FACULTATEA DE STIINTELE COMUNICARII

LUCRARE DE LICENTA

Campanii de promovare. Ooo, mama

1
 CUPRINS

Introducere …………………………………………………………………………………. 2

Capitolul 1. Campanii de promovare…………………….................................................... 3

1.1. Conceptul de promovare................................................................................... 3

1.2. Tipuri de campanii ........................................................................................... 7
1.3. Despre publicitate………................................................................................ 8
1.4. Publicitate în vremea comunismului ........................................................... 10

Capitolul 2. Comunicarea online și rolul ei. Campanii celebre. 15

2.1. Comunicarea.definiție ...................................................... 15
2.2. De la publicitatea clasică la promovarea online........................ 21
2.3. Tipuri de campanii. Particularități. Campanii celebre..................... 25

Capitolul 3. Cercetare- studiu de caz. Ooo, mama............................................................. 28

3.1. Cadrul socio-economic de referință .................................................................
3.2. Premise pentru derulare................ ...................................................................
3.3. Designul cercetării ............................................................................................ 41
3.4. Prezentarea și interpretarea răspunsurilor ....................................................... 43
3.5. Concluzii și sugestii .......................................................................................... 47

Concluzii generale 48

Anexă ..................................................................................................................................... 42

Bibliografie ............................................................................................................................. 44

2
Introducere

Într-o lume care se profilează din ce în ce mai mult sub semnul velocității, (viteza
mare și internet), al instantaneității și al conexității, societatea în ansamblul său se
reconfigurează progresiv, miza fiind adaptarea ca exigență funcțională. Se schimbă
structurile sociale și economice, dar și mentalitățile, reprezentările colective, practicile
sociale, stilurile de comportament. Impactul canalelor de social media, viteza de propagare a
informației, ușurința cu care aproape orice voce poate combate un adevăr sau poate lansa un
fake news, ne obligă să fim mereu ,,cu toate pânzele sus”. Era digitalizării, a online-ului
suprem impune concepte noi- comunicarea își reconstituie cadența fiind deseori, în ultimul
timp, comunicare de criză.
Simpla prezenţă a unei firme pe piaţă este din ce în ce mai dificilă. Succesul este
mai mult un război câștigat al abilităților. Concurenţa este mare și necruțătoare.
La acest nivel, majoritatea analizelor contemporane conservă, sub o formă sau alta,
paradigma schimbării și antrenează perspective multiple de abordare a noului în diferite
domenii comunicare, relații publice, publicitate, management, marketing, etc. Mai mult,
cercetările actuale devoalează un sistem variat de răspunsuri la provocările mediului asupra
individului, subliniind importanța laturii comunicaționale ca factor determinant pentru
dezvoltarea și evoluția actorilor organizaționali și sociali într-un mediu incert, potențat de
criza economico-financiară, accelerat acum, în aceste vremuri și de criza sanitară-pandemia,
imposibil de previzionat. Pe acest palier, capacitatea de adaptare la dinamica externă se
profilează ca un imperativ pentru obținerea succesului în vânzare, în promovare în afaceri și,
într-un număr tot mai mare de cazuri, ca o premisă indispensabilă pentru simpla
supraviețuire a companiilor.
Pornind de la aceste considerente, prezenta lucrare își propune să investigheze și să
prezinte un rezumat alcătuit pentru a înțelege disponibilitatea organizațiilor de a investi în
comunicare ca o strategie de poziționare și diferențiere viabilă în contextul în care imaginea
pozitivă și vizibilitatea organizațională joacă un rol extrem de important în atragerea
publicurilor și segmentelor țintă. Cercetarea are ca obiectiv general investigarea strategiilor
folosite în comunicare prin intermediul campaniilor offline și online, obiectivele secundare
fiind: analizarea disponibilității financiare a organizațiilor de a investi în astfel de activități în
contextul economic generat de criza globală, analizarea diferențelor dintre profilul strategiilor

3
comunicaționale înainte și după criză și determinarea noilor canale de comunicare agreate de
factorii decidenți din cadrul companiilor.
Demersul argumentativ este structurat în trei capitole, dintre care primele două sunt
teoretice, iar al treilea capitol este aplicativ și se focalizează asupra operaționalizării și testării
conceptelor prin intermediul studiului de caz a brandului ooo,mama și a unei anchete
sociologice pe bază de interviu.
Ca o privire de ansamblu, consider că lucrarea de față poate fi privită ca o
documentare spre cunoașterea rațiunilor și motivațiilor care stau la baza deciziilor de a investi
în comunicare prin intermediul campaniilor de promovare, în era digitală. În perioada în care
aproape toată lumea crede că poate face vânzări de succes prin canalele de social media. Anul
2020 - a demonstrat că cei care au fost vigilenți și au migrat vânzările spre online, (cu
precădere restaurante, dar și branduri de îmbrăcăminte sau servicii), nu au stagnat în criză,
dimpotrivă s-au poziționat ferm în peisajul economic.
Răspunsul nu poate fi decât unul singur, şi anume că orice firmă, indiferent de poziţia
care o are pe piaţă, de potenţialul ei, trebuie să aibă o politică promoţională, atât online și
offline, fără să uite că informaţiile trimise către clienţii potenţiali trebuie să reflecte realitatea,
cu alte cuvinte să fie adevărate.

4
CAPITOLUL I

PROMOVAREA – NOŢIUNI GENERALE

Ce este promovarea? Conceptul de promovare. Definiții

Am citit cărți de specialitate, opinii ale unor lideri în lumea publicității. Pe baza celor
învățate la facultate și notițelor extrase din cărți, am selectat enunțuri relevante despre
conceptul complicat denumit simplu promovare.

Mixul de marketing = preț, plasare, promovare desemneaza sensul larg al promovării, explicăm
astfel originea din termenul anglo-saxon „promotion”.

Dar promovarea nu este doar un instrument al mixului de marketing, fiind mai degrabă un mix
de instrumente. Îl intitulăm mixul de promovare sau mixul comunicațiilor de marketing al unei firme -
care urmărește politica de brand - într-o combinație specifică de instrumente de publicitate: vânzare
personală, promovare a vânzărilor, relații publice și marketing direct, pentru atingerea obiectivelor.

Comitetul pentru Definiții al Asociației Americane de Marketing (AMA) stabilește că

„promovarea consta în activitățile legate de vânzare, pe care le suplimentează, atât prin reclamă,
reprezentanți (comis-voiajori), cât și prin publicitate și pe care le coordonează și le ajută să devină
efective prin: prezentări de mărfuri, etalări, expoziții, demonstrații, precum și alte eforturi nerepetate
de vânzare și care nu se încadreaza în rutina obișnuită.”1

Promovarea, ca unul din domeniile cele mai empirice ale acțiunii marketing-ului, se exprimă
în „ansamblul de acțiuni și mijloace de informare și atragere a cumpărătorilor potențiali către
punctelor de vânzare, în vederea satisfacerii nevoilor și dorințelor acestora și implicit a creșterii
eficienței economice a activității intreprinderii producătoare”. 2

Sub aspect semantic, promovarea reprezintă actțunea de „a susține, a sprijini făcând să

progreseze, să se dezvolte”, pe cale de consecință notăm că sub aspect etimologic termenul

1
Comitee of Deffinitions of the American Marketing Association-„ Marketing Definitions: A Glossary of
Marketing Terms-Chicago”, S.U.A., 1960, pag. 213
2
Patriche, D.- “Marketing industrial”, Editura Expert, Bucuresti 1994, pag. 97

5
„promovare” vine de la latinescul „promoveo” , care înseamnă „a mișca înainte”, „a face să
înainteze”, „a progresa”.3
Ca o primă concluzie intermediară putem afirma fără teamă că definirea conceptului de
promovare nu este un lucru tocmai simplu - definiţii incomplete, sau definiții mult prea
permisive.
Stanley afirmă că „promovare este orice comunicaţie care are drept scop să
deplaseze înainte un produs, un serviciu sau o idee în cadrul unui canal de distribuţie.”4
Berkowitz spune că promovarea este „un mijloc de comunicare între vânzător şi
cumpărător.”5
Bueli definește promovarea „ca un termen care acoperă toate activităţile legate de
procesul de comunicaţie pe piaţă.”6
Jerome McCarthy „promovarea reprezintă transmiterea de informaţii de către
vânzător spre potenţialii clienţi - în vederea influenţării atitudinii şi consumului.”7
Yves Cordey, la care promovarea „vizează în mod egal influenţarea comportamentului
unui anumit public, dar acordând în schimb avantaje financiare sau materiale directe.”8
Iar specialiștii Engel, Warshaw, Kinnear în volumul ,,Promotional Strategy, enunță
program de comunicaţie care integrează metode şi materiale destinate să prezinte o
organizaţie (firma) şi produsele sale cumpărătorilor potenţiali; pentru a comunica atributele
acestor produse şi a le facilita vânzarea, în vederea obţinerii de profit pe termen lung.” 9

Şcoala românească afirmă „ansamblul acţiunilor de impulsionare a pătrunderii produselor

pe piaţă şi în consum, de stimulare a vânzărilor”10 este promovarea

3
Dictionarul explicativ al limbii romane, Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1996, pag.858.
4
Victor P. Buell, Marketing Management : A Strategic Planning Approach, McGraw-Hill Book Company, Inc,
1984, p.24.
5
Eric Berkowitz, Roger Kerin, William Rudelius. Marketing: International Student Edition, Second edition,
Ricard D. Irwin, 1989, p.14
6
Victor P. Buell, Marketing Management : A Strategic Planning Approach, McGraw-Hill Book Company, Inc,
1984, p.24.
7
E. Jerome McCarthy, William D. Perreault, Basic Marketing : A Managerial Approach, Ninth Edition,Richard
D. Irwin, 1987, p.367
8
Yves Cordey, Bernard Perconte, Connaître le Marketing : Cours, applications et exercices resolus, Breal
edition, 1992, p.273.
9
James F. Engel, Martin R. Warshaw, Thomas C. Kinnear, Promotional Strategy : Managing the Marketing
Communications Process, Sixth Edition, Richard D. Irwin, 1987, p.6.
10
C. Florescu, Strategii în conducerea activităţii întreprinderii, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti,
1987, p.327

6
Concluzie: promovarea reprezintă acea parte a procesului de comunicaţie al firmei prin care
aceasta, folosind un ansamblu de metode şi tehnici specifice (concretizate în activităţi
promoţionale), încearcă să influenţeze comportamentul clienţilor săi actuali şi potenţiali în
vederea obţinerii unor rezultate cât mai bune (profituri) pe o perioadă mai lungă de timp. 11

imagine12

11
Anghel Laurenţiu-Dan, Tehnici promotionale 2009, p.11
12
https://pixabay.com/ro/vectors/mass-media-sociale-conexiuni-3846597/

7
CAPITOLUL II

Campanii de promovare. Concept.

Publicitate versus Promovare
Publicitate versus relații publice
,,Relațiile publice și publicitatea sunt motorul industriilor
comunicaționale,,13

2. Definirea conceptelor
Pornind de la sloganul „Totul în jur e comunicare”, slogan de succes al uneia din
campaniile brandului Dialog desfășurată în anii 2000, țin să precizez de la început că mărcile
(brandurile), produsele și campaniile lor de lansare și de awareness sunt imaginate și
„ambalate” de echipe mixte de designeri și copywriteri, funcționând în agenții de advertising,
iar campaniile media, online sau offline sunt creionate și puse în practică de agenții
specializate de Public Relations, în sens larg, agenții de promovare. Astfel, revenind la
slogan, campaniile de succes sunt, în general, mix-ul dintre o agenție de publicitate și o
agenție de PR.
,,Cu un deceniu în urmă, raportul dintre publicitate și promovare era de circa 60 la 40.
În prezent, pentru multe firme de bunuri de consum ambalate, promovarea vânzårilor are o
pondere de 75% din bugetul firmei (circa 50% este promovare pentru comercianți, iar 25%
promovare pentru consumatori).”14

13
Delia Balaban, Mirela Abrudan, Tendințe în PR și publicitate, p.9
14

8
2.1. Despre publicitate.
Concept. Organizare.
Ca o scurtă radiografie publicitatea, în sens de adversiting, este definită ca fiind știința,
afacerea sau profesia creșterii și diseminării mesajelor (reclamelor), o instituție socială care
afectează viața de zi cu zi a fiecărui individ, o forță care modelează cultura de masă, o
componentă a activității de marketing sau o sursă de informare despre produse, servicii,
evenimente, indivizi sau instituții, companii.15
Ce face o agenție clasică de Advertising?
Publicitatea tradițională poate propune și implementa următoarele servicii:
• Campanii integrate – TTL (Through The Line), adică structurarea obiectivelor și
elaborarea de strategii de comunicare care includ:
• Consultanță de branding (naming, logo design, ID, stationeries) si rebranding;
• Traditionally (ATL – Above The Line) în TV, radio, presa, outdoor;
• Abordări, concepte și implementare BTL (Below The Line) pentru evenimente,
lansări;
• Strategie, design și implementare web și online, inclusiv Viral și Email Marketing,
Comisionare studii de piață și planificare;
• Servicii de consultanță pentru stabilirea și implementarea strategiei de marketing,
branding și comunicare;
• Elaborarea de concepte, idei și formularea de planuri, strategii și campanii bazate pe
planurile de marketing/branding ale Clientului;
• Consultanță în alegerea unor alți terți care să execute ideile și conceptele agreate în
măsura în care ele necesită cunoștinte, aptitudini sau dotări ce depășesc posibilitățile
agenției.
În ceea ce privește serviciile creative propuse de agenții, acestea sunt:
1. Servicii de creație propriu-zisă, respectiv:
• Compunerea de mesaje publicitare, texte (în proză sau după caz, în versuri);
• Creație plastică: design, ilustrare și/sau pregatirea artistică a materialelor publicitare,
inclusiv crearea de identitate de marcă și sigle de produs;
• Crearea de site-uri de internet, bannere și alti vectori de branding specifici.

2. Servicii de copywright
15
Fraser P. Seitel-The Practice of Public Relations, NY.Prentice-Hall 1997, p.225-227

9
 • Elaborare concepte creative (coperte CD-uri, machete de presa, afișe etc.);
• Redactare știri, comunicate de presă;
• Script-uri radio/video ( plus consultanță și suport la producție în studiouri
specializate);
• Body-copy (texte însoțitoare) pentru machetele de presa și alte vehicule de
comunicare.

3. Grafică și design
• Dezvoltare grafică coperte;
• Exprimarea vizuală a conceptului creativ pentru toate tipurile de suport media
cuprinse în strategia de comunicare;
• Creație și proiectare POSM-uri (point of sales materials);
• Design de ambalaj (digi-pack-uri etc.);
• Proiectare grafica pagini Web (fără partea de programare);
• Realizare de afișe printabile și afișe on-line;
• Realizare fotografie (pentru ilustrare concepte creative) într-o gamă diversă de stiluri.

Publicitate clasică versus – publicitate online

În oricare din medii s-ar desfăura, campaniile trebuie să țină cont de :

- AIDA= atenție+ interes+ dorință+ acțiune.16

ar trebui să răspundă la cinci întrebări “(1) Cine? (2) Ce? (3) Cum? (4) Prin ce canal ? (5) Cu
ce efect ?” .

Sursa Ce Mesaj spune (transmite) către Cum Ţintă prin ce Canal Suport cu ce Eficienţă Efect

16
Strategia comunicărilor de marketing integrate

10
Fig 1-2. Modelul comunicaţiei lui Lasswell, rezultă că cel mai simplu model de comunicaţie 17

,, A face față mass-mediei este mai dificil decât a îmbăta un lepros. ” - Maica Tereza18

Campaniile – istoric a brandurilor și expunerea mediilor din 1989 -

Publicitatea în vremea comunismului

Ca să înțelegem mai bine avalanșa de reclame, setea de cumpărare a cetățeanului român,

amestecul mesajelor, vă propun o incursiune ilustrată prin câteva exemple din industria românească,
marcând astfel continuarea eforturilor de a crea primul muzeu de publicitate și branduri românești,
într-un tur al amintirilor, un proiect inițiat și organizat de Asociația ESCU, începând cu 2018, în
continuarea misiunii de a înființa un muzeu permanent dedicat expunerii, documentării și digitizării
elementelor patrimoniale legate de mărcile românești și de creațiile publicitare din ultimii 150 de ani.

Cert este că până acum 30 de ani se producea mult Made in RO pe toate palierele. Tocmai de aceea
au și avut cu ce să umple rafturile muzeului. Branduri ca Electronica București, Tehnoton Iași,
întreprinderea Metrom din Brașov, Metaloglobus, uzinele Dacia, Malaxa, Luboil, PECO, Tungsram,
avioane Lares, uzinele Steagul Roșu, ARO și câte și mai câte...

17

18
Peter Urs Bender, George Torok- Secretele succesului în marketing, ed.Teora 2001

11
 Am descoperit cum a apărut publicitatea ca activitate în România, ce cumpărau și
consumau sau aveau prin locuințe românii în trecut, dar și poveștile din spatele
reclamelor și brandurilor naționale de altădată.

Vizitatorii sunt introduși într-o adevărată istorie vizuală a publicității românești și a mărcilor
autohtone, cuprinsă în obiecte autentice de memorabila si artefacte ale brandurilor iconice, ambalaje,

12
afișe, materiale grafice propaganda politică, postere, machete, ziare și reviste, produse casnice de larg
consum, cosmetice, jucării, textile, electronice și electrocasnice, produse alimentare clipuri tv,
reclame de arhive, dar și de propagandă politică din alte vremuri trecute. Selecția de lucrări de artă
publicitară și obiecte cuprinde piese autentice din patru perioade de timp distincte: antebelic,
interbelic, perioada comunistă și întoarcerea la capitalismul din perioada contemporană –
conţinând atât printuri (afişe, ziare, reviste), cât şi obiecte reprezentative pentru designul industrial de
produse de larg consum, în decoruri autentice de epocă.

Tipuri de afișe și add-uri de presă

13
 Cea mai mare cantitate de publicitate din epoca comunistă provenea din almanahurile vremii. Într-
o mare măsură publicitatea era livrată cu ,,almanahul" în România Socialista. Adică vara era
înghesuită în "almanahurile estivale" și în decembrie, burdușita în ,,almanahurile anuale", pe care le
devora toată lumea în decembrie-ianuarie, așteptând să i se coacă kitul de banane de pe șifonier. Multe
dintre reclame erau aruncate cu lopata în secțiunea de publicitate.

Unul dintre amănuntele evidente este ca de-a lungul acestui timp au existat graficieni implicați în
imensul aparat de comunicare, mâini pricepute care au desenat și au inventat. Au existat și cei care au
așezat cuvintele, au născocit nume de cofetării, de cosmetice și texte (unele haioase) pentru sistemul
publicitar al vremii.19

Adevăratele agenții de publicitate din comunism nu erau "de specialitate". Majoritatea reclamelor
erau concepute și executate în redacțiile publicațiilor unde urmau să apară. De aceea asistam la o
distorsionare a brandurilor comuniste. Ele arată și se manifestă absolut diferit de la o publicație la alta.
19
https://www.youtube.com/watch?
v=FaWUjzau8ow&fbclid=IwAR1CvzK6V2garRm8lWFhPMZvjGjtas79D_QAPdpwT_d93VCjXBiHx
8ZxKRE

14
Una este CEC în "Almanahul Femeia" și alta este CEC în "Scânteia". Într-un fel arăta Loto
Pronosport în "Almanahul Magazin" și altfel arata în revista "Scena și Ecranul".

Uitându-mă la fabuloasa selecție de reclame de atunci, realizez că reclamele la acea vreme păreau
o formalitate absurdă, deoarece nu exista un sistem de competiție real. În acea perioadă nu se putea
cumpăra de la concurență, nu exista spre exemplu aspiratorul concurent al lui Record și nici sucul
concurent al lui Pepsi și nici nu se puteau depune economiile în alta parte decât la CEC. Nu existau
tranzacții bancare.

Îmi și vă propun un exercițiu de imaginație: oare ce vom pune pe rafturile unui Muzeu Made
in RO peste 30-40 de ani? Am avea ce? Ar mai fii produse materiale, sau totul s-ar muta în
online?

De la publicitatea clasică, la promovarea online

Ca exemplu de trecere, sau mix dintre cele 2 forme mediul formal, mediul online propun ca
exemplu de campanie de succes pentru brand-ul South Pacific.

Provocarea pentru agenție (challenge)

Precum știm, publicitatea a suferit mari transformări în urma celor 2 mari crize
economice. Din anul 2000. Dar și din anul 2008. Au murit companii, altele s-au restructurat
devenind boutique-uri de creație, altele au dezvoltat departamente de producție care să le facă
sustenabile în urma acestor declinuri economice. Internetul și-a impus supremația și astfel
ideea de creație – conceptul a devenit ,,declinarea ideii în mai multe execuții care să
acopere aria de interes a targetului – să-l găsim exact acolo unde e dispus să ne asculte…,,

15
 Articolul care descrie aici:20

Ce spun cei de la agenția care a implementat- ,,South Pacific- [provocarea]

Să ieşim în evidenţă pe o piaţă a imobiliarelor foarte aglomerată.

Să înlăturăm orice îndoieli sau prejudecăţi pe care le-ar putea avea oamenii în legătură cu
programul Rent to Buy al South Pacific

Generarea de lead-uri relevante pentru departamentul de vânzări.

South Pacific

Generarea de lead-uri relevante pentru departamentul de vânzări.

South Pacific- [ideea]

,, Soluţia care te scoate din criză!”

Atunci când toţi vorbeau despre preţuri şi reduceri, noi am ales să vorbim despre problemele
reale, nevoile şi speranţele de viitor ale oamenilor.

Internetul este cel mai bun punct de contact cu publicul ţintă. Avantaje: targetare precisă,
interactivitate, se potriveşte cu stilul de viaţă activ al potenţialilor cumpărători.

Au creat o mini-serie amuzantă de 6 bannere care spun povestea problemelor pe care un cuplu
tânăr le are în cumpărarea unei case şi a modului în care Rent a Buz este cea mai bună soluţie pentru
ei.

20
https://www.iqads.ro/campanii?fbclid=IwAR1Pd7Nz4z_V0Se990w2Y6-
fPN_1kGfbkkQAwtHYY30j3JGVZFnX9O5pGgs

16
17
18
19
South Pacific [rezultate]

Campania a făcut senzaţie în online: peste 365,000 de vizite direcţionate către

www.southpacific.ro, cu o rată de click de până la 8% (media europeană este de 0,3%).

Peste 2500 de lead-uri generate în primele 25 de zile de rulare a campaniei, pentru cele 117
apartamente disponibile (lead-urile sunt definite ca numărul de oameni ce şi-au lăsat datele pe
site pentru a fi contactaţi de departamentul de vânzări).”

2.1.PR

Rex Harlow, după ce a sintetizat 472 de definiții ale relațiilor publice formulate anterior, propune
propria sa definiție care spune că PR-ul este o funcție a managementului, menită să creeze o punte de
comunicare între organizație și mediul extern.

Univ.-Prof. Dr. Günter Bentele - unul din liderii comunității științifice de PR spune că ,,relațiile
publice reprezintă managementul proceselor de comunicare și informare între organizații și mediile
sale externe și interne. (părți ale opiniei publice).” 21

Propun să o menționăm pe cea care e dată de Asociaţia Internaţională a Relaţiilor Publice, care, cu
ocazia Convenţiei anuale din 1978, a stabilit următoarea definiţie: „Practica relaţiilor publice este arta
şi ştiinţa socială a analizării unor tendinţe, a anticipării consecinţelor lor, a sfătuirii liderilor unei
organizaţii şi a implementării unor programe de acţiune care vor servi atât interesele organizaţiei, cât
şi interesele publicului”.

British Institute of Public Opinion a definit relaţiile publice în 1948 ca reprezentând „un efort
deliberat, planificat şi susţinut de stabilire şi menţinere a înţelegerii reciproce dintre o organizaţie şi
publicul său” (Sengrupta, 2003, p. 8).

Relațiile publice au ca funcție generală: analiza, interpretarea și anticiparea opiniei publice,

consilierea conducerii organizației, studierea, conducerea și evaluarea permanentă a programelor de
acțiune și comunicare, planificarea și implementarea acțiunilor organizației referitoare la influențarea
schimbării poiliticilor publice, și nu în ultimul rând gestionarea resurselor în vederea îndeplinirii
obiectivelor specifice.22

Și atunci care este convergența sau divergența între publicitate și PR?

21
Univ.-Prof. Dr. Günter Bentele, Public Relatiob=ns in Theorie und Praxis, München,p.21-36
22
Cristina Coman, Relații Publice.Principii și strategii, Polirom, Iași, p.32

20
Publicitate versus relații publice

O poziţie interesantă pentru susţinerea tehnicilor ce ţin de relaţiile publice în defavoarea celor
specifice advertisingului este prezentată în cartea strategilor Al şi Laura Ries, Căderea advertisingului
şi ascensiunea PR-ului. Aceştia subliniază într-o manieră de altfel extrem de plastică, faptul că
„Advertisingul este vântul. PR-ul este soarele.” (Ries și Ries, 2005, p. 279). Cei doi autori abordează
acest subiect referindu-se la violenţa specifică advertisingului, perceput ca ceva impus, un fel de
intrus pe care simţi nevoia imediată de a-l respinge (cum se întâmplă când întâlnim pagini de reclamă
în reviste, ziare sau întâlnim un calup de reclame la TV; tendinţa generală este aceea de a da pagina
sau de a schimba postul).

Marketingul şi relaţiile publice, pe de altă parte, acţionează mult mai discret. Nu poţi obliga un
reprezentant al mass-media să îţi preia mesajele, dar îl poţi persuada prin diverse metode (invitaţia la
un eveniment pe care îl găzduieşte organizaţia pentru a recepta direct mesajele care, altfel, i-ar fi
parvenit printr-o metodă rece, cum ar fi transmiterea unui comunicat de presă, a unei ştiri sau a unui
articol). La acest nivel, receptorul de drept nu resimte informaţiile ca fiind un alt mijloc de a-ţi face
reclamă. „Credibilitatea e sporită deoarece convinge prin intermediul altora, care devin ambasadori ai
cauzei. Mesajul nu forţează, ci oferă o variantă interesantă şi utilă.”. 23

Prin prisma specificului său, evenimentul nu pune accentul pe transmiterea mesajelor organizaţiei
către un număr cât mai mare de oameni sau pe frecvenţa transmiterii acestora (spre deosebire de
advertising) - „accentul se pune pe încrederea acordată mediului de transmitere şi pe calitatea
acestuia”24. În acest sens, evenimentele prezintă marea calitate de a crea un mediu propice difuzării de
mesaje într-o manieră credibilă, participanţii erijându-se în garanţi ai informaţiilor preluate pe care le
vor transmite mai departe, într-o formă sau alta.

În perioada actuală, ţările dezvoltate se confruntă cu o abundenţă a bunurilor pe piaţă. În

aceste condiţii, produsele se banalizează, se uniformizează, ajungând să se confunde cu altele, de
acelaşi fel, iar publicitatea se dovedeşte, nu de puţine ori, incapabilă să facă faţă unei asemenea
situaţii. De aceea, comunicarea prin eveniment poate contribui la debanalizarea produsului, poate
ajuta marca să-şi recapete identitatea.

În plus, un alt dezavantaj al comunicării prin intermediul publicităţii îl reprezintă costul

ridicat al unei campanii de acest tip. Poate fi mult mai avantajos şi mai eficient ca o organizaţie să
apeleze la o tehnică de comunicare mai puţin costisitoare. Organizând un eveniment, organizaţia poate

23
Mătieş și Mihai, 2006, p. 142
24
Ries și Ries, 2005, p. 287

21
obţine un spor de notorietate mult mai mare în rândul publicului său ţintă, intrând în contact direct cu
exponenţii acestuia.

Chiar şi în cazul marilor companii, comunicarea prin eveniment poate reprezenta, în unele cazuri,
o soluţie mult mai bună sau mai potrivită decât publicitatea. Cel mai la îndemână exemplu ar fi cel al
companiilor din domeniul farmaceutic sau al producătorilor de ţigări, ori băuturi alcoolice. Fiind
vorba de bunuri care se adresează unui public mai mult sau mai puţin specializat, dar mai ales având
în vedere reglementările privind publicitatea pentru acest tip de produse, comunicarea cu publicul
poate reprezenta o problemă. Evenimentele răspund într-o anumită măsură acestei nevoi de
comunicare, luând în considerare faptul că promovarea prin intermediul unor evenimente special
concepute poate conduce la obţinerea notorietăţii dorite.

Mergând un pas înaintea ideilor avansate şi susţinute de Al Ries şi Laura Ries trebuie
conştientizat importanţa optării pe termen mediu şi lung pentru o strategie care să combine în mod
armonios tehnici care ţin atât de advertising, cât şi de marketing şi de relaţii publice, acel tip de
comunicare integrată care să asigure atingerea tuturor punctelor de interes ale unui public din ce în ce
mai complex şi mai dificil de mulţumit. Și cu acces NELIMITAT la informații. Totul se află LA UN
CLICK DISTANȚĂ.

Însă, precum spuneam, criza economică a dus la reducerea dramatică a bugetelor și astfel latura
creativă extrem de costisitoare a publicității a pierdut teren și a facilitat ascensiunea PR-ului.

Publicitate, sau PR? relaţiile publice trebuie să înveţe cum să se folosească de internet într-o
manieră pro-activă pentru a identifica şi îndrepta aceste probleme în favoarea propriei
dezvoltări.25 Relaţiile publice au fost numite „conştiinţa” managementului, deoarece acestea
aminteau organizaţiilor şi firmelor că au şi o serie de responsabilităţi faţă de publicurile sale. 26

25
Shel Holtz, Public relations on the Net: winning strategies to inform and influence the media, the investment
community, the government, the public and more!, New York, USA, ed. AMACOM, 2002,
pp. 18-20
26
Remus Pricopie, op. cit, p. 301.

22
Creativitatea în promovarea vânzărilor

Publicul

După opinia lui Philip Kotler, „marketingul trebuie să devină motorul strategiei de afaceri”, iar
„managementul relaţiilor cu clienţii rămâne una din cele mai promiţătoare dezvoltări de marketing din
ultimii ani, iar eficienţa sa poate fi imensă, dacă este bine orientat” 27. De aceea, diferitele abordări ale
marketingului orientat spre client, în vederea ataşării clientului de organizație contribuie la utilizarea
şi interpretarea principiilor şi funcţiilor de marketing într-un concept unitar, integrator 28. Focalizând
unghiul de investigare asupra clienților, se pot opera diferite clasificări susceptibile să contureze un
profil cât mai pertinent asupra publicurilor/segmentelor țintă. În funcţie de durata relaţiilor cu clientul
şi de produsele/mărcile sale, precum şi în funcţie de profitabilitatea clienţilor pentru organizaţie, se
29
disting patru categorii de clienţi: fluturii, prietenii adevăraţi, străinii şi lipitorile

Economiştii americani Frederick Reichheld şi Earl Sasser, consideră că atragerea unui nou client
poate fi de cinci ori mai costisitoare decât păstrarea unuia deja existent, iar reducerea cu 5% a

27
(Kotler, 2004, p. 127)
28
(Anghel, 2004, p. 15)
29
(Reinartz și Kumar, 2002, p. 92).

23
pierderii clienţilor poate duce la sporirea cu 25-85% a profiturilor unei firme (Reichheld și Sasser,
1990, p. 109). Pentru a obţine rezultate optime trebuie identificate acele categorii de clienţi profitabili.

Relaţia cu clientul se realizează printr-o interacţiune continuă între client şi organizație și se impune
să fie dezvoltată şi cultivată într-o manieră susținută. Pentru ca un client potenţial să devină un client
ataşat unei organizații, relaţia ofertant - client parcurge diferite etape: client potenţial, client probabil,
client la prima achiziţie, client ocazional, client fidel. De la un nivel de cunoştinţe scăzut despre un
client se poate ajunge prin această relaţie la un nivel ridicat de cunoştinţe, iar nivelul de ataşare a
clientului față de organizație poate cunoaște o creștere substanțială 30.

În contextul accentuării și escaladării noilor media și social media, abordarea acestora într-o manieră
detaliată constituie o premisă de bază. Astfel, accentul cade deopotrivă asupra site-ului si blogului
organizației, asupra rețelelor sociale prin care aceasta își obiectivează efortul susținut de a comunica și
de a interacționa cu publicul.

Site-ul organizaţiei este unul din cele mai importante şi utile instrumente de comunicare cu publicul
extern. Într-o eră a digitalizării, a nu avea un site sau a avea unul care nu este întreţinut, care nu
prezintă informaţii pertinente sau actualizate, înseamnă a nu exista. Un site bine realizat nu presupune
neapărat înglobarea celor mai noi tehnologii, ci respectarea unor reguli minime: site-ul să aibă o
structură clară, textele să nu fie încărcate, link-urile să fie funcţionale, datele să fie corecte şi în
permanenţă aduse la zi etc. 31

Site-ul este cea mai la îndemână metodă de a arăta segmentelor țintă cine este organizaţia, ce face,
pentru cine şi de cât timp, erijându-se într-o excelentă carte de vizită 32. Aşa cum în cazul întâlnirii
unei persoane primele secunde sunt vitale pentru crearea acelei prime impresii greu de schimbat
ulterior, la fel şi site-urile organizaţiilor transmit în câteva secunde şi doar prin câteva click-uri o
impresie puternică vizitatorului. De cât de repede pot fi găsite anumite informaţii, de cât de relevante
şi aduse la zi sunt datele postate pe site-ul organizaţiei depinde decizia vizitatorului de a acorda în
continuare atenţie organizaţiei şi de a reveni pe site. Împreună cu reţeaua Intranet (sistem intern de
comunicare unde pot fi postate diverse informaţii, documente etc., toate disponibile angajaţilor) de
care dispun multe dintre companiile mari, site-ul constituie o resursă importantă de informaţii pentru
angajaţi, care pot fi astfel permanent la curent cu ceea ce se întâmplă în organizaţia din care fac parte

30
Popescu, 2003
31
Reinartz și Kumar, 2002, p. 93
32
Newsom, VanSlyke Turk și Kruckeberg, 2003, p. 469

24
(pentru că, în definitiv, ei sunt primii purtători de imagine ai unei instituţii şi este de dorit ca datele
relevante să nu le afle din presă, de la cunoscuţi, ci din interior). 33

La fel ca şi în cazul site-urilor, una dintre cele mai interesante caracteristici ale blogului ca instrument
de comunicare este reprezentată de faptul că autorul/ autorii comunică doar acele informaţii pe care
doreşte/ doresc să le împărtăşească publicului34, fără să existe intermediari în transmiterea mesajului.
Evident, acest aspect poate reprezenta oricând un pericol, întrucât orice mesaj suspicios de pozitiv
poate genera neîncrederea receptorului în veridicitatea informaţiilor transmise, blogul pierzându-şi,
astfel, credibilitatea. Şi totuşi, pentru a atinge un public din ce în ce mai dispersat şi segmentat, toate
mijloacele imaginabile au ajuns să fie utilizate.

O definiţie simplă şi la obiect ar spune că „blogurile sunt instrumente puternice de comunicare şi

informare, accesibile unei comunităţi deschise, care au drept scop stimularea/motivarea sau ajutarea
membrilor acesteia.” 35 De multe ori, blogurile sunt mai utile şi mai practice decât e-mailurile, având
în vedere că numărul de e-mailuri primite în fiecare zi de o persoană este mare, acestea nu sunt
întotdeauna arhivate, iar informaţia se poate pierde. În cazul blogurilor, indivizii pot împărtăşi
propriile opinii, comentarii privind compania sau proiectele acesteia. În plus, fiind un mediu
interacţional deschis, ce poate foarte uşor să se transforme într-o conversaţie live, blogurile permit
găsirea unor idei noi şi o colaborare spontană. Comentariile sau posturile unor membri îi pot inspira
pe alţii, aşa cum o idee comentată poate fi îmbunătăţită prin implicarea mai multor oameni. Opiniile
diferite duc la dezbateri, creând astfel un cadru organizat pentru discutarea unui proiect sau a unei
idei.

Newsletterul/revista instituţională (format digital) este un instrument din ce în ce mai popular la nivel
organizaţional, având ca principal scop comunicarea internă sau comunicarea cu o parte dintre
publicurile externe (clienţi, parteneri)36. Pentru a-și îndeplini rezultatele scontate, ele trebuie să
conţină informaţii relevante, nu doar cuvinte „de umplutură”.37 În general, aceste materiale cuprind
informaţii ce ţin de performanţele organizaţiei şi ale membrilor săi, de programe aflate în derulare și
articole legate de diverse evenimente importante pentru organizaţie, toate având ca principal scop
consolidarea imaginii organizaţiei în conştiinţa publicului.

Frecvenţa de realizare a materialelor poate varia în funcţie de timpul avut la dispoziţie de

departamentul responsabil (departamentul de marketing, de comunicare), putând fi vorba de
newslettere sau reviste săptămânale, bilunare, lunare, trimestriale etc. Distribuţia se realizează atât la
nivel intern, angajaţii fiind cei vizaţi, cât și la nivel extern - există şi organizaţii care aleg să transmită

33
http://www.prwave.ro/index.php?option=com_content&task =view&id=10913&Itemid=117
34
Duck și McMahan, 2009, p. 242
35
http://www.banknews.ro/stire/7454_blogurile _te_ajuta_sa-ti_umanizezi_angajatii.html
36
Newsom, Scott și Vanslyke Turk, 1992, p. 368
37
Newsom, Scott și Vanslyke Turk, 1992, p. 370

25
acest gen de materiale către clienţii, partenerii lor sau doar să le publice pe site-ul organizaţiei, astfel
încât să menţină deschisă comunicarea cu mediul extern. 38

În continuare, rețelele sociale antrenează o modificare nu doar la nivel individual, ci şi la nivel de

grup, de societate şi, implicit, la nivel de organizaţie. Acest lucru se datorează modificărilor survenite
la nivelul setului de valori (calitatea umană este evaluată în funcţie de numărul de prieteni, de
activitatea continuă pe aceste site-uri, de permanenta comunicare prin actualizarea informaţiilor),
precum şi la nivelul modificării percepţiei asupra sentimentului de apartenenţă 39.

Comunicarea prin intermediul acestui tip de reţele reprezintă cea mai în vogă tehnică de comunicare.
Aceasta constă în utilizarea reţelelor sociale (printre cele mai cunoscute se numără Facebook, Twitter,
LinkedIn) pentru a păstra contactul cu publicurile organizaţiei, fie ele interne sau externe. Acestea „au
potenţialul de a transforma relația într-una mult mai globală, mai strategică, bazată pe comunicare
bilaterală şi interacţiune, pe simetrie şi dialog şi responsabilă din punct de vedere social.” 40.
Instagramul și mai noul Tik-Tok impun updatarea în real time.

În ce procese de comunicare a brandului reușesc rețelele sociale să ne ajute? Cum unesc în ceea
ce noi numim campanii online?

1. Înțelegerea poveștii din spatele brandului;

2. Analiza perioadei de comunicare - urmărirea statisticilor oferite de platforma Facebook pentru

îmbunătățirea gradului de penetrare a mesajelor;

3. Adaptarea și integrarea planului de comunicare în funcție de eventuale noi cerințe, noi viziuni,
noi direcții de comunicare;

4. Utilizare site la capacitate maximă site - Definirea unei identități vizuale coerente și atractive
a interfeței website-ului (user friendly, newsletter friendly, SEO friendly, unitate stilistică în
imaginile selectate)- recomandată inserarea unui landing page;

5. Start activitate în mediul online premergătoare activității offline:

- Se va lista o propunere de plan editorial, ce va include frecvența postărilor și tipul de conținut;

- Conținutul necesar va fi discutat, aprobat și realizat din timp, împreună;

- Ședințele foto și video-urile necesare;

6. Evenimentul de lansare online (un eveniment de tipul unei întâlniri cu prietenii – Vine
iepurașul...) ton prietenos - Drag prieten cu savoare, noi îți spunem sus și tare, ne găsești la....;

38
Dagenais și Bernard 2003, p. 292.
39
Duck și McMahan, 2009, p. 244
40
Grunig, 2010, f.p.

26
 7. Relația cu noii și mai vechii prieteni ai brandului va fi menținută prin alte activități, printre
care exclusivitatea;

8. Dacă există un spațiu fizic- Design locație- de identificat un loc ,,instagramabil, ,- loc pentru
poză- pentru personal, pentru oaspeți:

 o volumetrie ornamentală, apoi cadou fotografia;

 consumatorului îi pasă de gust, calitate și preț;

 expunerea produselor- fotografii și filme originale.

Apoi, acest social media trebuie susținut cu activități de marketing online și offline. Și presă. Un mix
care să ducă la succes. Exemple:

1. Atenție! PROMOȚIA NU ÎNSEAMNĂ MAI IEFTIN, CI MOTOARE PORNITE

ÎNTR-O DIRECȚIE BINE DEFINITĂ.
2. STATUT DE CLIENT PRIVILEGIAT: bonusuri și avantaje personalizate, care să
îi confirme pozitia în cercul social. Este, în acelasi timp, o bună strategie de loializare
și menţinere a clienţilor. Acțiuni concrete- o dată pe săptămână primește x gratis.

Ce spun statisticile:

Promovare Online – Clasament 2021 – în funcție de eficiență

Pasaje extrase din ,,Top realizat de SEOmark.ro în funcție de raportul cost/beneficiu și mărimea
audienței potențiale,,41

Noutățile din anul 2021 pentru promovarea online pe Facebook și multe acuze care s-au adus pentru
modul aparent simplu de manipulare a comunităților, nu au reușit să destabilizeze acest ,,ziar online,,

Facebook a rămas în continuare una dintre cele mai eficiente modalități de promovare online care
se ,,upgradează,, constant. În 2019, au apărut ,,Roboții de Chat”, chiar dacă datorită schimbărilor
tehnice și legislative foarte dese, nu vor ajunge mainstream42 prea curând.
Google Search: este principalul segment și serviciu oferit în Adwors. Este de departe si cel mai
scump. Google Display: este celalalt serviciu de promovare oferit de Google Ads. Este serviciul prin
care reclama (poze&mesaje) apare pe site-urile partenere Google. Este o modalitate de promovare
“clasică” și necesită cu totul altă abordare decât Google Search. Poate funcționa independent de
aceasta sau în sprijinul ei (remarketing).

Modalitatea #1 de promovare online – Youtube și video marketing

41
https://seomark.ro/
42
https://en.bab.la/dictionary/english-romanian/mainstream

27
Coroborând informațiile despre tehnicile și instrumentele de comunicare prezentate se poate afirma
faptul că ele sunt extrem de utile în efortul integrator de abordare a segmentelor țintă ale
organizației, însă eficiența lor optimă poate fi obiectivată doar prin armonizarea cu alte tehnici și
instrumente, între care organizarea de evenimente ocupă un loc privilegiat.

Să poți sau mai degrabă să ști folosești Youtube/Video Marketing ca modalitate de creștere a
autorității pentru clienții= lead-urile pe care le AI DEJA sau să atragi persoane noi cu potențial
interes.

Să faci parteneriate cu Youtuberi – vloggeri – care au o audiență mare și care acoperă produsele pe
care le vinzi tu.
Adică, Advertising CU endorsment. Și doar pe canale tematice.

Modalitatea #2 de Promovarea Online – FACEBOOK / INSTAGRAM este declarată ,,Cea mai

bună dacă e să luăm în calcul TOATE aspectele= în prezent, oferă o combinație unică și aproape
imbatabilă de preț & audiența mare & targetare eficientă. Poți să te promovezi la mai toată România
sau poți să îți definești o audiență foarte targetată și nișată. Depinde ce vrei și ce știi să faci.

/43

CAPITOLUL III
43
https://pixabay.com/ro/illustrations/sociale-mass-media-sociale-3064515

28
Studiu de caz- ooo,mama

Creativitatea în promovarea vânzărilor. Promovarea prin publicitate offline și online

Ooo,mama este un proiect personal care are ca pilon o echipă tânără, dinamică, plină de
pasiune, curaj şi entuziasm, care iubeşte şi respectă spiritul autentic românesc şi pune la încercare
întreaga creativitate pentru a readuce la lumină poveşti tradiţionale româneşti în produse promovate
atât prin publicitate clasică folosind toate cunoștințele acumulate, cât și prin evenimente publice, cu
un număr cât mai mare de participanţi, cât și în manieră modernă prin paginile de facebook, sau prin
influencering.

Nu am omis nici listarea în magazine, gândită ca parte a mixului de promovare sau mixul
comunicațiilor de marketing

Am folosit toate relațiile, având o strategie de PR amatoricească, dar pozitivă. Astfel, la una din
celebrele Gale ale emisiunii ,,Români au talent”, în buzunarele sacourilor prezentatorii Pavel Bartoș și
Smiley au purtat batistele ooo,mama.

Am lucrat instinctiv fără să știm care sunt indicatorii la care trebuie să ne uităm, ce înseamna o
campanie simplă, când poate fi bună, când nu e bună, ce sunt și cum construim audiențe și ce
înseamnă o campanie complexă.

Studiez comunicarea tocmai pentru a înțelege mai bine arta de a COMUNICA.

Un antreprenor care se promovează trebuie să persiste până ce publicul află cine și ce este, și care
este afacerea sa, altfel a pierdut toți banii investiți până atunci”, opinează Barnum.44 Îmi place citatul
întrucât aud săptămânal expresii precum „promovare pe o lună” (bine că nu se promovează pe Lună)
sau campanie pilot (gestionată de vreun as englez, fără îndoială) și văd cum decidenții unor afaceri
lansează / blochează campaniile de promovare după horoscop. Sper în explicația cu astrele întrucât
fără temei ar fi și mai grav.

Barnum proceda cu totul diferit: „Am înțeles în amănunt cum funcționează arta promovării, nu doar
la nivelul reclamelor din ziare pe care le-am folosit extensiv și cărora, mărturisesc, le datorez mult
din succesul obținut, ci prin folosirea tuturor circumstanțelor în avantajul meu.” 45

Dar să începem cu începutul-

Am construit identitatea brandului- logo+ slogan+ site+ pagina de social media. Apoi ambalaje,
catalog de produse, campanii de promovare.
44
P.T. Barnum, op. cit, p. 27
45
P.T. Barnum, Life of P.T. Barnum, Buffalo, The Courier Company, 1888, p. 57

29
Ooo, mama- logo- am ales culorile negru și roșu- culori vector, conform noțiunilor de publicitate.

O- e în forma unor gheme de fir românesc/lână, care se repetă, iar mama se citește, se reține ușor.

Copyright: textele, descrierea au fost concepute atent folosind termeni specifici, iar pentru o
indexare google accelerată – s-au folosit tagurile cele mai în vogă în acel moment. Un magazin online
era extrem de scump, prin urmare acțiunile se cobncentrau în call to action-online și finalizare în
magazine - offline. Un handicap destul de mare, chiar dacă site OOO Mama - Site prezentare =
suport vânzări insula mall “Promenada”.

30
Scurtă prezentare:

Așa ne prezentam: ,,Motivele stilizate ale cusăturilor traditionale românești au o bogată încărcătură
spirituală, căci ele conferă purtătorului protecție. Acum puteţi oferi un cadou încărcat de
semnificaţii „neaoş” româneşti.

- Prima campanie offline și online

Lansată sub denumirea- „ Colecţia de înţelepciune populară românească,,- cu îndemnul- (call to
action)-vă invităm să vă răcoriţi cu o porţie de umor şi isteţime românească „din bătrâni”! am
lansat pentru început, 3 modele de tricouri: unul în limba română, unul în spaniolă şi unul în franceză.
Tricou motive antropomorfe:

Text: Dragostea trebuie cucerită, nu cerșită. Colectia de înțelepciune populară românească.

Fotografii

31
PR- vector de imagine: S-a ales actrița Maria Obretin46, ca imagine a brandului.

Catalog de produse

Proiectul a dat curs unei adevărate provocări - aceea de a susţine spiritul şi valorile autentice
româneşti, prin oferirea unor experienţe sau emoții de neuitat, revitalizând prin texte culese din folclor
povești simple, de protecție și ținând cont chiar și de superstițiile popoirului român- vezi textul de mai
sus. Ne-am gândit că vom găsi o comunitate însemnată a iubitorilor de tradiţii româneşti. Și firește,
ne-am gândit că poate avea mult succes!

Produse noi- campanii noi

46
https://ro.wikipedia.org/wiki/Maria_Obretin

32
33
Promovarea prin comunicarea eficientă.

Mixul perfect oferit de publicitatea clasică și PR și promovarea online și offline. Ce am făcut. O

știre!

Pentru antreprenorul român mic, de multe ori bugetul de marketing se rezumă la 0. Nuexistau resurse
pentru a organiza o campanie de publicitate clasică, așa ,,ca la carte,, astfel am recurs la un truc care
ne-a ajutat să înscriem România în Guiness World of Records. Cum anume?

Prin primul festival de stradă din seria evenimentelor dedicate susţinerii valorilor autentice
româneşti „De Dragobete, Iubește Românește!” a fost organizat pe data de 24 februarie 2012 şi a
atras un număr mare de participanţi care au îmbrăţişat tradiţia românească şi au contribuit la scrierea
celei mai mari scrisori de dragoste din lume, record autentificat de Guiness World Records. Astfel,
1468 mesaje de iubire au compus cea mai mare scrisoare din lume, cu dimensiuni de 2 m înălţime şi
4,5 m lungime, depăşind recordul anterior de 1075 de mesaje, atins în SUA. Partenerii din cadrul
evenimentului au fost: ROM, Radio Zu, Cronica Română, Trustul Publimedia (InStyle, The One).

Cu ocazia acestui eveniment public de Dragobete, strada Lipscani a fost transformată într-un
spaţiu al iubirii în care îndrăgostiţii şi-au scris mesajele în cea mai lungă scrisoare de dragoste din
lume. Am activat orgoliul românesc nuanțând mesajul transmis subliminal- antivalentine s day.(CE
SUNT MESAJELE SUBLIMINALE? Mesajele subliminale reprezintă stimuli de diverse forme
(vizuali ori auditivi) care nu sunt percepuţi în mod conştient de către un individ. Aceste mesaje,
pentru a-şi merita numele, trebuie să dureze o perioadă scurtă ori să fie astfel transmise încât creierul
să nu le poată înregistra conştient. Altfel spus, este vorba de informaţie care ajunge la creier, dar
individul nu devine conştient de ea).47 Suntem bombardaţi cu astfel de informaţii în mod curent.
Problema care ne interesează este dacă în situaţia în care cineva decide să ne transmită astfel de
informaţii urmărind anumite scopuri, aceste mesaje ne influenţează în vreun fel deciziile. 48

Trecătorii au devenit personaje din povestea regizată de Vadim Rusu şi au luat parte cu
bucurie la serenade şi poezii de dragoste, la spectacole de magie, au dansat pe ritmuri de acordeon,
tango, vals şi au urmărit spectacolul de stradă „Dragoste cu năbădăi”. Evenimentul a fost promovat
prin intermediul paginii de Facebook, comunicate de presă, anunţuri şi ştiri radio, ştiri online, postere
şi fly-ere distribuite în Centrul Vechi. Din perspectiva acoperirii media, festivalul de stradă s-a
bucurat de peste 30 de jurnalişti prezenţi pe parcursul zilei la Dragobete, ştiri Tv (TVR, ProTV,
47
https://www.scientia.ro/75-homo-humanus/granitele-gandirii/706-cum-functioneaza-mesajele-
subliminale.html

48
https://www.scientia.ro/75-homo-humanus/granitele-gandirii/706-cum-functioneaza-mesajele-
subliminale.html

34
Antena 1, Antena2, Antena3, Acasă TV, DigiTV, PrimaTV, Naţional TV, B1Tv, Realitatea TV,
Kanal D), ştiri în direct, ştiri în prime time, peste 50 de ştiri online, peste 10 ştiri radio şi peste 20
de ştiri în presa scrisă, locală şi centrală.

35
Am generat succes- listarea în magazine- librării. Recunoaștere- cabinetul Președintelui a achiziționat
pentru doamne, eșarfe din mătase cu motive românești.

` Push-ul numărul 2- eveniment pentru români, dar cu target clar spre cei din Diaspora, al
doilea festival de stradă de anvergură a fost „Păcală s-a născut Român”, evenimentul propunându-şi
să readucă la viaţă prototipul românesc Păcală, toţi românii având ascunse sub o mască de naivitate şi
simplitate, îndrăzneala şi ironia usturătoare, darul de a face haz de necaz chiar şi în cele mai grele
momente.

36
 Evenimentul a avut loc pe 20 mai 2012, la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” şi a
avut ca temei recrearea Satului lui Pacală - căsuţe ţărăneşti, meşteşugari, producători din zone
tradiţionale româneşti, ateliere de creaţie asistate de meşteşugari, ateliere de lut prin care participanţii
puteau crea imaginea lui Pacală din lut, accesorii tradiţionale haioase, ateliere de creativitate (doritorii
puteau să croşeteze, să coase, să brodeze) etc. Evenimentul a fost promovat prin intermediul paginii
de Facebook, comunicate de presă, anunţuri şi ştiri radio, ştiri online, postere şi flyere distribuite
stradal.

Pentru realizarea unui eveniment complex şi cu rezonanţă, s-a impus ca echipa să facă
demersuri susţinute de obţinere de finanţări din partea firmelor româneşti, interesate să-şi promoveze
imaginea, produsele şi serviciile în cadrul acestui eveniment cu vizibilitate mediatică ridicată. În acest
sens, au fost concepute pachete de sponsorizare prin intermediul cărora companiile puteau fructifica
comunicaţional şi imagologic activităţile din cadrul evenimentului, susținerea unei prezentări a
companiei pe durata a 10 minute, posibilitatea de distribuire de materiale promoționale în zona
standului propriu de prezentare, expunere media în străinătate prin realizarea de duplexuri live cu
orașele Paris, Londra, Frankfurt, Washington, New York și San Francisco prin partenerul media
Radio Pro Diaspora, inserarea unei short description a profilului partenerului în cadrul transmisiunilor
live din cadrul evenimentului (Radio Pro Diaspora), expunere prin afișaj stradal pe ecranele luminoase
de la Magazinul Cocor, inserarea siglei pe spider-ul din cadrul evenimentului, expunere TV prin
transmisiuni și reportaje din timpul evenimentului, promovare după eveniment - cd-ul evenimentului
cu poze și prezentările evenimentului.

Deși nu a mai fost cu adevărat la înălțimea Dragobete, s-a soldat cu recunoaștere și astfel, de Ziua
Unirii, produsele ooo, mama au ajuns la Bruxelles, au reprezentat România de Ziua Unirii.

37
Târg de Crăciun Bruxelles 2013

38
Ooo, Mama!
Zeste românească de poveste

Creaţiile Ooo, Mama! celebrează spiritul autentic şi pitoresc al României tradiţionale. Fiecare articol
exprimă armonios şi plastic viaţa cotidiană, poartă pecetea inconfundabilă a acestui popor şi
reprezintă patrimoniul cultural al artei casnice româneşti.

Colecţia Ooo, Mama! este o reflecţie asupra stilului nostru naţional în arta decorativă. Simbolurile
culturale utilizate schițează un portret expresiv al portului popular folosind materiale textile de bună
calitate (bumbac satinat, mătase naturală) imprimate digital.

Ooo, Mama! prezintă trei colecții de articole:

1.  O colecție de accesorii vestimentare de inspirație folclorică compusă din eșarfe cu motive

geometrice tradiționale, centuri, bentițe și brățări cu tipare autentice românești;

2.  O colecție de tezaur casnic și patrimoniu birotic, articole clasice: magneți de frigider, căni
decorate cu elemente populare, agende, mape, carnete, semne de carte, brelocuri, insigne;

3.  O colecție de tricouri imprimate digital cu proverbe, maxime, motto-uri românești, expresii

adunate în „Colecția de Înțelepciune Populară Românească” (tradusă în limba engleză,
franceză, spaniolă, germană și chineză), disponibile în print pentru o gamă largă de articole
Ooo, Mama!

Valoarea artistică a colecţiei Ooo, Mama! asigură trăinicia creaţiei populare, protecţie și noroc
purtătorului, aduce belşug casei şi deschide noi drumuri pentru călătorul contemporan.

39
40
Christmas Fair Bruxelles 2013

Ooo, Mama!
Romanian trousseau with a story to tell

Ooo, Mama! celebrates the authentic and picturesque spirit of Romania. Each article is a colourful
expression of daily life which bears the unmistakable mark of our people, a cultural patrimony of
domestic art.

Ooo, Mama! collection is a reflection on national style in decorative art. We use cultural symbols that
portray our Romanian heritage onto digitally printed textiles of great quality, such as satin cotton and
natural silk.

Ooo, Mama! collection is featured into 3 distinct categories:

1.  Folk accessories such as silk scarves digitally printed with geometric patterns, traditional belts
fastened between the hip and the torso, worn around the head as a band or tied around the limbs as
bracelets of good fortune;

2.  A domestic thessaurus of Romanian symbols digitally printed onto fridge magnets, coffee
muggs, office patrimony such as agendas, notebooks, bookmarks, badges, keychains;

3.  A selection of essential pieces in a traveller’s trusseau such as T-shirts printed with words for
the wise who read them, symbols, quotes and Romanian sayings gathered into a Collection of
Romanian Traditional Wisdom, translated into French, Spanish, German, Chinese and English,
available for print on various other souvenirs and trinkets.

Ooo, Mama! collection is firmly rooted into Romanian folklore. Our creations and traditional designs
bring luck to their owner, insure protection, nurture abundance and bring forth new pathways for the
contemporary traveller.

Ne-a fost facilitată prezența în magazinul de souveniruri românești- din aeroport, la 2 hoteluri, un lanț
de restaurante din București și Brașov.

Aceste evenimente au generat imagini și text care au ținut atenția publicului preț de mulți ani!

S-au folosit toate instrumentele care alcătuiesc mixul de pr și comunicare.

41
42
 Cum ne-am departajat? Ce obiective ne-am asumat? Care a fost ansamblul de acțiuni și
mijloace de informare și atragere a cumpărătorilor potențiali?

Campanii integrate – TTL (Through The Line)- publicitate

Demersul nostru a urmărit consolidarea relaţiilor cu publicul nostru ţintă prin realizarea unui
plan etapizat într-un calendar în care să fie cuprinse, în detaliu, toate acţiunile ce trebuie întreprinse.
Am încheiat parteneriate dezvoltând astfel promovarea prin canalele online, cu precădere prin
intermediul reţelelor sociale, al site-ului propriu, al schimbului de bannere electronice etc.
Respectând regulile jocului într-o eră în care comunicarea interumană se rezumă de multe ori la
schimburi de e-mail-uri, de mesaje transmise prin intermediul chaturilor, a blogurilor, a reţelelor
sociale sau a programelor de instant messaging, ori, în cele mai bune cazuri, la conversaţii telefonice
sau videotelefonice, interacţiunea directă a fost ineditul

Am privit evenimentul ca un capitol din strategie de comunicare piramidală, un sistem în

care cei direct implicaţi, participanţii propriu-zişi cu care organizaţia are ocazia de a interacţiona
direct, propagă mesajele receptate în mediul lor imediat. Receptorii primi, (clienții, participanții),
preiau mesajul şi îl transmit mai departe cunoscuţilor, prietenilor, organizaţiilor din care fac parte,
constituindu-se astfel o reţea de comunicare cu puternic impact asupra imaginii organizaţiei.
Importanţa evenimentului ca sursă generatoare de comunicare este cu atât mai mare cu cât
credibilitatea actorilor implicaţi nu este pusă la îndoială, iar acurateţea receptării este net superioară

43
cazurilor în care mesajele organizaţiei sunt filtrate de intermediari 49Un alt avantaj al comunicării
prin eveniment este legat de uşurinţa şi rapiditatea cu care poate fi concepută, de cele mai multe ori,
o acţiune specifică acestei tehnici.

Din perspectiva relaţiilor publice, am folosit instrumentele de comunicare utilizate de

organizaţii din ce în ce mai des şi mai ingenios pentru menţinerea unei relaţii apropiate cu publicurile
lor şi pentru consolidarea imaginii şi reputaţiei organizaţionale. Însă știm bine că principalul
dezavantaj este că această tehnică trebuie să presupună, însă, o anumită frecvenţă pentru a avea efect,
aşa cum subliniază şi Joe Marconi: „Un singur eveniment sau o apariţie poate proiecta o imagine, dar
reputaţia se clădeşte în timp, sugerând de obicei o istorie, o consecvenţă şi un anumit grad de
predictibilitate a performanţei sau a comportamentului.” 50De cele mai multe ori, datorită
caracteristicilor sale, comunicarea prin eveniment permite unei companii să reacţioneze cu rapiditate
pentru a contracara acţiunile concurenţei. promoţională 51Unele evenimente constituie nu numai un
mijloc eficient prin care organizaţia poate comunica cu publicurile sale. Din perspectiva entităţilor
cărora se adresează, comunicarea prin intermediul evenimentelor vizează atât publicurile externe ale
organizaţiei (în special clienţii), cât şi angajaţii şi este considerată a fi de natură strategică, conferind
un avantaj decisiv52. Dincolo de aportul semnificativ de imagine, importanţa utilizării acestei strategii
de comunicare generează o creştere a simpatiei şi a încrederii publicului, dar şi o consolidare a
coeziunii interne (sentimentul de mândrie resimţit de angajaţi pentru implicarea în organizarea unui
eveniment de succes).

Includerea de „atracţii” implicarea unor profesionişti (artişti, designeri, copywriteri, specialişti în

expoziţii etc.); care să capteze atenţia publicului

Pregătirea de suveniruri (nu neapărat scumpe - la un tricou cumpărat, un breloc dăruit).

Posibilitatea de a folosi dosarul de presă- pre și post event. Comunicate, conferința de presă, broșura
de prezentare toate aceste au dus la perfecționarea continuă și constantă.

49
Mătieş și Mihai, 2006, p. 127

50
Marconi, 2007, p. 84

51
Stone, Bond și Blake, 2006, p. 34

52
Boistel, 2005, pp. 37-39

44
45
Cadrul socio-economic de referință. O campanie actuală

“In theory there is no difference between theory and practice. In practice there is.” ― Yogi Berra53

Şi în cazul nostru, teoria SWOT – analizează contextul global al unei organizaţii şi este
benefică pentru identificarea elementelor care dau plus valorii organizaţiei şi acele elemente care pot
perturba organizaţia ca întreg; este reprezentată de identificarea punctelor tari (S), a punctelor slabe
ale organizaţiei (W), a oportunităţilor (O) şi a ameninţărilor (T) cu care aceasta se confruntă 54

Scurt istoric pentru a explica și înțelege contextul și pe cale de consecință prezentul:

În anul 2007, toată presa românească vorbea despre o mare cădere economică declanșată în
Statele Unite ale Americii. Investitorii americani își pierd încrederea în ipotecarea securizată, fapt care
a condus la o criză de lichidități, determinând o injectare substanțială de capital în piețele financiare
din partea Rezervei Federale Americane, a Băncii Angliei și a Băncii Centrale Europene. În acest
context, lipsa pe plan local a instrumentelor financiare „toxice”, precum împrumuturile ipotecare cu
grad mare de risc, i-a făcut pe mulți să spere că România nu va fi afectată de această criză.

Totuși, creșterea economică din România a fost una nesănătoasă, datorată consumului
exagerat bazat pe datorie atât la nivel microeconomic, cât și macroeconomic. Faptul că sursele de
creditare erau dominate de instituțiile finanicare internaționale, care tocmai își pierduseră încrederea
în a oferi împrumuturi, a afectat bugetul de producție și investiții. Astfel, se poate spune că acest
eveniment economic la nivel internațional a fost doar un declanșator pentru o criză internă în
România. Statul român a intrat într-un cerc vicios - din ce în ce mai multe industrii erau afectate,
soluțiile adoptate creau probleme și mai mari, iar producția și vânzarea scădeau drastic. Industria a
fost afectată de scăderea sau chiar anularea comenzilor pentru export şi pentru piața locală, iar,
simultan, consumul populației s-a redus din cauza veniturilor în scădere.

O dată cu aceste diminuări ale vânzărilor, multe companii au considerat oportună reducerea
costurilor cu scopul de a se adapta mediului instabil. În acest sens, una dintre primele victime ale
acestui proces a fost bugetul de marketing. Strategia s-a dovedit a fi inspirată doar pe termen scurt; pe

53
https://en.wikiquote.org/wiki/Yogi_Berra
54
Simona Ponea, Appreciative Management – A Management based on Excellence, Revista Românească pentru
Educaţie Multidimensională, nr. 3, Iaşi, ed. Lumen, 2010, p. 47.

46
termen lung, acestea devenea riscantă deoarece putea conduce la scăderea cotei de piață a
companiilor, a puterii brandului și, implicit, a vânzărilor.

Mai mult, dată fiind situația economică generală, numărul companiilor care și-au alocat un
buget de relații publice a scăzut, după cum s-a redus și numărul companiilor care au externalizat
serviciile de relații publice. Aceasta este una dintre concluziile studiului realizat de Clubul
Companiilor de Relații Publice (CCRP), realizat în colaborare cu compania Daedalus Consulting în
2010.55 Pentru o promovare eficientă, companiile trebuie să investească în brandurile potrivite, în
regiunile potrivite și să trimită mesaje captivante prin canalele potrivite. Conform studiului de
Monitorizare a Investițiilor în Publicitate (MIP) pentru Presa Scrisă, Radio, Online și OOH realizat de
BRAT în anul 2012, publicitatea totală pentru cele 4 medii monitorizată în cadrul MIP a fost de
aproximativ 656 milioane EURO. Cheltuielile de publicitate pe piața românească au ajuns în
2011 la 309 milioane de euro, cu 2% mai puțin decât în anul 2010. Raportul prezintă publicitatea în
medii digitale drept „vedeta” pieței în 2011, când Internetul a depășit outdoor-ul în materie de
cheltuieli de publicitate. Audiența printului a scăzut cu circa 25% în ultimii cinci ani, în timp ce
bugetele alocate pentru publicitatea în print au scăzut cu până la 80-85% (inclusiv discounturile).56

De asemenea, Ogilvy a publicat o analiză comprehensivă intitulată „Optimizarea bugetului de

marketing în perioada recesiunii”. Aceasta cuprinde soluţii de comunicare 360, precum şi diferite
studii de caz care demonstrează consecinţele reducerii, menţinerii sau creşterii cheltuielilor de
marketing într-o perioadă dificilă din punct de vedere economic. Astfel, Ogilvy Group a creat special
pentru advertiseri site-ul www.ogilvyonrecession.com, care oferă soluţii prin care aceştia pot depăşi
situaţiile dificile în mod eficient. Website-ul are secţiuni personalizate în funcţie de aria geografică de
interes - America de Nord, EAME - Europa, Africa, Orientul Mijlociu, Asia Pacific şi America Latină
- şi pune la dispoziţia advertiserilor expertiza pe care Ogilvy o are în toate aceste regiuni 57

În altă ordine de idei, tăierea bugetelor de marketing nu este considerată o soluţie pentru
companii în această perioadă. Criza economică oferă industriei de marketing şi comunicare
numeroase oportunităţi, atât timp cât companiile se concentrează pe inovaţie, sunt de părere numerosi
specialişti in domeniu care au luat cuvântul la conferinţa IAA, "Industria de marketing şi comunicare
şi criza economică", care a avut loc în decembrie 2008.58

55
(http://www.iaa.ro/Articole/Stiri/Clubul-companiilor-de-relatii-publice-a-realizat-al-doilea-studiu-asupra-
imaginii-si-utilizarii-relatiilor-publice-in-romania/3753.html).

56
http://www.brat.ro/mip
57
http://www.iaa.ro/Articole/Stiri/Ogilvy-ofera-solutii-in-perioada-recesiunii/2206.html).
58
http://economie.hotnews.ro/stiri-media_publicitate-5256188-conferinta-iaa-taierea-bugetelor-marketing-
traduce-prin-nu-avem-solutii-criza-ofera-oportunitati-pentru-cei-care-investesc-inovatie.htm

47
 În anul de atunci și până-n 2021, în România, social media sunt intens exploatate, un domeniu
care a luat naștere în Statele Unite, termen nou pentru majoritatea românilor, noua formă de
comunicare şi promovare având la bază interacțiunea persoanelor prin schimbul de informatii din
același domeniu, în cazul de faţă al companiilor și clienţilor, în mediul online. Faptul ca social media
apare la noi în perioada crizei economice, nu îi afectează deloc evoluția, acest domeniu dezvoltându-
se mult până în prezent şi reprezentând reinventarea modalitaților de comunicare, promovare.

Internetul a schimbat modalitățile de distribuție și de promovare ale infomației. Spre

deosebire de trecut, unde informația era diseminată către populației de un nucleu de oameni, acum
fiecare dintre noi are acces la informație și o distribuie mai departe rețelei personale 59. În acest mod,
conexiunile la diversele rețele de comunicare ne transformă în gatekeeperi și arhiviști. Posibilitatea de
a ne informa a crescut considerabil, modificând comportamentul de consum. Efectul ROPO
(Research Online Purchase Offline) și modelul ZMOT (Zero Moment Of Truth) reflectă modul în
care Internetul a devenit o componentă importantă a marketingului și un instrument puternic pentru
consumator 60

Viralizarea este alt proces tot mai întâlnit în sfera publicității locale, clienții vor o execuție
ieftină cu potențial uriaș de viralizare. Din considerente economice, apar campanii construite în jurul
unei singure execuții pe un singur canal, preluată ulterior de alte canale. Spre exemplu, Campania
“Your last journey” creată de agenția Publicis pentru Poliția Română a avut ca obiectiv reducerea
numărului de tineri ce conduc sub influența băuturilor alcoolice. În loc să investească sume imense pe
afișe stradale sau pe spoturi tv, creativii de la Publicis au venit cu o soluție ce a generat un impact mai
puternic asupra publicului țintă. În timp ce tinerii părăseau barurile și se îndreptau spre mașini un grup
de bocitoare îi întâmpina pe ultimul drum. Bocitoarele transmiteau un mesaj puternic, întărit de
prosoapele atârnate de oglinzile retrovizoare ale mașinilor 61. Activarea a fost filmată și postată pe
Youtube, unde a generat în primele zile zeci de mii de vizualizări. După două zile, principalele posturi
de televiziunile au relatat evenimentul în cadrul buletinului de știri. 2,6 milioane de persoane au fost
expuse campaniei într-o săptămână. Spotul de pe Youtube a avut un buget de 5000 de euro, în ciuda
acestui fapt a reușit să aibă o acoperire media de aproape 400 000 de euro. 62 Campaniile de publicitate
trebuie să formeze o conexiune între canalele media, trebuie să formeze o rețea și să indentifice nodul
cel puternic conectat, capabil să propage rapid mesajul dorit. Televizorul treptat se contopește cu
Internetul, iar multe spoturi tv trimit consumatorul pe un site. Interacțiunea cu universul
organizațional trebuie să fie memorabilă, fiecare demers nou al publicității trebuie să împrospăteze
acest univers, fără să-i modifice structura.

59
Qualman, 2009, p. 11
60
http://www.zeromomentoftruth.com/).
61
http://www.iqads.ro/a_23004/de_la_bumti_bumti_la_parastas.html#_=_
62
http://www.iqads.ro/podcast_681/Case_Study_Romanian_ Traffic_Police_Your_last_journey.html

48
 La acest nivel, bugetele reduse au forțat creativii să livreze campanii relevante, cu un
substrat puternic, cu o strategie solidă, capabile să se adapteze pe diverse canale media și să fie
difuzate mai departe. Așa cum am subliniat anterior, practica social media pe piața actuală impune un
nou model de eficiență în promovarea produselor și serviciilor, pe lângă capacitatea sporită de a crea o
campanie cu rol educațional mult mai eficientă decât opțiunile clasice.

Concluzionând, pot spune că produsele propuse de brandul ooo,mama nu-și mai au neaparat
locul în manifestările din comportamentul potențialilor cumpărători. În timpul crizei sanitare se
pierd din ce în ce mai mult obiceiurile de consum.Rămân importante alimentele de bază, cheltuielile
cu

Cum aș promova azi?

Ați auzit de Roboți de Chat? Poate chiar i-ați testat sau ați interacționat cu ei.

- ..Make your brand stand out through understanding your Future Consumers and the
power of Trends. Join today to supercharge your July together with a friend with our
2-for-1 offer that ENDS TOMORROW👇,,
Este mesajul transmis prin neewsletter, automat.

Costul editării, al promovării – ne place sau nu – deși este în creștere pe termen lung, (criza va avea
un efect temporar maxim 1-2 ani cred), este de necomparat cu bugetele necesare pentru alte moduri de
promovare. Asta înseamnă că vor fi forțați să obținem mai mult cu și mai puțini bani. Adică, reclame
mai eficiente. Mesaje mai consistente. Nu mai este foarte eficient să pui o fotografie cu un text și să
aștepți ca DOAR cine e interesat să te contacteze. Contactăm noi clienți. Ieșim în întâmpinarea nevoii
lor. Adică, sa îi intrebi ce vor, cum îi poți ajuta ?

Aș investi doar în campanii extrem de bine targetate, în online, aplicând trucurile din campania South
Pacific, inovatoare și scumpe pe atunci pe atunci, azi- când acestea sunt mai la îndemână ca preț. Aș
folosi în continuare barter.Aș include în logica promovării și influencerii care să poarte brandul. L-aș
moderniza.

49
Concluzii generale

Este momentul comunicării și implicit promovării online.

Pandemia, izolarea, comunicarea de la distanță, zoomurile, canalizează comunicarea spre mediile

online!

Exponentul secolului XXI, social media, impune un nou tip de atitudine, atât în marketing și mediul
de afaceri, cât și pe plan social. Criza economică a reprofilat peisajul activităților de marketing, relații
publice și publicitate, translatându-le către canalele de comunicare care promit costuri mai reduse și
acoperire media mai mare față de evenimentele outdoor, în care sunt incluse și festivalurile de stradă.

Abordarea comunicării ca exigență adaptativă a organizațiilor în raport cu dinamica mediului

extern și a evenimentului ca instrument de comunicare și de poziționare organizațională a adus în
prim plan elemente utile și actuale, susceptibile să devină premise de bază pentru specialiștii din
domeniul organizării evenimentelor corporative și nu numai. Mai mult, radiografierea situației din
realitatea empirică a facilitat înțelegerea în profunzime a unor date și fenomene care caracterizează
momentan cererea și oferta de pe piața de profil.

În primul rând, criza sanitară a avut efecte vizibile și în domeniul comunicării tradiționale,
companiile reducându-și considerabil bugetele destinate departamentelor de comunicare, marketing,
relații publice și publicitate. Adiacent, mulți practicieni din cadrul acestor departamente au fost
restructurați din cauza incapacității organizațiilor de a-și îndeplini obligațiile financiare față de
angajați într-un context economic instabil. Angajații rămași au fost nevoiți să-și asume și sarcinile
foștilor lor colegi, rezultanta directă fiind suprasolicitarea și munca în condiții de stres continuu.

În al doilea rând, constrângerile de ordin financiar au determinat o mare parte dintre

organizații să se orienteze către alte instrumente și medii de comunicare, cum ar fi rețelele sociale
online care și-au dovedit în timp eficiența și gradul mare de acoperire. Deși în nenumărate cazuri
comunicarea directă cu publicurile și segmentele țintă este dezirabilă în fața comunicării mediate de
noile tehnologii, managerii care au dat curs unei analize cost – beneficiu au ajuns la concluzia că
fructificarea avantajelor oferite de media sociale poate constitui o strategie viabilă de abordare a
clienților potențiali și existenți.

În al treilea rând, deși în perioadele anterioare, instrumentele mixului de marketing erau

considerate o prioritate în strategiile comunicaționale ale organizațiilor cu stakeholderii lor, în
perioada actuală, acestea au pierdut considerabil în importanță, în special din cauza costurilor mari, a

50
timpului lung de pregătire, a tuturor resurselor implicate în procesul planificării, organizării,
coordonării și monitorizării lor. În top au rămas canale de comunicare online, predilect către
platformele cunoscute facebook, Instagram, LinkendIn, Tik Tok. În acest sens, misiunea specialiștilor
și firmelor care activează este regândirea de substrat a campaniilor și lansarea unor oferte originale,
dar consonante cu semnalele primite din universul organizațional.

51