci am înţeles faptul că nu neapărat ceea ce este scump şi
foarte cunoscut poate să fie mereu cea mai bună variantă. În cazul meu am dat un exemplu
cu un produs alimentar.

15
1.2.3 Logo
În primul rând, aş dori să spun ceea ce eu cred că ar fi un logo şi cum s-ar defini.
Logo-ul ajută la o mai bună imagine a brandului. Practic este piesa care completează
perfect brand-ul. El este compus fie din una sau mai multe litere sau imagini sau o
combinaţie a acestor elemente. Atunci când ai un logo, poţi să consideri că este mult mai
uşor să îţi laşi ampreta.
Spre exemplu, un fotograf atunci când are o şedinţă foto plătită, din respect pentru
persoana care a plătit şedinţa, acesta nu îşi va adauga logo-ul pe poze. Tocmai pentru că
există un respect foarte mare pentru clienţi. Însă, majoritatea persoanelor ar considera acest
lucru ciudat sau o mare greşeală. Dar din punctul meu de vedere, nu este o greşeală să
procedezi în acest mod. Ceea ce se întâmplă în realitate este că fotograful îşi crează
conexiuni sau relaţii. Oamenii întotdeauna dacă sunt mulţumiţi de tine sau de ce ceea ce tu
ai oferit vor spune mai departe şi la alţi prieteni sau la rude. Iar prin acest mod tu vei fi din
ce în ce mai cunoscut. Multă lume va afla cât de talentat eşti şi îşi vor dori să colaboreze cu
tine.
Deci, depinde de mentalitatea fiecărei persoane. Poate pentru unii fotografi să-şi
ataşeze logo-ul a devenit o obişnuinţă. Depinde de stilul fiecărui, dar eu îmi voi suştine în
continuare aceeşi părere.
„Un brand fără logo este ca o persoană fără faţă.”14 Ceea ce se înţelege din definiţia oferită
de Airey este că fără o interfaţă care să ajute la exprimarea mai bună a cuvintelor sau în
cazul branding-ului la o mai bună promovare vizuală. Un logo atractiv v-a atrage atenţia
publicului întotdeauna. În general, un logo trebuie să aibă culori vii, din punctul meu de
vedere. De asemenea, ne putem aminti de brandul McDonald's unde logo-ul său cu acele
culori galben şi roşu a devenit mai mult ca un semn important de circulaţie, practic ca un
indicator, atunci când vezi acel logo este clar că un McDonald's se află prin apropiere.
Este foarte important ca pe lângă culore, să fie bine aleasă forma pe care o are logo-
ul. De cele mai multe ori din ceea ce am urmărit la branduri, logo-ul pe care l-au ales
defineşte foarte bine cu ceea ce se ocupă brandul, practic care sunt serviciile oferite.
Trebuie să fie simplu şi uşor de înţeles pentru toată lumea. Iar aici aş avea două exemple
de branduri unul mai cunoscut şi întâlnit cam în toate oraşele, iar cel de al doilea este un
brand care îl vom regăsi momentan doar în Constanţa, Bucureşti şi Braşov, dar cu
siguranţa se va mai extinde. Primul brand de care aş dori să vorbesc în ceea ce priveşte

14
Airey , D. (trad. ns), Logo design love։ A guide to creating Iconic brand identities, 2010, New rides

16
logo-ul ales este Cartofisserie. Acest brand pot spune ca a fost foarte creativ în alegerea
logo-ului pentru că este foarte uşor de înţeles imediat îţi vei da seama despre ce tip de
servicii este vorba. Având deja produsul în logo, acesta este reprezentat de o porţie de
cartofi cu mustaţă, o bonetă si nas încercând să arate precum o persoană. Este în acelaşi
timp haios şi chiar a prins la public.
În ceea ce priveşte al doilea brand, este vorba despre Bubble Waffles. Serviciul
oferit de acest brand este unul din domeniul horeca. Principalul produs este bubble
waffles, care sunt de fapt waffles-uri simple dar făcute la un aparat special care dau
impresia unor bule. Aici bineînţeles că este foarte importantă reţeta şi modul de prepare
pentru că doar prin acest mod se pot diferenţia de concurenţă, prin gust. Aceste waffles-
uri pot fi ornamentate cu diverse alte sortimente, nuci, kinder bueno, ciocolată etc. Logo-ul
acestui brand este foarte bine gândit chiar dacă are culoarea mov acesta poate să fie un
plus. Fetele vor fi extrem de atrase în general de acest logo. Logo-ul acestui brand
simbolizează forma unui waffle maker în centrul acestuia aflându-se litera „B” de la
numele brandului. De asemenea pe langă logo-ul în sine există şi un mic text scris dedesupt
şi acela fiind chiar numele brandului care este foarte uşor de reţinut.
Este foarte important de menţionat faptul că atunci când îţi doreşti să îţi deschizi o
afacere în primul rând trebuie să cercetezi tu mai întâi unde se încadrează brandul tău, ca
mai apoi să cunoşti cu exactitate ceea ce îţi doreşti de la logo-ul tău. Cel mai bine este să
plăteşti un logo design, un om care să se ocupe de realizarea logo-ului tău şi care îţi va
înţelege foarte bine cerinţele sau dorinţele tale. Iar apoi tu te vei putea bucura de un logo
care se va potrivi brand-ului tău la fix. Aşadar, logo-ul este una dintre cele mai importante
aspecte vizuale ale unui brand. Tocmai de aceea trebuie ales cu multă atenţie pentru a ştii
dacă i se va potrivi brandului tău.

1.2.4 Slogan
Atunci când ne gândim la un slogan primul lucru care ne vine în minte este practic
motto-ul brandului respectiv. Astfel, am defini sloganul ca o anumită frază care atunci
când o auzi la cineva imediat te duce cu gândul la acel brand. Consider că, un slogan este
la fel de important precum este logo-ul firmei. De ce? Deoarece întăreşte sau sudează mult
mai bine acel brand în mintea consumatorilor. Dacă logo-ul poate că nu a ieşit aşa mult în
evidenţă, o a doua încercare ar fi sloganul. Un slogan bun este cel care la fel ca şi logo-ul
trebuie să aibă cât de cât legătură cu serviciile oferite de acel brand.

17
 Sloganurile trebuie să fie originale.Pentru că astfel un brand se poate diferenţia
mult mai bine de restul. Iar având un slogan simplu, original sunt mari şansele ca acesta să
prindă, iar clienţii săi potenţiali să îl memoreze. Iar când poate sloganul tău a devenit din
ce în ce mai cunoscut vei şti că ceea ce ai făcut la început a fost bine. Un slogan este un
text scurt, simplu, dar care în acelaşi timp trebuie să aibă un impact, să transmită o emoţie
care ar stârni curiozitatea clienţiilor de a încerca serviciul sau produsul pe care tu îl oferi
De aceea, este important ca atunci când te hotăreşti să alegi un slogan trebuie să
aloci un timp îndelungat pentru a te putea decide care variantă este cea mai potrivită
tipului tău de afacere. Cel mai simplu slogan de care îmi amintesc este cel de la Nike. Îmi
plac tare mult şi produsele oferite de brand şi cu ocazia aceasta le urmăresc şi activitatea.
Am observat că cei de la Nike au ca şi slogan „Just do it”. Este un mesaj de impact care se
potriveşte de minune cu produsele pe care le oferă iar în acelaşi timp şi motiveză oamenii
să creadă în propriile forţe şi să aleagă o viaţă mai sănătoasă cu multă mişcare sau sport.

1.3 Strategii de branding

Din punctul meu de vedere, un brand care îşi doreşte să se dezvolte din ce mai mult
are nepărat nevoie de o strategie de branding cel puţin. Ceea ce face o strategie de branding
este să identifice şi să consolideze personalitatea afacerii. Strategiile de branding nu se
bazează doar pe identitatea vizuală, ci te pot ajuta să te diferenţiezi şi să aducă valoare
reală afacerii pe care o administrezi. Strategia de brand este coloana vertebrală a auto-
înţelegerii unei afaceri.
O strategie de brand este necesară atunci când doreşti să mergi cu afacerea ta la un
nivel mult mai ridicat, practic la nivelul următor aducând plus valorea clienţilor.De
asemenea, cu ajutorul unei strategii bune te poţi poziţiona ca o autoritate pe domeniul
respectiv în care activezi cu afacerea ta.
Indiferent dacă deţineţi o companie sau mare, un produs cunoscut sau unul
nou,strategia de brand este pârghia care leagă afacerea în sine. A propune un produs pe
piaţă înseamnă a intra pe teritoriu neexplorat. Oamenii nu înţelegmereu utilităţile sau
benefiicile produsului tău, iar aceştia nu vor şti exact la ce să se aştepte. Aici poate
interveni strategia de brand. Care ne ajută să ne prezintă, ne arată misiunea şi ceea ce ne
propunem cu firma noastră pentru ca clienţii să aibă o imagine de ansamblu a tuturor
lucrurilor esenţiale.
O strategie de brand are în componenţa sa 3 elemente deosebit de importante cum
ar fi։ misiunea, viziunea şi valorile. Viziunea reprezintă viitorul dorit pentru companie,

18
misiunea este scopul pe care doreşti să îl atingi, iar valorile sunt idealurile după care se
ghidează un brand. Este foarte important ca un brand din punctul meu de vedere să ştie în
primul rând viziunea ceea ce şi-au plănuit în următorii ani, iar de asemenea misiunea sa
este la fel de importantă. Deoarece trebuie să ştie exact care este scopul deschiderii acelei
afeceri. Iar aceste două lucruri se îmbină de mine rezultând valorile care şi ele au un scop
bine definit. Mereu trebuie analizat foarte bine fiecare drum înainte de a porni şi mai apoi
a lua decizia finală.

1.3.1 Identitatea brandului

În ceea ce priveşte identitatea brandului, pe lângă elementele vizuale despre care
am vorbit puţin mai sus adică։ Nume, logo, slogan, mai există şi alte aspecte atunci când
vorbim despre identitatea unui brand. Unul dintre acestea care consider că este extrem de
important este poziţionarea.
Poziţionarea este un concept care ne aminteşte că toate alegerile cumpărătorului se
fac prin comparaţia dintre alte branduri similare. Poziţionarea este un proces în două etape.
Prima etapă presupune găsirea unui set de concurenşi pentru brand cu care acesta să poate
fie comparat. Iar a doua etapă este de a arăta principala diferenţă dintre brand şi
competitori15. Poziţionarea nu se concentrează pe produsul sau serviciul pe care îl oferi, ci
pe consumator. Produsul dumneavoastră trebuie să aibă o imagine clară în mintea
consumatorilor spre deosebire de alte produse similare, cu un set de caracteristici care îl
pot face unic. Practic, ceea ce se va schimba la poziţionare, nu este produsul în sine, ci
imaginea, ambalajul, denumirea, etc. A crea ceva care nu există în mintea consumatorilor
este extrem de dificil . Prin urmare, un pas foarte important în procesul de localizare este
segmentarea. Într-o lume plină de oameni cu diverse preferinţe sau gusturi este destul de
clar că îi vei putea niciodată să îi mulţumeşti pe toţi. Ceea ce este foarte bine pentru că nici
nu este necesar. Deoarce aici intervine segmentarea care va ajuta brandul să îşi selecteze
cu exactitate publicul ţintă. Publicul care cu siguranţă va fi interesat de produsele oferite de
brand. Un al doilea aspect important al identităţii brandului sunt personalitatea şi
arheotipul.
Personalitatea brandului se referă la un set de caracteristici umane ce îi pot fi
atribuite brandului din punct de vedere al cumpărătorilor. 16 Se poate întâmpla ca singura

15
Kapferer, J.N., The New strategic brand Management (ed. a5-a), 2012, Les Editions d'Organization
16
Lieven, T. , Brand gender- Increasing brand equity through brand personality., 2018 Institute for Customer
Insight

19
modalitate de a diferenţia brandul cu o concurenţă de a sa doar folosindu-se de
personalitatea brandului.
Cu siguranţă majoritatea oamenilor au prins un fel de ataşament de brandul lor preferat,
acesta devenind uşor, uşor precum un prieten. Brandurile mari, puternice au ştiut de la
început cum pot face ca să obţine acest ataşament sau loialitate care s-a dezvoltat clienţilor
fideli.
Arhetipurile unui brand reprezintă o tipologie, (personalitate, caracter) pe care o
dobândeşte brandul încă de la lansare. Aceasta este stabilită de managerii brandului. Există
12 arheotipuri de brand, împărţite în 4 categorii։
1. Cei care oferă structură lumii։ Protectorul (a servi), Conducătorul (a controla şi
Creatorul (a inova) .
2. Cei care caută paradisul։ Inocentul (A fi în siguranţă), Înţeleptul (a înţelege şi a
empatiza) şi Exploratorul ( a fi liber)
3. Cei care îşi lasă amprenta asupra lumii։ Rebelul (a elibera), Magicianul (a avea
putere) şi Eroul (a cunoaşte).
4. Cei care se conectează sau raportează cu ceilalţi։ Amantul (a avea intimitate),
Glumeţul ( a se delecta) şi Omul de rând (a fi parte a unui întreg).17

1.3.2 Marketingul brandului- comunicarea

Un brand pentru a se putea promova şi face cunocut trebuie să ştie care sunt cele
mai utilizate platforme de socializare pe care le utilizează publicul ţintă. Deoarece dacă ne
adresăm persoanelor 30 plus acestea se vor regăsi pe Facebook cel mai mult, dacă
publicul nostru ţintă sunt copii de la 14 pană la 25 de ani aceştia folosesc mai des
Instagram şi Tik tok.
Pentru a deveni din ce în ce mai apreciat şi observat ca şi brand cel puţin în primele
etape ale afacerii este esenţial de important să postezi zilnic pentru că oamenii uită foarte
repede de tine dacă nu ai conţinut de calitate şi des. Din punctul meu de vedere, la început
o afacere care doreşte să se promoveze trebuie să se folosească de toate reţelele de
socializare.
Platformele pe care se poate promova un brand sunt։ Youtube, Facebook,
Instagram, Tik Tok. Fiecare care dintre acestea sunt diferite. Spre exemplu, conţinutul de
pe Tik Tok este bazat în cea mai mare parte din filmuleţe scurte de maxim 3 minute. Pe

17
Şupeală Doru (n.d), Ce personalitate are brandul tău. Lecţia despre arheotipuri. dorusupeala.ro
https://dorusupeala.ro/ce-personalitate-are-brandul-tau-lectia-despre-arhetipuri/, accesat la 25.04.2022

20
youtube poţi adauga doar filmări dar de data aceasta durata unui videoclip, este în funcţie
de tine. Cele două platforme de socializare Facebook şi Instagram se aseamănă, doar că pe
instagram totul este mult mai bine pus la punct, aspectul său fiind unul mult mai de
calitate.
Marketingul se referă la instrumentele pe care le folosim pentru a transmite mesajul
brandului noastru. Marketingul se va schimba şi evolua în continuu, precum şi produsul
sau serviciul brandului. Acesta poate fi o combinaţie de text, cuvinte cheie, fotografii,
diagrame şi videoclipuri. Marketingul se poate face printr-o varietate de metode atât
online, cât offline. Unele dintre cele mai comune։ SEO (Optimizare pentru motorul de
căutare), marketing prin conţinut, social media marketing, marketing cu plata pe click,
televiziune, radio, campanii sampling etc.
Seo este un acronim pentru Search Engine Optimisation. Obiectivul este să atragi
cât mai multe vizite de la persoanele care caută compania, produsele sau serviciile tale prin
motoarele de căutare precum Google, Yahoo sau Bing.18
Marketingul de conţinut este o abordare strategică de marketing axată pe crearea
şi distribuirea de conţinut valoros, relevant şi consecvent pentru a atrage şi a păstra
audienţe clar definite, iar în cele din urmă să ajungă la acţiuni profitabile cu clienţii
potenţiali. Marketingul prin conţinut nu are un scop promoţional. Acest tip de conţinut le
permite brandurilor să devină povestitori sau să le ofere clienţilor informaţii utile care să îi
ajute şi să le ofere valoare.19
Social media marketing este o formă de internet marketing care foloseşte
capacitatea cananelor mass-media şi aplicaţiile web pentru a genera interacţiune şi
distribuire pentru a creşte vizibilitatea şi conştientizarea unui brand. Iar această promovare
se poate face pentru o gamă foarte largă de nişe. Această meserie înseamnă gestionarea
canalelor de comunicare de la postări cu strategii bine gândite.
Marketing cu plata pe click, acest tip de marketing le oferă bănuţi advertiserilor
doar dacă vizitatorii dau click pe reclamele respective. Ceea ce îi motiveză să promoveze
din ce în ce mai mult şi mai bine respetiva reclamă.

1.3.3 Satisfacţia consumatorului

Indiferent de produsul sau serviciul pe care îl promovezi este important să ţii cont
de mulţumirea sau satisfacţia pe care o are consumatorul. Deoarece dacă consumatorul nu

18
FLORESCU, I., Search Engine Optimization, 2016

21
este mulţumit de ceea ce tu oferi aici poate exista o problemă destul de mare. Opiniile şi
sentimentele consumatorilor faţă de o marcă se reflectă în cifre. Un client fericit nu se va
uita niciodată atent la concurenţă, ci va continua să achizioneze produsul sau serviciul tău,
te va recomanda mai departe. Dacă toate cerinţele şi nevoile lor sunt îndeplinite prin
servicii de calitate, clienţii vor fi mulţumiţi, iar brandul va avea un profit crescut.
Importanţa satisfacţiei consumatorului nu trebuie neglijita. Ea trebuie avută în vedere în
mod deosebit în campaniile de marketing şi de poziţionare. Un consumator mulţumit va
interacţiona cu brandul şi va împărtăşi din experinţa sa prin comentarii pozitive şi prin
recomandări credibile.
Adevărul este că un brand este într-o continuă mişcare şi adaptare. Pentru că
întotdeauna există loc de mai bine, mărcile trebuie să se îmbunătăţească continuu, astfel
încât să ajungă la consumator, să fie flexibile, dar şi loiale principiilor lor. Dacă nu vei ţine
cont de ceea ce promiţi tu ca brand în primul rând clienţilor, uşor, uşor aceştia vor renunţa
să mai achiziţioneze ceva de la tine. Oamenii pe care i-ai câştigat prin calitatea produselor
sau serviciilor oferite de tine nu o să te părăsească niciodată, iar aceştia mereu vor fi la
curent cu tot ceea ce mai aduci nou, cu ofertele pe care tocmai ce le-ati promovat etc.
Oamenilor de cele mai multe ori nu le place deloc schimbarea, iar o dată ce i-ai câştigat cu
siguranţă vor rămăne cu tine multă vreme de aici în colo.
Un alt lucru pe care eu îl consider important pentru acest punct este să fii atent şi la
ceea ce îşi doresc clienţii tăi şi de ce nu chiar şi potenţialii cumpărători. Să îţi dai seama ce
ai putea să îmbunătăţeşti în aşa fel încât cine îţi achiziţioneză produsul sau serviciul să nu
se mai poate dezlipi de el sau să nu mai poate trăi fără el.

2. Analiza beneficiarului Brandul Alka- prăjitura casei

2.1 Descrierea brandului

În primul rând, ţin să menţionez ceea ce ştiu eu legat de brandul Alka. Acest brand
oferă produse precum։ napolitane cu ciocolată, vanilie, seminţe, biscuiţi, toortitzi, covrigei,
prăjitura casei etc. Dar din toate acestea eu consider că atunci când doreşti să mănănci ceva
care să îţi dea impresia că este preparat de casă aş merge pe varianta prăjiturii de casă de la
Alka. Acestă prăjitură se poate găsi la următoarele gramaje 35g, 60g, 280g, 285g, 310g,
350g, 380g. Am ales să mă axez mai mult pe prăjitura casei de la Alka, deoarece acest

19
MÎNDRU, C., Curs de marketing, Secția Publicitate/CRP

22
produs este destul de achiziţionat de oameni fiind şi foarte accesibil la preţ, o prăjitură ce
se poate savura foarte bine cu cafea dimineaţa. De asemenea, gramajele cele mai mici sunt
realizate foarte inteligent deoarece copii la şcoală alături de pacheţul cu mâncare pot
adauga ca desert prajitura casei de la alka cu cel mai mic gramaj. Este suficient pentru o
gustare de după masa principală.
Prăjitura casei de la Alka se poate găsi în următoarele sortimente։ mere confiate,
cremă de cacao cu alune de pădure, cacao şi gem de vişine, cremă de cocos şi fulgi de
cocos, cremă Moccacino, vanilie şi fulgi de ciocolată, cacao şi fulgi de ciocolată, mix de
fructe, cremă de cacao cu aromă de rom, vanilie şi umplutură caise, vanilie şi gem de
căpşuni, orange cake cu migdale, carrot cake cremă de lapte şi nuci, brownie cu ciocolată.
Din câte se poate observa clienţii fideli şi potenţialii clienţi cu siguranţă vor avea măcar un
singur sortiment din toate acestea propuse de către Alka. 20
Fiind o companie care oferă atât de multe produse, pot spune că acest lucru a
dezvoltat foarte mult. Fiindcă poate că nu toată lumea ştia înainte de acest brand, însă
pentru că au o gamă de produse extrem de largă chiar dacă să spunem că nu îţi plac
seminţele sau biscuiţii, tot ai fi îndrăgit măcar un produs oferit de ei. Şi astfel uşor, uşor de
la persoană la persoană oamenii au fost tot mai mulţumiţi de calitatea produselor oferite de
brandul Alka, ne mai renunţând la ele. Poate le-au recomandat şi prietenilor sau familiei.

20
https://www.alkagroup.ro/ro/company/history/main/ , accesat la 26.05.2022.

23
2.1.1 Analiza SWOT a brandului Alka
S- PUNCTE TARI W- PUNCTE SLABE

Distribuţie sub marcă proprie Prea puţine reclame la tv si online

Brandul este cunocut pe piaţă Vulnerabilitate la presiunile

concurenţilor
Oferă produse de calitate
superioară

O- OPORTUNITĂŢI T- AMENINŢĂRI

Posibilitatea atragerea unor Posibilitatea apariţiei unor noi

clienţi noi concurenţi pe piaţă

Extinderea liniei de produse Schimbarea nevoilor şi gusturilor

pentru a satisface nevoile în cumpărătorilor
creştere ale clienţilor
Creşterea lentă a pieţei
Creşterea mai rapidă a pieţei

Tabelul nr. 1 - Analiza SWOT

2.2 Istoricul brandului Alka

Alka este cel mai mare producător de napolitane din România. Cu o experiență de
peste 25 de ani pe piața din România, Alka a obținut succes și s-a impus ca unul dintre cei
mai importanți producători de cofetărie. Alka a fost fondată în 1994 ca o afacere de

24
familie. Compania era atunci cunoscută ca prima companie din România care producea și
vinde cafeaua ambalată, aspirată și pliculețe de cafea măcinată. Compania s-a dezvoltat
ulterior în Grupul Alka, în cadrul căruia s-au dezvoltat mai multe companii alimentare și
de distribuție. În prezent, portofoliul de produse al companiei include: Prajituri dulci
(Prăjituri de casă), Prajituri dulci (Prăjituri de casă), Napolitane (Alfers), Gustări sărate
(Toortitzi, Covrigei de casă), Cafea (Mocca Aur și Stretto).
Conceptul de prăjitura casei de la Alka apare pe piaţă în anul 2006. Prăjitura casei
doreşte să ofere clienţilor ideea de prăjitură ca la mama acasă. Ceea ce din punctul meu de
vedere este o strategie foarte bună de marketing, deoarece în ziua de azi majoritatea
persoanelor vin obosite de la locurile de muncă şi nu mai au timpul necesar să gătească. Iar
ceea ce Alka promite, adică ideea că se pot bucura din nou de gustul unei prăjituri ca de
casă.
De la introducerea cafelei în primul an de activitate, Alka aduce pe piaţă
napolitanele Wafers în anul 1997. În anul 1998 apare şi brandul Nutline, care este
producător de seminţe. În anul 2001 apar biscuiţii Alka. În 2005 de la Alka Wafers se
schimbă în Alfers.În 2006 apare prăjitura casei În 2008 intră pe piaţă Sretto Coffee. În
2010 Alka vinde Nutline către grupul InterSnack. În 2013, Alka intră în categoria de
snacks-uri sărate cu produsul inovator, Toortitzi. În 2015, Alka lansează brand-ul
internațional Elephant, care este exportat în prezent în peste 40 de țări din toată lumea. În
2020, După mulți ani, Alka reintră în categoria fructelor uscate cu semințe de floarea-
soarelui, cu un ambalaj unic, sub numele Semințele Alka. 21

2.3 Metodologia cercetării

Atunci când un brand nu numai că vrea să intre pe piață, ci și să continue să aibă
succes, este absolut necesar să derulezi o campanie de satisfacție a clienților și să continui
să crești brandul. Pe baza rezultatelor primite, aceștia vor putea identifica punctele care ar
trebui îmbunătățite, punctele care trebuie eliminate sau punctele care ar trebui adăugate
pentru a menține clienții fericiți.
Prin urmare, tema acestei lucrări este „Satisfacţia consumatorilor privind activităţiile din
mediul virtual şi real al brandului Alka”. Cercetarea se concentrează pe impactul pe care
brandul Alka îl are atât în online, cât şi în offline. De asemenea, aceasta mai vizează şi
modul în care privesc consumatorii informaţiile legate de campanii brandului alka.

21
ibidem

25
 Alegerea temei a fost făcută din motive pur subiective, întrucât brandul Alka a fost
şi este unul dintre brandurile mele preferate. Acesta se enumeră printre brandurile ( din
punctul meu de vedere) care realizează cele mai creative campanii de promovare a
diverselor promoţii. Iar din ceea ce se poate vedea şi din prezenţa lor în online, acest brand
ştie să îşi pună în valoare produsele foarte bine.

Ipotezele pe care se bazează această cercetare sunt următoarele:

1. Dacă brandul Alka a reuşit să se facă cunoscut datorită postărilor de pe social
media pentru a putea satisface consumatorii cu produsele sale.
2. Dacă promoţiile de tip „Câştig instant după casele de marcat „ ajută sau nu
campania de promovare a noutăţilor şi implicit a brandului Alka.
3. Dacă consumatorii sunt mulţumiţi de raportul calitate-preţ
4. Dacă consumatorii urmăresc conturile de social media al brandului Alka

Cercetarea de faţă este una descriptivă, cantitativă, metoda aleasă fiind ancheta
indirectă. Instrumentul de cercetare este chestionarul. Format din 19 întrebări, iar acesta a
fost creat cu ajutorul Formularelor din Google şi distribuit în mediul online. Întrebările au
fost formulate extrem de simplu, fără înflorituri stilistice, corect gramatical. Fiind
formulate astfel, intervievatul le poate completa şi răspunde cu uşurinţă, fără a fi nevoie să
se gândească prea mult la ceea ce ar putea răspunde.

2.3.1 Universul cercetării şi eşantionarea

Universul cercetării este format din persoanele care completează acest chestionar, şi
anume consumatorii brandului alka. Eşantionarea reprezintă „ extragerea unei condiţii
specificate a unui număr de unităţi statistice din universul cercetării.”22 Aşadar, în
cercetarea de faţă am apelat la o eşantionare neprobabilistică, stabilind exact care va fi
publicul principal care va completa acest chestionar. La aceste se încadrează studenţi, tineri
consumatori ai brandului alka cu vârsta cuprinsă între 18-30 ani. Instrumentul este
completat doar de persoanele care doresc să facă acest lucru, niciunul dintre ei nefiind
obligat să o facă. Numărul total de respondenţi a fost de 111. Chestionarul a fost aplicat în
perioada 22 mai- 10 iunie.

22
Mărginean Ioan, Proiectarea cercetării sociologice, Iaşi, Editura Polirom, 2000, p. 141

26
 Se poate observa în graficul de mai jos (tabelul nr. 1) faptul că preponderenţa
respondenţilor în ceea ce priveşte genul nu este egală. Astfel, în cazul acestui chestionar
aplicat în mediul online, 79 (71,2%) de persoane sunt reprezentate de genul feminin, iar 32
(28,8%) de persoane sunt reprezentate de genul masculin (vezi tabelul nr. 2).

Gen Feminin Masculin Total

Procentaj 71,2% 28,8% 111

Tabelul nr. 2 - Distribuţia pe gen a subiecţilor

În ceea ce priveşte distribuţia pe vârste a subiecţilor, care se va regăsi în tabelul de mai jos,
aşa cum era de aşteptat media de vârstă care predomină este între 18-24 de ani. Fiind
distribuit în mediul online, tinerii sunt cei care petrec cel mai mult timp pe social media, iar
aceştia au fost publicul principal al chestionarului. 93 (83,8%) de persoane cuprinse între
18-24 de ani, 14 (12,6%) persoane cuprinse între 25-34 de ani, iar 4 (3,6%) au fost
persoane peste 35 de ani care au completat chestionarul (vezi tabelul nr. 3).

Vârstă 18- 24 de ani 25-34 de ani Peste 35 de ani Total

Procentaj 83,8% 12,6% 3,6% 111

Tabelul nr. 3 - Distribuţia pe vârste a subiecţilor

În ceea ce priveşte mediul de provenienţă al respondenţilor, 94 (84,7 %) de

persoane aparţin de mediul urban, iar 17 (15,3%) aparţin de mediul rural. Este foarte
important acest aspect pentru cercetarea de faţă, deoarece este posibil ca care provin din
mediul rural nu au posibilitatea de a vedea campanii de promovare, este posibilca multe
din produsele de la Alka poate să nu fie prin magazinele din acest mediu. Şi de asemenea,
poate o mare majoritate nu au acces la internet pentru a putea vedea cum se poate promova
acest brand pe social media. Dar după rezultatele primite, concluzia ar fi că persoanele din
mediul urban predomină (vezi tabelul nr. 4).

Mediul de Urban Rural Total

provenienţă

27
Procentaj 84,7 % 15,3% 111

Tabelul nr. 4 - Mediul de provenienţă al respondenţilor

De asemenea, ocupaţia respondenţilor este un element inclus în chestionarul meu.

82 (73,9%) de persoane sunt studenţi, 25( 22,5%) sunt angajaţi, 3 (2,7%) neangajaţi, 1
(0,9%) este liber profesionist. Instrumentul fiind postat în mediul online, publicul ţintă a
fost atins şi anume, studenţii care au completat chestionarul într-un număr cât mai mare
(vezi tabelul nr. 5).

Ocupaţie Student Angajat Neangajat Liber

profesionist
Procentaj 73,9% 22,5% 2,7% 0,9%

Tabelul nr. 5 - Ocupaţia respondenţilor

2.3.2 Operaţionalizarea conceptelor

DIMENSIUNE CONCEPT INDICATOR

Acces la internet;

A participa şi urmări Înţelegerea campaniilor de

Factori care produc
activităţile din mediul promovare, pentru
satisfacţie şi insatisfacţie
online, dar şi offline al participare;
brandului Alka
Postări dese legat de tot ceea
ce apare nou;

Preţul trebuie să respecte

ideea de raport preţ-calitate

Personalul pentru

28
 campaniile offline trebuie să
fie unul deschis, cu un
aspect fizic plăcut.

Campanii creative şi
originale pentru a atrage câţi
mai mulţi potenţiali clienţi

Tabelul nr. 6 – Operaţionalizarea conceptelor

3. Analiza datelor – Satisfacţia consumatorilor privind activităţile din

mediul virtual şi real al Brandului Alka

Prima întrebare din chestionar are rolul de a descoperi de unde au aflat respondeţii
de existenţa brandului Alka. Este foarte important acest aspect, deoarece cu ajutorul
răspunsurilor putem concluziona ce anume funcţionează mai bine pentru Alka ca metodă
de promovare a produselor din promovarea în magazin, la televizor sau cea online. Am
preferat să nu las întrebarea semi-deschisă, punând şi varianta Altele. Cei mai mulţi oameni
au răspuns că au aflat de existenţa brandului Alka din magazin (73,2%) , fie au observat
produsele în magazin, fie au aflat datorită diverselor promoţii. Cealaltă tabără au raspuns
că au aflat de la reclamele de la televizor (20,5%). Iar ultima tabără au răspuns că au aflat
de existenţa brandului Alka de pe social media (6,3) (vezi figura nr.1).

29
 Fig. nr. 1 - De unde aţi aflat de existenţa brandului Alka?

3.1. Activităţile brandului Alka în lumea reală

Brandul Alka este unul dintre brandurile care ştie cu desăvârşire când şi cum se vor
realiza promoţiile în magazine. Care este cea mai bună perioadă pentru ele., cât şi ideea
campaniei care este, cu siguranţă, una creativă.
În ceea ce priveşte acest aspect, prima întrebare pe care le-am adresat-o
respondenţilor a fost în ce măsură consideră că brandul Alka este o marcă solidă pe piaţa
produselor alimentare de primă necesitate.Cei mai mulţi oameni au răspuns la această
întrebare, considerând că „în foarte mare măsură” Alka reprezintă o marcă solidă pe piaţa
produselor alimentare (41,4 %). Celălalte răspunsuri au fost: în măsură mare (23,4 %), nici
mică, nici mare măsură (18,9 %), în măsură mică (7,2 %), în măsură foarte mică (9 %).
Concluzionând, putem spune că brandul Alka se află printre produsele alimentare de primă
necesitate ( vezi figura nr. 2).

Fig. nr. 2 - În ce măsură consideraţi că brandul Alka este o marcă solidă pe piaţa
produselor alimentare de primă necesitate?

30
3.2 Analiza activităţilor brandului în mediul offline
Următoarea întrebare face referire la frecvenţa cu care oamenii achiziţionează produse
marca Alka. Cei mai mulţi oameni au spus că nu achiziţionează produse marca Alka în
mod frecvent (63,1 %), iar cealaltă jumătate au spus că da, achiziţionează produse destul
de des (36,9%). Urmărind aceste rezultate, ne putem da seama de faptul că oamenii
achiziţionează Alka, însă nu foarte des. Fiind vorba de produse precum prajitura casei,
seminţe etc, oamenii nu au în fiecare zi nevoie de acestea, drept urmare achiziţionează
atunci când doresc (vezi figura nr. 3).

Fig. nr. 3 Cumpăraţi produsele marca Alka în mod frecvent (cel puţin săptamânal)

Următoarea întrebare face referire la produsele preferate de la brandul Alka. La această

întrebare am putut descoperi care sunt produsele cele mai iubite de către consumatori. Din
răspunsurile primite, prăjitura casei are cel mai mare procentaj (54,1%), fiind una dintre
preferatele respondenţilor. Pe locul 2 cu un procentaj foarte apropiat se află toortizi
(51,4%). Celălalte produse au avut următorul procentaj: napolitane 27%, covrigei 19,8 %,
biscuiţi 16,2%, seminţe 7,2% (vezi figura nr. 4).

Fig. nr. 4 - Care sunt produsele dumneavoastră preferate de la brandul Alka ?

31
Privind cumpărarea produselor Alka, 47,3% dintre respondenţi au achiziţionat atunci când
se întâlnesc cu prietenii, 34,8 % achiziţionează atunci când se uită singuri la film sau pe
youtube, 12,5 % achiziţionează atunci merg într-o vacanţă sau excursie. Iar ceilalţi au ales
varianta altele, unde au putut să îşi exprime deschis alte opinii (vezi figura nr. 5).

Fig. nr. 5 - În ce contexte cumpăraţi produse ale brandului Alka?

În ceea ce priveşte participarea la o campanie de promovare a brandului Alka, cei mai

mulţi oameni au spus că nu au participat până acum la o astfel de campanie (87,7%), iar
ceilalţi au spus că au participat (87,4%). Din ceea ce putem observa oamenii nu au fost
atât de deschişi la o astfel de campanie (vezi figura nr. 6).

Fig. nr. 6 - Aţi participat până acum la o campanie de promovare a brandului Alka?

Promoţiile realizate în magazine reprezintă un aspect foarte important, deoarece acestea

aduc la cunoştiinţă oamenilor ceea ce a apărut nou. Următoarea întrebare referindu-se la

32
importanţa promoţiilor în magazine. Cei mai mulţi dintre respondenţi au spus că consideră
promoţiile din magazin care oferă câştig instant după casele de marcat de o importanţă într-
o măsură foarte mare (37,5%), ceilalţi au spus într-o măsură mare (33%), restul: nici mică,
nici mare măsură (18,8%), în măsură mică (4,5%), în măsură foarte mică (6,3%) (vezi
figura nr. 7).

Fig. nr. 7 - În ce măsură consideraţi importante promoţiile în magazine a brandului Alka

care oferă câştig instant după casele de marcat?

În ceea ce priveşte poziţionarea brandului Alka dintre următoarele branduri Boromir,

seven days, nestlé (unde 4 este foarte bun, 3 este bun, iar 2 mai puţin bun), respondenţii
au plasat brandul Alka pe locul 4 (56,8 %), fiind cel mai bun dintre celălalte branduri.
Acest lucru înseamnă că Alka ştie cu desăvârşire cum să îşi impresioneze clienţii cu
produse foarte bune şi calitative. Celălalte răspunsuri au fost: 3 (32,4%) şi 2 (6,3%) (vezi
figura nr. 8).

Figura nr. 8- Pe ce loc ați poziționa brandul Alka dintre următoarele branduri: Boromir,
seven days, nestlé

33
Privind raportul de calitate- preţ al produselor, majoritatea respondenţilor au considerat
acest raport ca unul corect într-o măsură foarte mare (46,8%). Celălalte răspunsuri au
fost: în măsură mare (39,6%), nici mică, nici mare (11, 7%), în măsură mică (0,9%), în
măsură foarte mică (0,9%) (vezi figura cu nr. 9).

Figura nr. 9 - În ce măsură credeţi că raportul preţ-calitate este corect?

3.3 Activităţile brandului Alka în lumea virtuală

Brandul Alka îşi realizează promovările pe social media foarte bine. Arătând mereu
ceea ce este nou. Fiecare produs are cont separat pe social media. Folosind această
metodă, cei care sunt interesaţi sau pur şi simplu le place produsul respectiv pot să
urmărească tot ce este nou despre el, fără a afla de celălalte, de care poate, nici nu îi
interesează.
Prima întrebare în ceea ce priveşte activitatea brandului Alka în mediul online, a
fost dacă respondenţii urmăresc conturile de social media al mărcii. Cei mai mulţi au spus
că nu urmăresc conturile de social media (84,7%), iar cealaltă jumătate au oferit un răspuns
afimativ (15,3%). Ceea ce rezultă că oamenii preferă fie să urmărească activitatea offline,
fie să o urmărească pe cea fizică (vezi figura nr. 10).

34
 Fig. nr. 10 - Urmăriţi conturile de Social Media al brandului Alka?

Următoarea întrebare este dacă au influenţat postările de pe Social media,

achiziţionarea de produse. Cei mai mulţi dintre raspondenţi au răspuns afirmativ la
această întrebare (57,7%), iar restul au oferit răspuns negativ (42,3%).Ceea ce înseamnă
că oamenii se lasă de cele mai multe ghidaţi sau mai bine spus controlaţi de aceste
postări creative cu scopul exact de a atrage clientul să cumpere. Brandul Alka având o
strategie foarte bună de marketing a postărilor( vezi figura nr. 11).

Fig. nr. 11 - Au influenţat postările pe social media sau campaniile de promovare a

brandului Alka achiziţionarea produselor?

3.4 Propuneri şi recomandări

Am să construiesc acest subcapitol de propuneri şi recomandări, nu doar pe baza
ipotezelor, care au fost confirmate sa infirmate, după caz, pe baza întregii lucrări. Deşi
brandul Alka are o imagine bună, marca fiind una puternică, consider că există o serie de
aspecte care pot fi schimbate sau îmbunătăţite în momentul în care privim lucrarea ca un

35
întreg şi nu ne limităm doar în jurul ipotezelor. Aceste recomandări şi propuneri le voi
împărţi în 2 categori: online şi offline (vezi tabelul nr. 7)

Mediul online Mediul offline

Existenţa a mai multor giveaway-uri pe Distribuirea de flyere pentru informarea
pagina oficială. clienţilor despre campaniile care umează
să apară.

Colabori cu influenceri sau persoane Oferirea de vouchere cadou la suma de 50

publice. de lei cheltuiţi pentru produsele Alka.

Tabelul nr. 7- Propuneri şi recomandări

Prima propunere pentru mediul online este legată de giveaway-uri. După o

cercetare destul de amănunţită pe pagina oficială a celor de la Alka, am putut observa
faptul că aceştia se concentrează foarte mult pe aspectul vizual al postărilor şi mai ales a
aspectului general al paginii. Ceea ce nu este deloc un lucru rău, deoarece şi imaginea este
extrem de importantă, însă existenţa unor giveaway-uri este esenţială. Acestea te pot ajuta
în primul rând să construieşti o comunitate mult mai mare şi mai unită care să urmărească
postările şi să fie la curent cu tot ceea ce mai apare nou. De asemenea, este ocazie perfectă
pentru a promova produsele.
În ceea ce priveşte colaborările cu influenceri sau persoane publice se încadrează
perfect pentru partea de online. De cele mai multe ori atunci când se recurge la această
metodă de promovare, foarte mulţi dintre urmăritorii persoanei cunoscute vor intra pe
pagina Alka, fiind curioşi de ce se promovează anumite produse de către influenceri. Iar
datorită acestei curiozităţi vor ajunge în punctul de a degusta produsele şi de a se convinge
de calitatea acestora, într-un final devenind cumpărători fideli produselor marca Alka.
Distribuirea de flyere care au rolul de a informa clinetul înainte de începe o nouă
campanie. Aceasta este o idee extraordinară, deoarece foarte multă lume refuză
participarea la campanii de tipul acesta, deoarece pur şi simplu nu înţeleg despre ce ar

36
putea fi vorba şi preferă să nu participe deloc. Însa, acest lucru s-ar putea schimba dacă
oamenii vor fi informaţi înainte.
Oferirea de vouchere cadou la suma de 50 de lei cheltuiţi pentru produsele
Alka.Această tehnică poate aduce atât clienţi noi, cât şi noi potenţiali clienţi, deoarece
oricine s-ar bucura de primirea unor vouchere pe care le pot utiliza pentru următoarea
cumpărătura şi îşi pot achiziţiona orice tip de produs marca Alka.

CONCLUZII

După cum s-a putut observa în ultima parte a lucrării, brandul Alka este destul de
puternic. Acesta ştie cu exactitate cum să se promoveze atât în mediul online, cât şi în
mediul offline. În ceea ce priveşte conturile de pe social media ale brandului, pot spune
că acestea sunt extrem de creative, punând mereu accentul pe produse. Dintre cele 4
ipoteze ale lucrării mele 2 dintre ele au fost confirmate, iar celălalte două au fost
infirmate. Cu toate acestea, din punctul meu de vedere, se poate observa din răspunsurile
respondenţilor că brandul Alka satisface respondenţii mai mult cu campaniile în lumea
reală.
Am putut observa, pe baza răspunsurilor primite, Dacă brandul Alka a reuşit să
se facă cunoscut datorită postărilor de pe social media pentru a putea satisface
consumatorii cu produsele sale. Aceasta este prima ipoteză care nu este confirmată,
deoarece privind răspunsurile respondenţilor, brandul nu s-a făcut cunoscut doar prin
mediul online. Acesta a devenit cunoscut mai mult în viaţa reală pur şi simplu cu
plasarea produselor în magazine şi folosinduse de diferite campanii de promovare.
A două ipoteză este în strânsă legătură cu prima, Dacă promoţiile de tip „Câştig
instant după casele de marcat „ ajută sau nu campania de promovare a noutăţilor şi
implicit a brandului Alka. Aceasta este o ipoteză care a fost confirmată, deoarece aceste
tipuri de promoţii au succes la oameni ajutând la vânzarea produselor şi implicit ridică
spre bine brandul Alka. Majoritatea respondenţilor au considerat foarte importante aceste
tipuri de campanii, ceea ce înseamnă că acestea sunt cu adevărat necesare.
A treia ipoteză, Dacă consumatorii sunt mulţumiţi de raportul calitate-preţ este
una confirmată. Analizând răspunsurile respondenţilor am putut concluzia că există

37
 mulţumire în ceea ce priveşte raportul preţ-calitate. Aceştia considerând produsele unele
de o calitate superioară.
A patra ipoteză şi ultima, Dacă consumatorii urmăresc conturile de social media
al brandului Alka, nu este confirmată.Cei mai mulţi dintre respondenţi ştiu deja de
existenţa brandului Alka şi nu consideră necesară urmărirea conturilor pe platformele de
social media.
Privind răspunsurile în ansamblu, putem spune că respondenţii sunt satisfăcuţi de
activităţile brandului Alka atât în mediul online,cât şi în mediul offline. De asemenea,
ipotezele infirmate nu duc sub nicio formă spre scăderea imaginii brandului, întrucât
infirmarea acestora este strâns legată de un aspect care are legătură cu respondenţii –
urmărirea conturilor brandului Alka este strâns legată de alegerea personală a fiecărei
persoane. Nu afectează şi nu va afecta vreodată vânzarea produselor dacă postările de pe
conturile din social media nu sunt urmărite.

BIBLIOGRAFIE

1. AIREY , D. (trad. ns), Logo design love։ A guide to creating Iconic brand identities,
2010, New rides
2. CARNEGIE, Dale & Associates, J. CROM Oliver, CROM Michael, trad. de Dan Criste,
Tehnici de a vinde, Bucureşti, Curtea Veche, 2020, pg. 16-187
3. FLORESCU, I., Search Engine Optimization, 2016,
http://stst.elia.pub.ro/news/RCI_2009_10/Teme_RCI_2015_16/2016_Florescu_Iulian_Se
arch_Engine_Optimization.pdf, accesat la 26.05.2022.
4. GITOMER, J., Biblia Vânzărilor, BrandBuilders, 2006, p. 10
5. KAPFERER, J., N., The new strategic brand management, London: Kogan Page, 2008,
p. 11
6. KAPFERER, J., N., The New strategic brand Management (ed. a 5-a) (2012), Les
Editions d'Organization
7. KOTLER, P., W., B2B Brand Management, Heidelberg: Springer, 2006, p. 5
8. LIEVEN, T. , Brand gender- Increasing brand equity through brand personality., 2018
Institute for Customer Insight
9. MÎNDRU, C., Curs de marketing, Secția Publicitate/CRP

38
10. MĂRGINEAN I., Proiectarea cercetării sociologice, Iaşi, Editura Polirom, 2000, p. 141
11. RIES, A., RIES, L., Cele 22 de legi imuabile ale brandingului, trad.: TOMESCU, Liana,
București: Ed. Curier Marketing, 2003, p. 14.
12. ŞUPEALĂ D., Employer branding 100 %, et. Curtea Veche, 2021, pag. 27
13. ŞUPEALĂ D., Ce personalitate are brandul tău. Lecţia despre arheotipuri.
dorusupeala.ro https://dorusupeala.ro/ce-personalitate-are-brandul-tau-lectia-despre-
arhetipuri/, accesat la 25.04.2022
14. https://www.alkagroup.ro/ro/company/history/main/, accesat la 26.05.2022.

Anexe
Anexa nr. 1 Chestionar - Satisfacţia consumatorilor privind activităţile din mediul
virtual şi real al brandului Alka

Buna ziua! Numele meu este Soare Delia-Elena, sunt studentă în anul III la Facultatea de
Sociologie şi Comunicare, specializarea Comunicare şi relaţii publice, în cadrul
Universităţii Transilvania din Braşov. Acest chestionar este conceput pentru a mă ajuta să
îmi parcurg cercetarea în cadrul lucrării de licenţă, având ca scop gradul de satisfacţie al
consumatorilor privind activităţile din mediul virtual şi real al brandului Alka. Timpul
necesar pentru completarea acestui chestionar este de aproximatix 7 minute.

1. De unde aţi aflat de existenţa brandului Alka? ( Alegeţi o singură variantă de

răspuns)
a. Prezenţa în magazine
b. Reclamă Tv
c. Social Media
d. Altele

2. În ce măsură consideraţi că brandul Alka este o marcă solidă pe piaţa produselor

alimentare de primă necesitate? (Alegeţi o singură variantă de răspuns)
a. În măsură foarte mică
b. În măsură mică
c. Nici mică, nici mare măsură
d. În măsură mare

39
e. În măsură foarte mare

3. Cumpăraţi produsele marca Alka în mod frecvent (cel puţin săptamânal)? (Alegeţi
o singură variantă de răspuns)
a. Da
b. Nu

4. Urmăriţi conturile de Social Media al brandului Alka? (Alegeţi o singură variantă

de răspuns)
a. Da
b. Nu

5. Care sunt produsele dumneavoastră preferate de la brandul Alka? (Alegeţi mai

multe variante de răspuns)
a. Prăjitura casei
b. Napolitane
c. Seminţe
d. Biscuiţi
e. Covrigei
f. Toortizi
g. Altele

6. În ce contexte cumpăraţi produse ale brandului Alka? (Alegeţi o singură variantă

de răspuns)
a. Atunci când mă întâlnesc cu prietenii
b. Când mă uit singur/ă la televizor sau pe youtube
c. Când merg în vacanţă sau excursie
d. Altele

7. Ce consumaţi înainte de a descoperi produsele de la Alka? (Scrie pe scurt răspunsul

dumeavoastră)
R:

40
8. Au influenţat postările pe social media sau campaniile de promovare a brandului
Alka achiziţionarea produselor? (Alegeţi o singură variantă de răspuns)
a. Da
b. Nu

9. După ce aţi descoperit produsele brandului Alka aţi mai achiziţionat produse
similare de la alte branduri? (Alegeţi o singură variantă de răspuns)
a. Da
b. Nu

10. Aţi participat până acum la o campanie de promovare a brandului Alka? (Alegeţi o
singură variantă de răspuns)
a. Da
b. Nu

11. În ce măsură consideraţi importante promoţiile în magazine a brandului Alka

care oferă câştig instant după casele de marcat? (Alegeţi o singură variantă de răspuns)
a. În măsură foarte mică
b. În măsură mică
c. Nici mică, nici mare măsură
d. În măsură mare
e. În măsură foarte mare

12. Ce anume v-a determinat să rămâneţi client fidel al brandului Alka? (Scrieţi pe
scurt răspunsul dumeavoastră)
R:

13. Sunteţi mulţumiţi de calitatea produselor brandului Alka? (Alegeţi o singură

variantă de răspuns)
a. Da
b. Nu

41
14. În ce măsură credeţi că raportul preţ-calitate este corect? (Alegeţi o singură variantă
de răspuns)
a. În foarte mică măsură
b. În măsură mică
c. Nici mică, nici mare măsură
d. În măsură mare
e. În foarte mare măsură

15. Pe ce loc ați poziționa brandul Alka dintre următoarele branduri: Boromir, seven
days, nestlé (1- foarte slab, 2- slab, 3- bun, 4- foarte bun – alegeţi o singură variantă de
răspuns)
R:

16. Gen (Alegeţi o singură variantă de răspuns)

a. Feminin
b. Masculin

17. Mediul de proveniență (Alegeţi o singură variantă de răspuns)

a. Urban
b. Rural

18. Ocupaţia dumneavoastră (Alegeţi o singură variantă de răspuns)

a. Student
b. Angajat
c. Neangajat
d. Liber profesionist

19. Vârsta dumneavoastră (Alegeţi o singură variantă de răspuns)

a. Între 18-24 de ani
b. Între 25- 34 de ani
c. Peste 35

42
Anexa nr. 2 tabele şi figuri

Tabele
Tabelul nr. 1 - Analiza Swot
Tabelul nr. 2 - Distribuţia pe gen a subiecţilor
Tabelul nr. 3 - Distribuţia pe vârste a subiecţilor
Tabelul nr. 4 - Mediul de provinienţă al respondenţilor
Tabelul nr. 5 - Ocupaţia respondenţilor
Tabelul nr. 6 - Operaţionalizarea conceptelor
Tabelul nr. 7 Propuneri şi recomandări

Figuri
Fig. nr. 1 - De unde aţi aflat de existenţa brandului Alka
Fig. nr.2 - În ce măsură consideraţi că brandul Alka este o marcă solidă pe piaţa produselor
alimentare de primă necesitate
Fig. nr. 3 - Cumpăraţi produsele marca Alka în mod frecvent (cel puţin săptamânal)
Fig. nr. 4 - Care sunt produsele preferate de la brandul Alka
Fig. nr. 5 - În ce contexte cumpăraţi produse ale brandului Alka?
Fig. nr. 6 - Aţi participat până acum la o campanie de promovare a brandului Alka
Fig. nr. 7 - În ce măsură consideraţi importante promoţiile în magazine a brandului Alka
care oferă câştig instant după casele de marcat?
Fig. nr. 8 - Pe ce loc ați poziționa brandul Alka dintre următoarele branduri: Boromir,
seven days, nestlé
Fig. nr. 9 - În ce măsură credeţi că raportul preţ-calitate este corect?
Fig. nr. 10 - Urmăriţi conturile de Social Media al brandului Alka
Fig. nr. 11 - Au influenţat postările pe social media sau campaniile de promovare a
brandului Alka achiziţionarea produselor?

43