UNIVERSTATEA „ ARTIFEX”

FACULTATEA DE MANAGEMENT – MARKETING

SPECIALIZAREA ECONOMIA COMERŢULUI, TURISMULUI ŞI
SERVICIILOR

LUCRARE DE LICENŢĂ

TURISMUL DE CROAZIERĂ

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
Lect.univ.dr. Riana Nicolae

ABSOLVENT:
Adrian Dragnea

BUCUREŞTI
 2020

CUPRINS

INTRODUCERE 3

CAPITOLUL I - TURISMUL DE CROAZIERĂ-

1.1. Clasificări conceptuale. Scurt istoric 5

1.2. Croaziera ca produs touristic 6
1.2.1. Navele de croazieră- particularităţi constructive 9
1.2.2. Tipuri de croaziere 12
1.3. Principalele zone de croazieră 15
1.4. Tendinţe în evoluţia turismului de croazieră 18

CAPITOLUL II – CATEGORII DE TOUR-OPERATORI CARE

COMERCIALIZEAZĂ CROAZIERA

2.1. Tour-operatorii – funcţii şi tipologie 21

2.1.1. Funcţiile tour- operatorului 22
2.1.2. Categorii de tour-operatori 22
2.2. Comercializarea produselor turistice de croazieră de către tour-operatori 24
2.3. Programul turistic al croazierelor 26

CAPITOLUL III – SITUAŢIA ACTUALĂ A TURISMULUI DE CROAZIERĂ

ÎN ROMÂNIA

3.1. Turismul de croazieră pe Marea Neagră 29

3.2. Turismul – flux comercial de-a lungul fluviului Dunărea 31
3.3. Modalităţi de dezvoltare a turismului de croazieră în România 37

CONCLUZII ŞI PROPUNERI 39

BIBLIOGRAFIE 42

ANEXA 1 – TOP 10 – CELE MAI MARI VASE DE CROAZIERĂ DIN LUME 44

ANEXA 2 – DESCRIEREA UNUI VAS DE CROAZIERĂ 48

ANEXA 3 – OFERTE DE CROAZIERĂ IN EUROPA 52

ANEXA 4 – TRASEE DE CROAZIERĂ PE SECTORUL ROMÂNESC 55

ANEXA 5 – INSTRUCŢIUNI ŞI REGULI CE TREBUIE RESPECTATE PE

DURATA UNEI CROAZIERE 61

2
 Motto-ul :”Confortul de acasă pe apă”

INTRODUCERE

Transportul pe apă, ca modalitate de deplasare spre destinaţiile turistice, deşi are o

istorie îndelungată , este mai putin utilizat, datorită caracteristicilor sale. În primul rând, este
vorba de viteza mai redusă de deplasare şi preţurile ridicate; în al doilea rând, folosirea
acestor mijloace este condiţionată de existenţa porturilor şi a unei flote adecvate, componente
costisitoare, a căror dezvoltare necesită eforturi investiţionale mari; în al treilea rând, trebuie
evidenţiat că doar o mică parte a destinaţiilor turistice este situată în vecinătatea locurilor de
acostare şi de aici, necesitatea continuării călătoriei cu alte mijloace.
În acest context, transporturile turistice pe cale nautică au evoluat de la o simplă formă
de călătorie spre una care îmbină deplasarea cu agrementul, dând naştere croazierelor.
În contextul preocupării tot mai mari manifestate atât la nivel regional cât şi la nivel
mondial pentru dezvoltarea durabilă şi gestionarea raţională şi responsabilă a resurselor
naturale, piaţa mondială a turismului de croazieră reprezintă unul din cele mai complexe şi
dinamice sectoare ale economiei mondiale.
Principala motivaţie pentru care am ales să dezvolt această temă în cadrul lucrării de
licenţă este dezvoltarea relativ recentă a industriei turismului de croazieră precum şi evoluţia
spectaculoasă care se manifestă la nivelul celor trei elemente principale ale pieţei de
croazieră: cerere, ofertă şi produs.
Alegerea navelor ca transport turistic a fost, încă de la începutul secolului o opţiune de
consum turistic proprie segmentului cererii de lux. Desigur, existenţa mai multor clase

3
calitative în interiorul aceluiaşi spaţiu de transport a facilitat şi accesul turiştilor cu venituri
mai modeste, deşi tariful plătit pentru o croazieră cu vaporul era destul de ridicat. Atracţia
exercitată de călătoria pe apă ca suport al agrementului şi nu doar ca posibilitate de acces la o
destinaţie turistică a stimulat dezvoltarea şi diversificarea aranjamentelor de croazieră.
Parcul de nave în continuă dezvoltare , creşterea siguranţei transportului, dar mai ales
creşterea capacităţii navelor şi diversificarea tipurilor de nave care oferă condiţii de confort şi
agrement sporite au stimulat cererea turistică pentru croaziere.
Piaţa croazierelor se află astăzi într-o perioadă de dezvoltare continuă, gradul de
utilizare a spaţiului navelor(calculat ca raportul între numărul de zile de pasageri şi numărul
de zile pasageri potenţiali) este de peste 80%, în pofida creşterii numărului de companii
operatoare de croaziere.
Cele două mari pieţe ale croazierelor mondiale sunt bazinul Caraibelor, care reprezintă
circa 28% din oferta de pe piaţa mondială respectivă şi bazinul mediteranean, cu circa 15%
din ofertă.
Piaţa turismului de croazieră şi-a modificat imaginea în ultimii ani de la o piaţă de lux
la o piaţă şi o ofertă de masă, destinată unui public mai larg şi mai tânăr.
Tendinţele recente sunt de scurtare a duratei croazierelor, de combinare a aranjamentelor
aer/mare odată cu liberalizarea transporturilor aeriene şi o diversificare a activităţilor ce se
desfăşoară la bordul navelor. Toate aceste modificări s-au reflectat în alinierea ofertei la
cerere, ceea ce a stimulat circulaţia turistică pe calea maritimă.
Cererea pentru croaziere a devenit din ce în ce mai diversă, cu mulţi tour-operatori
care intră pe piaţă la toate nivelurile, oferind o gamă largă de produse.
Diferitele tipuri de pieţe de croazieră includ croaziere pentru familii, sistem all-
incluse, linii de lux, nunţi şi croaziere tematice. Fiecare tip de croazieră atrage un segment
specific de piaţă şi cu toate pieţele care înregistrează acum creşteri serioase, operatorii pot să
se poziţioneze pe piaţa pe care consideră că se potriveşte cel mai bine lor şi care este cea mai
profitabilă pentru operaţiunile lor.
Croazierele atrag rapid piaţa familiilor deoarece părinţii consideră că, în comparaţie cu
vacanţele terestre, croazierele sunt mult mai libere. Catering-ul pentru această piaţă,
facilităţile pentru copii care există la bordul celor mai noi vase, de la discoteci pentru tineret la
centre virtuale depăşesc serios staţiunile terestre.
Prin avantajele pe care le oferă croazierele ca mod de petrecere a vacanţei- relaxare
totală, distracţie, confort şi siguranţă, piaţa transporturilor navale şi implicit cererea este în
continuă expansiune.
Pe plan mondial, secolul XXI va deschide o nouă eră în turismul de croazieră, în care
se îmbină tradiţia cu tehnologia, design-ul şi viteza. De asemenea, turismul de croazieră
influenţează majoritatea ramurilor economiei, incluzând:
 Porturile de îmbarcare şi de staţionare
 Industria construcţiilor navale
 Reparaţia navelor
 Aprovizionarea cu produse
 Vânzări şi marketing
 Aprovizionarea cu personal navele şi sediile administrative
Prin prezenta lucrare am căutat să subliniez importanţa croazierelor pe plan mondial,
cât şi în România , prezentarea principalelor companii de croazieră, diversitatea şi gradul de
dezvoltare a industriei de croazieră şi contribuţia lor la dezvoltarea economiei, atât europene,
cât şi nord-americane. Gradul crescând de influenţa a turismului de croazieră asupra
economiei determină şi creşterea interesului pentru această ramură a industriei, şi denotă
necesitatea examinării mai detaliate a acestei pieţe şi factorilor ei de influenţă.

4
 Suportul teoretic utilizat la scrierea acestei lucrări mi-au servit cărţile de turism în care
este abordată problema în cauză., cât şi informaţiile găsite în publicaţiile de specialitate.

I. Scurt istoric. TURISMUL DE

CROAZIERĂ

Prima navă destinată în

exclusivitate călătoriilor pentru
pasageri a fost Prinzessin Victoria
Luise(Figura 1.1), construită de către
Albert Ballin, manager al companiei
Hamburg-America Line (HAPAG) și
lansată la apă pe 29 iunie 1900. Nava
a fost special construită cu scopul a
oferi călătorii de agrement în orice
perioadă a anului, în Marea
Mediterană și Orient, când nu existau
curse de pasageri pentru traversarea
Atlanticului din cauza condițiilor
meteorologice nefavorabile. Prinzessin Victoria Luise a fost proiectată să ofere cele mai bune
condiții pasagerilor, iar puntea era amenajată pentru clima caldă prin
Figura 1.1
care urma să treacă nava, evitând structurile necesare pacheboturilor ce traversau nordul
Atlanticului. Toate cele 120 de cabine ale vasului erau de lux, iar la bord pasagerii se puteau
bucura de o bibliotecă, de o sală de sport și chiar de o cameră obscură dedicată fotografilor
amatori. Însuși împăratul Franz Joseph a fost invidios după ce a inspectat nava, dezamăgit de
faptul că era mai lung decât iahtul regal Hohenzollern.
În activitatea turistică internă şi internaţională se practică o gamă largă de forme şi
aranjamente turistice, determinate de modalităţile de satisfacere a nevoii de turism, de
condiţiile de realizare a echilibrului ofertă-cerere, de particularităţile organizării călătoriei. În
multe locuri există oportunităţi pentru
practicarea unor forme speciale de
turism bazate pe atracţii locale
interesante sau neobişnuite.
Succesul primului voiaj
efectuat de Victoria Luise a fost extrem
de mediatizat, astfel că au apărut mai
multe firme concurente cu nave
dedicate în exclusivitate vacanţelor.
O lungă perioadă de timp croazierele s-
au confundat cu navigările, cel mai
adesea cu trecerea Oceanului Atlantic în Americi şi invers. Cu timpul însă , companiile
transportatoare au început o cursă oarbă de atragere a clientelei prin dotarea vaselor cu
obiecte, accesorii şi (Figura 1.2)
chiar încăperi de lux pentru clasele sociale mai favorizate. Cel mai celebru caz de acest fel
este arhicunoscutul Titanic (Figura 1.2) din anul 1912 care la momentul lansării era cel mai
mare vas de croazieră din lume. Acum , nu s-ar clasa nici măcar în primele 50.
În perioada 1920-1933 în timpul perioadei de Prohibiţie şi a Marii Crize Economice
din SUA, numărul de pasageri pe navele de croazieră a crescut datorită faptului că restricţiile
anti-alcool ce erau impuse pe teritoriul SUA nu se aplicau şi pe nave.
5
 Odată cu cel de-al doilea război mondial şi apariţia zborurilor transatlantice,
transportul pe ocean a devenit o opţiune prea scumpă şi prea lentă pentru cei ce doreau să
traverseze Atlanticul, astfel că multe companii au dat faliment. Cele care au rezistat, au făcut-
o transformând navele de transport în nave de croazieră. „ Royal Caribbean” este doar dintre
companiile europene ce au intrat atunci pe piaţă, cu croaziere către Insulele Caraibe, uşor
accesibile din porturile de pe coasta de est a Americii.
Începând din anii 1980 industria croazierelor a început o creştere exponenţială, vasele
de croazieră devenind din ce în ce mai mari.
Turismul de croazieră reprezintă prin conţinutul şi rolul său, un fenomen caracteristic
civilizaţiei actuale , una din componentele majore ale vieţii economice şi sociale ce
polarizează interesul unui număr tot mai mare de ţări.
Receptiv la prefacerile lumii contemporane, turismul de croazieră evoluează sub
incidenţa acestora , dinamica sa integrându-se procesului general de dezvoltare.
La rândul său, prin vastul potenţial uman şi material pe care îl antrenează în dezvoltarea sa ,
ca şi prin efectele benefice asupra domeniilor cu care se interferează turismul de croazieră
acţionează ca un factor stimulator al progresului.
Multe din ţările lumii privesc în prezent turismul de croazieră ca un element important
al strategiilor lor de dezvoltare. De asemenea, turismul de croazieră determină obţinerea unor
efecte directe( venituri nete ale agenţilor economici) şi a unora indirecte prin impulsionarea
celorlalte ramuri şi sectoare ale economiei un aşa numit efect multiplicator al turismului.
Evoluţia actuală a turismului de croazieră este caracterizată de o permanentă înnoire a
ofertei turistice în special prin dezvoltarea unei game de produse turistice noi, superioare atât
din punct de vedere calitativ, cât şi cantitativ.
Dacă la început, datorită preţurilor foarte ridicate, croazierele erau apanajul claselor
sociale cu venituri mari, cu timpul ele au devenit accesibile unor segmente mai largi ale
clientelei turistice. Acest lucru a fost posibil ca rezultat al dezvoltărilor tehnologice, care au
permis, pe de o parte, reducerea costurilor de exploatare şi corespunzător, a preţurilor, iar pe
de altă parte, o diversificare a producţiei de nave din punctul de vedere al tipului, capacităţii,
confortului, siguranţei, cu efecte asupra înzestrării cu astfel de mijloace şi a lărgirii ofertei de
servicii.
În concordanţă cu aceste evoluţii, dar mai ales ca urmare a avantajelor pe care le oferă
croazierele ca mod de petrecere a vacanţei – relaxare totală, distracţie, confort şi siguranţă,
piaţa transporturile navale este în continuă expansiune; ritmurile de creştere a cererii faţă de
această formă de călătorie au fost devansate, în ultimul deceniu, doar de cele ale
transporturilor aeriene.
Serviciile oferite clientelei în domeniul transporturilor navale pot fi subdivizate în :
- curse(rute) de linie,
- linii de croazieră,
- deplasări scurte(ferry) sau mini-croaziere,
- călătorii(excursii) în interior pe râuri, lacuri, canale,
- călătorii individuale cu vase de agrement, proprietate privată sau închiriate.

Deşi toate tipurile de prestaţii se regăsesc în derularea călătoriilor turistice, ele au

importanţă diferită, iar unele dintre acestea, precum deplasările individuale cu vase de plăcere,
trebuie considerate mai degrabă servicii de agrement. De asemenea, într-o accepţiune largă,
în categoria croazierelor sunt incluse atât liniile de croazieră, cât şi călătoriile în interior pe
râuri, lacuri şi canale sau deplasările scurte.
În ultima perioadă, asupra turismului au acţionat o multitudine de factori, care i-au
îndreptat evoluţia spre concretizarea lui drept un fenomen de masă. În mod particular,
turismul de croazieră, accesibil cândva doar claselor sociale cu venituri ridicate, s-a modificat

6
sub incidenţa diverşilor factori, devenind un produs de masă, destinat unui public larg.
Însemnând , în acelaşi timp, un model de tehnologie şi o destinaţie de vacanţă.
Turismul de croazieră are mai multe funcţii: comercială, de agrement, politică şi
socială. Prin facilitarea legăturilor între state se obţine o mai bună comunicare şi se dezvoltă
comerţul. Cea mai importantă funcţie a turismului de croazieră pare să fie cea de agrement, de
relaxare. În general , oamenii apelează la vasele de croazieră în vacanţă, pentru a-şi oferi clipe
memorabile, încercând să combine într-un mod cât mai confortabil nevoia de a călători cu
dorinţa de cunoaştere.

II. Navele de croazieră – particularităţi constructive

În industria mondială turismul naval a apărut încă cu mulţi ani în urmă, evidenţiindu-se ca un
mijloc de transport şi de transportare a mărfurilor foarte ieftin, însă noţiunea de croazieră a
apărut ceva mai recent şi se impune pe piaţă cu paşi repezi.
Apărute la sfârşitul secolului al XX-lea, navele de pasageri au cunoscut o dezvoltare
explozivă la acea vreme.
Se deosebesc două categorii de nave de pasageri : maritime şi fluviale.
Navele de pasageri maritime sunt utilizate pentru transportul pasagerilor şi coletelor
între porturi situate pe ţărmurile mărilor şi oceanelor.
Navele de pasageri maritime se clasifică în :
- nave de linie(pacheboturi) care deservesc regulat aceeaşi cursă între două sau mai
multe porturi maritime;
- nave de croazieră – utilizate pentru călătorii de agrement; navele de croazieră
operează cea mai mare parte pe rute pe care pasagerii revin la portul de plecare
astfel încât porturile de escală sunt, de obicei, într-o regiune determinată de un
continent;
- nave mixte de pasageri şi mărfuri.
Navele de pasageri fluviale , diferă foarte mult în funcţie de ţara constructoare, fluviul
pe care navighează, având următoarele tipuri reprezentative:
- nava fluvială de pasageri de linie sau de cursă lungă cu o capacitate de transport de
300-400 pasageri . Pescajul este redus la 1,5-1,7 m pentru a putea naviga în
amonte pe fluvii şi afluenţii acestora. Aceste nave se disting prin confortul oferit
pasagerilor având numeroase amenajări interioare( cabine cu paturi, restaurante,
baruri, piscine) amplasate pe cele 4-5 punţi;
- nave fluviale de pasageri locale sau de cursă scurtă cu o capacitate de transport de
100-300 pasageri. Efectuează transporturi de pasageri între două sau mai multe
porturi apropiate cu durată de transport de câteva ore. Din acest motiv aceste nave
sunt dotate numai cu saloane de clasa I şi II;
- hidrobuzul este o navă de dimensiuni mici destinată transportului local de pasageri
sau excursii scurte de cca 1 zi pe fluvii, lacuri sau zonele litorale, cu o capacitate
de 30-40 pasageri. Timoneria este situată într-o suprastructură centrală având câte
un salon de o parte şi de alte;
- navele fluviale de pasageri de viteză mare sunt nave speciale cu aripi portante
sau cu pernă de aer, având o capacitate de 15-20 pasageri.
Nava de croazieră este o navă de pasageri pentru călătorii de agrement în care
călătoria însăşi şi facilităţile oferite de navă sunt o parte integrantă a acesteia. Navele de
croazieră operează în cea mai mare parte rute pe care pasagerii revin la portul de plecare,
astfel încât porturile de escală sunt, de obicei, într-o regiune determinată de un continent.
Acestea sunt din ce în ce mai utilizate în detrimentul marilor pacheboturi.

7
 Cele mai mari nave de pasageri din lume sunt navele de croazieră. Singurele vase ce le
depăşesc în dimensiuni şi tonaj sunt imensele tancuri petroliere şi mineraliere.
În perioada 1920-1933 în timpul perioadei de Prohibiţie şi a Marii Crize Economice
din SUA, numărul de pasageri pe navele de croazieră a crescut datorită faptului că restricţiile
anti-alcool ce erau impuse pe teritoriul SUA nu se aplicau şi pe nave.
Piaţa construcţiilor pentru navele de croazieră este dominată de trei companii europene
şi o societate din Asia:
- STX Europe din Norvegia, cu două şantiere navale:
-STX Europe( fosta Aker Yards-Kvaerner Masa-Yards-Wartsila,
-Valmet şi şantierele navale din Rauma), în Finlanda.
-Aker Yards France( Chantiers de L’Atalntique) în Franţa
- Fincantieri din Italia.
-Meyer Werft din Germania
-Mitsubishi Heavy Industries din Japonia.
Croazierele au devenit o parte importantă a industriei turismului, contabilizând numai
în SUA, în anul 2015, 40 de miliarde de dolari şi peste 18 milioane de turişti transportaţi în
întreaga lume.
Creşterea rapidă a industriei a dus la construirea a mai mult de 15 nave de croazieră pe
an pentru clienţi din America de Nord sau Europa. Pieţele mai mici, cum ar fi regiunea Asia-
Pacific, sunt în general deservite de nave de croazieră mai vechi. Acestea sunt înlocuite de
nave noi în zonele de creştere ridicată.
În prezent cele mai mari nave de croazieră sunt MS Oasis of the Seas şi MS Allure of
the Seas aparţinând Royal Caribbean Internaţional.
Clasificarea vaselor de croazieră sau evaluarea unui vas de croazieră se bazează pe un
sistem de 6* , până 1* unde:
- 6 ****** semnifică excepţional în toate sensurile;
- 5 ***** semnifică excelent
- 4 **** semnifică foarte bun
- 3 *** semnifică bun
- 2 ** semnifică satisfacător
-1 * semnifică facilităţi limitate.

Un vas de croazieră poate obţine maximum 2.000 de puncte, în funcţie de standardele

de navigaţie. Din cele 2.000 de puncte, 25% se acorda pentru performanţele navei şi includ
mentenanţa, siguranţa navigaţiei, facilităţile de care dispune, spaţiul util; 10% sunt acordate
pentru cazare, unde este evaluat numărul de cabine standard, apartamente şi camere de lux.
Raportul echipaj /pasageri este foarte important în evaluarea vasului, aici fiind vorba
de numărul de persone care asigură serviciile pentru un turist. Bucătăria vasului reprezintă
20% din punctele de evaluare, iar aici se ţine de locul de servire a mesei, de calitatea
saloanelor, de bufetele şi barurile auxiliare, ospitalitatea personalului, gama de produse din
meniu. Facilităţile de distracţie reprezintă 5% din punctaj, 20% serviciile de la bord, iar
experienţa echipajului, care este foarte importantă, reprezintă restul de 20%.
Cotarea vaselor de croazieră se face în funcţie de standarde MEG( Maritime
Evaluation Group), organism internaţional care acreditează toate tipurile de nave maritime.
În prezent, vasele de croazieră au ajuns la standarde cu adevărat uimitoare, devenind
din ce în ce mai mari, iar luxul a devenit obligatoriu. Dacă la început croazierele erau centrate
în jurul Insulelor din Caraibe, Alaska şi Mexic, acum acestea sunt efectuate pe tot globul. De
asemenea există în prezent vase de croazieră cu peste 3000 de pasageri la bord care tind să
ofere ineditul adevărat şi un sejur de neuitat.

8
 Navele de croazieră oferă şi programe pentru sărbătorirea unor momente speciale ca:
nunţi, aniversări. Pentru persoanele aflate în luna de miere şi cuplurile aniversare se oferă
mese romantice, paturi duble, flori, ciocolată şi şampanie în cabină.
Încă de la început vasele de croazieră s-au luptat pentru a deţine supremaţia în
popularitate, dimensiune şi opulenţă. În fiecare an, sunt construite nave mai mari,
transformând vasele în fascinante oraşe plutitoare. (ANEXA NR.1 - Top 10 –Cele mai mari
vase de croazieră din lume ).
Industria europeană a călătoriilor cu vase de croazieră continuă trendul ascendent la
nivel global. Un total de 4,9 milioane europeni şi-au rezervat călătorii cu vase de croazieră
anul trecut, număr ce reprezintă o creştere cu 50% faţă de acum cinci ani.
Numărul pasagerilor la nivel european reprezintă, astfel, 30% din totalul celor înregistraţi la
nivel mondial, după cum arată ultimele rezultate publicate de asociaţia patronatelor din
domeniu.
Italia este cel mai mare centru industrial european al construcţiilor de vase de
croazieră, ajungându-se ca, în 2014, aici să se construaiscă jumătate din noile ambarcaţiuni de
acest fel. Pe de altă parte, Italia continuă lupta pentru supremaţie cu Grecia pe segmentul
celor mai populare destinaţii, cele două ţări având o cotă de piaţă de 21% din totalul european,
iar Spania este pe locul trei cu un procent de 17,3%.
Conform prognozelor, numărul turiştilor din acest segment al vaselor de croazieră va
creşte cu 5,4% anul acesta, faţă de anii trecuţi.
Există planuri de construire a unui vas gigant de 250.000 tone, cu o capacitate de
6.200 oameni care se va chema „ America World City”.Companiile de croaziere depun
eforturi mari pentru a diferenţia produsele, astfel , unele companii şi-au concentrat atenţia pe
organizarea de croaziere tematice, altele ca Disney Corporation cu cele două vase de 85.000
de tone(Disney Magic şi Disney Wonder) s-au orientat spre familie, în timp ce alţi operatori
au experimentat noi tipuri de ambarcaţiuni.

III. Croaziera ca produs turistic-Prezentarea activităților

Croaziera reprezintă un produs turistic (pachet de vacanţă) constând în petrecerea

sejurului la bordul unei nave special amenajate, oferindu-se călătorilor nu numai un voiaj
maritim obişnuit, ci şi unele tratamente şi condiţii de agrement deosebite, precum şi vizitarea
unor porturi şi localităţi în afara graniţelor ţării, în conformitate cu itinerarul stabilit în
prealabil.
Croaziera se poate constitui atât într-un produs turistic distinct, cât şi într-un element
component al acestuia, sub forma unui circuit complet sau ca deplasare pe un traseu parcurs
iniţial, rezultat al asocierii şi independenţelor dintre zonele de interes turistic vizitate şi
serviciile de bază şi suplimentare oferite la bordul navei.
Serviciile de bază nu mai sunt suficiente pentru al determina pe potenţialul turist să
achiziţioneze un produs turistic, indiferent de tipul acestuia. Serviciile suplimentare sunt cele
care deţin un rol determinant în selectarea unei destinaţii sau a unei nave de croazieră.
În comparaţie cu vacanţele tradiţionale, croaziera oferă avantaje clare dintre care cel
mai evident este schimbarea de decor din fiecare zi. Totodată permite străbaterea unor mari
distanţe pe nesimţite şi vizitarea în timp record a unor locuri cu o natură, cultură şi civilizaţie
extrem de diverse. De aceea, croazierele au cel mai înalt procentaj de clienţi satisfăcuţi decât
orice alt tip de vacanţă.
Deoarece croaziera se întinde pe o perioadă de timp mai îndelungată , pasagerii intră
în contact cu diferite tipuri de oameni din toată lumea şi cu stiluri de viaţă variate, ceea ce
arată latura socială a acestui turism.
9
 Croazierele nu sunt vacanţe sezoniere; practic nu există „ sezon mort” decât pentru
destinaţii ca Marea Nordului, Alaska sau America de Sud. În Mediterană se fac croaziere tot
timpul anului, la fel şi în Caraibe, cu excepţia lunilor septembrie şi octombrie, când există
furtunile tropicale.
Având în vedere faptul că se află în continuă mişcare, departe de ţărm, vasele de croazieră
trebuie să ia în considerare toate nevoile celor de la bord, să le ofere toate facilităţile, în
funcţie de categoriile de vase( personal, pasageri, oameni de afaceri, VIP-uri, etc.).
În combinaţie cu transportul turistic aerian, rezultă un aranjament turistic denumit „ fly-
cruise” ce permite pasagerilor să atingă puncte de îmbarcare în vase rapide şi să revină, la
domiciliu, tot mai rapid la sfârşitul croazierei, prin continuarea drumului pe calea aerului.
Croazierele au apărut în anii ’60 în Statele Unite ale Americii şi au devenit o parte
importantă a industriei de turism. Sunt cele mai vechi căi de comunicaţii, după „ drumurile
naturale" de pe uscat, care au asigurat legăturile comerciale şi schimbările de valori atât în
cadrul continentelor, cât şi între continente.
Turismul de croazieră se referă la timpul petrecut pe un vas cum ar fi navigarea cu
flotă , croazierele lungi, croaziere pe râuri, navigare cu yachturi decapotabile sau charter cu
yacht. Totuşi, raportul acestui segment de piaţă se axează în special pe croazierele pe mare.
La începutul secolului XX, croazierele reprezentau un produs turistic de lux, accesibil
doar claselor sociale cu venituri ridicate. În prezent, turismul practicat cu mijloace de
transport acvatice şi-a modificat imaginea, devenind un produs de masă destinat unui public
mai larg şi mai tânăr. Principalul factor care a făcut posibil această evoluţie este progresul
tehnologic, care a promis, pe de o parte, reducerea costurilor de exploatare şi corespunzător, a
preţurilor, iar pe de altă parte, o diversificare a producţiei de nave din punctul de vedere al
tipului, capacităţii, confortului, siguranţei.
Cererea pentru croaziere a devenit din ce în ce mai diversă, cu mulţi tour-operatori
care intră pe piaţă la toate nivelurile, oferind o gamă largă de produse. Diferitele tipuri de
pieţe de croazieră includ croaziere pentru familii, sistem all-inclusive, linii de lux, nunţi şi
croaziere tematice.
Rezervarea pe un vapor de croazieră începe prin alegerea cabinei. Această alegere
depinde de :
 numărul de pasageri care doresc să stea împreună;
 facilităţile sanitare;
 preţul care trebuie plătit,
 poziţia cabinei pe vas.

Croaziera ca agrement turistic

Croazierele vizează un pachet de servicii de vacanţă prestate în cadrul unui hotel

plutitor. Relaxarea totală şi varietatea porturilor vizitate sunt condiţiile principale puse de
mulţi turişti, iar companiile care asigură aceste croaziere sunt foarte solicitate.
Croazierele prezintă câteva avantaje pentru turişti:
 servirea mesei se poate face 24 de ore din 24, de la mic dejun consistent la
cină;
 un steward se ocupă de cel mult doi pasageri;

10
  turiştii au o gamă largă de posibilităţi de divertisment: baruri, restaurante, sală
de fitness, cinema şi casino;
 posibilitatea
baluri,concerte);
 varietatea programelor
turistice
prevăzute a fi
vizitate;
 comoditatea călătoriei
călătoriei;
 schimbarea de decor în fiecare zi.
Cu toate că este
posibil să se cumpere o
croazieră pe componente,
cele mai multe dintre ele
sunt vândute ca şi
pachet complet. Acest
pachet conţine:
 Cazarea pe vas;
 Trei mese zilnice cu serviciu complet( mic-dejun, prânz şi cină) şi alternativ
mic-dejun, prânz şi bufete seara sau all incusive la bord. Pe cele mai multe
vase, room service pentru masă nu costă nimic în plus. Multe vase oferă, de
asemenea, alte opţiuni, cu ar fi: mic-dejun dis de dimineaţă, evenimente înainte
de prânz ce includ ceai, snacks cu pizza, petreceri cu îngheţată, vin degustări
de brânză şi picnicuri în aer liber.
 Toate distracţiile de la bord, inclusiv muzică, dans, show-uri în localurile de
pe vas, discoteci, formaţii ce cântă live, cluburi de noapte, karaoke şi filme.
 Sporturi şi facilităţi de recreere pe vas, inclusiv înot în piscină, club de sănătate
şi sală de exerciţii, plimbări şi pistă de jogging, jacuzzi, saună, bibliotecă, sală
de jocuri şi facilităţi pentru îngrijirea copiilor în săli amenajate special, Centru
SPA(tratamentele de relaxare și frumuseţare) şi câteva sporturi speciale care
costă în plus precum surfing , plimbare cu Jet Ski sau kayak-ul.

 Toate activităţile de la bord, inclusiv casino(extra cost), jocuri şi concursuri la

bord, lecturi, demonstraţii şi programe pentru copii(baby-sitting-costă în plus).
 Opririle din porturi trecute în itinerar. Drumurile în excursii din şi către port.

11
  Transferurile ( cele terestre) din aeroport către navă şi de la navă către
aeroport. Cheltuielile de port nu sunt incluse de obicei în preţul croazierei;
acestea vor fi trecute specificate pentru fiecare croazieră.

Pentru persoanele foarte ocupate, care nu pot lipsi de la serviciu mai mult de o
săptămână, croazierele sunt formula ideală pentru vacanţe în orice moment al anului, chiar şi
pentru perioade foarte scurte(există croaziere de week-end şi alte itinerarii care merg de la 5 la
9 zile). Deşi conceptul de „ business cruise” este încă într-o fază incipientă, îmbinarea de
relaxare şi confort pe care o poate oferi o croazieră face din aceasta un adevărat rezervor de
posibilităţi pentru întâlniri de afaceri, conferinţe, fiind asigurate condiţiile de desfăşurare( fax-
uri, hărţi, microfoane, centre computerizate, copiatoare, spaţii de transmisie-recepţie,
Internet).Unele linii de croazieră asigură secretare, translatori şi coordonatori de întâlniri.

1.3.2.Tipuri de croaziere
Croazierele turistice, sunt una din ramurile turismului de croazieră care au atins
apogeul în perioada contemporană, devenind astfel sejurul cel mai luxos existent vreodată.
Oamenii caută din ce în ce mai mult tentaţii noi cu amintiri de neuitat, tind spre ceea ce nu s-a
mai trăit până acum.
Organizaţia Mondială a Turismului(O.M.T.) defineşte turiştii ca fiind persoanele ce
„călătoresc sau locuiesc în locuri din afara zonei lor de reşedinţă permanentă pentru o durată
de minimum douăzeci şi patru de ore dar nu mai lungă de un an consecutiv, în scop de
recreere, de afaceri sau altele nelegate de exercitare nei activităţi remunerate în localitatea
vizitată”.
Turismul de croazieră a înregistrat o dezvoltare uimitoare în ultimii ani. În prezent
acesta înregistrează cea mai rapidă dezvoltare din întreaga industrie internaţională.
Piaţa croazierelor, de altfel una foarte generoasă, şi-a împărţit destinaţiile temeinic,
pentru a permite oricărui pasionat să-şi aleagă mai bine genul călătoriei. Prima împărţire a fost
făcută după tipul întinderii de apă pe care se desfăşoară voiajul. În industria croazierelor se
deosebesc câteva tipuri de croaziere: fluviale, maritime, pe oceane, canale, strâmtori.(fig.1.)

CROAZIERELE

MARITIME FLUVIALE COMBINATE

Fig.1.3.
Tipologia croazierelor

În funcţie de numărul pasagerilor, mărimea şi confortul navelor, calitatea serviciilor,

durata călătoriei, tipologia agrementului, se disting :
 Croaziere de vacanţă ( nave de mare capacitate, 1000-2000 pasageri, itinerarii
medii de circa 7 zile, clientelă diversă, destinaţii obişnuite);
 Croaziere de lux (nave de capacitate mai mică, 150-900 pasageri, inventar de
lux, confort superior, personal cu înaltă calificare, itinerarii de 14-30 zile);

12
  Croaziere exotice sau de aventură ( nave cu capacitate mică, destinaţii
originale, turişti amatori de exploatări, servicii specifice, personal cu instruire
specială, scufundări, etc.).

Destul de recente şi tot mai solicitate sunt croazierele tematice, care îmbină educaţia
cu vacanţa. Esenţa unei croaziere cu obiectiv tematic ţintă poate fi : arta culinară cu un anumit
specific, istoria, arta fotografică, astronomia sau orice alt domeniu ce poate atrage un număr
suficient de mare de persoane cu interese comune.
Cele mai mari companii de croazieră pe plan mondial sunt:
 Royal Carribean Cruise Line,
 Carnival Cruice Line,
 Cunard Line,
 Costa Cruise Line,
 Norwegian Cruise Line,
 Princess Cruises,
 Holland America Line,
 MSC Cruise.
În general, rutele cele mai mari din lume sunt localizate în şapte regiuni ale globului şi
anume:
 Caraibele, Bermuda şi Bahamas, incluzând coasta Americii Centrale şi de Sud;
 Vestul coastei Americii de Nord, Mexic, SUA( inclusiv Alaska) şi Canada,
plus rutele de tranzit ale Canalului Panama;
 Mediterana, divizată în sectoarele de vest şi cele de est;
 Insulele din Pacific şi Orientul Îndepărtat;
 Marea Baltică, capitalele Europei de Nord şi Capul de Nord;
 Africa de Vest şi insulele atlantice Canare, Madeira şi Azore;
 Înconjurul lumii.

Există de asemenea un interes mărit pentru croazierele în jurul Marii Britanii, prin
Shetland, Orkney, Hebridean şi insulele Feroe, incluzând vizite în avanposturi atât de
îndepărtate ca Sf. Kilda, care nu mai are o populaţie permanentă.
Majoritatea croazierelor au loc, totuşi fie în Mediterană, fie în Caraibe. Aceste două
regiuni atrag peste 60% din toate croazierele, iar regiunile scandinavice şi baltice cam 10%.
Majoritatea acestor rute sunt sezoniere, acestea însemnând că organizatorii de croazieră ar
putea să fie obligaţi să-şi mute navele dintr-o regiune a globului într-alta pentru a cumula
avantaje în perioadele de vârf ale cererii de croaziere. Aceste mutări sunt numite voiaje de
poziţionare şi asigură linii de oportunitate de a vinde aceste călătorii drept croaziere lungi, sau
chiar linii de voiaj în care sunt implicate transatlantice.
Croazierele în Marea Baltică şi în Capul de Nord, de exemplu, sunt realizate în timpul
verii emisferei nordice. Acest lucru este valabil şi pentru croazierele în Alaska, care profită de
instabilitatea politică a unor rute din Mediterană.
Caraibe beneficiază, de asemenea, de apropierea insulelor de continentul american ca
şi climatul care permite efectuarea de croaziere în timpul anului, deşi climatul temperat al
iernii realizează cel mai mare nivel al cererii. Porturile din Florida, cum ar fi Fort Lauderdale,
Miami/Port Everglades şi port Canaveral au devenit, de departe, baza cea mai importantă a
industriei mondiale de croaziere. Multe destinaţii care îşi dezvoltă produsele sau sunt pe cale
să se stabilească destinaţii turistice încearcă deseori să atragă vasele de croazieră care să
poposească în porturile lor. Deşi nu se generează venituri prin cazare, vizitatorii care sosesc
pot cheltui bani în pieţele locale şi magazinele de suveniruri.

13
 Cuba atrage vasele de croazieră în apele sale şi alte destinaţii care apar , cum ar fi
Libia.
Un consorţiu maltez doreşte să construiască cel mai mare terminal de linie pentru
croaziere în portul Valetta, Malta. Aceasta ar ajuta insula să atragă cele mai importante şi mai
mari vase de croazieră. Croaziere speciale către locaţii de altfel inaccesibile sau locaţii care
sunt dificil de atins pe cale terestră sunt o piaţă nedezvoltată, care, totuşi, au înregistrat o
creştere semnificativă în ultimii ani.
Căutarea unor destinaţii noi şi a unor croaziere mai aventuroase a condus la
deschiderea de noi rute pe coasta de est a Africii, inclusiv Madagascar, Seychelles şi
Maurutius şi insulele indoneziene. Companii ca Nobla Caledonia sau Jules Verne au introdus
în premieră croazierele în insulele Pacificului şi voiaje în regiunile artice şi antartice, de multe
ori folosind ambarcaţiuni mai mici. Navele ruseşti cu carene special întărite sunt folosite
pentru a funcţiona în regiunile polare.
Rutele lungi au devenit de asemenea populare prin adoptarea conceptului fly-cruising.
Singapore, în special, este căutat ca bază de extindere pentru piaţa mondială de croaziere,
care-şi îndreaptă acum atenţia spre atracţiile din Orientul Îndepărtat.
Cu obiectivele lor atractive, culturi variate şi mărturii istorice unice, Europa şi
Mediterana rămân destinaţii de croazieră populare.
Evenimentele mondiale au determinat câteva linii de croazieră să se îndepărteze de
Mediterana estică, realizând itinerarii în puncte suplimentare din Mediterana de Vest, Italia,
Spania, Marea Britanie, Marea Baltică şi nordul Europei.

1.1. Principalele zone de croazieră

Grecia este principala zonă de croaziere de pe planetă dispunând astăzi de o întreagă

reţea de porturi care asigură servicii operaţionale specifice.
Croazierele trebuie organizate pe circuite care oferă condiţii meteorologice favorabile
pentru siguranţa şi plăcerea voiajului. Acestea sunt împărţite în croaziere maritime şi
croaziere fluviale.

14
 CROAZIERE MARITIME
ZONE GEOGRAFICE

LARGUL COASTELOR CARAIBE ŞI

NORVEGIENE (vara) ANTILE (iarna)

MAREA POLINEZIA
MEDITERANĂ FRANCEZĂ
(primăvara şi toamna)

MAREA NEAGRĂ ZONA ASIEI DE

SUD-EST

Fig. 2: Croaziere maritime - principalele zone geografice

CROAZIERE
FLUVIALE
ZONE GEOGRAFICE

EUROPA
RIN, RHONE, DUNĂRE, VOLGA

AMERICA
MISSISSIPPI, AMAZON

AFRICA
NIL

Fig.3: Croaziere fluviale - principalele zone geografice

Fără îndoială că anul 2010 a reprezentat un mediu nu tocmai favorabil nu numai

pentru membrii CLIA, dar şi pentru toate ramurile economiei. Cu toate acestea, membrii
CLIA sunt ferm convinşi că vor putea să ţină piept tuturor obstacolelor care le vor apărea,
bazându-se în primul rând pe industrie, care planifică din timp şi investeşte capital în viitor,
dovadă fiind numeroasele comenzi de construcţie a noilor nave de croazieră până în 2012,

15
care îşi vor aduce aportul în reînvierea economiei” a spus Terry L. Dale, preşedintele CLIA.
„Varietatea de croaziere propuse, dă posibilitatea consumatorilor de a-şi alege anume vacanţa
care le convine şi din punct de vedere financiar, chiar şi în timpul crizei financiare.”
Din 1980 până în prezent, perioadă în care au fost înregistrate mai multe decline
economice, creşterea medie a industriei de croazieră pe an constituie 7,4%. Aproximativ 13,2
mln. pasageri au călătorit în 2009, faţă de 12,56 mln. în 2008, iar pentru 2010 se estimează
circa 13,5 mln. pasageri, creştere de 2,3%.Cu toate că criza economică poate avea
repercusiuni asupra consumului de croaziere, statisticele dau speranţă companiilor de
croazieră că cererea va creşte. Conform Portofoliului CLIA Pieţei Croazierelor pentru 2008,
aproape 34 mln. de americani au planific vacanţe de croazieră pentru următorii 3 ani.
În 2009 flota CLIA a întâmpinat 14 vase noi de croazieră, şi anume:
 American Cruise Line: Independence, 104 pasageri (August);
 AMAWATERWAYS: Amadolce, 148 pasageri (Aprilie) şi Amalrya, 148 pasageri;
 Carnival Cruise Line: Carnival Dream, 3,646 pasageri (Septembrie);
 Celebrity Cruises: Celebrity Equinox, 2,850 pasageri (vara anului 2009);
 Costa Cruises: Costa Luminosa, 2,260 pasageri (Iunie) şi Costa Pacifica,3,000
pasageri (Iunie);
 MSC Cruises: MSC Splendida, 3,300 pasageri (Iulie);
 Pearl Seas Cruises: Pearl Mist, 210 pasageri (Iulie)
 Royal Caribbean International: Oasis of the Seas, 5,400 pasageri (toamna anului
2009);
 Seabourn Cruise Line: Seabourn Odyssey, 450 pasageri (Iunie);
 Silversea Cruises: Silver Spirit, 540 pasageri (Noiembrie);
 Uniworld Boutique River Cruise Collection: River Beatrice, 160 pasageri(Martie) şi
River Tosca, 82 pasageri (Aprilie);
 Trei nave au părăsit flota CLIA în 2009:Celebrity Galaxy, MSC Rhapsodyşi NCL’s
Norwegian Majesty.
Anul 2009 a fost marcat de continuarea diversificării şi lărgirii operaţiunilor de
croazieră. În timp ce Marea Caraibelor, Alaska şi Europa au rămas favorite, tot mai multe
companii de croazieră şi-au planificat intensificarea prezenţei lor în alte părţi ale lumii , cum
ar fi: Asia, Oceanul Indian şi Africa, Amazon şi Brazilia, Orientul Apropiat şi Arctica,
incluzând insulele Newfoundland şi Groenlanda
În limitele Europei vor apărea noi posibilităţi de croazieră în Marea Britanie, Pen-la
Scandinavă, Europa de Nord şi Europa de Est. Exemple de porturi noi sau în curs de formare
în lumea întreagă: Dubai, Abu-Dabi, Bahrein (Golful Persic); Mumbai(India); Hyar, Korcula,
Sarande (Adriatica), Sihanoukville (Cambogia), Iles DesSaintes (Guadelupe); Sylt (Europa de
Nord); Komodo (Indonezia); I-le Virgine,I-le Cooper, Caicos (Bazinul Caraibelor); Rovini
(Croaţia); L’Ile-Rousse (Franţa);Ischia, Cinque Terre şi Puglia (Italia); Bonne Bay
(Newfoundland); Itajai,(Brazilia); Batumi (Georgia); Giurgiuleşti (Republica Moldova);
Maputo(Mozambic); Ashdod şi Haifa (Israel); Koper (Slovenia); şi alte porturi de-a lungul
coastei Dalmate, în Japonia, Coreea şi Indonezia.
Industria de croazieră a generat 8,3 mrd.cheltuieli directe în Europa în 2012. Aceste
cheltuieli sunt împărţite în 4 mari sectoare:
 Pasagerii croazierelor;
 Construcţia şi menţinerea navelor;
 Achiziţiile companiilor de croazieră în suportul funcţionării lor;
 Compensarea personalului administrativ şi a echipajului companiilor de
croazieră în Europa.

16
 ŢARA CHELTUIELI COTA PARTE DIN TOTAL
DIRECTE(mrd)
ITALIA 2,501 29,9%
MAREA BRITANIE 1,686 20,15
GERMANIA 1,073 12,8%
SPANIA 683 8,2%
FINLANDA 621 7,4%
FRANŢA 536 6,4%
NORVEGIA 276 3,3%
GRECIA 200 2,4%
OLANDA 156 1,9%
SUEDIA 98 1,2%
TOP 10 7,829 94,0%
RESTUL EUROPEI 496 6%
TOTAL 8,326 100%
TABEL – CHELTUIELILE DIRECTE ALE INDUSTRIEI DE CROAZIERĂ
DUPĂ ŢARĂ ( sursa CLIA 2012)

 Top-ul celor 10 ţări constituie 94% din cheltuielile industriei de croazieră în

Europa;
 Italia, cel mai mare centru în construcţia navelor în Europa şi cea mai mare
piaţă de desfacere şi îmbarcare de croaziere, beneficiind de 2,5 mrd.din
cheltuielile directe ale industriei de croazieră;
 Marea Britanie este sursa cea mai importantă de pasageri în Europa. Mai mult
de 1 mld.de englezi au călătorit în una sau mai multe croaziere în 2012;
 Germania este a treia ţară, cu 1 mrd.de cheltuieli directe, ea este a doua sursă,
după Marea Britanie de pasageri în Europa şi a treia putere în construcţia
navelor şi reparaţia lor;
 Cele mai mari 4 centre de construcţie a navelor în Europa sunt Italia, Finlanda,
Germania, Franţa. Aceste 4 state constituie 86% din totalul industriei
construcţiilor navale şi reparaţia lor din Europa şi 57% din totalul cheltuielilor
industriei în Europa.
Industria de croazieră reprezintă un important segment în circulaţia globală a
populaţiei şi în industria turismului.De aceea, industria de croazieră a avut o creştere dinamică
în ultimii 25 de ani.
Conform CLIA( Industria Liniilor de Croazieră din America), destinaţiile cele mai
populare care continuă să predomine sunt Caraibe-Bahams, Mediterana, Alaska şi Europa.

1.2. Tendinţe în evoluţia turismului de croazieră

Turismul de croazieră înregistrează în ultimii ani o creştere semnificativă atât în ceea

ce priveşte durata croazierelor cât şi a numărului de participanţi.
Se poate afirma că aceasta devine o opţiune privilegiată în dauna altor forme de
turism internaţional şi în ciuda costului destul de ridicat presupune mai multă siguranţă, ca în
cazul companiilor aeriene. Un impact negativ asupra turismului internaţional l-au avut
accidentele aviatice, pericolul determinat de războaiele din fosta Iugoslavie, Irak, cât şi
atentatul terorist de la 11 septembrie 2001 asupra World Trade Center din SUA, care a

17
determinat scăderea numărului de turişti care preferă avionul ca mijloc de transport. De
asemenea, pensionarii preferă turismul de croazieră deoarece dispun de timp liber şi
disponibilităţi financiare.
Navele de croazieră care operează în porţiunile nord-americane furnizează acum o
capacitate de peste 29.000.000 zile /pasager/ an, adevărată industrie care se aşteaptă să
crească de la an la an.
Turismul de croazieră este o formă în plină dezvoltare şi tinde să devină accesibilă
unor segmente mai largi de piaţă, astfel dacă era specific celor bogaţi, tinde să devină o formă
de turism destinată turismului de masă accesibilă şi celor cu venituri medii, respectiv tinerilor,
având categorii de confort diferite, servicii corespunzătoare şi durată în timp de la câteva zile
la câteva luni.
De asemenea apariţia de noi produse turistice de croazieră a condus la câştigarea unor
noi segmente de piaţă şi la creşterea semnificativă a cererii pentru această formă de turism
aflată în plină dezvoltare. Diversificarea serviciilor la bordul navelor determină o petrecere cât
mai plăcută a timpului liber şi o continuă atracţie ba chiar o provocare.
Se constată că se pune tot mai mult accent pe creşterea şi diversificarea calităţii
servicilor la bordul navelor de croazieră şi implicit creşterea gradului de calificare a
personalului angajat. Turiştii care plătesc sume importante pentru serviciile oferite la bordul
navelor au şi pretenţii corespunzătoare privind calitatea prestaţiilor şi solicitudinea
prestatorilor, respectiv amabilitatea, promptitudinea, respectul şi tactul celor care prestează
diverse servicii.
Se aşteaptă rate mari de creştere ale persoanelor care pleacă în croaziere în viitorul
apropiat. Croazierele vor deveni stabile în multe sectoare cum ar fi piaţa masivă de vacanţe,
pieţele de tineri şi seniori şi pieţele spcializate cum ar fi croazierele educaţionale către
destinaţii neobişnuite( incluzând Oceanul Artic şi Antarctica).
Marea Caraibilor va continua să fie cea mai vizitată destinaţie, primind peste 50% de
pasageri, urmată de Alaska şi Marea Mediterană cu peste 10% fiecare. Numărul total de
pasageri din croaziere va fi intr-o continuă creştere. Vor continua pregătirile de mega-vase,
până la 100.000 tone, capabile să găzduiască între 3.400-4000 de pasageri.
Polarizarea industriei croazierelor va continua, cu liniile de top extinzându-se pe
cheltuiala liniilor mici. Va apărea o scădere la vârsta medie a pasagerilor până la 25-39 ani,
clasându-se între 30.000 şi 100.000 $ pe an. Va exista şi o creştere în privinţa numărului de
cupluri care îşi vor lua copiii în croaziere. De asemenea vor fi remarcate şi alte tendiţe ale
turismului de croazieră cum ar fi:

• Luând în consideraţie oscilaţiile de preţ pentru combustibil, majoritatea companiilor

de croazieră au micşorat suplimentele de croazieră;
• Dacă până în prezent majoritatea croazierelor se comandau cu 5-6 luni înainte,
actualul climat economic a redus mult timpul limită de plată a croazierei,
consumatorul putând să achite chiar până în ziua plecării;
• Companiile de croazieră propun reduceri mari de preţuri şi condiţii avantajoase ca
răspuns la criză: copii gratis, deplasările aeriene gratis,unele excursii scurte gratis ş.a.;
• O nouă tendinţă a companiilor croazieră este de a crea noi vase ecologice, care nu
provoacă poluarea mediului înconjurător sau în cele existente includerea tendinţei de
păstrare a resurselor şi reutilizarea. Printre iniţiative se numără: filtrarea apelor
reziduale, reducerea emisiilor de gaze, folosirea energiei solare, folosirea
produselor fabricate din material reutilizate ş.a.;
• Se pune accent pe vacanţa de familie cu reduceri de preţ pentru acestea. Se constată că
familiile comandă multe croaziere, aproape 50% din familii au comandat 2-4 croaziere
cu copii mai mici de 18 ani;
18
 • Se constată creşterea călătoriilor de grup, încurajate de călătorii create pentru anumite
grupuri sociale sau civile, de către companiile de croazieră;
• În comandarea croazierelor se urmăreşte tendinţa folosirii agenţiilor de turism, prin
intermediul cărora se vând circa 90% din toate croazierele.Tendinţele şi observaţiile
bazate pe analiza a mai mult de 900 de agenţii de turism:
• 92% din agenţiile de turism se declară optimişti în ceea ce priveşte vânzările pentru
următorii trei ani;
• Mai mult de 50% din agenţii aşteaptă că vânzările vor fi “bune”sau “foarte bune” în
2013;
• Croazierele câştigă teren în faţa celorlalte tipuri de vacanţă, fiind cele mai solicitate;
• Agenţiile de turism aşteaptă cereri mari la vacanţe în bazinul Caraibelor, Bahamas,
Alaska, Marea Mediterană şi Mexic;
• Ca motiv primordial în cumpărarea croazierelor de către consumatori se dovedeşte a fi
oferta extraordinară a companiilor de croazieră, iar ca motiv secund – dragostea
consumatorilor pentru croaziere;
• Se vor lua nişte măsuri similare cu cele adoptate în Bermude, pentru a proteja
destinaţiile contra supra-capacităţii. Bermudele au cea mai mare taxă pe cap de
pasager pentru croaziere, de 60 $ şi limitează în mod activ croazierele;
• O provocare esenţială pentru viitor o reprezintă abilitatea liniilor de croazieră să
menţină muncitori calificaţi.O dată cu expansiunea flotelor prin mari companii de
croaziere are loc dezvoltarea de insule private. Mai multe linii de croazieră deja au
insulele lor private, cum ar fi Royal Carribean Internationals Coco Cay în Bahamas.
• O securitate mai mare şi mai puţine restricţii de viză vor fi două cerinţe esenţiale
pentru creşterea turismului de croazieră în regiunea Orientului Mijlociu.O securitate
mai mare şi mai vizibilă este vitală pentru a conferi încredere clienţilor pe măsură ce
popularitatea regiunii creşte şi multe din porţiunile din Golf şi Oceanul Indian doresc
să-şi dezvolte turismul de croaziere.
• Modernizarea navelor, creşterea performanţelor tehnice ale acestora astfel încât paralel
cu creşterea numărului de turişti şi implicit a gradului de exigenţă să crească şi gradul
de satisfacţie şi siguranţă în urma consumului turistic.

Este deosebit de important ca gradul de satisfacţie al turiştilor care au apelat la turismul de

croazieră să fie cât mai mare, deoarece acesta va determina în continuare sporirea încrederii în
companiile prestatoare, respectiv creşterea motivaţiei şi prestigiului acestora. Constituie o
preocupare continuă a companiilor prestatoare de turism de croazieră urmărirea gradului de
satisfacţie şi comportamentul turiştilor post consum, deoarece se tinde spre fidelizarea
clientelei şi relaţionarea cât mai bună cu aceasta.

19
 CAPITOLUL II

CATEGORII DE TOUR-OPERATORI CARE COMERCIALIZEAZĂ

CROAZIERA

2.1. Tour-operatorii – funcţii şi tipologie

În industria turistică de croazieră, tour-operatorii pot fi consideraţi după unii specialişti

drept angrosişti, producători sau fabricanţii de voiaje forfetare. Spre deosebire de agenţiile de
voiaj, tour-operatorii, „sunt întreprinderi de mari dimensiuni, puternic concentrate pe plan
naţional şi internaţional, atât pe orizontală, cât şi pe verticală”.
Tour-operatorul este un organizator de voiaje care face oficiul de producător pentru
industria turistică. Procesul de producţie în acest caz acoperă o perioadă care poate varia între
12 şi 13 luni.
Tour-operatorii se diferenţiază după nivelul de integrare a produselor turistice şi după
capacitatea lor de ofertă. De asemenea, ei se poate diferenţia după poziţionare, după
destinaţie, după profilul socio-demografic al clientelei, după activităţile oferite. Prezenţa
acestora este mai frecventă în Europa, în special în Anglia şi Germania, dar este mai dinamică
în celelalte ţări europene şi Japonia. Tour-operatorii, spre deosebire de agenţiile de turism,
sunt întreprinderi de mari dimensiuni, puternic concentrate pe plan naţional şi internaţional,
atât pe orizontală cât şi pe verticală.
Specializarea tour-operatorilor în fabricarea voiajelor forfetare îl diferenţiază de
agenţiile de turism care nu intervin decât în comercializare produselor turistice.Aceştia au
statutul juridic de agent de turism, dar şi de asociaţie care fabrică şi vinde forfetar produsele
turistice integrate.

2.1.1. Funcţiile tour-operatorului

În structura organizatorică a unui producător de voiaje, departamentul producţie joacă

un rol esenţial , tour-operatorul având ca misiune, în funcţie de obiectivele şi strategia
aplicată, conceperea şi crearea de produse turistice. El îndeplineşte patru funcţii :
- o funcţie de studiu de piaţă şi previziune;
- o funcţie de cercetare a produselor;
- o funcţie tehnică de fabricare a produselor turistice;
- o funcţie economică, legată de fixarea preţurilor.

20
 2.1.2.Categorii de tour-operatori

Numărul şi structura tour-operatorilor depind de gradul de integrare al produselor pe

care le asigură şi de capacitatea de care dispun. El se poate împărţi în trei categorii principale:

a) generalişti(universali), care creează şi pun la dispoziţia beneficiarilor categorii

diverse de produse;
b) specializaţi, care sunt profilaţi pe un singur gen de turism;
c) punctuali, care sunt profilaţi pe produse oferite la comanda unor grupuri de clienţi.

Dezvoltarea rapidă a tour-operatorilor a generat schimbări în managementul firmelor

şi în modul lor de operare, devenind absolut necesară o bază financiară solidă, pentru a se
putea achita preţul curselor charter. În consecinţă, unii tour-operatori cu dimensiuni modeste
au fost absorbiţi de mari corporaţii cu activitate diversificată, alţii s-au asociat cu companii
aeriene sau lanţuri hoteliere, iar alţii s-au implicat în dezvoltarea staţiunilor turistice.
Există şase motive pentru care un turist ar apela la un tour-operator în achiziţionarea
unui pachet de vacanţă :

- cazarea: tour-operatorii achiziţionează un contingent considerabil de camere cu

mult timp înainte. El garantează cazarea turiştilor la destinaţiile de vacanţă cele
mai populare, care altfel ar putea să nu fie disponibile la momentul luării deciziei
privind destinaţia de vacanţă;
- reducerile: prin negocierile pe care le fac, tour-operatorii obţin reduceri importante
pe care le transmit mai departe turiştilor. Aceste pachete de vacanţă pot fi cu 25%
mai ieftine decât alternativa de achiziţionare directă a serviciilor turistice ce le
compun;
- accesibilitatea: ca parte a pachetului de vacanţă se află şi vizitarea unor atracţii
populare sau participarea la diverse distracţii la care, altfel, turistul ar avea acces
mai dificil;
- confortul: voiajele forfetare au avantajul efectuării unei singure plăţi pentru toate
serviciile şi facilităţile incluse, ceea ce scuteşte turistul de grija achiziţionării
fiecărui serviciu şi efectuarea fiecărei plăţi în parte;
- varietatea: voiajele forfetare oferă toate serviciile, atracţiile şi facilităţile
disponibile în zonă, ceea ce ar fi greu de obţinut de turist pe cont propriu;
- securitatea financiară: asigurată de legislaţia în materie.

Produsul pe care tour-operatorii îl oferă este pachetul de servicii format din servicii de
transport, cazare în hotel, transfer la şi de la aeroport. Pe lângă acestea, pachetul poate
cuprinde şi servicii de divertisment, plimbări, închirieri maşini şi altele. Avantajul pe care îl
prezintă acest produs pentru turişti este preţul forfetar, care este mai mic decât suma tarifelor
serviciilor cuprinse în pachet, dacă acestea ar fi fost cumpărate separat. Un alt avantaj pe care
îl prezintă voiajul forfetar pentru turist este comoditatea achiziţionării unui singur produs de
călătorie, turistul fiind scutit de grija luării unei decizii pentru achiziţionarea fiecărui serviciu
pentru a compune o vacanţă completă şi pentru alcătuirea unui program de vacanţă ( traseu,
obiective, divertisment etc.), în plus, achiziţionarea unui produs al unui tour-operator cu
reputaţie reduce posibilitatea apariţiei riscurilor legate de calitatea produsului.
În ultima vreme s-au răspândit pachetele de vacanţă în care este asigurată doar
cazarea, serviciile de masă fiind asigurate de turist şi pachetele de vacanţă în care transportul
se face cu automobilul condus de turist ( în acest caz, elementul de transport asigurat de
voiajul forfetar este feribotul).

21
 Pachetele de vacanţă sunt concepute şi oferite de tour-operatori pe baze speculative şi
de aceea este important pentru aceştia să poată influenţa cererea în favoarea voiajelor
forfetare. Aceste produse includ o valoare adăugată variabilă de la un produs la altul.

Companiile maritime

În categoria tour-operatorilor intră şi companiile maritime, produsul oferit de acestea

fiind croaziera, o formă de tour cu vaporul care apelează, pentru asigurarea cazării, la hotel.
Croazierele vizează un pachet de servicii de vacanţă prestate în cadrul unui hotel
plutitor. Relaxarea totală şi varietatea porturilor vizitate sunt condiţiile principale puse de
multi turişti, iar companiile care asigură aceste croaziere sunt foarte solicitate.
Tipuri de croaziere:

a) croaziere care oferă un circuit prin mai multe porturi;

b) zbor şi croaziera – „ fly & cruise” – introdus în 1980;
c) „ cruise and stay” : croazierele de tip „fly& cruise”pot fi combinate cu cazare la un
hotel pe uscat, pentru o perioadă de timp;
d) croaziera în jurul lumii;
e) croaziera cu tematica : croaziere pentru vizitarea unor ruine istorice din estul
Mediteranei; croaziere muzicale( pe vapor este invitată o orchestră).
Rezervarea pe un vapor de croazieră începe prin alegerea cabinei. Aceasta depinde de:
numărul de pasageri care doresc să stea împreună, facilităţile sanitare, preţul care trebuie
plătit, poziţia cabinei pe vas.
Organizatorii de croaziere europeni cei mai cunoscuţi sunt: francezi (Paquet, Club
Mediterranee), greci(Chandris, Epirotiki), italieni(Costa, MSC Cruises), scandinavi(Kloster,
Royal Caribbean Cruise Line), ruşi, englezi(P&O, White Star Line,Cunard Line).

Transportatorul aerian

Majoritatea voiajelor forfetare includ călătoria cu avionul, iar pentru destinaţiile aflate
la distanţa medie sau scurtă, zborurile charter reprezintă forma de transport dominantă.
Contractele cu companiile de transport aerian pun la punct detalii referitoare la modalităţile de
folosire a aeronavelor, la costurile implicate, precum şi la penalităţile ce trebuie plătite în
cazul nerespectării contractelor. Contractele încheiate cu transportatorul aerian având ca
obiect cursele regulate constau în alocarea unui număr de locuri tour-operatorului. Se cade de
acord asupra unei date după care compania aeriană poate vinde locurile alocate tour-
operatorului, dacă acesta nu a asigurat ocuparea lor. Pentru cursele charter, tour-operatorul
plăteşte 10% din valoarea cursei înaintea zborului şi restul după efectuarea acesteia.

Rezervările de spaţii de cazare

Contractele privind cazarea turiştilor pe care le încheie tour-operatorii pot fi de mai

multe feluri:
a) când aceştia se obligă să plătească un număr de paturi chiar dacă acestea vor fi
ocupate sau nu ulterior, în acest caz, avantajul constă în faptul că tour-operatorul
poate oferi un preţ mai bun, iar dezavantajul este că orice loc neocupat este o
pierdere pentru tour-operator.

22
 b) când tour-operatorului i se alocă un număr de locuri până la o anumită dată. Acest
tip de contract prezintă avantajul că, în urma negocierilor, se poate obţine un preţ
rezonabil, iar pentru tour-operator scade riscul neocupării locurilor. După
expirarea datei, tour-operatorul poate face rezervări prin fax pentu locurile
neocupate.
c) rezervarea ad-hoc prin fax a locurilor solicitate de clienţi, al cărei avantaj este
faptul că tour-operatorul nu-şi asumă nici un risc. Există şi dezavantajul costului
prea mare pentru client.

Din punct de vedere al localizării, tour-operatorii se deosebesc de hoteluri, care de

obicei sunt localizate în număr mai mare în ţările receptoare de turişti, ei fiind localizaţi în
ţările emiţătoare de turişti, având totuşi filiale în unele ţări receptoare mai mari.
Experienţa tour-operatorilor ca producători şi distribuitori de servicii turistice,
cunoaşterea pieţei internaţionale şi accesul lor la servicii complementare creează o dependenţă
a ţărilor receptoare de aceştia.
Activitatea tour-operatorilor se desfăşoară uneori prin integrarea pe orizontală, caz în
care tour-operatori mari domină sectorul. Alteori, tour-operatori se integrează pe verticală, cu
liniile aeriene sau cu lanţurile hoteliere.

2.2. Comercializarea produselor turistice de croazieră

de către tour- operatori

Prin comercializare se înţelege modul în care se realizează penetrarea produselor

turistice în reţeaua de rezervări, de închirieri şi vânzări, în vederea trecerii lor de la producător
la beneficiar.
Comercializarea produselor turistice de croazieră se efectuează fie direct prin tour-
operatori, fie prin intermediul agenţilor de turism detailiste. Obiectul schimbului îl reprezintă
atât serviciile turistice singulare(cazarea), cât şi combinaţii de servicii turistice(denumite şi
produse compozite), integrând în structura lor două sau mai multe servicii.
Procesul de vânzare care se desfăşoară într-o agenţie turistică se compune din mai
multe etape, în care agentul de turism mai întâi abordează potenţialul turist apoi identifică
nevoile acestuia după care prezintă caracteristicile, avantajele şi beneficiile produsului
turistic, soluţionează eventualele obiecţii ridicate de client şi în final încheie vânzarea.
Indiferent de modul în care se efectuează comercializarea, broşura(catalogul) de
prezentare a diferitelor produse concepute de tour-operatori joacă un rol esenţial pentru
succesul comercializării, alături de acţiunile de promovare şi companiile de publicitate.
Comercializarea produselor turistice de croazieră se realizează diferit atât în funcţie de
elementele componente ale pachetelor turistice, cât şi în funcţie de formele specifice de
comercializare ale categoriilor de firme prestatoare de servicii.

23
 Forme de
comercializare

Croazieră organizată de un Croazieră organizată de un

armator care integrează
toate funţiile turistice din
momentul urcării la bordul
vasului până în momentul
coborârii
tur operator ca produs
distinct cu sau fără
transport până şi de la
bordul de îmbarcare-
debarcare
Croazieră închisă ca un
produs de animaţie într-un
produs turistic de tip sejur
sau circuit

Fig.4. Forme de comercializare a croazierelor

Strategii pentru vânzarea călătoriilor

În general, în aprecierea importanţei unei firme de turism se iau în considerare cifra de

afaceri, valoarea adăugată şi numărul de clienţi, în cazul tour-operatorilor, cifrele obţinute
trebuie interpretate diferit. De fapt, această activitate presupune un produs cuprinzând un
mijloc de transport la care se adaugă una sau mai multe prestaţii( de hotelărie, de agrement).
Unii tour-operatori vând doar zboruri. Ei se comportă ca nişte angrosişti şi au o activitate de
ticketing. Vânzarea doar de zboruri-călătorii cu avionul presupune adoptarea de către tour-
operator a uneia din strategiile următoare:

- cumpără deliberat locuri în avion în număr mare pentru a beneficia de reduceri

importante şi a monta voiaje forfetare la preţuri atractive, în acest caz, activitatea
de tiketing constituie o axă de vânzare structurală;
- rezervă un anumit număr de locuri doar pentru circuitele care le programează.
Dacă ansamblul de programe nu-şi găseşte clienţi, el propune atunci doar locurile
pentru zborurile respective, în acest caz, ticketingul prezintă dimensiuni pur
conjuncturale.
În general, tour-operatorii pot opta pentru două tipuri de strategii: cea de specializare
şi cea de abordare generalistă.

 Strategia de specializare : există tour-operatori specializaţi pe o destinaţie

geografică anumită; este o strategie riscantă pentru că poate interveni o
lovitură de stat, un război şi circuitul respectiv este scos de pe piaţă.
Specializarea mai poate fi pe o temă,(pelerinajul, aventurile), sau pe un
segment de clientelă( tineri căsătoriţi, persoane handicapate, persoane în
vârstă, populaţia homosexuală şi orice altă categorie de populaţie). Strategia

24
 specializării constituie pentru numeroşi tour-operatori o soluţie pentru
eliminarea concurenţei, pentru a evita instabilitatea pieţei şi a clientelei.
 Strategia generalistă are două orientări:
.Strategia de integrare se regăseşte în toate sectoarele de activitate economică
şi constituie pentru firmă o chestiune de politică generală. Refuzul unor
întreprinderi de a integra ansamblul de prestaţii se datorează următorilor
factori: probleme de competenţă(datorită multitudinii de cunoştinţe pe care
trebuie sa le aibă un prestator), pericolul pieţelor captive( pe acele pieţe captive
prestatorii se obişnuiesc cu lipsa concurenţei, putând deveni mai puţin
competitivi), mărimea capitalului necesar( pentru a se diversifica în numeroase
activităţi, prestatorul trebuie sa mobilizeze mase importante de capital),
prezenţa furnizorilor dominanţi(un tour-operator poate fi forţat să se adreseze
unui prestator aflat într-o poziţie de monopol, care poate abuza de puterea sa),
absenţa prestaţiilor adaptate, performanţele mediocre ale furnizorilor,
competenţe limitate necesare pentru negocieri.
.Strategia masei critice constă în alegerea acelei dimensiuni care să permită
confruntarea directă cu concurenţa. Aceasta poate să îmbrace mai multe forme:
. strategia „ apropierii” de concurenţă;
. strategia de achiziţie a concurentului;
. strategia de protecţie, pentru a fi mai puţin vulnerabil şi a recâştiga
credibilitatea pieţei.

Primul tour a fost realizat în 1841 de Thomas Cook, care a oferit pachete de servicii în
întreaga lume. Tour- operatorii sunt prezenţi în număr mai mare în Anglia şi Germania, apoi
în ţările scandinave şi Japonia. Cei din ţările Europei de Nord oferă voiaje forfetare la preţuri
medii, iar cei din Europa de Sud propun produse sofisticate unei clientele restrânse.
Tour- operatorii din ţările emiţătoare au anumite avantaje faţă de concurenţii lor din
ţările receptoare, şi anume:
 posibilitatea mai bună a vânzării;
 cunoaşterea mai temeinică a gusturilor şi nevoilor clienţilor potenţiali;
 apropierea de potenţiali clienţi;
 posibilitatea de transfer a turiştilor către şi din ţările receptoare;
 asigurarea unei percepţii adecvate a turiştilor asupra performanţelor acestora.

2.3. Programul turistic al croazierelor

Programele turistice organizate pe navele de pasageri sunt cunoscute sub denumirea de

croaziere. Croazierele sunt programe turistice organizate cu nave charter ce operează pe
itinerare prestabilite, pentru care îmbarcarea –debarcarea pasagerilor se face în acelaşi port.
Croaziera reprezintă prin modul specific de desfăşurare un produs turistic complet integrat
care trebuie să asigure concomitent : transport, cazare, restaurare şi animaţie atât la bordul
navei cât şi în timpul escalelor.
Programul turistic al croazierelor cuprinde 2 părţi:
1. Activităţile organizate la bordul navelor, în timpul în care nava se află în „marş”.
2. Excursiile şi activităţile de agrement organizate în porturile de acostare, în
localităţile prevăzute a fi vizitate, în timpul în care se află în staţionare.
Organizatorul unei croaziere poate fi:

25
  Armatorul însuşi- el trebuie să se supună reglementărilor pentru activitatea
de tour-operatoring privind obţinerea unei licenţe de turism şi dispunerea
garanţiei necesare;
 Tour-operatorul poate opta pentru închirierea unui pachebot în totalitate
sau pentru cumpărarea de locuri în bloc.
Desfăşurarea ambelor tipuri de programe turistice este coordonată de directorul de
croaziere, cu sprijinul directorului cultural şi al delegaţilor firmelor de turism de pe mare.
Realizarea efectivă a programelor presupune intervenţia :
- ghizilor interpreţi;
- ghizilor animatori;
- agenţiilor de turism;
- alte persoane cu atribuţii precise.
La începutul călătoriei se organizează cocteiul de primire a turiştilor la bordul navelor,
ocazie cu care le sunt prezentate turiştilor informaţii referitoare la:
o formalităţile pe care le au de îndeplinit la îmbarcare/debarcare;
o programul croazierei;
o instrucţiunile şi regulile ce trebuie respectate pe durata croazierei;
(ANEXA NR. 5- Instrucţiuni şi reguli ce trebuie respectate pe durata unei
unei croaziere)
o personalul implicat în desfăşurarea croazierei.

Taxa de
Supliment aeroport
vagon Taxa de
dormit meeting
assistance

TARIFUL
Bacşişul NU Taxa de
obligatoriu INCLUDE viză

Excursiile Asigurarea
opţionale storno 1 %
din tariful
total
Băuturile Asigurarea
alcoolice medicală
sau
răcoritoare
la mese
Fig. 5- Tarife neincluse în preţul croazierei

Preţurile actuale pentru croaziere oscilează în jurul unei medii de circa 200$/pers/zi,
interpretat ca fiind un preţ relativ scăzut, în comparaţie cu costul serviciilor turistice ce ar
trebui achitate zilnic de un client, într-un alt mod de organizare a deplasării, pentru transport,
rezervări la hotel, servirea meselor şi agrement.

26
 Navlul este tariful convenit în contractul de transport, încheiat de armator cu
operatorul de turism pe o perioadă determinată. Acesta este stabilit pe zi şi este determinat de
totalitatea cheltuielilor de exploatare anuală a navei.
Cu cât această perioadă este mai mare, cu atât navlul este mai mic, putându-se stabili
tarife de vânzare pe sezoane şi extrasezoane turistice.

Contractele de închiriere pot fi de mai multe tipuri:

1. Trip- călătoria se efectuează spre un anumit port de destinaţie şi retur;
2. Round Trip Charter – călătoria se efectuează în mai multe porturi, nava revenind
în portul iniţial de plecare;
3. Time charter – nava este pusă la dispoziţia celui care o închiriază o perioadă
determinată.

Cele mai multe companii au agenţii distribuitoare care centralizează rezervările, iar
acestea sunt încredinţate unei agenţii generale(General Sales Agent) care eliberează titlurile
de transport, contra unui comision.

27
 CAPITOLUL III

SITUAŢIA ACTUALA A TURISMULUI DE CROAZIERĂ ÎN

ROMÂNIA

3.1. Turismul de croazieră pe Marea Neagră

Turismul de croazieră rămâne în România un segment al industriei de profil pe care

touroperatorii îl redescoperă, după mai bine de 11 ani de la primele oferte lansate de o agenţie
de turism.
În România , flota proprie este redusă, există doar patru vase de croazieră care aparţin
companiei Giurgiu Nav. Două dintre ele (Carpaţi şi Olteniţa), sunt construite acum 30 de ani
şi renovate, cu circa 90 de locuri. Celelalte două nave sunt mai noi, respectiv Steaua Dunării
şi Steaua Deltei, cu 160 de locuri fiecare.
Autorităţile portuare româneşti au decis să ia o măsură de micşorare a taxelor portuare
pentru navele de pasageri prin care să se asigure că prin Terminalul de Pasageri al Portului
Constanţa vor ancora tot mai multe vase de croazieră. Se aşteaptă ca în anul 2013 numărul
vaselor de croazieră care vor vizita Constanţa să crească cu 10-15 procente. Deşi autorităţile
portuare estimează această creştere, comparativ cu anul trecut, există posibilitatea ca
previziunile să fie modificate în sens negativ, aşa că reprezentanţii CN A.P.M.C. sunt dispuşi
să renunţe la o parte de câştig pentru a menţine Constanţa în itinerariul marilor companii de
croazieră.
În acest an, sezonul de croazieră s-a deschis pe data de 3 aprilie şi mai multe nave au
ancorat deja pe litoralul românesc. De exemplu, nava „ Kristina Regina” aparţinând
companiei finlandeze „Kristina Cruises”, a fost a 2-a ambarcaţiune care a vizitat în acest an
Constanţa; iar pe 6 mai portul a găzduit , timp de câteva ore, nava „Discovery” aflată sub
pavilion Bermuda. Nava a avut la bord 629 de pasageri din Australia, Canada, Germania,
Anglia, Noua Zeelandă şi S.U.A. Încă din 2006, această navă acostează în Portul Constanţa
cel puţin de 2 ori pe an.
Potrivit datelor Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa tot în acest an sunt
aşteptate la Constanţa, navele „ Costa Mediterranea”, „Costa Alegra”, „Silver Wind”, Seven
Seas Mariner” , „Nautica”, „ Taras Schevchenco” şi „ Viking Primadonna”.
De asemenea, conform ultimelor informaţii date publicităţii, Constanţa va deveni
pentru prima dată nu doar o escală de vizită în itinerariul navelor de croazieră, ci şi punct de
îmbarcare.
Primele curse vor fi operate începând din această toamnă, iar pachetele de călătorie
vor putea fi achiziţionate prin intermediul agenţiilor Aerotravel, singurul operator de turism
românesc ce va îmbarca pasageri pe navele de croazieră MSC şi din România.
MSC Cruises este linia de croazieră cu cea mai nouă flotă din lume, fiind adevărate
hoteluri de 5 stele plutitoare.

28
 Pe 27 septembrie 2013 primii călători îmbarcaţi direct din România se vor urca la
bordul navei MSC Musica şi vor porni într-o croazieră de 11 nopţi pe itinerariul: Constanţa-
Gythinos-Veneţia-Katakolon-Istanbul-Yalta-Odessa-Constanţa. Încă alte 3 curse MSC
Musica vor mai pleca în această toamnă din portul Constanţa. Costul unei croaziere cu plecare
din Constanţa începe de la 749 euro de persoană pentru o cabină interioară şi ajunge până la
1000 de euro de persoană plus taxele portuare pentru o cabină exterioară cu balcon categorie
superioară. Achiziţionarea acestor pachete se poate face direct de la cele 8 agenţii Aerotravel
sau prin reţeaua de agenţii partenere.

Una dintre cele mai spectaculoase nave care vor acosta la Constanţa este „ Costa
Mediterranea”, care are o capacitate de peste 2.600 de pasageri şi care vizitează România într-
un itinerariu pe ruta Savona-Italia-Grecia-Turcia-România-Ucraina. Nava este decorată în
stilul palatelor nobililor italieni din secolele XVI-XVII, dar dispune de facilităţi de ultimă
generaţie, care asigură turiştilor confortul unui hotel de 5 stele. De obicei, turiştii care ajung la
Constanţa la bordul navelor de croazieră, nu zăbovesc mai mult de câteva ore, timp în care
optează pentru una dintre excursiile care le sunt puse la dispoziţie de agenţiile de turism în
zonă şi anume:
- tur al staţiunilor litoralului românesc;
- turul cetăţilor antice şi mănăstirilor din Dobrogea;
- degustări de vinuri la Cramele Murtfatlar;
- excursie 1 zi la Bucureşti;
- excursie pe Valea Prahovei sau Delta Dunării
Preţul unei excursii tematice este între 45 şi 85 euro.
O premieră pentru Dana de Pasageri a Portului Constanţa a fost oferită în anul 2012,
de nava maritimă „Taras Schevchenco”, care se afla sub pavilion ucrainean şi care are o
capacitate de 240 de locuri. Nava a ajuns prima dată în Portul Constanţa pe 25 mai şi pentru
că nu avea ocupată mai puţin de jumătate de capacitate a oferit turiştilor români posibilitatea
să petreacă o minicroazieră de 3 zile până la Nessebar (Bulgaria) şi înapoi contra sumei de
350 euro, nava urmând să se reîntoarcă la Constanţa pe 29 mai.
Turiştii care aleg să îşi petreacă vacanţa de 1 Mai pe litoralul românesc au şansa unei
croaziere pe Marea Neagră la Bordul Bricului Mircea. Durata croazierei este de 3 ore cu
plecare din Portul Militar Constanţa, pe ruta Constanţa- Mamaia şi retur. Au acces pe punte,
în limita celor 130 de locuri disponibile, adultii şi copii.
Românii nu sunt complet străini de turismul de croazieră, datele statistice, arată că un
număr foarte mare de turişti români au optat pentru un pachet la bordul unei nave pe mările şi
oceanele lumii. Piaţa turismului de croazieră din România va atinge la sfârşitul anului circa
două milioane de euro, în creştere cu aproape 35 % faţă de anul trecut. Astfel, potrivit
estimărilor numărul pasagerilor din România care pleacă în croazieră se va ridica la sfârşitul
anului la 2.500, în condiţiile în care anul trecut a fost de 2.000 de turişti.
Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa a devenit tot mai
interesată de dezvoltarea turismului la malul Mării Negre, motiv pentru care a devenit şi
membră cu drepturi depline în Asociaţia Litoral-Delta Dunării. Reprezentanţii companiei au
anunţat, că prin acest demers, se are în vedere derularea unor proiecte prin intermediul unui
parteneriat public-privat, care să vizeze dezvoltarea turismului de croazieră. În plus, Consiliul
Judeţean Constanţa a anunţat că intenţionează să acceseze fonduri europene în cadrul Măsuri
1.1. din Programul Operaţional Comun de Cooperare în Bazinul Mării Negre pentru
demararea proiectului „ Croaziera Marea Neagră”. Acesta este estimat la 670.000 de euro şi
vizează realizarea unui studiu de prefezabilitate şi a unui studiu de marketing privind
oportunitatea creării unei linii de transport în Bazinul Mării Negre.

29
 Noul sezon estival aduce un nou punct de atracţie pe litoralul românesc, croazierele de
o zi pe Canalul Dunăre- Marea Neagră, între debarcaderul din Mamaia şi Portul Murtfatlar.
Directorul general al Companiei Naţionale Administraţia Canalelor Navigabile, în
colaborare cu Consiliul Judeţean Constanţa, Primăria Constanţa şi Asociaţia pentru
promovarea şi dezvoltarea turismului Litoral-Delta Dunării, au anunţat că în vara acestui an
va fi lansat programul de croaziere interne pe Canalul Dunăre- Marea Neagră.
Croazierele, cu plecare din Mamaia, vor avea o escală intermediară de îmbarcare în
Portul Tomis şi intrare pe canal prin Ecluza Agigea.
Se estimează că programul va dura o zi şi va include o masă cu degustare de vinuri la Crama
Murfatlar. Deocamdată, pentru organizarea croazierelor se are în vedere oferta din partea
navei „ Kaptan M” şi sunt în lucru două variante, cu întoarcere pe aceeaşi rută, la bordul
navei, sau cu autocarul.
Nava de croazieră „Kaptan M” are o capacitate de 148 de persoane şi două punţi.
Puntea inferioară este dotată cu restaurant-bar pentru 90 de persoane, grup sanitar şi bucătărie,
iar puntea superioară are o capacitate de 50 de persoane, cu promenada, sezlonguri, ring de
dans, restaurant.
Construcţia Canalului Dunăre-Marea Neagră a început în anul 1975 şi a durat opt ani,
fiind inaugurat oficial pe 26 mai 1984. Canalul Dunăre-Marea Neagră se situează în clasa a
şasea de canale interioare, potrivit standardelor EEC-_UNO, cea mai înaltă clasă pentru astfel
de construcţii.
Canalul, are o lungime totală de 95,6 km, fiind format dintr-o ramură principală, între
Portul Cernavodă şi Portul Constanţa şi ramura de N (cunoscută sub denumirea de Canalul
Poarta Albă-Midia-Năvodari). Acesta este al treilea canal navigabil din lume, ca lungime
după Suez şi Panama, şi are o capacitate anuală de transport de 80-100 milioane de tone, iar
pentru ramura nordică de 15-25 de milioane de tone de marfă. Pescajul maxim admis este de
5,5, metri, permiţând accesul navelor fluviale şi a celor maritime mici. La fiecare capăt există
câte două ecluze, duble pe sens, care permit traficul simultan în aval şi amonte.
Canalul traversează localităţile Cernavodă-Saligny-Mircea Vodă-Satu Nou-Medgidia-
Castelu-Poarta Albă, de unde se bifurcă. Ramura principală sudică, trece prin oraşul Murfatlar
şi Comuna Agigea. Ramura nordică , cunoscută sub denumirea de Canalul Poarta Albă- Midia
Năvodari, cu o lungime de 31,2 km, o adâncime de 5,5, m şi o lăţime de 50-66 m, trece prin
localităţile Nazarcea-Mamaia-Ovidiu-Năvodari. Pentru construcţia canalului s-au excavat 294
de milioane de metri cubi, la canalul principal, plus 87 mil.metri cubi, la ramura nordică,
Poarta Albă-Midia Năvodari( mai mult cu 25 de mil.decât la Canalul Suez şi cu 140 mil.decât
la Canalul Panama) şi s-au turnat 5 mil.de metri cubi de betoane.
Turismul de croazieră constituie în perspectiva abordării prezente, o şansă reală de
relansare durabilă a creşterii economiei, a dezvoltării economiei de piaţă în România, de
îmbunătăţire a indicatorilor şi balanţei de plăţi, de realizare a programului integrării în
Uniunea Europeană.

3.2. Turismul- flux comercial de-a lungul fluviului Dunărea

În anul 1867, apele fluviului Dunărea erau atât de limpezi şi de liniştite, încât l-au
inspirat pe compozitorul austriac Johan Strauss să scrie Valsul Dunărea Albastră, ca un
omagiu adus acestui râu frumos şi puternic care curge din Germania până la Marea Neagră.
El reprezintă atât o rută comercială, de transport şi de afaceri importantă, cât şi o atracţie
turistică, vasele de croazieră străbătând lin apele sale.

30
 Fluviul Dunărea, lung de 2850 km, izvorăşte din Munţii Pădurea Neagră din
Germania, curge spre E prin Europa Centrală, prin E-Europei şi ajunge în final, la Marea
Neagră. La vărsarea fluviului în Marea Neagră s-a format Delta Dunării.
Dunărea este un important drum fluvial internaţinal, curgând prin 10 ţări( Germania,
Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia, România; Bulgaria, Republica Moldova,
Ucraina) şi are afluenţi în alte 7 ţări. Trece prin 4 capitale de stat: Viena, Bratislava,Budapesta
şi Belgrad. Potenţialul acestei căi de transport este sporit de către Canalul Dunăre-Marea
Neagră, care permite ca mărfurile să fie transportate în portul Constanţa, România.
Fluviul este un motor economic puternic pentru comunităţile pe care le străbate în S-E
Europei. Din Croaţia până în Moldova, Dunărea conectează întreaga regiune, estimându-se că
ar aduce regiunii 500 mil. de euro pe an din turism. Aproximativ 400 de vase de croazieră,
transportând 50.000 de turişti, traversează fluviul în fiecare an. Uniunea Europeană plănuieşte
să investească 100 miliarde de euro, până în anul 2013 pentru a sprijini dezvoltarea
economică a bazinului fluviului.
Activitatea comercială de-a lungul fluviului este importantă pentru a asigura
dezvoltarea socio-economică şi o mai bună relaţie cu U.E.
Dunărea desparte zona nouă a Belgradului de cea veche- apele sale confluează cu râul
Sava în apropiere de Cetatea Kalemegdan, construită pe la sfârşitul secolului I d.Hr.
Dunărea nu este doar axul central al cooperării, ci înseamnă cooperare şi dezvoltare
durabilă la nivel regional şi european.
Napoleon numea Dunărea „ regele râurilor europene”, iar Nicolae Iorga” cea mai bogată în
daruri”, ea bucurându-se de atenţia popoarelor continentului; pe malurile ei s-au făurit şi au
durat până în zilele noastre civilizaţii milenare. Pentru Ţara Românească şi pentru Moldova,
fluviul Dunărea a fost linia de încercate lupte cu Imperiul Otoman: „ Oriunde aţi vedea-o în
ţara noastră, Dunărea e ca o fiinţă care a văzut şi a suferit multe şi poartă în chipul său urma
tuturor luptelor”.
Încă din antichitate, Dunărea avea mai multe nume: Istros/ Instru / Hister
/Danaistru, pentru sectorul inferior, în scrierile greceşti şi Danubius în cele latino-romane.
Denumirea dată de romani „Danubius”(Zeul fluviilor) a fost mai târziu preluată de alte
popoare, şi modificată, devenind Donau în limba germană, Dunaj în limba slovacă, Duna în
limba maghiară, Dunav în limba croată, Dunav în limba bulgară şi în limba sârbă, Dunai în
limba ucraineană, pentru ţările riverane şi Danube în limba engleză şi limba franceză şi Tuna
în limba turcă.
Numele în limba română, Dunărea, deşi este înrudit cu numele latin, nu poate fi derivat din
acesta folosind schimbările fonetice normale. S-a încercat o explicaţie printr-un nume
intermediar, Donaris, dar acesta nu este găsit în niciun document antic, fiind o reconstrucţie a
lingviştilor moderni.
Din cauza aşezării geografice în cadrul continentului a bazinului hidrografic dunărean,
la contactul dintre climatul temperat-oceanic din vest, temperat-continental din est şi
influenţele baltice în nord, regimul hidrologic al Dunării se caracterizează prin existenţa unor
importante variaţii de nivel şi de debit în cursul anului şi în decursul timpului. Apele mari se
produc primăvara ca urmare a topirii zăpezilor şi ploilor abundente, însă în cursul superior, au
loc în lunile martie-aprilie, iar în cel inferior, în mai.
Temperatura apelor Dunării se află sub influenţa directă a temperaturii aerului şi într-o măsură
mai mică sub cea a factorilor locali. Încălzirea apelor începe în luna martie şi ţine până în luna
august, după care urmează procesul de răcire. Gheaţa poate să apară din prima decadă a lunii
decembrie până la începutul lunii martie. Durata podului de gheaţă este în medie de 45-50 de
zile. Fenomenul de dezgheţ se produce primăvara, cel mai frecvent din aval spre amonte,
într-o perioadă de câteva zile(4-8 zile).

31
 Sectorul românesc al fluviului Dunărea, poziţia sa geografică şi geopolitică, poate să
devină, printr-o politică europeană şi amenajări corespunzătoare, un coridor economic între
Europa şi Asia Centrală, un model de cooperare transfrontalieră şi regională. Dezvoltarea
economică a României, oportunităţile pe care le oferă şi consolidarea poziţiei sale politice în
Europa, atrage după sine oficializarea acestui coridor paneuropen, care pe termen scurt va
realiza racordul dintre zona bogată în resurse a Mării Caspice cu piaţa centrală şi vestică
europeană, iar pe termen mediu şi lung conturează o nouă rută comercială de transporturi care
va traversa întreaga zonă continentală euroasiatică, de la Atlantic la Pacific.
Fluxurile economice şi implicit, cele turistice , antrenate de cooperarea transfrontalieră
şi europeană, trebuie să se sprijine nu numai pe un cadru juridic şi instituţional adecvat, dar şi
pe o amenajare a teritoriului riveran (sau chiar mai mult), în condiţiile dezvoltării durabile. Pe
de altă parte, crearea zonelor libere Giurgiu, Constanţa, Basarabi, Brăila, Tulcea şi Sulina,
urmate de impactul lor asupra stimulării dezvoltării economice( fapt dovedit de experienţa
internaţională), deschide noi oportunităţi pentru România, reprezintă un factor de interes şi
atracţie pentru marii investitori.
Dintre toate formele de cooperare ale ţărilor riverane Dunării , turismul se detaşează
ca o formă prioritară şi de avangardă. În acest context, resursele naturale şi antropice, bogate
şi variate, aferente tronsonului românesc al văii Dunării constituie argumente incontestabile
pentru o dezvoltare susţinută a activităţii de turism în această zonă, din păcate prea putin
valorificată până în prezent.
Configuraţia diferită a reliefului şi varietatea potenţialului turistic evidenţiază forme de turism
specifice, posibil de practicat în fiecare sector al Dunării.
Astfel, în sectorul Baziaş- Porţile de Fier II amenajările turistice vor fi cu precădere
destinate sporturilor nautice, pescuitului sportiv, speoturismului şi turismului montan în
zonele limitrofe.
Sectorul cuprinde o densitate mare a resurselor turistice naturale, care se bucură de o
uimitoare diversitate, dotările turistice urmând să valorifice cât mai multe dintre acestea.
Al doilea sector, Porţile de Fier II – Călăraşi, străbate zona de câmpie, fiind un traseu
relativ monoton, amenajările turistice urmând a fi punctuale, concentrându-se în principalele
porturi şi centre turistice existente. Accentul se va pune, de asemenea pe valorificarea
fluviului, şi anume, pe sporturi nautice, pescuit sportiv şi croaziere pe Dunăre.
Sectorul Călăraşi –Tulcea se bucură de resurse turistice variate, nu de complexitatea
celor prezente în zona defileului Dunării , dar suficient de interesante pentru a permite
amenajări turistice atractive. Formele de turism generate de aceste resurse sunt sporturile
nautice, pescuitul sportiv, turismul cultural şi religios, croaziere pe Dunăre şi pe canalul
Dunăre-Marea Neagră. De asemenea, se poate avea în vedere dezvoltarea turismului de
congrese şi reuniuni în principalele centre turistice Brăila, Galaţi şi Tulcea.( ANEXA NR.4-
Trasee de croazieră pe sectorul românesc)
În plus, pe tot parcursul văii Dunării, se va pune accent şi pe dezvoltarea unor dotări şi
amenajări destinate cu precădere turismului internaţional, dată fiind tradiţia şi importanţa
deosebită a căii fluviale dunărene şi legăturii sale cu ţările Europei centrale sau ale Orientului
Apropiat.
Un proiect al U.E. –„ Strategia pentru Regiunea Dunării”, anunţă că pentru anul 2013
va promova o investiţie benefică întregului continent, dar în special României datorită faptului
că toate cel 14 state europene, al căror teritoriu este udat de apele” fluviului albastru”, pot
accesa fonduri comunitare pentru a genera dezvoltarea complexă a „ Regiunii Dunării”,
pentru a-i pune în valoare, în mod eficient ,multiplele resurse economice şi turistice. Acest
proiect aduce în prim- plan resursele bogate ale Dunării de pe teritoriul României, atât pentru
transportul fluvial, cât şi al vacanţelor de croazieră.

32
 Dunărea are un potenţial economic, comercial, de cultură, de turism şi de protecţie a
mediului cu totul excepţional şi de aceea trebuie valorificat la maxim. Croazierele pe Dunăre
sunt preferate de turiştii americani, nemţi şi japonezi, în special persoanele în vârstă, care
plătesc mii de euro pentru pachetele turistice.
În ultimii 10 ani, agenţiile de turism din România specializate în turismul de croazieră
au reuşit să aducă în ţara noastră o medie de 100-150 de vase de croazieră cu turişti veniţi să
beneficieze, ca punct final, de frumuseţile unice ale Deltei Dunării. Ceea ce înseamnă că
„ bătrânul fluviu albastru” a adus pe apă în România circa 1.000.000 de turişti şi un volum
important de încasări valutare, de ordinul a zeci de milioane de euro.
Dunărea, cu luncile şi cu delta sa, este un capăt de lume original, unic în felul său, cel
mai tânăr pământ al Europei vecin unora dintre cei mai bătrâni munţi ai planetei(Măcin, masiv
hercinic, vechi de circa 400 milioane de ani) petic de ape şi pământ veşnic în luptă, mereu
altfel, păienjenis de canaluri, grinduri, gârle, păduri cu aspect tropical, dune fluvio-marine
într-o amplă, permanentă metamorfoză. Oriunde te îndrepţi, pe braţele principale, canale
naturale sau artificiale, lacuri şi bălţi cu ape limpede, mărginite de tumultul vegetaţiei, plauri
plutitori, săltând uşor sub unduirea valurilor, toate te impresionează, creându-ţi o imagine
unică asupra acestei opere fragile.
Programul „ Croazieră pe Dunăre” vizează revigorarea turismului în oraşele-port
dunărene. Estimările ministerului de resort arată că, în medie 25.000 de turişti străini vor
vizita România prin intermediul acestui program.” Croaziera pe Dunăre” are două
componente: una care se adresează turiştilor străini atraşi de Dunărea de jos, iar cealaltă se
adresează turiştilor români pentru care se organizează trasee de week-end din Bucureşti spre
Giurgiu, de unde poate fi luat vaporul până în Deltă. Acest program are scopul de a relansa
turismul în Delta Dunării. În condiţiile în care numărul turiştilor străini care vor fi atraşi de
aceste croaziere va creşte, programul turistic „ Croazieră pe Dunăre”ar putea deveni unul
dintre cele mai active şi productive din ţară.
Navele de agrement incluse în programul turistic” Croaziera pe Dunăre”au avut în
vara anului trecut 42 de escale în porturile româneşti, ceea ce înseamnă 35% din totalul
staţionărilor prognozate pentru acest sezon în porturile dunărene din România. Tot anul trecut,
aproximativ 15.200 de turişti din ţări europene, Canada şi SUA s-au înscris în
programul”Croaziera pe Dunăre”. Programul a fost foarte bine receptat în mediile turistice
internaţionale. Având în vedere creşterea constantă a numărului de opriri al motonavelor de
lux în porturile româneşti, au fost depuse toate măsurile necesare pentru crearea tuturor
condiţiilor efectuării unui turism civilizat.
În urma statisticilor înregistrate de „ Die Donau”( Asociaţia Internaţională de
Promovare a Turismului Ţărilor Dunărene), anul acesta numărul turiştilor din vestul Europei
veniţi să viziteze Delta Dunării va fi într-o continuă creştere. Circuitele au ca punct de plecare
oraşul Passau şi cuprind toate marile oraşe dunărene(între care capitalele Bratislava,Budapesta
şi Belgrad) şi se opresc în Delta Dunări.
Operatorii incluşi în acest program combină uneori turismul de croazieră cu turismul
de sănătate, plecându-se de la datele statistice care indică faptul că o mare parte din turiştii
străini care vin în România pentru statiunile balneare este reprezentată de turişti austrieci. Tot
mai mulţi vin în ţara noastră pentru tratamente balneare. Având în vedere că patru firme din
Austria, oferă începând din 2004, programe de croazieră pe Dunăre până în România, se
aşteaptă o creştere vizibilă a numărului de turiştii din această ţară.
O altă categorie de turişti străini atraşi de croazierele pe Dunăre este constituită de cei
americani , circa 4000 de turişti.
Conform Biroului de Informare şi Promovare Turistică al României la New York,
companiile americane Uniworld Travel şi Value World Tours au inclus în premieră,
croazierele pe Dunăre în cataloagele lor. De asemenea, agenţiile Euro cruises, Scylla Tours şi

33
Vantage Deluxe World Travel şi-au exprimat şi ele intenţia de a include destinaţii româneşti
în cataloagele lor de croaziere. Programele se desfăşoară pe o durată cuprinsă între 10 şi 24 de
zile şi includ tot cursul românesc al Dunării, inclusiv Delta .
Principalele porturi în lungul Dunării şi obiectivele turistice naturale sau antropice pe
care acestea le posedă sunt principalii beneficiari ai programului „Croaziera pe Dunăre” ,
multe dintre ele au o tradiţie şi o istorie importantă cum ar fi:
 oraşul Orşova( situat într-un golf al Cernei), fostul castru roman
Dierna, mănăstirea Ana (ridicată în prima parte a secolului XX în
amintirea eroilor din primul război mondial), Biserica romano-catolică
cu o arhitectură cu totul deosebită;
 Drobeta Turnu-Severin are ca principal obiectiv turistic ruinele podului
construit de Apolodor din Damasc la ordinele impăratului Traian, una
dintre cele mai importante opere arhitecturale de acest tip ale
antichităţii latine, ridicat pentru a permite traversarea Dunării de către
armatele lui Traian în războiul contra dacilor. Alte obiective turistice
ale fostului Banat de severin sunt Castrul şi termele romane, Cetatea
Severinului( ridicată în secolulul al XIII-lea şi distrusă în 1524 de către
turci), Muzeul Regiunii Porţile de Fier.
 oraşul Calafat cu un obiectiv principal Muzeul de Artă şi etnografie din
Palatul Marincu, fiind un port cultural „La Cetate”,amplasat în
apropierea localităţii Maglavit renumit pentru taberele de sculptură. De
asemenea, în cadrul complexului s-a organizat un cătun”neolitic”, unde
se pot consuma produse ecologice pregătite la faţa locului şi se poate
participa direct la realizarea vaselor de ceramică specifice culturii
Cucuteni;
 Turnu-Măgurele face parte din judeţul Teleorman încă din anul 1838,
aşezat pe un platou ce înaintează din lunca cuprinsă între Dunăre şi
Olt.Obiectivele turistice sunt Cetatea romano-bizantină, sec.II-lea şi
cetatea medievală Turnu sau Nicopolea Mică, ridicată de domnul Ţării
Româneşti Mircea cel Bătrân în perioada 1386-1393;
 Giurgiu este oraşul primei căi ferate romane legată cu Bucureştii(1869),
având legături cu 8 ţări riverane ale Dunării din Europa de est şi
centrală şi ieşire la Marea Neagră. Obiectivele turistice sunt Complexul
Mănăstiresc de la Comana, Monumentul Medieval de la Călugăreni,
Turnul Ceasornicului din Giurgiu şi vestigiile Cetăţii lui Mircea cel
Bătrân din Giurgiu;
 Olteniţa, atestată încă din anul 1515, este renumită prin situl arheologic
de la Gumelniţa;
 Călăraşiul, situat în partea de S-E a României şi a Câmpiei Române, pe
malul stâng al Dunării la graniţa cu Bulgaria, ocupă 2,13% din
suprafaţa României. Se învecinează cu judeţul Ialomiţa la nord, judeţul
Constanţa la sud-est, Giurgiu şi sectorul agricol Ilfov la vest şi nord-
vest. Este situat într-o zonă de câmpie care cuprinde Bărăganul,
Câmpia Vlăsiei la care se adaugă Lunca Dunării. Obiectivele turistice
includ Muzeul Dunării de Jos şi cea mai mare grădină naturală din ţară,
dar zona este şi una deosebit de populară pentru excursii de vânătoare
şi pescuit în Lunca Dunării.;
 Brăila reprezintă un port important de unde sunt iniţiate numeroase
croaziere pe Dunăre , programe de vânătoare şi pescuit. Cea mai
importantă arteră hidrografică a judeţului este Dunărea cu cele două
34
 braţe principale: Braţul Măcin(Dunărea veche) spre Dobrogea şi Braţul
Cremenea, spre Câmpia Brăilei, închizând la mijloc fosta Baltă a
Brăilei, care astăzi este îndiguită.;
 Galaţi, amplasat pe malul drept al Dunării, la 80 de km de Delta
Dunării, are patru porturi, un port pentru transportul de persoane şi trei
pentru transportul de mărfuri ;
 Tulcea este numită şi Poarta Deltei Dunării, aici Dunărea se divide în
trei ramuri formând un pământ magic. Obiectivele turistice sunt
Muzeul Delta Dunării, Muzeul de artă plastică, Colnicul Horei,
vestigiile cetăţii Aegyssus(parc arheologic). La ieşirea din Dunăre în
mare este Sulina, pomenită pentru prima dată în urmă cu 1000 de ani
sub numele de selina, portul primeşte statutul de Porto Franco, ceea ce
determină dezvoltarea spectaculoasă a localităţii în perioada antebelică.
Obiectivele turistice sunt Palatul Administrativ al flotei dunărene şi
Farul construit în anul 1802. Principalele braţe ale Deltei Dunării sunt
Chilia, Sulina şi Sf.Gheorghe- rezultate din separarea apelor Dunării la
Ceatalul Izmail. Braţul nordic, Chilia, are cea mai mare adâncime- 36
m-şi cel mai bogat debit. După satul Chilia Veche se dezvoltă o deltă
proprie, cu numeroase braţe divergente(tip Mississippi). Canalul sudic,
Sf.Gheorghe, lung de 109 km, are cea mai accentuată meandrare, la
gurile sale se prezintă o deltă secundară de tip Vistula, cu o despletire
conică de braţe secundare, prin trei canale Lipoveni, Dunavăţ şi Dranov
care fac legătura cu complexul lacustru Razelm-Sinoe.
Punctul de plecare pentru o aventură în Deltă este de obicei oraşul
Tulcea, un oraş aproape la fel de vechi ca şi Roma, situat în apropiere
de locul unde Dunărea se desparte în cele trei braţe principale., între
care se pot face numeroase croaziere, în timpul cărora turiştii pot
admira, de pe confortabilele punţi ale vaporaşelor, flora, fauna şi satele
Deltei.
Croazierele pe Dunăre au adus un număr impresionant de turişti, deşi costul unei
croaziere pe Dunăre variază între 500 şi 3000 de euro/persoană. În acest preţ este inclus:
transportul, cazarea şi trei mese pe zi. Excursiile în afara vaporului sunt opţionale şi se plătesc
suplimentar. Navele pornesc din Germania şi se călătoreşte în medie două săptămâni, prin
Germania- Austria- Slovacia- Ungaria-Iugoslavia şi apoi România.
Dunărea are un potenţial economic, comercial, de cultură, de turism şi de protecţie a
mediului cu totul excepţional şi de aceea trebuie valorificat la maxim.
Dunărea reprezintă nu numai un fluviu european, dar, privită din punct de vedere
strategic, reprezintă şi unul dintre principalele axe de comunicare, transport şi cultură de care
dispune Uniunea Europeană extinsă.
Programul de croaziere este doar un prim pas, poate cel mai important, în
redimensionarea programelor de turism internaţional ale României, care vor evolua, aşa cum
s-a stabilit şi în Programul 2025, în jurul unui mare ax reprezentat de ecoturism şi
valorificarea bogăţiei peisagistice şi naturale, al cărui punct de importanţă mondială este
Delta, obiectiv turistic inclus deja în patrimoniul Unesco.
Croaziera pe Dunăre are o importanţă care depăşeşte cu mult numărul celor câteva
zeci de mii de turişti străini care participă la proiect, aceea de a lansa în circuit, pe lângă Delta
Dunării, obiectiv deja notoriu şi popular, localităţile Luncii Dunării, altfel exilate în uitare şi
anonimat.

35
 3.3. Modalităţi de dezvoltare a turismului de croazieră în România

În România, serviciile martime şi fluviale se efectuează pe Marea Neagră şi pe

Dunăre. Din Marea Neagră se trece prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele în Marea Mediterană,
de unde se ajunge în cele mai îndepărtate colţuri ale lumii. Pe această cale maritimă se
efectuează, îndeosebi, transportul de mărfuri şi mai puţin cel de călători.
Turismul de croazieră cu nave de pasageri în România reprezintă o nişă cu un
potenţial real spre care se concentrează atenţia în continuare, la nivelul administraţiei Portului
Constanţa, al Asociaţiei Litoral-Delta Dunării şi al autorităţilor locale. De asemenea,
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, dar şi Ministerul Transporturilor şi
Infrastructurii au demarat o serie de proiecte şi măsuri referitoare la dezvoltarea turismului de
croazieră în ţara noastră cum ar fi:
 participarea la toate târgurile de turism internaţionale, astfel încât să ne
menţinem poziţia deţinută în prezent în topul porturilor din Marea Neagră;
 realizarea mai multor materiale de promovare turistică;
 îmbunătăţirea imaginii şi gradul de atractivitate al obiectivelor turistice din
România ce pot fi incluse în traseele turistice pe care le recomandă companiile
internaţionale de croaziere;
 nevoia de îmbogăţire a ofertei de servicii şi facilităţi pe care le oferă
Terminalul de Pasageri din portul Constanţa, astfel încât acesta să semene tot
mai mult cu un terminal modern din orice port de croaziere important;
 suplimentarea panourilor şi a indicatoarelor de orientare turistică, precum şi
realizarea acestora în mai multe limbi de circulaţie internaţională;
 reluarea proiectului privind construcţia unui canal Bucureşti-Dunăre, întrerupt
în urmă cu 40 de ani , (finalizat atunci în proporţie de 30%) odată cu dispariţia
regimului comunist care l-a iniţiat. Se urmăreşte atragerea unui volum cât mai
mare de fonduri europene pentru a putea finaliza acest important obiectiv, atât
pentru capitală, cât şi pentru România în intervalul 2014-2020, având toate
şansele să transforme Bucureştiul în Capitala croazierelor, iar România în
campioana acestui gen de turism.
Traficul de croazieră pe Dunăre a crescut rapid şi a oferit multor turişti o primă
impresie despre România. Facilităţile de primire de la punctele de acostare din România nu
sunt la nivelul standardelor oferite de alte ţări prin care trece fluviul. Pentru a oferi o mai
frumoasă experienţă turistică a vizitatorilor, sunt necesare următoarele măsuri:
 constituirea unui punct central de informare a operatorilor de croaziere pentru a
promova ofertele de croazieră, etc;
 coordonarea tarifelor şi cheltuielilor portuare într-un sistem uniform,
competitiv cu alte ţări de pe Dunăre;
 îmbunătăţirea facilităţilor de acostare, de primire în porturi şi a accesului până
la şi de la facilităţile de acostare;
 autorităţile judeţene sî întocmească un plan de cerinţe de semnalizare turistică
optimă în zona respectivă.
În scopul atragerii mai multor tour-operatori pentru programe de croazieră dunărene în
România, serviciile oferite turiştilor trebuie să fie la cel mai înalt nivel.
Din punctul de vedere al numărului de turişti care vizitează această zonă, pentru ca
acesta să crească ar trebui să se respecte raportul calitate-preţ, oferta culturală diversificată,

36
peisajele atrăgătoare, siguranţa turistului, personal calificat şi amabil, infrastructură bună.
Toate acestea contribuie la satisfacerea turistului care, o dată ce pleacă mulţumit de serviciile
oferite, revine în această zonă.
De asemenea ar trebui, să se ia măsuri concrete, rapide şi eficiente în vederea oferirii
de servicii de acostare la sol constând în pontoane adecvate, servicii de vamă şi frontieră
promptă şi civilizate, aprovizionarea cu diverse produse şi servicii specifice unor vase de
croazieră.

37
 CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Piaţa croazierelor a evoluat foarte mult în decursul ultimilor ani, deoarece este un
produs nou şi unic ce îmbină partea de sejur a unei vacanţe cu cea de circuit, împărţind
destinaţiile temeinic, pentru a permite oricărui pasionat să-şi aleagă mai bine genul călătoriei.
De aceea, prima împărţire a fost facută după tipul întinderii de apă pe care se va desfăşura
voiajul.
Cu toate că industria de croazieră a ajuns la un nivel destul de ridicat în dezvoltarea ei,
mai există domenii care necesită mai multă atenţie şi investiţii, cum ar fi :
 lărgirea hotarelor de pătrundere a companiilor de croaziere în Estul
Europei,Africa, Asia şi alte regiuni puţin valorificate;
 atragerea consumatorilor tineri şi cu posibilităţi financiare mai reduse prin
dezvoltarea sectorului recreativ şi micşorarea preţurilor;
 reducerea sau simplificarea la maxim a aranjamentelor pre şi post vacanţă.
În flexibilitatea lui turismul de croazieră întrece toate celelalte forme de turism.
Navele de croazieră sunt mobile şi uşor pot fi repoziţionate dintr-o regiune nefavorabilă sau
cu cererea mică în una cu cererea pentru croaziere ridicată. La fel, ele pot fi uşor modificate în
dependenţă de necesităţile pieţei sau de specificul regiunii.
Navele de croazieră fac faţă cu succes la condiţiile economice relative, la fluctuaţiile
de cerere şi ofertă şi regimurilor fiscale. Industria de croazieră a demonstrat abilitatea de a se
reface rapid în situaţii critice şi tensionate, cum ar fi conflicte militare sau decline financiare.
Problemele financiare de pe glob nu sunt un motiv de a nu trăi viaţa la maxim şi de a
petrece câteva zile pe unul dintre cele mai scumpe vase de croazieră din lume, chiar dacă un
sejur va costa câteva mii de dolari.
Atuul turismului de croazieră în faţa altui produs clasic este acela că oferă clienţilor
posibilitatea să viziteze mai multe locaţii fără să fie nevoiţi să schimbe locul de cazare sau
transportul. În plus pasagerii nu au nici o şansă să se plictisească pe parcursul voiajului pentru
că la bordul navelor beneficiază de posibilităţi de distracţie şi de petrecere a timpului liber
dintre cele mai variate.
Pe plan mondial secolul XXI va deschide o nouă eră în turismul de croazieră, în care
se îmbină tradiţia cu tehnologia, design-ul şi viteza.
Pentru ţara noastră necesitatea dezvoltării turismului de croazieră, rezidă din faptul că
România este o ţară cu o vocaţie turistică, beneficiind de un valoros şi variat potenţial natural
şi antropic, armonios dispersat pe întreg teritoriu.
De aceea este nevoie să se îmbogăţească oferta de servicii şi facilităţi pe care le oferă
Terminalul de pasageri din Portul Constanţa, astfel încât acesta să semene tot mai mult cu un
terminal modern din orice port de croaziere important. De asemenea este nevoie şi de
suplimentarea panourilor şi indicatoarelor de orientare turistică, precum şi de realizarea
acestora în mai multe limbi de circulaţie internaţională.

38
 O altă propunere ar fi îmbunătăţirea imaginii şi gradul de atractivitate al muzeelor,
obiectivelor turistice şi locaţiilor ce pot fi incluse în traseele turistice pe care le recomandă
pentru companiile internaţionale de croaziere.
Autorităţile portuare din România îşi propun să încurajeze traficul navelor de pasageri
– „ Mai bine încasăm taxe mai mici de la mai multe nave decât să scadă traficul portuar”.
Traficul de croazieră pe Dunăre a crescut rapid şi a oferit multor turişti o primă
impresie desptre România.
Paradoxal sau nu, după 1990 turismul de croazieră, în pofida potenţialului de care
dispune ţara noastră, a fost practic, exclus chiar şi din vocabularul managementului existent în
industria vacanţelor. Ne-au trezit practic la realitate mari organizatori de croaziere din Europa
prin solicitarea expresă, adresată omonimilor din România, de a organiza asemenea „ vacanţe
plutitoare” pe Dunăre până la minunata creaţie a fluviului pe pământul Daciei Felix-Delta. E
adevărat, cererea marilor companii din Europa ne-a găsit prea puţin pregătiţi ca stare de gazdă
a porturilor şi a oraşelor aflate de-a lungul fluviului. Dar interesul imens al turiştilor pentru
Dunărea românească a învins până la urmă obstacolele menţionate mai sus. Mai mult, în unele
locuri – Drobeta Turnu Severin, Galaţi şi Tulcea – autorităţile locale au început să-şi asume
cu mai mult spirit de iniţiativă şi rolul de gazde.
Facilităţile de primire de la punctele de acostare din România nu sunt la nivelul
standardelor oferite de alte ţări prin care trece fluviul. Pentru a oferi o mai frumoasă
experienţă turistică a vizitatorilor sunt necesare următoarele măsuri:
- constituirea unui punct central de informare a operatorilor de croaziere
pentru a promova ofertele de croazieră;
- coordonarea tarifelor şi cheltuielilor portuare într-un sistem uniform,
competitiv cu alte ţări de pe Dunăre;
- îmbunătăţirea facilităţilor de acostare , de primire în porturi şi a accesului
până la şi de la facilităţile de acostare;
- crearea unei unităţi de promovare pentru diseminarea orarelor curselor şi
pentru pasageri în porturi, la operatorii de croaziere;
- înmânarea de materiale promoţionale pentru participarea la croaziera
pasagerilor;
- autorităţile portuare şi locale vor pregăti şi vor implementa planuri de
recepţie în porturi şi facilităţi de acces;
- îndepărtarea deşeurilor ce afectează aspectul zonei şi prezintă risc pentru
sănătate;
- crearea de noi atracţii şi facilităţi pentru vizitatori pentru a creşte gama de
atracţii;
- realizarea de studii continue, sezoniere sau anuale privind
sosirile/plecările/cheltuielile şi satisfacţia vizitatorilor;
- pregătirea personalului nou angajat al centrelor de informare turistică;
- crearea unei imagini puternice, unui brand : printr-o agenţie internaţională
specializată trebuie să definim brandul turistic al României şi să definim
strategia pentru lansarea acesteia prin oferirea unei game diversificate de
produse turistice în raport cu cerinţele pieţei.
Îmbunătăţind traficul pe Dunăre prin o mai bună administrare, vasele de croazieră vor
circula cu mai multă uşurinţă şi porturile României pe Dunăre vor ajunge o destinaţie
preferată pentru operatori.
Toate analizele făcute în acest domeniu arată clar creşterea cererii la croazierele
turistice, ceea ce demonstrează că industria croazierelor turistice are un viitor promiţător şi un
cuvânt tot mai puternic de spus în turismul mondial.

39
 Turismul de croazieră ar trebui privit nu doar din perspectiva lucrurilor simple de care
ne bucurăm fiecare dintre noi, ci privit din perspectiva beneficiului pe care poate să îl aibă
economia naţională, pentru dezvoltarea economică a unei naţiuni.
Turismul din păcate, în România, a fost în ultimii 20 de ani, inventat şi reinventat,
uitându-se de fiecare dată că nu trebuie să faci nimic altceva decât să promovezi ceea ce ai.
De aceea, cel mai indicat mod, după părerea mea , de a face turism, în condiţiile crizei
financiare, sunt croazierele- vacanţă plină de romantism, palpitantă şi destul de sigură.

40
 BIBLIOGRAFIE

Apetrei N., Apetrei Benone - Turismul de croazieră, Editura Demiurg, Bucureşti,

2005

Cetină Iuliana - Marketingul competitiv în sectorul serviciilor, Editura

Teora, Bucureşti , 2001

Cristureanu Cristina - Strategii şi tranzacţii în turismul internaţional, Editura

CH.Beck, 2006

Diaconu M. - Turism prin internet, Editura Tribuna Economică,

Bucureşti, 2004

Draica Constantin - Turism internaţional, Editura CH. Beck, 2003

Ion Ionescu - Economia întreprinderii de turism şi comerţ, Manual de

Studiu individual, Editura Economică, Bucureşti, 2000

Micu Cristina - Economie şi gestiune în turism. Probleme, proiecte şi

Stănciulescu Gabriela Studii, Editura CH.Beck, Bucureşti, 2009

Minciu Rodica - Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti, 2005

Nedelea Alexandru - Politici de marketing în turism, Editura Economică,

Bucureşti, 2003

Nedelea Alexandru - Piaţa turistică, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 2003

Nistoreanu P. - Producţia şi comercializarea serviciilor turistice,

Dinu V.,Nedelea A. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2004
Niţă Constantin - Piaţa turistică a României.Realităţi.Mecanisme,
Niţă Ilie Editura Economică, 2008

Snak O., Baron P. - Economia turismului, Editura Expert, Bucureşti, 2000

Neacşu N.

Stăncioiu Aurelia Felicia - Planificarea de marketing în turism.Concepte şi aplicaţii

Editura Economică, Bucureşti, 2005

Stăncioiu Aurelia Felicia - Strategii de marketing în turism, Ediţia a II-a, revizuită,

Editura Economică, Bucureşti, 2004

Stănciulescu Gabriela - Strategii şi politici regionale de dezvoltare durabilă a

41
 şi colectivul spaţiului dunărean, Editura A.S.E.-Bucureşti, 2004

Stănciulescu Gabriela - Animaţia şi animatorul în turism , Editura Uranus,

Jugănaru D. Bucureşti, 2006

Stănciulescu Gabriela - Managementul operaţiunilor de turism, Ed.a II-a,

Editura CH.Beck, Bucureşti, 2005

Stănciulescu Gabriela - Tehnica operaţiunilor de turism, Editura CH.Beck,

Ţigu Gabriela Bucureşti, 1999

Ţigu Gabriela - Resurse şi destinaţii turistice pe plan mondial,

Talpeş A. Editura Uranus, Bucureşti, 2003
Ţală Mădălina

www.tourism.co.cr

www.infovacanţa.ro

www.oceanservice.nooa.gov

www.CLIA.com

http://www.biblioteca-digitală.ase.ro/b... 466 idh

http// www.biblioteca-digitala.ase.ro/b...472 idh

42
ANEXA 1 – TOP 10 – CELE MAI MARI VASE DE CROAZIERĂ DIN
LUME

1. OASIS OF THE SEAS - 225.282 de tone; 362 de metri; 5.400 de persoane. Cel mai mare
vapor din lume e prea lung, prea lat şi prea înalt să încapă prin Canalul Panama. Are
tiroliene, pereţi verticali pentru alpinism şi spectacole de Broadway la bord. Echipajul
însumează 2.384 de persoane, peste numărul de pasageri al multor vapoare construite
înainte de 2000.

2. FREEDOM OF THE SEAS - 160.000 de tone; 338 de metri; 3.634 de persoane. Este
atât de mare încât Celine Dion ar putea scrie un cântec şi despre el, notează Bing
Travel. E plin de apă peste tot: piscine, jacuzzi, simulatoare de surf, cascade,
patinoare, plus un water park special pentru copii.

3. NORWEGIAN EPIC - 155.873 de tone; 329 de metri; 4.100 de persoane. Are 20 de

restaurante deschise non-stop, printre care o pizzerie cu livrare la… cabină, şi un bar
construit integral din gheaţă. Singurul dezavantaj al vaporului e că nu prea încape în
portul New York.

43
4. QUEEN MARY 2 - 151.400 de tone; 345 de metri; 2.620 de persoane. E mai lung decât
40 de double deckere londoneze (autobuz dublu etajat). Cel mai mare vapor în 2004,
când a fost lansat, are 1.310 cabine luxoase.

5. VOYAGER OF THE SEAS - 138.000 de tone; 310 metri; 3.114 persoane. E de nouă ori
mai lung decât primul zbor cu avionul al fraţilor Wright. Are pistă de patinaj viteză,
cinematograf, sală de concerte şi un mini-teren de golf (este singurul lucru mini al acestui
vapor, scrie Bing Travel).

44
6. SPLENDIDA - 137.963 de tone; 333 de metri; 3.274 de persoane. Are 445.000 de metri
pătraţi şi e mai mare decât Mall America (cel mai mare mall american, cu 400 de
magazine, 12.000 de angajaţi şi 35 de milioane de vizitatori anual). Site-ul Bing Travel
notează că Turnul Eiffel ar încăpea lejer pe vapor.

7. CARNIVAL DREAM - 130.000 de tone; 306 metri; 3.646 de persoane. Este un parc de
distracţii mobil, care ar putea găzdui două London's Eye una lângă alta (imensa roată de
observaţie din centrul capitalei britanice). Are două "săli" de cinema unice, în care
spectatorii stau în bazine şi se uită la televizoare LED de 3 metri înălţime şi 6 metri lăţime.

8. DISNEY DREAM - 130.000 de tone; 339 de metri; 2.500 de persoane. Este cel mai vesel
loc de pe apă, conform Bing Travel. Are la bord toate personajele Disney, un
cinematograf 3D, şi un tobogan de 233 de metri.

45
9. SOLSTICE & EQUINOX - 122.000 de tone; 314 metri; 2.850 de persoane. E mai lung
decât 4 avioane Boeing 747. Cele 19 punţi blochează soarele pentru cei aflaţi la nivelul
inferior şi îi "prăjeşte" pe cei aflaţi la etaj. La bordul său, se joacă bocce sau cricket (jocuri
tradiţionale englezeşti) pe gazon natural.

10. PRINCESS DIAMOND - 116.000 de tone; 293 de metri; 2.670 de persoane. Este de trei
ori mai mare decât Palatul Buckingham şi are de două ori mai multe camere. "Prinţesa-
mamut", cum e numită de Bing Travel, ar putea "înghiţi" 5 Taj Mahal-uri. În fiecare după-
amiază se serveşte ceaiul şi "snack-ul" de la ora cinci într-unul din zecile de restaurante
şi baruri. Are 700 de cabine cu balcon.

46
 ANEXA 2 – DESCRIEREA UNUI VAS
DE CROAZIERĂ

Costa Romantica este un vas elegant şi plin de

sarm, cu design interior contemporan in culori
relaxante. Ferestrele inalte indreptate spre mare va
ofera o senzatie panoramica deosebita. Pe puntile
exterioare veti putea savura soarele, veti putea face
jogging privind in larg si pur si simplu sa va
distrati la piscine sau la o lectie de gatit sau un
concurs de karaoke. Doriti sa va relaxati in Jacuzzi in timp ce priviti spre mare? Atunci va
puteti indrepta pasii spre Capri Pool Lido. Iar pe puntea Biarritz veti simti atingerea
sofisticatului design francez in timp ce cititi o carte intr-un inalt scaun din nuiele. Seara locul
favorit de intalnire al oaspetilor Romantica este spatiosul foaier al Teatrului, unde veti putea
savura un pahar de vin inainte de a va lasa incantati de spectacolelele inedite puse in scena
de cei mai talentati artisti. 

*** INFORMATII PE SCURT ***

* Compania de croaziere: Costa Crociere S.p.A.

* Inregistrata: Genova, Italia
* Anul constructiei: 1993 / 2003 renovata complet
* Limbi vorbite la bord: Italiana, Engleza, Germana, 
Franceza si alte limbi in functie de ocupatia navei
* Valuta la bord: Euro in spatiul european / Dolar American in celelalte zone
* Capacitate totala: 1.697 pasageri 
* Echipaj: 600 persoane 
* Pasageri / Numar de cabine: 1.356 (in cabina dubla) / 678 
* Tonaj: 53.000 t 
* Lungime / Latime: 220 / 31 m 
* Punti: 13 (dintre care 10 pentru pasageri) 
* Cabine pentru persoane cu disabilitati: 6 
* Viteza maxima: 18.5 nozi 
* Voltaj: 110 / 220 V

*** Dotari & Servicii ***

* Ingrijire Medicala ☞ Spital la bord 

* Baruri ☞ 7 (ex. Grand Bar, Casino Bar, Bar Piscina) 
* Punti / Lifturi ☞ 10 punti pentru pasageri / 8 
* Copii ☞ Serviciu de ingrijire copii, Squok Club 

47
* Carti de Credit ☞ VISA, American Express, MasterCard 
* Magazine / Shopping ☞ Centru Shopping 
* Restaurante ☞ 3 (Restaurant Botticelli, Terazza Cafè, Buffet-Restaurant Giardino)
Pizzeria, Pasticeria 
* Altele ☞ Internet Point, Biblioteca, Galerie Foto, Centru de Conferinte, Spalatorie 
* Sport ☞ Pista de Jogging, Centru Fitness 
* Piscine ☞ 2 
* Divertisment ☞ Teatru pe 2 nivele, Cazino, Discoteca, Diferite Lounge-uri 
* Wellness ☞ 4 Jacuzzi, Centru Wellness (Diferite camere de tratament, Sauna, Baie
Turceasca cu Aburi, Salon de Infrumusetare si de Coafura etc.)

*** CABINE INTERIOARE ***

Dotari:
Dimensiunea Cabinei: ca. 14 mp
- Pat dublu sau 2 paturi 
- In unele cabine al 3-lea / 4-lea pat suspendat
- Baie cu dus si WC
- Uscator de par
- Masa si Scaun
- TV cu satelit
- Radio
- Aer conditionat
- Telefon
- Minibar
- Seif
- Serviciu de cabina 24 de ore

Categorii:
I1 (Puntea: Amsterdam, Copenhaga, Londra, Parigi)
I2 (Puntea: Amsterdam)
I3 (Puntea: Copenhaga)
I4 (Puntea: Londra)
I5 (Puntea: Parigi)
IS, Cabina Single (Puntea: Parigi, Londra, Copenhaga, Amsterdam)

------------------------------------------------------------
*** CABINE EXTERIOARE ***

Dotari:
Dimensiunea Cabinei: ca. 14 mp
- Fereastra
- Pat dublu sau 2 paturi 
- In unele cabine al 3-lea / 4-lea pat suspendat
- Baie cu dus si WC
- Uscator de par
- Masa si Scaun
- TV cu satelit
- Radio
- Aer conditionat

48
- Telefon
- Minibar
- Seif
- Serviciu de cabina 24 de ore

Categorii:
E1 (Puntea: Amsterdam, Copenhaga, Londra)
E2 (Puntea: Amsterdam)
E3 (Puntea: Copenhaga)
E4 (Puntea: Londra)
E5 (Puntea: Parigi)

------------------------------------------------------------
*** MINI SUITE CU FERESTRE ***

Dotari:
Dimensiunea Cabinei: ca. 30 mp
- Ferestre Panoramice
- Pat dublu 
- Canapea extensibila
- Baie cu cada de hidromasaj, dus si WC
- Uscator de par
- Halate din frotir, papuci de casa
- Masa si Scaun
- TV cu satelit
- Radio
- Aer conditionat
- Telefon
- Minibar
- Seif
- Serviciu de cabina: Butler personal 24 de ore
- Cos cu fructe proaspete zilnic

Categorii:
MS (Puntea: Montecarlo)

------------------------------------------------------------
*** SUITE CU FEREASTRA ***

Dotari:
Dimensiunea Cabinei: ca. 35 mp
- Ferestre Panoramice
- Pat dublu i 
- Canapea extensibila
- Baie cu cada de hidromasaj, dus si WC
- Uscator de par
- Halate din frotir, papuci de casa
- Masa si Scaun
- TV cu satelit
- Radio

49
- Aer conditionat
- Telefon
- Minibar
- Seif
- Serviciu de cabina: Butler personal 24 de ore
- Cos cu fructe proaspete zilnic

Categorii:
S (Puntea: Montecarlo)

------------------------------------------------------------
*** GRAND SUITE CU BALCON ***

Dotari:
Dimensiunea Cabinei: ca. 35 mp
- Balcon cu mobilier de plaja
- Zona de dormit cu pat dublu sau 2 paturi 
- Canapea extensibila
- Baie cu cada de hidromasaj, dus si WC
- Uscator de par
- Halate din frotir, papuci de casa
- Masa si Scaun
- TV cu satelit
- Radio
- Aer conditionat
- Telefon
- Minibar
- Seif
- Serviciu de cabina: Butler personal 24 de ore
- Cos cu fructe proaspete zilnic

50
 ANEXA 3 - OFERTE DE CROAZIERĂ ÎN EUROPA

Croaziera Marea Neagra - Marea Mediterana, 11 Nopti Cazare Cu Pensiune Completa La Bordul Msc
Musica, Pret De La 749 Euro/persoana 
12 zile
Traseu: Constanta - Gythion (sparta) - Venetia - Katakolon - Istanbul - Yalta - Odessa
Nr. zile: 12
Croaziera postata de: PAN EUROPEAN TRAVEL
Vezi croaziera

Senior Voyage - Croaziera Brizele Mediteranei  de la 549.0 € / 8 zile

Traseu: Roma - Pisa - Florenta - Genova - Coasta De Azur - Barcelona - Tunis - Roma
Nr. zile: 8
Croaziera postata de: Amaryllis Tour
Vezi croaziera

Early Booking, Croaziera Paste 2013 Atena - Insulele Grecesti - Turcia, Charter, 9 Nopti Cazare Cu All
Inclusive, Pret 399 Euro  de la 399.0 € / 10 zile
Traseu: Atena - Santorini - Marmaris - Izmir - Istanbul - Mykonos
Nr. zile: 10
Croaziera postata de: PAN EUROPEAN TRAVEL
Vezi croaziera

Oferta Speciala - Croaziera Spania Continentala - Maroc - Insulele Canare  de la 429.0 € / 10 zile
Traseu:SpaniaContinentala-Maroc
Nr. zile: 10
Croaziera postata de: Agentia Z TOUR
Vezi croaziera

Early Booking, Croaziera - Brizele Mediteranei, Charter, 7 Nopti Cazare Cu All Inclusive, Pret 599 Euro  
de la 599.0 € / 8 zile
Traseu: Roma - Florenta - Genova - Monaco - Barcelona - Tunis
Nr. zile: 8
Croaziera postata de: PAN EUROPEAN TRAVEL
Vezi croaziera

Oferta Speciala 1+1 Gratis - Croaziera Fiorduri - Msc Poesia 4* - Valabila Pentru Rezervari In Perioada 8-11
Aprilie 2013  de la 650.0 € / 8 zile
Traseu: Kiel, Germania >> Copenhaga, Danemarca >> Geiranger, Norvegia >> Flaam, Norvegia >> Stavanger,
Norvegia>>Oslo,Norvegia>>Kiel,Germania
Nr. zile: 8
Croaziera postata de: Agentia Z TOUR
Vezi croaziera

Oferta Speciala 1+1 Gratis - Croaziera Tarile Baltice - Msc Poesia 4* - Valabila Pentru Rezervari In
Perioada 8-11 Aprilie 2013  de la 650.0 € / 8 zile
Traseu: Kiel, Germania >> Copenhaga, Danemarca >> Stockholm, Suedia >> Tallin, Estonia >> St Petersburg,
Rusia>>Kiel,Germania
Nr. zile: 8Croaziera postata de: Agentia Z TOUR
Vezi croaziera

Oferta Speciala 1+1 Gratis - Croaziera Tarile Baltice - Msc Musica 4* - Valabila Pentru Rezervari In
Perioada 8-11 Aprilie 2013  de la 650.0 € / 8 zile
Traseu: Kiel, Germania >> Stockholm, Suedia >> Tallin, Estonia >> St Petersburg, Rusia >> Copenhaga,
Danemarca>>Kiel,Germania
Nr. zile: 8Croaziera postata de: Agentia Z TOUR
Vezi croaziera

Oferta Speciala 1+1 Gratis - Croaziera Europa De Nord - Msc Magnifica 4* - Valabila Pentru Rezervari In
Perioada 8-11 Aprilie 2013  de la 840.0 € / 10 zile

51
Traseu: Hamburg, Germania >> Helgoland, Germania >> South Queensferry, Marea Britanie >> Newcastle,
Marea Britanie >> Dover, Marea Britanie >> Le Havre, Franta >> Zeebrugge, Belgia >> Amsterdam, Olanda >>
Hamburg,Germania
Nr. zile: 10
Croaziera postata de: Agentia Z TOUR
Vezi croaziera

Oferta Speciala 1+1 Gratis - Croaziera Mediterana - Msc Magnifica 4* - Valabila Pentru Rezervari In
Perioada 8-11 Aprilie 2013  de la 640.0 € / 12 zile
Traseu: Civitavecchia, Italia >> Messina, Italia >> Istanbul, Turcia >> Izmir, Turcia >> Mykonos, Grecia >> Pireu,
Grecia>>Katakolon,Grecia>>Genova,Italia>>Civitavecchia,Italia
Nr. zile: 12
Croaziera postata de: Agentia Z TOUR
Vezi croaziera

Oferta Speciala 1+1 Gratis - Croaziera Mediterana De Est - Msc Armonia 4* - Valabila Pentru Rezervari In
Perioada 8-11 Aprilie 2013  de la 278.0 € / 8 zile
Traseu: Venetia, Italia >> Ancona, Italia >> Kotor, Muntenegru >> Corfu, Grecia >> Gythion (sparta), Grecia >>
Dubrovnik,Croatia>>Venetia,Italia
Nr. zile: 8
Croaziera postata de: Agentia Z TOUR
Vezi croaziera

Oferta Speciala 1+1 Gratis - Croaziera Mediterana De Est - Msc Divina 4* - Valabila Pentru Rezervari In
Perioada 8-11 Aprilie 2013  de la 540.0 € / 8 zile
Traseu: Venetia, Italia >> Bari, Italia >> Katakolon, Grecia >> Izmir, Turcia >> Istanbul, Turcia >> Dubrovnik,
Croatia>>Venetia,Italia
Nr. zile: 8
Croaziera postata de: Agentia Z TOUR
Vezi croaziera

Oferta Speciala 1+1 Gratis - Croaziera Mediterana De Est - Msc Fantasia 4* - Valabila Pentru Rezervari In
Perioada 8-11 Aprilie 2013  de la 379.0 € / 8 zile
Traseu: Venetia, Italia >> Bari, Italia >> Katakolon, Grecia, Italia >> Santorini, Grecia >> Pireu, Grecia >> Corfu,
Grecia>>Dubrovnik,Croatia>>Venetia,Italia
Nr. zile: 8
Croaziera postata de: Agentia Z TOUR
Vezi croaziera

Oferta Speciala 1+1 Gratis - Croaziera Mediterana De Est - Msc Lirica 4* - Valabila Pentru Rezervari In
Perioada 8-11 Aprilie 2013  de la 800.0 € / 12 zile
Traseu: Genova, Italia >> Civitavecchia, Italia >> Messina, Italia >> Marmaris, Turcia >> Limassol, Cipru >>
Haifa,Israel>>Zakynthos,Grecia>>Genova,Italia
Nr. zile: 12
Croaziera postata de: Agentia Z TOUR
Vezi croaziera

Oferta Speciala 1+1 Gratis - Croaziera Mediterana De Vest - Msc Orchestra 4* - Valabila Pentru Rezervari
In Perioada 8-11 Aprilie 2013  de la 318.0 € / 8 zile
Traseu: Genova, Italia >> Roma - Civitavecchia, Italia >> Palermo, Italia >> La Goulette, Tunisia >> Ibiza, Spania
>>VillefrancheSurMer,Franta>>Genova,Italia
Nr. zile: 8
Croaziera postata de: Agentia Z TOUR
Vezi croaziera

Oferta Speciala 1+1 Gratis - Croaziera Mediterana De Vest - Msc Poesia 4* - Valabila Pentru Rezervari In
Perioada 8-11 Aprilie 2013  de la 398.0 € / 8 zile
Traseu: Genova, Italia >> Malaga, Spania >> Lisabona, Portugalia >> Casablanca, Maroc >> Barcelona, Spania
>>Genova,Italia
Nr. zile: 8
Croaziera postata de: Agentia Z TOUR
Vezi croaziera

Croaziera De Paste Atena - Insulele Grecesti - Turcia, 10 Zile Cu All Inclusive, Pret De La 549
Euro/persoana  de la 549.0 € / 10 zile
Traseu:Atena-InsuleleGrecesti-Turcia
Nr. zile: 10

52
Croaziera postata de: PAN EUROPEAN TRAVEL
Vezi croaziera

Oferta Speciala 1+1 Gratis - Croaziera Mediterana De Vest - Msc Preziosa 4*+ - Valabila Pentru Rezervari
In Perioada 8-11 Aprilie 2013  de la 379.0 € / 8 zile
Traseu: Genova, Italia >> Napoli, Italia >> Messina, Italia >> La Goulette, Tunisia >> Barcelona, Spania >>
Marsilia,Franta>>Genova,Italia
Nr. zile: 8
Croaziera postata de: Agentia Z TOUR
Vezi croaziera

Oferta Speciala 1+1 Gratis - Croaziera Mediterana De Vest - Msc Sinfonia 4* - Valabila Pentru Rezervari In
Perioada 8-11 Aprilie 2013  de la 278.0 € / 8 zile
Traseu: Genova, Italia >> St Tropez, Franta >> Palma De Mallorca, Spania >> Mahon, Spania >> Olbia, Italia >>
Salerno,Italia>>Genova,Italia
Nr. zile: 8
Croaziera postata de: Agentia Z TOUR
Vezi croaziera

Oferta Speciala 1+1 Gratis - Croaziera Mediterana De Vest - Msc Splendida 4* - Valabila Pentru Rezervari
In Perioada 8-11 Aprilie 2013  de la 218.0 € / 8 zile
Traseu: Genova, Italia >>Marsilia, Franta>> Barcelona, Spania>> Valencia, Spania>> La Goulette, Tunisia >>
Roma-Civitavecchia,Italia>>Genova,Italia
Nr. zile: 8
Croaziera postata de: Agentia Z TOUR
Vezi croaziera

Croaziera De 7 Nopti In Bahamas La Bordul Disney Wonder  de la 680.0 € / 8 zile

Traseu: Galveston (Texas); Zi Pe Mare; Key West (Florida); Castaway Cay; Nassau (Bahamas); 2 Zile Pe Mare;
Galveston(Texas)
Nr. zile: 8
Croaziera postata de: Perfect Tour
Vezi croaziera

Croaziera De 12 Nopti Pe Marea Mediterana La Bordul Disney Magic  de la 2171.0 € / 13 zile

Traseu: Barcelona (Spania); Villefranche / Monte Carlo, Cannes, Nice (Franta); La Spezia /florenta, Pisa (Italia)/
Civitavecchia / Roma (Italia); 2 Zile Pe Mare; Piraeus / Athena (Grecia); Kusadasi / Ephesus (Turcia); Mykonos
(Grecia);Zi pe Mare;Valletta(Malta).
Nr. zile: 13
Croaziera postata de: Perfect Tour
Vezi croaziera

Croaziera De 4 Nopti Pe Mediterana Cu Disney Magic  de la 595.0 € / 5 zile

Traseu: Barcelona (Spania); Villefranche (Monte Carlo, Cannes, Nice/ Franta); Zi Pe Mare; Palma De Mallorca
(Spania);
Nr. zile: 5
Croaziera postata de: Perfect Tour
Vezi croaziera

Croaziera De 7 Nopti Pe Mediterana Cu Disney Magic  de la 1057.0 € / 8 zile

Traseu: Barcelona (Spania); Zi Pe Mare; Villefranche /Monte Carlo, Cannes, Nice (franta); La Spezia / Florenta,
Pisa (italia); Civitavecchia / Roma (Italia); Napoli /pompeii (Italia); Zi Pe Mare; Barcelona (Spania).
Nr. zile: 8
Croaziera postata de: Perfect Tour
Vezi croaziera

53
 ANEXA 4 – TRASEE DE CROAZIERĂ PE SECTORUL ROMÂNESC

Se pot valorifica prin turismul de croazieră traseul Dunării din aval de Călăraşi, cu
cele trei braţe şi canalele navigabile din deltă şi traseul Drobeta -Turnu Severin - Baziaş.
Timpul de realizare : 3-5 zile.
A. Traseul Drobeta - Turnu Severin – Baziaş se poate face tur - retur, sau întoarcerea cu
autocarul, cu o perioadă de desfăşurare de cel mult 4 zile (ultima zifiind de întoarcere).
Turiştii sunt aduşi de la Bucureşti (eventual de la aeroportul Timişoara) până la
Drobeta - Turnu Severin, cu autocarul. Pot fi organizate pe acest itinerariu şi excursii
tematice, de exemplu: Fenomene carstice în Defileul Dunării,Arii protejate şi
monumente ale naturii în zona Porţile de Fier, istorie şi turism în Defileul Dunării ş.a.
Locul de îmbarcare: Drobeta -Turnu Severin.

Ziua I: Drobeta - Turnu Severin - Orşova (24 km).

Turiştii (aduşi cu autocarul),se îmbarcă pe motonavă la Drobeta - Turnu Severin, sunt
cazaţi, apoi servesc prânzul.
- turul oraşului - se vizitează principalele monumente istorice şi culturale;
- se revine pe navă, se trece de ecluza de la barajul Porţile de Fier I;
- se vizitează ruinele şi actuala Mănastire Vodiţa;
- se acostează opţional în golful Bahna;
- continuând traseul spre Orşova, se reţine atenţia turiştilor asupra
numeroaselor viaducte, arcuite peste golfurile formate de pătrunderea
apelor lacului pe gurile afluenţilor;
- se acostează la Orşova pentru înnoptare; se serveşte cina, după care
urmează program de divertisment.

Ziua a II - a : Orşova -Berzasca (63 km)

- după micul dejun se face turul oraşului Orşova, se vizitează Mănăstirea Sf.
Ana, se fac plimbări pe faleză;
- opţional, excursie la Staţiunea Băile Herculane, unde se poate servi
prânzul;
- după întoarcerea pe vapor se continuă traseul înspre amonte, trecând prin
cel mai spectaculos defileu al fluviului, Cazanele Mici, CazaneleMari;
amatorii de speoturism pot vizita în acest sector peşterile Gura Ponicovei şi
Veterani;
- la confluenţa cu Valea Mraconiei se pătrunde pe golful omonim (cu aspect
de fiord) circa 1,5 km lungime; opţional, turiştii se pot deplasa pe drumul
forestier de pe Pârâul Neamţu afluent al Mraconiei, pentru a străbate Cheile
Neamţului;
- pe cursul Dunării, se vizitează în continuare: Cetatea Tri Cule, punctual
fosilifer de la Şviniţa, Tabula lui Tiberiu (anul 33 - 34 e.n.), Tabula lui
Domiţian (anul 75 - 80 e.n.) şi pintenul calcaros Greben, de pe malul

54
 sârbesc; opţional, amatorii de speoturism pot vizita complexul
carstic(peşterile Socolovăţ, Mosnic) de pe pârâul Şirinia (aval de Cozla);
- se acostează la Berzasca pentru înnoptare pe vapor; cina pe vapor – cu
produse pescăreşti, locale.

Ziua a III - a: Berzasca - Moldova Nouă (31 km)

- mic dejun şi turul localităţii (se vizitează Biserica Sf. Arhangheli -1836) se
face o plimbare cu trenuleţul forestier pe valea Berzeasca;opţional se poate
rezerva o zi pentru parcurgerea întregului traseu de cale ferată, până la
izvoare, în punctul numit Cloţa Veche (43 kn), apoi se parcurg pe jos,
Cheile Rudăriei;
- la Sicheviţa se poate acosta opţional pentru o excursie la Gârnic -Muzeul
sătesc, ruinele castrului roman, platoul carstic;
- aval de localitatea Pescari (denumirea veche: Coronini) se pot vizitaPeştera
Gaura cu Muscă, cu intrarea inundată de apele lacului, PeşteraChindiei,
Cetatea Golubac (pe malul sârbesc), Stânca Babacai, ruinele cetăţii
medievale Sf. Ladislau;
- se acostează la Moldova Nouă pentru înnoptare. Prânzul şi cina vor include
în meniu şi produse tradiţionale pescăreşti.

Ziua a IV - a: Moldova Nouă - Baziaş (23 km) şi retur.

Debarcarea şi întoarcerea cu autobuzul (141 km)
- mic dejun;
- se parcurge ultimul tronson al defileului, până la Baziaş, unde se vizitează
biserica Mănăsătirii Baziaş, monument de arhitectură din perioada feudală
timpurie, refăcută în secolul al XVIII-lea şi panoul care marchează locul de
intrare al Dunării pe teritoriul României -ghidul va prezenta turiştilor
informaţii şi evenimente istorice legate de acest loc;
- întoarcerea cu vaporul la Moldova Nouă, unde  turiştii se debarcă;
- întoarcerea la Bucureşti (sau la aeroportul Timişoara) pe cale rutieră, cu
autocarul. 

B.Traseul Bucureşti - Călăraşi - Cernavodă - Galaţi - Tulcea

 Timp de realizare : 3 - 5 zile Transportul de la Bucureşti se asigură cu autocarul.
Locul de îmbarcare : Călăraşi (opţional poate fi şi Giurgiu).
Ziua I : Călăraşi (opţional Giurgiu - Călăraşi) - Cernavodă - Brăila (200
km).Imbarcare şi cazare
- acostare la Ostrov, unde se vizitează : podgoria, centrul de degustare,cetate
a bizantină, Mănăstirea Dervent ;
- acostare la Oltina, se vizitează podgoriile şi centrul de degustare, Daveleget
ice ;
- masa de prânz la Cernavodă, după care se face turul oraşului (se vizitează
centrul vechi, punctul fosilifer şi podul Anghel Saligny);
- la Hârşova : complexul arheologic ;
- opţional, se poate acosta pe Insula Mică a Brăilei - rezervaţie naturală ;

55
 - se acostează în portul Brăila, se face tur de oraş (se vizitează Cetatea
Brăilei, Muzeul judeţean de istorie, biserici - monumente de
arhitectură,case memoriale, faleza) ;
- cina cu produse tradiţionale locale, divertisment, înnoptare.

Ziua a II - a : Brăila - Galaţi - Isaccea - Tulcea (100 km)

- mic dejun ;
- opţional acostare la Galaţi pentru tur de oraş ;
- se acostează la Isaccea, de unde se merge cu autocarul la Mănăstirea
Saon, Mănăstirea Celic Dere, Mănăstirea Cocoş, podgoria Niculiţel se
serveşte prânzul, de  preferinţă la centrul de degustare, se revine pe
motonavă ;
- acostare la Tulcea, tur de oraş, cină cu produse pescăreşti, program de
divertisment, înnoptare.

Ziua a III - a : Tulcea - Braţul Sulina (opţional şi canalele navigabile ale deltei)şi retur
(circa 150 km)
- se fac opriri la popasurile Maliuc, Crişan, Lebăda - aici se serveşte prânzul;
- opţional, se pot organiza plimbări cu barca pe canale, pentru a se admira
păsările sau animalele din rezervaţie, se pot organiza partide de pescuit sau
vânătoare;
- cina se serveşte pe vapor, pe drumul de întoarcere spre Tulcea, unde se
staţionează pentru innoptare.

Ziua a IV - a : Tulcea - Braţul Sf. Gheorghe şi retur (circa 250 km)

- se serveşte micul dejun pe vapor, în timp ce acesta se deplasează;
- se fac opriri la Mahmudia şi Uzlina;
- masa de prânz - la Sf. Gheorghe, după care se face întoarcerea spre Tulcea;
- opţional se fac plimbări cu barca pe canale, se pot organiza partide de
pesciut sau vânătoare de raţe sălbatice.

Ziua a V - a : întoarcerea spre Bucureşti cu autocarul sau cu avionul, prin aeroprtul

Tulcea.
 
Trasee internaţionale
Perioada de organizare : mai - septembrie.
Locul de îmbarcare poate fi Tulcea- situaţie în care turiştii străini sunt aduşi cu avionul prin
aeroportul Mihail Kogălniceanu, Rotterdam sau Ulm (localitate de unde începe Dunărea
navigabilă),iar întoarcerea pentru turiştii români va fi realizată de preferinţă cu avionul. 
A.Traseul Tulcea - Giurgiu - Orşova - Baziaş - Belgrad - Budapesta -Viena - Ulm
(opţional Frankfurt sau Rotterdam)
Timp de realizare :14 zile.
Ziua I- îmbarcarea la Tulcea (circa 250 km)
- se face o plimbare pe canalul Sulina (sau pe Braţul Sf. Gheorghe) şi pe
canalele deltei, iar masa de prânz se va servi la o cherhana; se pot organiza
partide de vânătoare sau pescuit sportiv;
- după amiază : turul oraşului Tulcea;

56
 - cina pe vapor, în timp ce se porneşte înspre amonte;
- se acostează la Isaccea pentru înnoptare.

Ziua a II-a :Isaccea - Galaţi - Brăila - Călăraşi - Ostrov (290 km)

- mic dejun, deplasare cu autocarul la mănăstirile Cocoş, Saon, CelicDere, la
podgoriile Niculiţel şi centrul de degustare; se revine pe vapor;
- Galaţi şi Brăila - se poate opri opţional pentru turul oraşului;
- la Giurgeni şi Cernavodă, turiştilor li se reţine atenţia asupra podurilor de
fier şi rutiere peste Dunăre;
- se debarcă la Ostrov pentru excursie la podgoriile şi centrul de
degustare Ostrov, Mănăstirea Dervent, Mănăstirea "Peştera Sf. Andrei"din
comuna Ion Corvin, podgoriile de la Oltina;
- cina va include şi produse specifice locale, pescăreşti şi vinuri din
podgoriile dobrogene;
- se înnoptează la Ostrov.

Ziua a III-a : Călărăşi - Drobeta - Turnu Severin (560 km)

- mic dejun pe vapor;
- opriri opţionale la Giurgiu - Ruse, Turnu Măgurele - Nicopol, Calafat -
Vidin pentru tururile oraşelor;
- se debarcă pe Insula Şimian - se vizitează Cetatea Ada Kaleh,reconstruită;
- Drobeta - Turnu Severin - masa de prânz şi tur de oraş;
- opţional, se organizează o excursie cu autocarul la Peştera Topolniţei şi
Cheile Şuşarei;
- cina - pe vapor.

Ziua a IV-a : Drobeta - Turnu Severin - Orşova (24 km)

- mic dejun; se traversează barajul Porţile de Fier I prin ecluză, apoi se face
o oprire în golful Bahna, pentru a vizita mănăstirea actuală şi ruinele fostei
Mănăstiri Vodiţa;
- se continuă drumul spre Orşova, reţinând atenţia asupra viaductelor peste
afluenţii Dunării;
- după masa de prânz, programul turistic continuă cu autocarul, se vizitează
staţiunea Băile Herculane şi Valea Cernei;
- se serveşte cina pe vapor; program de divertisment.

Ziua a V-a: Orşova - Moldova Nouă (94 km)

- se parcurge traseul cel mai spectaculos: Orşova - Cazanele Mici -Cazanele
Mari, până la Moldova Nouă;
- opţional, cei interesaţi pot vizita în această zonă peşterile din zona Dubova
(Gura Ponicovei, Veterani), peşterile Gaura cu Muscă şi Gaura
Chindiei de lângă localitatea Coronini sau cele din arealul Berzasca -
Sicheviţa - Gârnic;
- pe traseu se reţine atenţia asupra bustului lui Decebal sculptat în calcarele
din golful Mraconia şi a ruinelor cetăţii Trikule (sau Triculi), de pe malul

57
 românesc, ale Cetăţii Golubac - pe malul iugoslav şi asupra stâncii Babacai
de la intrarea în zona Ostrovului Moldova Veche;
- opţional se pot vizita (cu autocarul şi apoi pe jos) Cheile Nerei;
- cină şi înnoptare la Moldova Veche.

Ziua a VI-a : Moldova Nouă - Baziaş – Belgrad

- se străbate ultima porţiune din Defileul Dunării, circa 25 km, până la
Baziaş, după care se intră pe teritoriul iugoslav;
- la Belgrad se acostează pentru turul oraşului (Muzeul pământului sârbesc,
Muzeul etnografic ş.a.), cină şi înoptare.

Ziua a VII-a : Belgrad - Novi Sad – Mohacs

- mic dejun pe vapor;
- se acostează la Novi Sad pentru turul oraşului, masa de prânz;
- Mohacs - turul oraşului, cina, program de divertisment.

Ziua a VIII-a: Mohacs – Budapesta

- se fac opriri pentru turnul oraşului la Baja, Kolocsa şi Dunanjvaros;
- seara se vizitează insula Margareta unde este organizat program turistic de
divertisment şi se serveşte cina.

Ziua a IX-a: Budapesta – Bratislava

- mic dejun;
- prima parte a zilei este dedicată vizitării oraşului şi cumpărăturilor
- masa de prânz - la un restaurant cu mâncăruri specifice, tradiţionale;
- se continuă drumul, cu acostare la Vişegrad şi Esztergom pentru turul
oraşului;
- cină şi înnoptare la Bratislava.

Ziua a X-a: Bratislava – Viena

- mic dejun şi turul oraşului Bratislava - zona centrală;
- masa de prânz la un restaurant cu specific local;
- după prânz turiştii se îmbarcă pentru continuarea croazierei;
- opţional, se fac opriri la Duvajska, Streda şi Heinburg pentru turul oraşului;
- seara se acostează la Viena;
- se organizează seară vieneză; se admiră oraşul noptea din cafeneaua
rotitoare a Turnului Dunării din Parcul Dunării; tot aici se poate servi
cafeaua de dimineaţă.

Ziua a XI-a : Viena

- mic dejun, servirea cafelei în cafeneaua rotitoare din Turnu Dunării;
- tur de oraş: Palatul Schonbrunn, Opera, Palatul Hofburg, Muzeul de Artă,
Muzeul de Istorie Naturală, Parlamentul, Universitatea,Stephansdom,
Biserica "Sf. Carol", Clădirea Filarmonicii, Palatul Belvedere,
Hundertwasserhaus ş.a;
- masa de prânz, program de cumpărături şi divertisment;
- cină şi seara vieneză.

58
Ziua a XII-a: Viena – Passau
- mic dejun pe vapor;
- se acostează la Krems, Dürnstein, Grein, Linz, pentru tur de oraş;
- cină şi înnoptare la Passau.

Ziua a XIII-a: Passau - Straubing - Donauworth – Ulm

- mic dejun pe vapor;
- se acostează în câteva localităţi pentru tur de oraş şi masa de prânz;
- la Kelheim, confluenţa cu canalul Rhin -Mein, se pot parcurge opţional
câţiva km pe acest canal;
- se serveşte cina şi se înnoptează la Ulm - locul de unde începe partea
navigabilă a Dunării.

Ziua a XIV-a : Ulm - Donaueschingen - intoarcere cu avionul

- mic dejun pe vapor, debarcare;
- excursie cu autocarul la Donaueschingen, la izvoarele Dunarii – punctul
final al călătoriei;
- întoarcerea spre destinaţia de reşedinţă cu avionul.

Opţional :în ultima zi se poate parcurge canalul Kelheim (Dunăre) - Main- Frankfurt

(confluenţa cu Rhin) sau într-o altă variantă croaziera poate continua încă două zile până la
Rotterdam (Marea Nordului). Întoarcerea se face pe calea aerului.

59
ANEXA 5 – INSTRUCŢIUNI ŞI REGULI CE TREBUIE RESPECTATE
PE DURATA UNEI CROAZIERE

ÎMBARCAREA

Îmbarcarea începe la ora indicată pe biletul de croazieră şi se încheie cu 1,30 ore

înainte de ora stabilită pentru plecare, cu excepţia porturilor din America unde îmbarcarea se
termină cu două ore înainte de ora programată pentru plecare.
La îmbarcare, pasagerii trebuie să procedeze astfel :
A. Să înmâneze bagajele echipei indicate, care apoi le va trimite direct în cabina
pasagerului respectiv. Toate bagajele trebuie să fie etichetate deja cu numele şi
prenumele pasagerului, numele navei, numărul cabinei, data şi portul de
plecare.
B. Să se adreseze biroului de înregistrare cu biletul de croazieră şi paşaportul.
C. După verificarea documentelor, pasagerii vor primi un Card de croazieră.
Acesta este o cartelă magnetică ce poate fi folosită la bord pentru plata
excursiilor, a facturilor emise de la bar, spălătorie, pentru serviciile din cabină,
coafor-frizerie, centru de înfrumuseţare, în magazinele duty-free, la fotograf şi
pentru taxa de servicii( singurul loc unde este permisă plata cash este casinou).
Pentru a activa opţiunile de cumpărare cu cardul de croazieră, pasagerii trebuie
fie să îşi înregistreze cardul de credit, fie să depună o sumă în numerar(minim
250 euro/cabina)- la Biroul Contabilitate situat pe aceeaşi punte cu Recepţia.
După epuizarea sumei depuse, cardul va fi blocat automat şi va fi realimentat.
Dacă se va aprecia că se va cheltui de exemplu 700 euro/cabină pe toată
perioada, se va constitui de la început un depozit pe această sumă; în cazul în
care nu se va cheltui integral suma depusă, în ultima zi va fi emisă factura
storno şi suma diferenţă restituită. Nu se recomandă garantarea depozitului cu
cardul de credit pentru că procedura de rambursare a sumelor neutilizate
durează(oficial 30 de zile, în realitate au fost cazuri când a durat şi 3 luni). De
asemenea trebuie reţinut că eventualele rambursări se vor face în aceeaşi
modalitate în care a fost constituit depozitul iniţial- dacă depozitul a fost
constituit cash, rambursarea se face cash; dacă s-a optat pentru garantarea cu
cardul, rambursarea se va face în contul de card.

CERINŢE MEDICALE ŞI DE SĂNĂTATE

Pasagerul declară pe proprie răspundere că poate călători pe mare şi cu avionul şi că

starea şi comportamentul său nu vor afecta siguranţa sau confortul navelor, aeronavei sau a
pasagerilor. Orice pasager cu o afecţiune care îi poate influenţa capacitatea de a călători
trebuie să prezinte un certificat medical înainte de rezervare.

60
 PROGRAMUL ZILNIC

În fiecare seară, se va primi în cabină un program detaliat pentru ziua următoare.

Acesta conţine informaţii complete privind activităţile de la bord, iar activităţile organizate
vor fi prezentate de personalul care se ocupă de acestea.

DIVERTISMENT PENTRU COPII

Programele pentru copii sunt tipărite zilnic şi sunt disponibile la Centrul pentru copii.
Programele pentru copii sunt gratuite şi sunt organizate în trei categorii de vârste
diferite:
 Mini Club, pentru copii de la 3 la 6 ani;
 Junior Club, pentru copii de la 7 la 12 ani;
 Clubul adolescenţilor, pentru pasagerii cu vârste între 13 şi 17 ani.
Dacă părinţii sunt în excursie la ţărm, Clubul Mini va rămâne deschis, pentru liniştea
părinţilor. Dacă părinţii sunt la ţărm sau ocupaţi cu alte activităţi, persoanele care se
ocupă de supravegherea copiilor îi vor duce la bufet şi la restaurantul navei pentru
mese( din meniul dedicat copiilor).

CARDUL PENTRU ADOLESCENŢI

„Cardul pentru adolescenţi” este un card preplătit destinat exclusiv oaspeţilor tineri.
Copii şi adolescenţii sub 18 ani pot utiliza cardul pentru cumpărături de orice fel; de asemenea
pot folosi cardul pentru a intra în cabină.
Disponibile în versiunile de 30 euro şi 50 euro, aceste carduri usor de utilizat sunt o metodă
comodă de a oferi senzaţia de independenţă adolescenţilor. Pentru a cumpăra cardul pentru
adolescenţi Teen Card, se completează un formular primit la check-in şi se înmânează
recepţionerului din foaier. Se pot cere formulare suplimentare de la Biroul de informaţii.
Cardul va fi trimis direct în cabina pasagerului. De asemenea va trebui să se ţină cont
de faptul că sumele sin de pe cardul Teen Card nu se rambursează, deci creditul rămas pe card
la terminarea croazierei nu va fi rambursat.

TAXA DE SERVICII

În timpul croazierei, se vor întâlni membrii ai personalului pe nava care vor oferi
servicii excelente. Aceste servicii sunt efetuate de către personalul şi echipajul de la bord care
muncesc din greu în spatele scenei pentru a asigura un voiaj plăcut la bordul navei. Pentru
confortul pasagerilor, fiecare navă de croazieră va adăuga automat o taxă pentru servicii
hoteliere în contul pasagerilor deschis la bordul navei, în funcţie de itinerariul ales şi de
numărul de zile în care sunt oferite aceste servicii. Taxa pentru servicii hoteliere este folosită
pentru a se asigura că se vor menţine cele mai înalte standarde de calitate a serviciilor oferite
clienţilor . Sumele zilnice prezentate mai jos au fost calculate având în vedere acest lucru şi
nu pot fi modificate.

61
Alte informaţii utile:

Orele de masă sunt organizate în funcţie de locaţia geografică şi de itinerariul navei şi

sunt indicate în programul zilnic( care va fi adus în fiecare seară-pentru a doua zi în cabina
fiecărui turist).
Toată mâncarea, băuturile şi serviciile asociate care nu sunt incluse în tariful croazierei
vor fi achitate la sfârşitul croazierei. Va fi adăugată o taxă de servicii de 15% care va fi
prezentată detaliat în fiecare bon emis. De aceea nu este nevoie să se ofere bacşişuri la bar şi
la restaurant.
Se recomandă rezervarea excursiilor opţionale împreună cu agentul de turism.
Excursiile opţionale rezervate la bordul navei, odată confirmate sunt nerambursabile.
La bord, personalul navei îşi rezervă dreptul de a scoate orice băuturi din bagajele
pasagerului, acestea fiind returnate cu o seara înainte de debarcare. Este interzis pasagerilor să
aducă la bord alimente neambalate.
Magazinele de la bordul navei( pentru că funcţionează în regim de „tax free”) sunt deschise
numai când vasul este în larg.
Sezlongurile sunt disponibile gratuit. Oaspeţii sunt rugaţi să nu ocupe scaunele de pe punte şi
sezlongurile cu obiecte personale dacă lipsesc (mai mult de 30 de minute). Prosoapele de baie
din zona piscinelor trebuiesc returnate după utilizare ( cele nereturnate vor fi facturate în
conturile deschise la bordul navei de către oaspeţi).
Internetul WI-FI : accesul se realizează pe baza unui cod( trebuie solicitat la Recepţie) şi are
un tarif de: 10 euro/30 minute, 18 euro/60 minute;

DEBARCAREA

Procedura de debarcare va fi descrisă în programul primit în cabină în seara dinaintea

debarcării şi cuprinde: fiecare pasager va debarca după codul de culoare indicat în program( şi
primit în cabină), bagajele vor trebui pregătite şi lăsate lângă uşa cabinei în noaptea dinaintea
debarcării până la ora 2( vor fi preluate de stewarzi şi lăsate în terminalul de bagaje de unde se
vor prelua a doua zi dimineaţa), cardul şi minibarul vor fi blocate la ora 24.

62
63