Raport de Practica Magdalena

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII UNIVERSITATEA DE STAT
DIN MOLDOVA FACULTATEA ŞTIINŢE ECONOMICE DEPARTAMENTUL

ECONOMIE, MARKETING ŞI TURISM
Proiect de investigare
’’ Hoteluri și alte facilități de cazare similare ,,
A verificat: Antoci Natalia

Dr.Lect .Univ
Autor__Grosu Maria -Magdalena
Grupa: MK201
Chișinău 2023
1
Cuprins
INTRODUCERE...........................................................................................................................3
CAPITOLUL I. CARACTERISTICA GENERALĂ A ACIVITĂȚII DE ALIMENTAȚIE

(CATERING) PENTRU EVENIMENTE ȘI ALTE SERVICII DE
ALIMENTAȚIE.............5
1.1. Descrierea generală a activității de catering pentru evenimente și alte servicii de
alimentație........................................................................................................................................5
1.2. Analiza datelor statistice privind activitatea de
catering...........................................................9
1.3. Analiza factorilor de macromediu a activității de catering pentru evenimente și alte servicii
de
alimentație…..................................................................................................................................14
CAPITOLUL II. ANALIZA PIEȚEI NAȚIONALE SPECIFICE ACTIVITĂȚII DE

CATERING PENTRU EVENIMENTE ȘI ALTE SERVICII DE
ALIMENTAȚIE...........................................................................................................................20
2.1 Caracteristica pieței naționale a activității de catering și alte servicii de
alimentație……………..................................................................................................................20
2.2. Analiza comportamentului consumatorului a serviciilor de
catering………….......................22
2.3. Identificarea mediului concurențial al serviciilor de catering și altor servicii de
alimentație...27
CAPITOLUL III. POLITICILE MIXULUI DE MARKETING AL ACTIVITĂȚII DE

CATERING ȘI ALTE SERVICII DE
ALIMENTAȚIE……………………….......................35
3.1. Analiza politicii de
produs.......................................................................................................35
2
3.2. Politica de preț a serviciilor de
catering...................................................................................35
3.3. Cercetarea politicii de
promovare............................................................................................38
3.4. Politica de plasament a serviciilor de
catering….....................................................................41
CONCLUZII ȘI
RECOMANDĂRI............................................................................................43
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................46
ANEXE.........................................................................................................................................47
INTRODUCERE
Importanţa și actualitatea temei cercetate: este redată de faptul că în prezent ne

aflăm într-un stadiu avansat al evoluţiei industriei de catering, în care consumatorul de
alimente se detaşează tot mai mult de producătorul industrial. Acest decalaj se datorează
implicării femeii în activităţile social-economice, a lipsei de timp a consumatorului
contemporan şi a creşterii interesului individului pentru eficienţă şi eficacitate. Din acest motiv
în domeniul alimentaţiei a apărut necesitatea dezvoltării unei noi industrii care să obţină
produse superior prelucrate, care să vină atât în întâmpinarea consumatorului modern cât şi a
unităţilor de alimentaţie care prestează servicii alimentare menite să-i satisfacă
consumatorului cele mai exigente pretenţii.
Unul din obiectivele ce ţine de activitatea de catering la un eveniment este stăpânirea
tuturor detaliilor serviciului prestat. Este esenţial ca calitatea serviciului de catering prestat să
fie menţinut la nivelul cerinţelor şi exigenţelor clienţilor, calitate care trebuie să fie susţinută
de un comportament profesional demn de respectul consumatorului. Organizarea
evenimentului de catering iniţial depinde de bugetul şi necesitatea clientului, ulterior doar de
personalul catering şi anume: de profesionalizm în prepararea bucatelor, creativitate în
aranjare şi decorare cu stil a meniului.
Actualmente, activitatea de catering este abordată ca o structură ce include o totalitate
de servicii alimentare, ce înglobează
producere/construcții/amenajări/proiectări/execuții/deserviri ș.a. Principalele servicii de catering
3
prestate ce stau la baza activităţii acestuia este îmbinarea activităţii de producere cu cea de
deservire, astfel punând la dispoziţia clienţilor o largă gamă de preparate culinare, preparate
de cofetărie/pateserie, băuturi, ş.a.
Scopul acestei investigații este analiza macromediului și micromediului în activitatea de
alimentație (catering) pentru evenimente și alte servicii de alimentație.
Pentru a atinge scopul propus, vom urmări urmatoarele obiective:
 Caracterisica generală a activității – Activități de alimentație (catering) pentru
evenimente și alte servicii de alimentație;
 Analiza datelor statistice privind activitatea de catering;
 Determinarea factorilor de macromediu a serviciilor de catering;
 Caracteristica pieței naționale a serviciilor de catering;
 Analiza comportamentului consumatorului a serviciilor de catering;
 Identificarea mediului concurențial al activității de catering;
 Cercetarea mixului de marketing al activității de catering.
Subiectul cercetării îl reprezintă ramura de activitate a alimentației (catering). Obiectul
cercetării îl reprezintă serviciile de catering.
Metodologia cercetării: se propun următoarele metode aplicative de cercetare:
observarea, analiza grafică, ancheta, analiza datelor statistice, chestionarul, pentru a identifica
perspectivele de diversificare a ofertei serviciilor de catering.
Baza informațională utilizată pentru realizarea lucrări cercetate este următoarea:
 Kotler, Ph. „Managementul marketingului” – Bucureşti, Editura Teora, 1997.
 Nicolescu, O., Verboncu, I. „Fundamentele managementului organizaţiei” – Bucureşti,
Editura Tribuna Economică, 2002.
 Cârstea, Gh. „Analiza strategică a mediului ambiant” – Bucureşti, Editura Economică,
2002.
 Drucker, P.F. „ Inovare şi spirit întreprinzator” – Bucureşti, Editura Teora, 2000 ș.a.
Descrierea structurii și volumului tezei este formată din introducere, trei capitole,
subcapitole, concluzii și recomandări, bibliografie și anexe.
În Capitolul I. „Caracteristica generală a activităților de alimentație (catering)
pentru evenimente și alte servicii de alimentație” este prezentată descrierea generală a
activității de catering pentru evenimente și alte servicii de alimentație, este efectuată analiza
datelor statistice și a factorilor de macromediu a activității de catering pentru evenimente și alte
servicii de alimentație.
Capitolul II. „Analiza pieței naționale specifice activității de catering pentru
evenimente și alte servicii de alimentație” redă specificul pieței naționale a activității de
4
catering și analiza comportamentului consumatorului a serviciilor de catering. Totodată, este
determinat mediul concurențial a serviciilor de catering și altor servicii de alimentație.
În capitolul III. „Politicile mixului de marketing al activității de catering și alte
servicii de alimentație” este realizată analiza politicii de produs și preț al serviciilor de catering.
Tot în acest capitol se cercetează politica de promovare și politica de plasare a serviciilor de
catering.
Cuvinte-cheie: economie, preț, activitate de alimentație, activitate de catering,
macromediu, mix de marketing, micromediu etc.
CAPITOLUL I. CARACTERISTICA GENERALĂ A ACIVITĂȚII – ACTIVITĂȚI DE

ALIMENTAȚIE (CATERING) PENTRU EVENIMENTE ȘI ALTE SERVICII DE
ALIMENTAȚIE
1.1. Descrierea generală a activității de catering pentru evenimente și alte servicii de
alimentație
În prezent, alimentaţia publică, ca segment distinct al economiei de piață, reprezintă un
sector al economiei naţionale, format de întreprinderi mici şi mijloci, caracterizate printr-un
ansamblu de forme de organizare a producerii şi deservirii clienţilor şi diferenţiate după tip şi
specializare.
Din punct de vedere economic și social alimentația publică serveşte drept mijloc avansat
de pregătire al hranei pentru populaţie, serviciile de alimentaţie publică constituind o parte
integrantă din viaţa populaţiei contemporane, în ansamblu, şi din viaţa fiecărui cetăţean, în
particular, devenind una din principalele componente social-economice a nivelului de dezvoltare
a societăţii.
În conformitate cu Clasificatorul activităţilor din economia Moldovei, sectorul
alimentației publice se referă la servicii, clasa activităţi de cazare şi de alimentaţie publică care
includ:
5
56. Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie
56.1 Restaurante
56.2 Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente şi alte servicii de alimentaţie
56.21 Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente
56.29 Alte activităţi de alimentaţie
56.3 Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor
Reieșind din definițiile tradiționale, prin care serviciul de alimentaţie publică este
rezultatul activității întreprinderilor, cetățenilor și antreprenorilor, pentru a satisface nevoile
populației în hrană și divertisment, activitatea întreprinderilor de alimentație publică este
direcţionată spre satisfacerea necesităţilor clienţilor în diverse servicii, iar furnizarea serviciilor
de alimentaţie publică pe piaţa serviciilor, fiind determinată de apariţia unor necesităţi pentru
soluţionarea cărora sunt necesare strategii specifice.
Numărul participanților pe piaţa serviciilor de alimentație publică crește continuu, odată
cu creșterea formatului activităților în domeniul alimentației, schimbarea componenţei, structurii
producției și naturii serviciilor. Aceste modificări, la rândul său, impun noi condiții de
competitivitate, prin găsirea de direcții noi în activitățile de producere, economice și comerciale,
care să creeze premise pentru dezvoltarea strategiilor de management al structurii antreprenoriale
orientate către consumatori, în scopul de a răspunde în mod dinamic la evoluția cererii de
consum și, în consecință, contribuind la modificarea structurii pieții de alimentaţie publică. În
acest sens, majoritatea întreprinderilor din această sferă sunt clasificate pe entităţi de diverse
profiluri pentru a satisface nevoile clienților în hrană și cele de comunicare şi odihnă.
Venitul populației a crescut în decursul anilor, ceea ce îi pemite să cheltuiască și mai mult
în petrecerea timpului liber, în vacanțe și mese în afara casei. O măsură a acestei
prosperități este analiza sumelor cheltuite pe mâncare și băutură. Firmele din acest domeniu se
confruntă cu problema găsirii de clientelă cu bani. Ele trebuie să atragă populația departe de
confortul propriei locuințe și concurează cu mancarea gata preparată și refrigerată, care costa
mult mai puțin decât o masă la restaurant. Acest fenomen se datorează viziunii simpliste a
companiilor asupra pieței. Companiile gândesc mai mult în termeni de produs oferit decât de
cerința consumatorului. Consumatorul apreciază mâncarea bună și modul de servire dacă acestea
se combină cu un preț rezonabil, prin urmare raportul calitate-preț oferă satisfacția completă a
consumatorului.
În ultimul timp remarcăm o creștere considerabilă a firmelor specializate în catering care,
fiind contractate de catre clienții de diverse tipuri, de la perosoane private și până la instituții
publice, facilitează acestora accesul la o alimentație sănătoasă, totodată, economisindu-le timpul
consumat cu prepararea hranei. Angajând prin contract serviciile firmelor specializate de
6
catering, aceste instituții se pot concentra asupra activității lor de bază. În cadrul operațiunilor de
catering, un loc important îl ocupă comercializarea produselor astfel obținute. Materialele brute
sunt incluse în felurile descrise în meniu, băuturile sunt repartizate așa cum figurează pe lista de
vinuri sau la bar.
Industria de catering include un şir de secţiuni, fiecare secţiune are elementele sale specifice
de operare determinate de natura, standartul şi accesibilitatea produsului şi serviciului de catering.
Cu toate aceste la toate secţiunile de catering obiectivele generale şi o parte din pârghiile
manageriale şi de marketing sunt comune. Piaţa impune industriei de catering o luptă continuă,
bazată pe principii financiare, de marketing şi informaţionale. Deaceea pentru ca economia unui
catering să fie funcţională, în scopul devansării concurenţei şi a fi mai bun în industria de catering
este conturarea clară a tipului de catering practicat.
Principalele ramuri ale industriei de catering fiind:
 Cateringul industrial, căruia îi revine sarcina de a fabrica produsele alimentare de tip
catering semi şi gata preparate.
 Catering comercial.
 Catering social din care face parte cateringul instituţional, având ca sarcină acordarea
serviciilor complete de catering sistemului instuţional de instruire şi sistemului industrial.
Există 4 criterii principale care stau la baza diferenţierii unităţilor de catering:
- tipul de orientare al afaceri (unităţi comerciale, unităţi sociale);
- tipul de piaţă deservit (piaţa generală, piaţa restrictivă);
- forma de proprietate (unităţi publice, unităţi private);
- importanţa serviciului de catering în raport cu profilul unităţii (unităţi în care cateringul
este activitatea principală ex: restaurante, pub-uri ş.a.; unităţi în care cateringul este
activitate conexă sau secundară ex: şcoli, spitale ş.a.)
Sectorul comercial al industriei de catering are o orientare în afaceri către piaţa de
consum, în timp ce sectorul social are o orientare către costurile afacerilor derulate şi
amplificarea calităţii produsului şi a serviciului prestat. Pentru ambele sectoare fiind importantă:
transabilitatea proceselor şi transparenţa pieţei.
Cateringul comercial, reprezintă ansamblul proceselor ce au loc cu produsele alimentare
în cadrul circulaţiei mărfurilor de la producător spre consumatorul final şi care depinde de
orientarea intereselor pieţei generale. Catering comercial cuprinde: cateringul hotelier,
cateringul restaurant, cateringul mobil, cateringul eveniment, cateringul „prânz la pachet”,
cateringul sistemului de transport: marin, aerian, transport feroviar ş.a., cateringul „Wine-
tasting”, cateringul cluburilor, cateringul contract.
7
Ne vom opri asupra cateringului eveniment (denumit catering „indoor”) - reprezintă
secţiunea de catering care are drept obiectiv derularea serviciului complet de catering pe bază de
contract sau comandă la un anumit moment, într-o anumită locaţie, pentru un anumit număr de
clienţi, cu un meniu la un preţ negociabil şi extraservicii prestabile. În acest caz are loc
deservirea cu produse alimentare la o diversă gamă de evenimente publice ca:
dejunuri/prînzuri/cine oficiale, pauze de cafea, fourchette în interiorul diferitor locaţii. Acest
serviciu de catering se divizează în două tipuri ce includ prestarea anumitor servicii:
1. serviciu de catering ce include livrare/organizare/deservire. În acest caz felurile de bucate
pot fi preparate de un restaurant iar livrate/deservite de firma de catering. Astfel personalul
de catering deserveşte fiecare masă în parte sau deservirea are loc la un bufet comun pe
parcursul întregului eveniment şi nu participă la deservirea oaspeţilor evenimentului,
mîncarea pregătită se livrează/retuşează pe mese pînă la momentul sosirii oaspeţilor.
2. serviciu de catering ce include proiecaterea/prepararea/livrarea/organizarea/deservirea
evenimentului. Alimentele preparate gustos şi aranjate creativ reprezintă un element ce
poate face apel la simţul de gust, miros, vedere a clientului. Un alt element al succesului ar
fi decoraţiunea şi ambianţa creată, ce joacă un rol semnificativ în succesul de catering.
Serviciul de catering ca o parte a serviciului industriei alimentare, reprezintă o activitate ce
se desfăşoară permanent 24 ore zilnic, 7 zile săptămînal, fără zile de odihnă cu atît mai mult
sărbători oficiale, deaceea activitatea echipei de catering se desfăşoară în schimburi prin
conlucrări şi schimb informaţional.
Un Catering eveniment va avea neapărat un lider, denumit Managerul evenimentului în
obligaţiunea căruia va intra organizarea întregului eveniment. El va coordona cu activitatea:
Producerii (prepararea produselor, aranjarea); Personalului ce va efectua livrarea; Personalului ce
se va ocupa de organizare (electricieni, muzicieni, designeri ş.a.); Personalului ce se va ocupa de
deservirea nemijlocită a invitaţilor evenimentului organizat; ş.a.
Catererii angajați prin contract pot lucra pentru orice tip de organizație, inclusiv pentru
forțele armate, penitenciare, spitale și școli. Aranjamentele contractuale sunt foarte variate:
- cost adaugat – clientul plătește pentru toate serviciile convenite o taxă de management,
fie în procente din cheltuieli, fie o sumă fixă convenită anterior;
- „performanță garantată” – clientul obține asigurarea reușitei în acoperirea costului hranei
și un profit substanțial;
- cost fix – catererul calculează bugetul anual în colaborare cu clientul; dacă depășește
bugetul, plătește, dacă nu, păstrează profitul;
- cost zero – catererul reține în întregime încasările și scade costul de producție; nimic din
venit nu revine clientului;
8
- rambursare comercială – catererul plătește pentru asigurarea serviciului fie tarif fix, fie
procent, fie ambele;
- parteneriat – clientul și beneficiarul sunt parteneri în desfășurarea operațiunilor,
suportând împreună costurile și împărțind veniturile.
Termenul de catering a fost introdus relativ recent în vocabularul moldovenilor, care nu
prea ştiu de unde vine şi ce însemnătate are. Catering, din limba engleză denotă serviciul de
preparare şi distribuire a mâncării la un anumit eveniment sau locaţie. Uneori mai este scris şi
keitering.
Multe firme de organizări evenimente din Chişinău au şi meniuri catering alcătuite pentru
tot felul de petreceri şi evenimente corporative sau personale. În timp ce unele firme de
catering se rezumă doar la prepararea şi distribuirea felurilor de mâncare, alte companii oferă un
set complet de servicii pentru organizarea de evenimente în spaţiu închis sau în aer liber.
Clienţii pot face schimbări semnificative în meniurile catering, alegând specialitățile
preferate. Dacă un fel anume de mâncare ne este necunoscut, putem solicita referinţe despre
specialitatea în cauză a bucătarului şef. De asemenea, la capitolul catering menu putem adăuga
un asortiment larg de băuturi atât alcoolice cât şi răcoritoare.
Activitatea unui catering modern nu va fi eficientă în caz că la întreprinderea respectivă
nu există s-au nu este dezvoltat marketingul de catering. Managerii serviciilor de catering nu
sesizează întotdeauna nacesitatea unui plan de marketing, aceştea încearcă să răspundă doar
cerinţelor clienţilor, atît timp cît obţin un profit satisfăcător la ei totul este în regulă. Prezenţa
planului de marketing la o întreprindere de catering reprezintă 50% din succesul acesteia. În
acest caz o varietate de factori influienţează stabilirea unui plan corect şi anume: dimensiunea
pieţii căreia se adresează; populaţia; cererea consumatorului ş.a.
Toţi aceşti factori trebuie analizaţi şi estimaţi. O analiză corectă şi promtă va duce la
stabilirea unui plan profitabil pentru întreprindere cu minimalizarea cheltuielilor aferente.
Deaceea este necesară conlucrarea unei echipe compuse din anumiţi specialişti cu capacităţi
analitico-deductive.
1.2. Analiza datelor statistice privind activitatea de catering

Piața alimentației publice, după cum s-a menționat anterior se referă la cea prestatoare de
servicii, deși activitatea este una mult mai complexă și include, inclusiv fabricarea de produse.
Importanța sectorului menționat poate fi determinată și prin contribuția pe care o are în
dezvoltarea economică a țării.
Actualmente, în condiții de concurență pe piața Alimentației Publice, agenţii economici
sunt condiționați pe propriul lor risc să modeleze strategia și tactica activităților lor economice,
9
asigurându-și un anumit nivel de competitivitate, precum și un anumit cadru de dialog cu
autoritățile publice, și, astfel, creând noi abordări și folosind noi instrumente pentru a asigura
continuitatea activităților lor multifuncționale sau pentru a determina particularităţile formării
modelului de gestionare a sectorului, în condițiile când stabilitatea și competitivitatea sunt
condițiile necesare ce condiționează activitatea lor eficientă pe termen lung.
În cele ce urmează vom efectua o analiză a situației în domeniul alimentației publice în
Republica Moldova pentru anii 2014-2019, având la bază indicatorii oferiți de Biroul Național de
Statistică (BNS). Unul din indicatorii cei mai generali este numărul unităților ce prestează
servicii de Alimentație Publică.
Tabelul 1.1. Numărul de întreprinderi din alimentația publică
2014 2015 2016 2017 2018 2019 Abaterea 2019/2014
unit. %
Total pe activități 52246 51659 51216 52320 54313 56463 +4217 8,1
Activități de 1711 1744 1748 1811 1911 2023 +312 18,2

cazare și
alimentație publică
Restaurante și alte 1574 1611 1601 1662 1753 1844 +270 17,2
activități de
servicii de
alimentație
Sursa: Elaborat dr autor în baza https://statistica.gov.md/
Potrivit datelor din tabel putem obserba o creștere a numărului de întreprinderi din
domeniul alimentației publice cu 17,2% în perioada 2014-2019. Numărul total de întreprinderi în
această perioadă a crescut doar cu 8,1%. Dacă să analizăm grupa „activități de cazare și
alimentație publică” ritmul de creștere în această perioadă a fost mai ridicat – 18,2%, ceea ce
denotă, că o altă componentă a acestei grupe - Hoteluri şi alte facilități de cazare a avut o
creștere de 39,8% (de la 128 întreprinderi în anul 2014 la 179 în anul 2019). Interesul sporit în
ultimii ani față de acest domeniu va suferi modificări esențiale imediat după finalizarea
pandemiei cu COVID 19, unele unități vor falimenta, altele vor avea nevoie de o perioadă mai
îndelungată de repornire a activității.
De menționat ar fi și analiza numărului de întreprinderi efectuată în funcție de mărimea
acestora, care se prezintă în modul următor:
Tabelul 1.2. Numărul de întreprinderi din alimentația publică după mărimea acestora
2015 2016 2017 2018 2019

10
unități % unități % unități % unități % unități %
Total, 1611 100 1601 100 1662 100 1753 100 1844 100
incl.
Mari 7 0,4 2 0,1 2 0,1 2 0,1 2 0,1
Mijlocii 32 2,0 24 1,5 28 1,7 28 1,6 28 1,5
Mici 331 20,6 241 15,1 235 14,1 247 14,1 278 15,1
Micro 1241 77,0 1334 83,3 1397 84,1 1476 84,2 1536 83,3

Din păcate, datele existente la BNS nu ne permit să dispunem de informația necesară și
pentru anul 2020. Din acest motiv, analiza pentru următoarele date o vom efectua pentru
perioada 2014 – 2019.
În perioada analizată creșterea numărului de întreprinderi din domeniul alimentației
publice s-a datorat creșterii întreprinderilor micro, cu un număr mediu de angajați de până la 9,
dar și a celor mici cu un efectiv de personal între 10 și 49. Și ca pondere, pe parcursul acestor ani
observăm o creștere anume a acestor tipuri de întreprinderi. Numărul întreprinderilor mari din
acest domeniu s-a stabilizat la 2 unități, iar cele mijlocii – la 28.
Tabelul 1.3. Numărul de angajați în întreprinderile din alimentația publică
201
2015 2016 2017 8 2019
persoane % persoane % persoane % persoane % persoane %
Total, incl. 12522 100 12645 100 13078 100 13509 100 13915 100
Mari 2216 17,7 1969 15,6 2356 18,0 2094 15,5 1890 13,6
Mijlocii 1975 15,8 2201 17,4 2391 18,3 2574 19,1 2642 19,0
Mici 4946 39,5 4559 36,0 4364 33,4 4745 35,1 5240 37,7
Micro 3385 27,0 3916 31,0 3967 30,3 4096 30,3 4143 29,7
Analizând datele tabelului constatăm că repartizarea angajaţilor pe tipuri de unităţi după

mărimea acestora, ponderea cea mai mare a angajaților se află în întreprinderile mici: de la
39,5% în anul 2015 la 37,3% în anul 2019, aceasta fiind urmată de întreprinderile micro. Acest
lucru poate fi explicat prin faptul, că numărul întreprinderilor mari din domeniul alimentației
publice este foarte mică. În afară de aceasta, multe UAP sunt de dimenisuni mici, necesitând un
volum mai mic de resurse financiare, fiind mai flexibile și adaptându-se mai ușor la schimbările
din mediul exterior.
11
Evoluția angajaților în sectorul AP este în creștere. În perioada 2015-2019 se observă o
creştere anuală lentă a numărului de angajaţi, astfel ajungând în 2019 la 13915 (cu+11,1% faţă
de 2015).
14500
14000
13915
13500 13509
13078
13000
12645
12500 12522
12000
11500
2015 2016 2017 2018 2019
Figura 1.1. Evoluția numărului de angajați în sectorul AP

Sursa: Potrivit datelor BNS https://statistica.gov.md/
În municipiul Chișinău sunt amplasate cele mai multe unități de cazare și alimentație
publică cu un număr cel mai mare de angajați în acest domeniu.
Figura 1.2. Ponderea (în %) a unor indicatori ce caracterizează sectorul de cazare și

alimentație
Sursa: https://statistica.gov.md/
12
Din figura de mai sus observăm, că numărul de unități de cazare și alimentație publică
din municipiul Chișinău în anul 2018 a constituit 65,8% din total pe republică, cu tendințe
constante, începând din anul 2013, de creștere a acestei ponderi. În același timp numărul de
angajați în aceste unități au acoperit în anul 2018 – 75,4% din total angajați din acest sector,
urmărindu-se o tendință de stabilitate. Cele mai mari venituri din vânzări se obțin de asemenea în
municipiul Chișinău – 84,1% în anul 2018.
Mai jos vom analiza darea în folosinţă a întreprinderilor de alimentaţie publică şi
structura construcţiilor nefinisate din acect sector în mun. Chişinău.
Tabelul 1.4. Darea în folosință a întreprinderilor de alimentație publică, locuri, și volumul
construcțiilor nefinisate, mun. Chșinău
2014 2015 2016 2017 2018 2019
Întreprinderi de alimentaţie publică, 1340 - - - 150 100
locuri
Volumul construcțiilor nefinisate în 692,3 426,0 499,6 - -
alimentația publică, mil. lei
Structura construcțiilor nefinisate,
% 4,9 2,8 3,3
Din datele prezentate în tabel se observă că în perioada 2015-2017 nu a fost dată în

folosinţă nici o unitate de alimentaţie publică. Volumul construcţiilor nefinisate în această
perioadă s-a micşorat cu 192,7 mii lei sau cu 1,6 %. În anul 2018 sau dat în exploatare 150
locuri, iar în 2019 - 100 locuri. Ţinând cont de capacitatea unităţilor din acest sector, putem
presupune că pe parcursul anilor 2017-2018 a fost dată în folosinţă câte o singură unitate.
Aceasta se explică prin faptul că majoritatea UAP se organizează în clădiri existente - spaţii
închiriate şi foarte puţini antreprenori îşi permit să-şi desfăşoare activitatea în clădiri noi
proiectate şi construite pentru acest gen de activitate.
Structura pieţei de AP din mun. Chişinău pe tipuri de unităţi în perioada anilor 2013-2019
se prezintă astfel:
13
Figura 1.3. Structura pieţei de AP din mun. Chişinău în dinamică în perioada 2013 -
01.01.2019
Potrivit datelor obținute, se poate constata, că numărul unităţilor de alimentaţie publică

din municipiul Chişinău, în perioada anilor 2013 - 01.01.2019, s-a majorat cu 226 unităţi şi cu
12538 de locuri. Se observă o tendinţă de creştere a UAP de tip cafenele şi terase de vară cu 117
unităţi (de la 57 unităţi în 2013 la 174 în 2018), fapt explicabil prin soluţionarea problemei
privind amplasarea şi activitatea teraselor de vară în lipsa relaţiilor funciare, numărul de
restaurante rămâne constant, se majorează numărul de cafenele şi bodegi cu 96 unităţi, de
cofetării cu 9 unităţi, cantine cu 25 unităţi, creşte numărul de săli de festivităţi cu 6 unităţi, pe
când numărul de complexe de AP se micşorează cu 4 unităţi, de baruri cu 10 unităţi, iar de bufete
cu 13 unităţi.
În urma analizei efectuate, putem constata că în ultima perioadă pe piaţa serviciilor de
alimentaţie publică, în special a mun. Chişinău se intensifică concurenţa, datorită externalizării
unor procese interne ale unor companii (outsourcing), punerii în aplicare de către unităţi a
diverselor forme avansate de vânzare, dezvoltării reţelei de unităţi specializate şi secţii culinare
din componenţa centrelor comerciale etc.
Piaţa de alimentaţie publică din Republica Moldova întruneşte diverse tipuri de unităţi în
dependenţă de mărimea acestora. Analiza numărului de unităţi de alimentaţie publică, după
mărimea acestora, relevă că în ultimii 5 ani numărul total de UAP este în creştere continuă, dar
aceasta se datorează creşterii numărului de întreprinderi micro şi mici.
1.3. Analiza factorilor de macromediu a activității de catering pentru evenimente și

alte servicii de alimentație
Macromediul reprezinta ansamblul de variabile, factori și forțe, necontrolabile de către
firmă și care împreună constituie climatul general în care își desfășoară activitatea aceasta. O
firmă poate face foarte puțin, aproape nimic, pentru a influența factorii cu acțiune generală
referitori la macromediu. Ceea trebuie să facă este sa monitorizeze evoluția acestora și să
intuiască caracterul și dimensiunea eventualelor modificări pentru a se pregăti în scopul
menținerii și dezvoltării nișei sale de piață.
Mai jos sunt redate principalele categorii de factori de mediu care au o influenţă majoră
asupra organizaţiei sau a unor componente al acesteia. Asemenea factori este recomandabil să fie
abordaţi într-o viziune sistemică, date fiind multiplele interdependenţe ce se stabilesc între ei şi
14
comunitatea domeniului influenţat. Fiecare din categoriile de factori reliefate de figura
respectivă, datorită naturii şi caracteristicilor proprii, influenţează organizaţia şi managementul
acesteia într-un mod specific.
Figura 1.4. Principalii factori de macromediu

Sursa: Adaptat după Deaconu, A. „Economia întreprinderii” – Bucureşti, Editura
Didactica şi Pedagogica, 2001.
Factorii economici
Prima şi cea mai importantă categorie de factori ai mediului ambiant, cu impact
semnificativ asupra firmei, o reprezintă factorii economici. Factorii economici reprezintă
ansamblul elementelor de natură economică din mediul ambiant cu acţiune directă asupra
activităţilor microeconomice: piaţa internă, piaţa externă, pârghiile economico-financiare,
sistemul bancar, bursa de valori, regimul investiţiilor.
Mediul economic condiționează totalul de mijloace financiare aflate la dispoziția pieței.
El reprezintă suportul puterii de cumpărare al clienților, fie ei agenți economici sau consumatori
individuali. Cele mai importante variabile economice pe care operatorii de marketing trebuie să
le urmăreasca atenți pentru a putea lua decizii corecte la timpul potrivit sunt următoarele:
- Veniturile și puterea de cumpărare: cei cu venituri mari au alte interese, nevoi și
preferințe decât cei cu venituri mici.
- Strucura bugetului de cheltuieli;
- Recesiunea: este faza ciclului economic, cand veniturile şi cheltuielile într-o
economie se reduc;
- Taxarea: este opţiunea guvernelor de a transfera banii din sectorul privat în cel public;
- Ratele dobânzilor: influenţeaza disponibilul de bani a consumatorilor;
15
- Inflaţia: influenţeaza marketingul de export;
- Cursul de schimb valutar.
Factorii de management
Alături de factorii economici, factorii de management exogeni organizaţiei au o influenţă
considerabilă asupra acesteia. Din categoria factorilor managerialei fac parte, printre alţii,
strategia naţională economică, sistemul de organizare a economiei naţionale, modalităţile de
coordonare, mecanismele de control ale suprasistemelor din care face parte organizaţia
respectivă, mecanismele motivaţionale, calitatea studiilor, metodelor şi tehnicilor manageriale
furnizate de ştiinţă.
Factorii tehnici și tehnologici
Afectează atât producatorii cât și consumatorii, ca efect al schimbărilor tehnologice care
au loc într-un ritm tot mai rapid. Pentru consumatori, schimbările tehnologice oferă economie de
timp și organizarea timpului. De exemplu, în cazul activității de catering: cuptoare cu microunde,
roboți de bucătărie, congelatoare etc.
Pentru specialiştii în marketing noile tehnologii sunt importante din următoarele considerente:
Tabelul 1.5. Motivele alegerii noilor tehnologii

Motivul Exemple
Pot identifica şi satisface nevoi Un exemplu în acest sens poate fi tigaia teflon (care, spre
latente deosebire de tigaia clasică, nu lipeşte produsele preparate), rodul
unui program spaţial al S.U.A.; iniţial teflonul a fost creat pentru
navetele spaţiale.
Modifică modelul cererii Tehnologiile viitorului prevestesc reîntoarcerea la o economie
de tip casnic, mulţi oameni urmând să devină producători
independenţi de „bunuri informatice” şi mai puțin de mărfuri
clasice. În aceste condiţii, piaţa produselor de catering, piaţa
transporturilor de călători, piaţa mobilei pentru birouri se vor
reduce dramatic.
Crează noi moduri de a De exemplu: nevoia de a elimina murdăria de pe vasele de

satisface nevoile bucătărie a fost satisfăcută grație noilor tehnologii, prin apariția
și utilizarea mașinii de spălat vase, care ușurează munca și
economisește timp. Nevoia de a elimina eficient petele de
murdarie de pe vase a fost satisfacută prin înlocuirea
16
detrgenților obișnuiți cu detergenți bilogici.
Poate modifica natura concurenţei Cărţile de credit şi bancomatele, de exemplu, sunt mult mai
comode pentru utilizatorii serviciilor de catering, decât cozile la
banci; internetul reduce cererea pentru servicii poştale. Elevii deja
invăţa singuri, acasa, cu ajutorul unor programe speciale şi nu cu
ajutorul profesorilor. Se înţelege că, în aceste condiţii concurenţa
provine în mod indirect de la progresul tehnico-ştiinţific, de la
nevoile tehnologiei.
Poate ajuta la descoperirea de noi Prin noile tehnologii de congelare, de exemplu, s-a reuşit
consumatori adăugarea ciocolatei la îngheţată (nu doar a gustului de ciocolată),
reuşindu-se - datorită noului produs - să fie atraşi noi consumatori.
Sursa: Elaborat de autor
Factorii demografici
Mediul demografic este reprezentat de populație și structurile sale. Prin analiza
trendurilor în structura populației este posibilă anticiparea comportării consumatorilor pe o
anumită piață, în măsura în care numărul mare de nevoi și dorințe ale acelor indivizi sunt
exprimate de trăsăturile demografice cum ar fi: vârsta, sexul, starea civilă, ocupația, domiciliul.
Factorii socio - culturali
Totalitatea elementelor de natură socio-culturală din mediul ambiant - structura socială a
populaţiei, ocrotirea sănătăţii, învăţămantul, cultura, ştiinţa, mentalitatea - cu influenţă directă
sau indirectă asupra firmei reprezintă factorii socio-culturali.
Examinând statisticile şi tipul oamenilor dintr-o societate, trendurile şi modificarea
structurii populaţiei, se pot face anticipări asupra comportării consumatorilor de pe o anumita
piaţă, desigur numai în măsura în care nevoile, dorinţele şi preferinţele acestora sunt corelate cu
caracteristicile demografice ale acestora: vîrsta, sexul, starea civila, ocupaţia şi rasa. Modificările
demografice sunt prezentate Tabelul 1.6.
Tabelul 1.6. Modificările demografice ca factor al macromediului
Modificarea demografică Caracteristica modificării demografice
Distribuţia pe grupe de De exemplu, scăderea ratei natalităţii în ultimii 10 ani este responsabilă
vârstă a populaţiei pentru declinul pieţei pentru copii; creşterea grupului de vîrstă între 15 -
25 ani a dus la o substanţială expansiune a pieţei casetelor audio şi a CD-
urilor.
17
Minorităţile naţionale Vizarea acestui segment subcultural a devenit din ce în ce mai
importantă acolo unde diferenţele etnice afectează nevoile
cumpărătorului. Casele de discuri, ca să luăm ca exemplu tot domeniul
muzicii, au creat astfel de produse speciale pentru ei, fiind foarte
profitabile. Sau în Anglia, producatorii de cosmetice au creat produse
speciale care au ca ţintă grupurile subculturale, devenind mărci foarte
cunoscute şi profitabile.
Familia medie (menajul Creşterea ratei divorţurilor, mariajul la vîrste tot mai înaintate şi o rata
mediu) scăzută a natalităţii au dus la reducerea dimensiunii medii a familiei şi,
implicit, la creşterea numărului de menaje. Pentru specialiştii în
marketing, de un interes deosebit se bucură menajele cu venituri mari şi
obligaţii financiare mici, predispuse a cheltui bani pentru bunuri luxoase
şi durabile şi servicii de calitate. Ele reprezintă o ţintă importantă pentru
producatorii hi-fi, operatorii de turism şi restaurante, casele de modă etc.
Sursa: Elaborat de autor
Prin analiza gradului de cultură al unei societăţi se pot identifica principalele credinţe,
valori şi norme comportamentale după care se conduce societatea, acest lucru oferind o serie de
indici asupra preferinţelor populaţiei pentru produse sau servicii. Unele credinţe sunt relativ
stabile, nemodificându-se semnificativ de la o generaţie la alta, datorită efortului depus de
instituţiile educaţionale (şcoala, biserica, justiţia etc.).
Factorii politici
Factorii politici din mediul exogen organizaţiei cuprind ansamblul elementelor de natură
ce influenţează direct sau indirect funcţionalitatea şi performanţele sale.
Factorii politici acţionează direct sau indirect asupra firmelor, regăsindu-se, în principal,
în politica economică, politica socială, politica ştiinţei, politica învăţământului, politica externă,
cu influenţă în ceea ce priveşte sursele şi modalităţile de constituire, cât şi obiectivele şi
mijloacele de realizare a lor.
Factorii naturali
Factorii naturali - sunt reprezentaţi de componentele mediului înconjurător omului: relief,
climă, floră, faună, resursele subsolului, în general cadrul natural de desfăşurare a vieţii
materiale.
Încă din faza de proiecatre a unei întreprinderi şi apoi în faza de construcţie se ţine seama
de condiţiile de relief, climă, de necesitatea amplasării în apropierea surselor de materii prime,
funcţionarea întreprinderii depinzând în primul rând de resursele de materii prime. Astfel,
existenţa unor materii prime indigene reprezintă condiţiile favorabile dezvoltării unei
18
întreprinderi dintr-un anumit domeniu prin influenţa favorabilă asupra eficienţei. De asemenea,
alegerea mijloacelor de transport care se vor utiliza într-o anumită zonă geografică va depinde de
condiţiile de relief, de climă. Dintre factorii ecologici, resursele naturale în special, apele au cea
mai mare influenţă asupra întreprinderii. Caracterul practic neregenerabil al unor resurse,
combinat cu creşterea galopantă a preţurilor influenţează costul producţiei, rentabilitatea şi preţul
de vânzare
Prin activitatea desfăşurată firma influenţează şi ea mediul înconjurător în sensul
menţinerii şi protecţiei mediului înconjurător sau prin degradarea şi poluarea lui. Astfel, se
impune o creştere a preocupărilor pentru acţiuni pe termen mediu şi lung în vederea cunoaşterii
şi protejării mediului înconjurător: folosirea unor tehnologii care reduc poluarea, menţinerea
echilibrului ecologic, elaborarea de strategii bazate pe resurse regenerabile.
Factorii juridici
Factorii juridici, se constituie din ansamblul reglementărilor juridice cu influenţă directă
sau indirectă asupra firmei şi managementului său.
Dreptul de a derula afaceri este garantat prin actele normative în vigoare în ţara
respectivă, prin deciziile guvernamentale şi prin voinţa politică a forţelor conducătoare în stat.
Mediul legislativ se referă la protecţia: consumatorilor, a societăţii, a concurenţii şi la
autoreglementări.
Protecția consumatorilor: obligă firmele să asigure un standard calitativ şi cantitativ
minimal produselor şi serviciilor oferite. Cantitatea trebuie marcată clar şi vizibil pe ambalaj.
Totodata, produsele trebuie să fie de o calitate rezonabilă, iar bunurile să fie potrivite pentru
scopul, aşa cum a fost facută reclama. În ce privește controlul asupra preţurilor, consumatorul nu
trebuie indus în eroare. Un preţ induce în eroare dacă indică o valoare mult mai mică decât preţul
real. Pentru ca preţul să fie real este necesar ca în cadrul unei tranzacţii descrierea comercială să
nu conţină erori.
Protecţia societăţii: se referă la apărarea consumatorilor şi a mediului lor, de consecinţele
propriilor lor decizii. Sunt protejaţi copiii de produsele care ar putea să le faca rău (tutunul sau
alcoolul) şi nu li se permite să conducă un autovehicul până la vârsta la care îl pot controla în
mod responsabil. Asigurările obligatorii protejeaza conducătorii auto ca în cazul accidentelor să
poată compensa daunele produse altora. Sunt introduse legi privind controlul poluării de către
autovehicule, de unele industrii, iar în unele ţări este interzisă ambalarea în plastic. Asemenea
legi crează ameninţări pentru unele firme, dar pentru altele reprezintă oportunităţi pentru
marketing. Protecţia societăţii se referă şi la promovarea vânzărilor, tragerile la sorţi cu premii,
jocurile de noroc, cadourile, etc.
19
Protecţia concurenţei: Înainte de lansarea unui produs nou, este esenţial să se ia în calcul
dacă există aspecte originale care pot fi brevetate. Un brevet este un monopol acordat pe o
perioada limitată de timp de către guvern prin intermediul oficiului de brevete pentru o idee nouă
şi inventivă în domeniul productiv. Nu toate invenţiile pot fi brevetate. Condiţii de brevetare:
trebuie să fie originală, să cuprindă o componentă inovativă în domeniul său, să poată fi aplicat
la scara industrială, sa nu intre într-o categorie exclusă. Protecţia concurenţei se referă şi la
aspecte cum sunt: dreptul de design, de autor, marca fabricii.
Autoreglementarea: acţionează pe două fronturi: reclama în mass-media şi cercetările de
piaţă. În domeniul publicităţii, autoreglementarea a reuşit să evite interzicerea reclamei la ţigări
şi băuturi alcoolice. Cercetarea de piaţă se confruntă cu fenomenele de a vinde cuiva un produs
sub pretextul participării la un experiment de marketing („suggingul”) sau de a strânge fonduri
sub pretextul unei cercetari de marketing („fruggingul”).
CAPITOLUL II. ANALIZA PIEȚEI NAȚIONALE SPECIFICE ACTIVITĂȚII DE

CATERING PENTRU EVENIMENTE ȘI ALTE SERVICII DE ALIMENTAȚIE
2.1. Caracteristica pieței naționale a activității de catering și alte servicii de alimentație
Necunoscut până acum 20 de ani, conceptul de „catering” a prins rădăcini și în R.
Moldova. Deși la prima vedere pare doar un simplu „transport de mâncare”, activitatea de
catering combină mai multe servicii. Dintre acestea, cel mai complex este organizarea de
evenimente. Pe măsură ce solicitarea unui serviciu de catering tinde să devină și la noi o practică
des întâlnită, firmele de profil se dezvoltă și obțin profit.
20
Cererea de hrană a creat o adevărată industrie. În ultimii ani, în R. Moldova vânzările
firmelor de catering au crescut cu peste 50%, iar comenzile zilnice s-au dublat.
De asemenea, în ultimii ani s-a dezvoltat și la noi ideea de organizare de evenimente la
care sunt contractate firme de catering specializate pentru a ușura munca. Programul de catering
pentru festivități, recepții, cocktail-uri, serbări campenești asigură clienților un pachet de soluții
complete în cazul evenimentelor ce presupun servirea mesei în altă parte decât în spații special
dotate și destinate acestui scop.
În activitatea de catering luna decembrie este luna de vârf iar sezonul de vârf începe în
noiembrie și durează până în februarie. Cea mai mare creștere a activității din luna decembrie
este datorată petrecerilor de Crăciun și Revelion organizate de firme, fenomen ce ia amploare.
Cu toate acestea, analistii economici spun că, în pofida creșterii importante din ultima
vreme, piața serviciilor de tip catering este abia la început în R. Moldova.
Pe de altă parte, industria moldovenească face pași mărunți în această direcție,
impedimentul principal regăsindu-se în lipsa de cultură în gastronomie a moldoveanului obișnuit
cu restaurantele clasice, care uneori oferă servicii de calitate inferioară.
Teama de noutate, prezentă în mintea conservatoare a multora dintre
moldoveni este o piedică în calea dezvoltării cateringului, ca de altfel și lipsa unor venituri
suficiente. Toate aceste motive denotă lipsa de educație de piață. Se presupune că oferta ar trebui
să fie principalul furnizor de informație și totodată de educație, dar cercul vicios se închide,
deoarece oferta nu poate apărea decât dacă profitabilitatea este ridicată, ceea ce nu este cazul R.
Moldova.
Așadar, tot mai des auzim despre servicii de catering pentru evenimente, dar nu toți
cunoaștem ce anume include acest serviciu. Vom încerca să analizăm aceste servicii de catering
în R. Moldova.
Cine apelează cel mai des la servicii de catering? Când ne dorim să organizăm un
eveniment de nota 10, fără multe bătăi de cap, atunci căutăm o firmă de catering. Dar cel mai
des, la aceste servicii de catering apelează firmele ce organizează evenimente. De obicei, pe
lângă serviciile obișnuite de catering, unele firme oferă servicii de catering mult mai complexe
precum: deservire și organizare de evenimente în aer liber, un meniu bogat de băuturi alcoolice
și non alcoolice, iar meniul de preparate se stabilește împreună cu clientul, întregul meniu se
discută și se întocmește cu bucătarul șef.
Forme mai evidente a unui Catering modern în R. Moldova s-au evidenţiat cu 20 ani în
urmă pe teritoriul Aeroportului Internaţional Chişinău la întreprinderea SA „Aeroport Catering
” fondată în anul 1994.
21
S.A. „Aeroport Catering” fiind unica întreprindere din R. Moldova ce întruneşte
principalele ramuri ale unui cantering modern, în prezent fiind un catering:
- Industrial – avînd drept sarcină, fabricarea produselor alimentare de tip catering semi şi
gata preparate, comercializarea acestora în cadru activităţii de catering „in-house” şi „ex-
house”.
- Comercial – uneşte ansamblul proceselor ce au loc cu produsul alimentar în cadrul
circulaţiei mărfii de la producător spre consumătorul final. Drept exemplu poate fi dat
activitatea „Aeroport Catering” ca catering „in flight”, o activitate care în prezent în R.
Moldova nu o suplineşte nici o altă întreprindere, cu toate că au existat încercări din
partea unor companii de a-şi crea întreprinderea de catering proprie dar făr succes. Ceea
ce dă drep dovadă de înata calitate a serviciilor prestate de SA „Aeroport Catering”
menţinându-se pe piaţa R. Moldova ca un monopol de catering.
- Social – unul din obiectivele căruia fiind deservirea instuţională, drep exemplu poate fi
luată desfăşurarea activităţii în incinta Ministerului Apărării, prin funcţionarea cantinei
„Gold Catering” din anul 2008.
Fiecare din ramurile menţionate fiind dezvoltate la nivel înalt, în prezent S.A. „Aeroport
Catering” o atenţie deosebită atrage Catering-ului Mobil denumit şi catering „outdoor”, astfel
fiind unica întreprindere din ţară care participă la toate evenimentele din capitală: întruniri la aer
liber, concerte, expoziţii, manifestaţii în centrul oraşului, sărbători ca: „Hramul Oraşului”,
„Limba Noastră” ş.a.
Restaurantul Wood`N`Hall este cunoscut prin prestarea serviciilor de catering la diferite
evenimente, ca: nunţi, cumătrii, aniversări, expoziţii ş.a. sediul de bază fiind pe traseul Chişinău-
Orhei într-un loc pitoresc la 32 km de Chişinău. Anume aici pot fi observate tangenţele dintre
bucătăria modernă şi cea autohtonă. Modernul artei culinare inspirat din etnicul popular face ca
industria producerii/decorării/deservirii/ş.a. din acest local să fie impecabilă, irepetabilă şi
personalizată.
Cu o amploare vădită se dezvoltă industria de catering la restaurantele „Vizita Olimp”,
„Novaş” fiind unităţi la care se conturează şi cateringul de tip restaurant-rotiserie. Aceste locaţii
fiind specializate în oferire produselor din carne la grătar îmbinate cu gustări şi salate din legume.
2.2. Analiza comportamentului consumatorului a serviciilor de catering
Comportamentul consumatorului reflectă conduita oamenilor în cazul cumpărării și/sau
consumului de bunuri și servicii, în sens larg el cuprinde întreaga conduită a utilizatorului final
de bunuri.
Pe baza analizei comportamentului de cumpărare al consumatorilor, producătorii și
comercianţii vor trebui să tină seama de:
22
- reacţia consumatorului la strategia de marketing a firmei, care are impact asupra
succesului acesteia pe piaţă;
- mixul de marketing al firmei, care trebuie să satisfacă consumatorii;
- posibilitatea de a putea prevedea modul în care consumatorii vor raspunde la strategiile
firmei;
- costul ridicat al acestei cercetări, dificultatea realizării ei și riscul de a obține informații
incorecte.
Factorii care influenţează comportamentul consumatorului:
 factori individuali (personalitatea, stilul cognitiv, stilul de viață și riscul perceput);
 factorii mediului se referă la: factori socio-demografic în (curba vieții de familie, clasele
sociale) grupuri de referință, familia, mediul economic.
În ampla analiza pe care o face în comportamentului consumatorului Ph. Kotler pornește
de la analiza factorilor care îl influenteaza:
 factori culturali reprezentați de: cultură, subcultură, și clasa socială.
factori sociali includ: grupuri de referință, familia, roluri.
 factori personali: vârsta și stadiul din ciclul de viață, ocupația, stilul de viață,
circumstanțele economice, personalitatea și părerea despre sine.
 factori psihologici: motivație, percepție, învățare, convingeri și atitudini.
 Pentru colectarea datelor vor fi utilizate chestionarele.
Pentru a analiza comportamentul consumatorului serviciilor de catering vom utiliza
chestionarul, care se va completa în scris și se va adresa persoanelor din cadrul băncii comerciale
BCR.
Acest chestionar se va completa pentru a ajuta evaluatorii să afle prferințele
consumatorilor privind consumul de produse catering la locul de muncă. Chestionarul este
prezentat în Anexa 1.
Interpretarea rezultatelor
Intrebarea 1: Cumpăraţi / Consumaţi produse catering ?
20%
2
1. Nu
2. Da
80%
23
Intrebarea 2: Cunoaşteţi ce sunt produsele catering?
13%
1. Am auzit câte ceva dar nu mă

87% interesează domeniul
2. Da, și mă interesează domeniul
Intrebarea 3: Ce tip de produse catering consumaţi?
25%
40% 1
3
1. Pizza
2. Fast-food
35%
3. Mâncare de restaurant
Întrebarea 4: Cât de des obişnuiţi să
consumaţi aceste produse?
34%
1
2 1. Ocazional
3
60% 2. O dată pe săptămână
6%
3. De mai multe ori / săptămână
Intrebarea 5: Ce unităţi de alimentaţie publică frecventaţi cel mai des?
6% 3% 1. Pizzerii
6%
1
16% 43% 2 2. Fast-food-uri
3
4 3. Restaurant
5
6 4. Cantine
26%
5. Cofetării
6. Snack-bar
24
Intrebarea 6: Ce produse obişnuiţi să consumaţi în pauzele de masă de la serviciu?
1. Produse de patiserie
18%
2. Fructe 36%
1
3. Produse catering 2
3
4. Mâncare gătită 4
28%
18%
Intrebarea 7: V-ar plăcea să consumaţi în pauzele de masă produse catering?
14%
1
2
1. Da
2. Nu 86%
Intrebarea 8: Care este principalul

criteriu al deciziei dumneavoastră?
2
1. Prețul
50% 50%
2. Calitatea
Intrebarea 9: Precizaţi ce produse

v-ar plăcea să consumaţi în pauzele de masă?
32%
1
2
3
60% 1. Mâncare gătită
8% 25
2. Fast-food
3. Pizza
Intrebarea 10: Cât de des aţi consuma la serviciu aceste produse?
7%
23%
1
2 1. De mai multe ori /săptămână
3
70%
2. O dată / săptămână
3. Ocazional
Intrebarea 11: Ce buget aţi aloca zilnic pentru o masă livrată de o firmă de catering la serviciu?
1. 30-35 lei
100%
Intrebarea 12: În ce categorie de

vârstă vă încadraţi?
39%
1
2
1. Între 20-30 ani
61%
2. Între 30-50 ani
Întrebarea 13: Care este sexul

dumneavoastră?
39%
1
2
61%
26
1. F
2. M
Intrebarea 14: Care a fost venitul net al familiei dumneavoastră în luna trecută?
8%
1
2
1. 5000-6000 lei
92%
2. 6000-7000 lei
În urma rezultatelor obținute putem constata că:

- peste 80 % din respondenți ar consuma produse catering în pauzele de masă din timpul
serviciului;
- 57 % din respondenți ar consuma mâncare gătită în pauzele de masă, iar 29% ar consuma
produse fast-food;
- 70% din cei chestionați ar consuma de mai multe ori pe săptămână aceste produse;
- toți respondenții ar fi dispuși să aloce zilnic o sumă cuprinsă între 30-35 lei pentru o masă
livrată de o firmă de catering;
- peste 80% din persoanele intervievate care ar dori să apeleze la serviciile unei firme de
catering au un venit mai mare de 5000 lei;
- 61% din persoanele intervievate au o vârstă cuprinsă între 20-30 de ani, iar 39 % au
vârsta cuprinsă între 30 - 50 ani.
Industria alimentară şi serviciile de catering au fost greu încercate în perioada pandemică.
Firmele de catering s-au confruntat în acești ultimi 2 ani de o scădere drastică a cifrei de afaceri
faţă de anii precedenți. Readaptarea în timp real la regulile impuse de pandemie şi la schimbările
în comportamentul cumpărătorilor au dus însă la o creştere a vânzărilor online în anul 2021.
2.3. Identificarea mediului concurențial al serviciilor de catering și altor servicii de

alimentație
Pentru a fi ușor de găsit și pentru a oferi posibilitatea clienților să vadă o listă a
produselor și serviciilor oferite, o firmă de catering care se respectă trebuie să se promoveze cât
mai bine, soluția cea mai la îndemână fiind crearea unei pagini pe Internet. Site-ul trebuie
conceput în așa fel încât să atragă consumatorul din punct de vedere vizual, dar să-i imprime o
27
imagine de profesionalism. La realizarea lui este bine să se țină cont de aspectele grafice
moderne și tehnologiile care fac o pagină de Internet mai atractivă (design de calitate superioară,
aplicații interactive, date complete, variante în limbi străine). Structura paginii de web a unei
firme de catering trebuie să conțină obligatoriu lista serviciilor oferite. Apoi trebuie prezentată o
listă a produselor disponibile. Un avantaj il constituie existența unui modul interactiv care să
permită combinarea serviciilor cu produsele oferite, în scopul construirii virtuale a mesei.
Când dorim să organizăm un eveniment pentru a petrece timp alături de prieteni și
familie, fie în aer liber sau în spațiu închis și dorim ca acesta să impresioneze oaspeții până la
mici detalii, atunci începem să căutăm firme care oferă servicii de catering (Chisinau). Și pentru
că timpul este o resursă foarte prețioasă, există o platformă în R. Moldova https://lista.md/, care
este un instrument direct și unic în Republica Moldova pentru interacționarea companiilor cu
clienții, un element cheie care are impact asupra motoarelor de căutare. Lista.md reprezintă
registrul online ale companiilor din Republica Moldova, care au multe de beneficii avantajoase.
Aici sunt înregistrate companiile care își extind ramurile afacerii sale pe piața de afaceri,
companiile care prestează servicii utile la prețuri accesibile. Accesând această platformă am
selectat Top 10 companii care oferă servicii de catering de cea mai înaltă calitate. Prin urmare
avem:
Select RENT
Select RENT oferă servicii de catering și servicii de chirie a inventarului precum:
 Corturi de diferite dimensiuni
 Mobilier (mese de diferite dimensiuni, scaune Hilton și scaune foldabile, mese pentru
cocktail, set fotolii moi și set mobilă de ratan)
 Textil (fețe de masă de diferite dimensiuni, huse pentru scaune și fundițe colorate pentru
scaune)
 Atribute (stâlp delimitator, ventilator cu apă, încălzitor electric, încălzitor cu gaz, grătar)
 Echipament (ecran LED, TV LED 42”, podium, bar mobil, generator silențios
32kW/45kW)
 Veselă (platouri, pahare, tacâmuri, tave, accesorii)
28
Sursa: https://lista.md/articol/top-servicii-de-catering-calitative-in-moldova-253
Lunchbox
Lunchbox prestează servicii de catering pentru evenimente, precum prânzuri la birou cu livrare
în Chișinău.
 Servicii zilnice pentru clienții corporativi pe bază de contract. Nr. minim de porții – 35.
 Meniu - echilibrat, variat și consistent – În fiecare zi se livrează bucate diferite. Meniul se
stabilește împreună cu clientul pentru următoarele 2 săptămâni.
 Prețul unui meniu începe de la 45 lei.
 Livrare gratuit în raza capitalei. Gustările sunt împachetate comod, ajung calde și
proaspete.
 Se respectă toate măsurile de siguranță a alimentelor, atât la preparare cât și la livrare.
LunchBox oferă O ZI DE TEST GRATUITĂ pentru potențialii clienți (5 porții), pentru a
ne asigura de respectarea cantitativă și calitățile gustative.
29
Cafe City Bistro
Cafe City Bistro oferă servicii de catering pentru evenimente, dar și pentru companii.
Livrarea de bucate se face pe bază de contract. Aici fiecare gurmand își va găsi felul de mâncare
preferat, dar cel mai important este că mâncarea pe care o comandați este sănătos și delicios, în
același timp. Livrarea la domiciliu este gratuită în orașul Bălți.
Mico Catering
Mico Catering oferă servicii catering de calitate, iar în relația cu clienții se pune pe
primul plan corectitudinea. Mico Catering poate asigura logistica necesară pentru organizarea
oricărui tip de eveniment, atât la domiciliul sau sediul clientului, cât și în spații special
amenajate. Micro Catering deservește toată gama de evenimente posibile – nuntă, botez,
aniversare, inaugurare de sediu, petreceri de Crăciun, evenimente mondene și culturale, cursuri și
conferințe, etc. Calitatea și reponsabilitatea este garantată!
30
Fresh Catering
Fresh Catering este compania care realizează cele mai frumoase și inedite evenimente
cum ar fi: banchete, nunți, fourchette, aniversări, evenimente în aer liber indiferent de locație.
Fresh Catering este formată din profesioniști în domeniu, cu experiență de peste 10 ani, atât în
țară cât și peste hotare. Preferințele clienților sunt prioritare, aceștia fiind deserviți cu cele mai
bune și gustoase bucate pentru orice buget.
City-Catering
City-Catering este o companie modernă și dotată cu o hală de producere bine echipată,
care prestează servicii de catering pentru orice tip de eveniment. Personalul este motivat
corespunzător și interesat de satisfacția clienților, lucrând în conformitate cu standarde ridicate.
Bucatele sunt preparate doar prin metode sănătoase: la cuptor, la aburi. Angajații companiei au
multă experiență, totul este foarte modern, de înaltă calitate, gustos și livrat la timp.
31
Amaris
Amaris vă oferă servicii de catering profesionale și mâncare delicioasă pentru o petrecere
de poveste în confortul localului dumneavoastră. Compania va crea meniuri complete ținând cont
de natura evenimentului și preferințele Dvs, de la Coffee Break, Finger Food și Bufet Suedez;
până la Banchet, Barbeque Party și Office Catering.
Morărița Catering
Morărița Catering va pregăti masa pentru orice sărbătoare sau eveniment prin catering la
domiciliu.
Cu Morărița Catering veți primei comanda operativ, direct la Dvs acasă pe masă sau
oficiu, în orice sector din Chişinău. Dacă aveți poftă de plăcinte, învârtite sau sărmăluţe și nu
aveți timp să le gătiți, Morărița Catering vă vine în ajutor, oricând și oriunde.
32
BOX CATERING
BOX CATERING vă oferă servicii de catering de calitate înaltă pentru deservirea
oricărui tip de evenimente de orice amploare și totodată livrăm bucate de restaurant în box-uri
speciale oriunde vă veți afla. Iată care sunt serviciile corporate la care puteți apela.
 Fourchette-uri
 Pauze de cafea
 Conferințe
 Seminare
 Traininguri
 Petreceri Corporative
 Lansări de Produse și Inaugurări
 Expoziții și Târguri
33
SUMMIT Restaurant&Catering
SUMMIT Restaurant&Catering vă pune la dispoziție mâncare proaspătă și bună, fiind
atenți la producătorii ingredientelor, pe care le folosim. Firma de catering la domiciliu preferă
produsele locale și sustenabile, pe cât de des este posibil. Pe lângă asta, mâncarea va fi nu doar
gustoasă și sănătoasă, dar și aspectuoasă. Începând cu primul apel sau vizită și terminând cu
consultațiile și formalitățile post eveniment, toate vor fi o amintire plăcută pentru toată viața.
Atunci când apelăm la servicii de catering ne așteptăm la calitate și prețuri avantajoase.

Din acest considerent, am selectat top al celor mai bune companii.
Concurenţa din domeniul catering-ului se caracterizeză astfel:
 Concurenţa frontală este puternică - deoarece există numeroşi concurenţi de aceeaşi
mărime, care oferă aceleaşi produse pe aceeaşi piaţă. Sunt prezente firme cu capital
străin, ce au o susţinere financiară mai puternică şi care implică o dezvoltare de lungă
durată, cu investiţii substanţiale în utilaje şi ambient.
 Concurenţa laterală este slabă, deoarece:
- nu există căi diferite de asigurare a aceluiaşi avantaj;
- domeniul producţiei alimentare implică norme noi de siguranţă şi calitate, necesită
personal calificat atât în productie cât şi în middle management; compania noastră deţine o
organigramă bine pusă la punct şi profesionistă, personal cu experienţă.
Structura concurenţială - Porter afirma că există cinci puncte forte principale ce
determină profitabilitatea unei ramuri:
a) intensitatea competiţiei dintre concurenţii existenţi este mare deoarece:
- exista concurenţi numeroşi, apropiaţi ca forţă;
- liderul în domeniu are o cotă mare de piaţă (25 %);
- există unităţi de catering cu produse şi servicii similare.
34
b) puterea de negociere a cumpărătorilor - se află la clienţii organizaţiei, deoarece:
- produsele oferite de organizaţie sunt asemănătoare cu cele oferite de alţi furnizori;
- costurile de transfer ale clienţilor sunt mici.
c) puterea de negociere a furnizorilor - se află la aceştia deoarece:
- nu există înlocuitori pentru produsele pe care le oferă;
- produsele pe care le achiziţionăm de la furnizori sunt componente principale ale
activităţii organizaţiei.
d) ameninţarea din partea noilor sosiţi este mare, deoarece barierele de intrare ridicate în calea
acestora sunt slabe, şi anume:
- economia la scară este principala taxă de intrare cerută potentialilor nou – sosiţi; acest
lucru depinde, totuşi, de cât de mult doresc şi pot să investească potenţialii concurenţi
într-un domeniu nou;
- accesul la canalele de distribuţie poate constitui urmatoarea piedică pentru noii sosiţi;
totuşi, nu trebuie uitat că puterea de negociere, în raport cu ramura industrială, se află la
cumpărători;
e) ameninţarea reprezentată de înlocuitorii produselor este mică, deoarece nu există înlocuitori
imediaţi.
CAPITOLUL III. POLITICILE MIXULUI DE MARKETING AL ACTIVITĂȚII DE

CATERING ȘI ALTE SERVICII DE ALIMENTAȚIE
3.1. Analiza politicii de produs
Cele trei canale principale ale comunicaţiilor de marketing – produsul, vânzarea şi
publicitatea – contribuie simultan la construcţia şi dezvoltarea pieţei unui produs, astfel că numai
printr-o optimă corelare a mesajelor difuzate pe aceste canale se poate realiza impactul necesar
asupra pieţei.
Produsul nu este numai un articol fizic, ci şi un concept complex care trebuie definit cu
atenţie. În prezentarea unui produs este recomandată atât descrierea sa fizică, cât şi identificarea
utilităţii produsului precum şi a interesului pentru acesta.
35
Indiferent de calitatea publicităţii, dacă produsul nu oferă ansamblul de servicii aşteptat
de către consumator, dacă el nu este uşor de procurat din reţeaua de distribuţie la preţul
corespunzător puterii de cumpărare a segmentelor de consumatori atinse de campania
publicitară, ea va eşua, ca rezultat al unei strategii de marketing inoperante.
În ceea ce priveşte strategia de produs, societatea urmareşte :
- Menţinerea pieţei interne şi creşterea procentului deţinut pe piaţa actuală;
- Diversificarea produselor;
- Îmbunătăţirea calităţii produselor prin introducerea de noi tehnologii;
- Necesitatea înlocuirii produselor;
- Posibilitatea apariţiei unor tehnologii concurente;
- Activitatea de cercetare-dezvoltare în curs, obiectivele, resursele necesare, etc.
Cu toate că Bucătăria Moldovenească nefiind prea renumită pe plan european şi mondial
nu putem să nu menţionăm că gustul delicios al bucatelor poate uimi orice gurmand străin. Prin
urmare, din cauza dezvoltării slabe a turismului în Moldova nu prea există posibilitatea
promovării bucătăriei naţionale pe plan mondial. Cu toate acestea unii reprezentanţi autohtoni ai
industriei de catering încearcă să promoveze un catering de calitate modern atât pe teritoriul R.
Moldova cât şi în afara ei, participând la diferite concursuri, întruniri, expoziţii internaţionale şi
de nenumărate ori atingând succese înalte în domeniu.
3.2. Politica de preț a serviciilor de catering

În ţările cu putere de cumpărare redusă a monedei naţionale ( cazul României ), politica
de preţ devine un element extrem de important al strategiei de marketing.
Una dintre cele mai dificile decizii din viaţa unei afaceri este cea de determinare a
preţului produselor / serviciilor. Preţul reprezintă valoarea unui bun sau a unui serviciu atât
pentru vânzător cât şi pentru cumpărător.
Valoarea atașată unui bun sau serviciu, preţul său, se bazează atât pe elemente tangibile
(calitatea produsului, avantajele oferite) cât şi pe elemente intangibile (factorul feel-good luat în
calcul pentru produsele de lux). Un produs / serviciu de calitate poate argumenta menţinerea unui
preţ ridicat pentru a impune o anumită imagine. Totuşi, la fixarea preţului sunt luate în
considerare şi alte elemente extrem de importante: costul de producţie, transportul, strategia
generală, politica reducerilor comerciale şi financiare adoptată.
Principalele obiective de preţ
- maximizarea profiturilor este obiectivul cel mai atractiv urmarit de o întreprindere, dar
care ridică şi unele probleme cum ar fi faptul că neglijează rezultatele financiare pe
termen lung în favoarea celor curente;
36
- realizarea unui indice de randament al investiţiilor - prin care se urmăreşte utilizarea cât
mai bună a capitalului;
- obţinerea unei cote ridicate de piaţă; multe dintre cele mai importante companii din lume
consideră acest obiectiv ca fiind primul pe lista lor de priorităţi sau, în orice caz, unul
dintre cele mai importante. Uneori, această strategie este riscantă deoarece, urmărind
numai creşterea cotei de piaţă, se pot pierde din vedere numeroase alte oportunităţi;
- stabilizarea preţurilor - se urmareşte deoarece cele mai multe întreprinderi nu agrează
variaţiile brusce ale preţurilor; variaţiile preţurilor au efecte negative asupra tuturor
competitorilor doar dacă nu cumva curba cererii este foarte elastică şi piaţa pentru
produsul respectiv se poate modifica cu repeziciune, ceea ce este puţin probabil;
- descurajarea concurenţei - prin practicarea unor preţuri mici sau chiar foarte mici
(predatory prices), obiectiv ce nu-şi atinge întotdeauna scopul deoarece şi concurenţii au
investit în uzine, echipamente, personal şi deci nu au nici un interes să se retragă de pe
piaţă.
Întrucât preţul este doar unul dintre elementele mix-ului de marketing, elaborarea unei
strategii eficiente trebuie să coreleze preţul cu celelalte trei elemente ale mix-ului:
 preţul unui produs sau al unui serviciu se bazează pe calităţile şi trasaturile acestuia - cu
cât acestea sunt mai bune, cu atât preţul stabilit este mai mare. De asemenea, preţul unui
produs determină şi nivelul cererii pentru acest produs şi al consumului acestuia;
 distribuţia; preţurile practicate sunt direct corelate cu modalităţile de distribuire a
produselor. Astfel, dacă bunurile de consum cu preţuri reduse sunt distribuite prin
aproape toate reţelele de desfacere posibile (magazin general, supermarket), bunurile
durabile şi cu preţuri ridicate, cum este automobilul, presupun puncte de desfacere în
locuri special amenajate (dealeri, saloane de prezentare), ceea ce înseamnă şi preţuri mai
mari;
 promovarea; căile pe care interacţionează preţul şi activitatea promoţională sunt
numeroase:
- preţurile mari pentru un nou produs pot furniza fondurile necesare programelor de
informare a consumatorilor asupra produsului respectiv;
- publicitatea are un impact mai mare asupra vânzarilor la preţuri mici;
- promovarea agresivă şi continuă reduce sensibilitatea la preţ a consumatorilor.
Preţurile sunt partea cea mai transparentă a activităţii unei întreprinderi şi, de multe ori,
ele joacă un rol vital în supravieţuirea acesteia. Preţul este unul dintre factorii cheie pe care îi ia
în considerare consumatorul la achiziţionarea unui bun, şi este cel mai potrivit termen de
37
comparaţie cu concurenţa. Preţul bine fixat al unui produs impulsioneaza vânzarea, distruge
concurenţa şi poate duce întreprinderea la dominarea pieţei.
În ceea ce priveşte politica de preţuri, se acţionează permanent pentru reducerea lor în
vederea creşterii competitivităţii pe piaţă:
 Se caută furnizorii cu preţuri rezonabile;
 Se solicită furnizorilor reducerea preţurilor;
 e urmăreşte reducerea pierderilor în procesele de execuţie a serviciilor;
 Se încheie contracte de cumpărare cu discount-uri de volum şi se urmăreşte îndeplinirea
lor.
Procedura stabilirii preţului
Pentru a nu aluneca pe panta falimentului, în fixarea preţurilor practicate este necesar să
se analizeze următoarele elemente de determinare a preţului:
- Costurile implicate;
- Aprecierile clienţilor faţă de produsul/serviciul oferit;
- Preţurile competitorilor;
- Elasticitatea cererii;
- Strategia companiei;
- Evoluţia mediului economic;
- Canalele de distribuţie alese;
- Capacitatea de producţie.
Costurile implicate - impun calcularea tuturor costurilor aferente activităţii, fără a se
limita la aprecieri generale.
Aprecierile clienţilor faţă de produsul / serviciul oferit – Imaginea ofertei în faţa
clienţilor şi valoarea ei nu au legătură cu costul realizării ei sau cu preţurile practicate de către
concurenţă.
Preţurile competitorilor – În cazul unei pieţe echilibrate, preţurile concurenţilor
reprezintă cel mai bun indiciu al nivelului costurilor şi marjei de profit ce pot fi acceptate pe
piaţă.
Elasticitatea cererii – Scăderea preţului implică întotdeauna o creştere a vânzărilor.
Cererea pentru produse / servicii de lux nu va creşte ca urmare a unei reduceri cu 5-10% a
preţurilor. Nu acelaşi lucru se poate spune în cazul produselor alimentare curente.
Strategia companiei – Ea poate oscila între exploatarea pieţei şi practicarea unor preţuri
mari (în cazul pieţelor noi, fără concurenţă puternică) şi practicarea unor preţuri mici, obiective
(în cazul pieţelor mature, cu concurenţă experimentată). Cu cât creşte uşurinţa de imitare a
38
afacerii, cu atât nivelul preţurilor se apropie de limită, aşa încât competitorii vor fi descurajaţi să
intre pe o piaţă cu rentabilitate scăzută, puţin atractivă.
Evoluţia mediului economic – Preţurile tind să crească în condiţii de expansiune şi să
scadă în condiţii de recesiune. Sezonalitatea are, şi ea, o mare importanţă.
Canalele de distribuţie alese – Preţul de vânzare faţă de politica de distribuţie (la poarta
fabricii, magazin propriu, reprezentanţe).
Capacitatea de producţie – Preţul de vânzare poate fi mai mare decât cel al concurenţei
atât timp cât cererea asigură ocuparea capacităţii de producţie existente.
În concluzie, preţul este, poate, cea mai complexă decizie de marketing. O politică de
preţuri este eficientă doar atunci când clientul este dispus să plătească preţul şi se încasează un
profit. Pentru a fi competitivi, strategia de marketing trebuie să fixeze preţuri care trebuie atât să
satisfacă clienţii, cât şi să fie profitabile pentru afacere.
3.3. Cercetarea politicii de promovare

Atât compania cât şi produsele acesteia trebuie să fie promovate. Scopul promovării este:
- de a creşte cifra de afaceri;
- de a crea o imagine favorabilă a firmei;
- de a informa clienţii existenţi şi potenţiali.
Pentru a reuşi lansarea unei afaceri sau a unui produs, se obişnuieste constituirea unui
buget pentru publicitate de 8% din cifra de afaceri ce trebuie realizată.
Acest buget, destinat publicităţii de start, este indispensabil pentru surmontarea
rezistenţei naturale pe care o are piaţa faţă de orice nou produs sau serviciu. Nu ne putem
permite să lăsăm publicul să-şi schimbe „de la sine” obiceiurile în materie de cumparaturi,
trebuie să-1 influenţăm în acest sens şi chiar s-o facem în mod profitabil. Dacă bugetul de 8%
pentru reclamă va fi concentrat mai cu seamă pe primele luni ale anului, rezultatele ar putea fi
chiar spectaculoase.
În cazul în care lansarea s-a facut deja, menţinerea atracţiei faţă de un produs sau faţă de
un serviciu presupune cheltuieli pentru reclamă ce se pot situa în jurul a 2% din cifra de afaceri.
Această a doua formă de buget este, ca şi cealaltă, relativă. Cu ocazii speciale, cum ar fi
aniversarea firmei, se poate ieşi din rutina publicitară oferind cadouri, bonusuri etc. Tot o ocazie
specială, în care ar trebui revăzută rutina publicitară, este atunci când concurenţa reuşeşte o
străpungere semnificativă în propriul teritoriu comercial.
Capacitatea de a răspunde provocarilor pieţei, inclusiv prin modificarea corespunzătoare
a mesajului publicitar şi, în consecinţă, a bugetului firmei, constituie atuuri pe care o companie
de talie mică ar trebui să le ştie a le mânui.
39
Strategia de promovare cuprinsă în planul de afaceri se bazează pe următoarele elemente:
 Efectul dorit în promovare;
 Costurile pe care le implică promovarea;
 Mesajul ce va genera efectul dorit;
 Mijloace mass-media ce vor fi utilizate;
 Analiza rezultatelor promovării.
Efectul dorit în promovare
Este absolut necesar să fie identificate de la început obiectivele strategiei promoţionale.
Având mai mult feedback din partea clienţilor, se pot analiza mai uşor atât succesul cât şi
eficacitatea demersurilor promoţionale.
Costurile pe care le implică promovarea
Există patru moduri principale de dimensionare a costurilor acestei activităţii:
 A stabili cât îşi poate permite societatea;
 Procentul de vânzări al afacerii;
 A face precum competitorii;
 A efectua analiza cost-beneficiu (presupune experienţă şi încredere crescută în efectele
promovării).
Mesajul ce va genera efectul dorit
Prin aflarea răspunsului la întrebarea „de ce ar cumpăra clienţii produsul / serviciul oferit
de societate” se poate stabili mesajul promoţional ce va avea forma şi direcţia care vor produce
cel mai mare efect.
Mijloace mass-media ce vor fi utilizate
Nu toate mijloacele de comunicare în masă au acelaşi rezultat, dar nici acelaşi cost de
utilizare. Trebuie alese acele căi ce se potrivesc cel mai bine naturii şi stadiului afacerii. Nici o
afacere cu o cotă de afaceri scăzută nu va începe prin a-şi face reclamă la TV, după cum nici o
afacere cu o cotă de afaceri ridicată nu se va rezuma doar la împărţirea de fluturaşi.
Analiza rezultatelor promovării
În funcţie de tipul afacerii, de posibilităţile financiare existente şi de finalitatea dorită se
alege metoda de promovare cea mai adecvată. Cele mai practicate metode de promovare a
vânzărilor sunt:
- reclama în mass-media;
- reclama directă, prin poştă;
- vânzarea directă „din casă-n casă” (prin comis-voiajori);
- promovarea de informaţii referitoare la produs (pliante, broşuri);
- târguri şi expoziţii.
40
Pentru companiile mai noi, cu resurse financiare mai modeste, campaniile de relaţii
publice pot fi mai avantajoase decât reclama plătită. Întreprinzătorii pot contacta mass-media
locală (publicaţii, radio, TV) ce difuzează articole, ştiri, reportaje despre noile afaceri din
comunitatea respectivă. Pot fi folosite materiale promoţionale (broşuri, afişe) şi reclame
luminoase.
În tabelul de mai jos sunt prezentate cele mai importante căi de promovare:
Tabelul 3.7. Avantajele şi dezavantajele canalelor de promovare potenţiale
Metoda Avantaje Dezavantaje
TV cea mai întinsă arie de costisitoare
acoperire imposibil de direcţionat cu
grad maxim de control precizie
impact imediat greu de oferit informaţii
tehnice
evaluare dificilă
greu de planificat
Reviste uşor de direcţionat acumulare lentă
se pot oferi informaţii tehnice impact redus
se pot utiliza cupoane de dificil de controlat
promovare a vânzării greu de indicat efectul
Presa arie de acoperire extinsă impact limitat
(naţională) acumulare rapidă greu de oferit informaţii
uşor de planificat tehnice
Presa uşor de planificat acumulare lentă
(locală) slabă capacitate de informare acoperire limitată
tehnică
relativ ieftină
Radio uşor de planificat acoperire limitată
acumulare rapidă dificil de demonstrat
ieftină avantajele
Cinema culoare şi mişcare slabă acoperire
(n.a. atractivitate) costisitoare
Postere acoperire largă costisitoare
auditoriu-ţintă specific greu de demonstrat avantajele
necesită timp pentru
planificare
Ofertă prin poştă auditoriu-ţintă specific greu de controlat
se pot explica avantajele acumulare lentă
ofertei costisitoare
Expoziţii se pot demonstra avantajele costisitoare
ofertei greu de asigurat prezenţa
este necesară o planificare auditoriului vizat
atentă
Astfel, analiza rezultatelor promovării se va face pe baza raportării numărului de clienţi

potenţiali şi clienţi efectivi ce au contactat compania în urma promovării făcute.
Se va avea în vedere realizarea promovarii prin mijoace cum ar fi:
- cărţi de vizită, pliante;
- pungi inscripţionate;
41
- calendare cu promoţiile firmei;
- contracte cu reviste de specialitate, în sistem barter;
- Internet;
- promovare on line;
- colantare maşini cu numărul de telefon şi sigla firmei;
- îmbunatatirea brand-ului;
- contracte de barter cu furnizori sau distribuitori;
- contracte de publicitate cu radioul şi televiziunea;
3.4. Politica de plasament a serviciilor de catering

Politica de distribuție influențează direct și celelalte variabile ale mixului de marketing,
după cum relația este și inversă. Deci pentru adoptarea unei variante strategice în domeniul
distribuției trebuie avute în atenție: limitele, restrictiile materiale, financiare, umane ale firmei și
condițiile mediului extern al acesteia.
Distribuția serviciilor este un proces complex în care sunt implicate decizii importante
privind locul, timpul și modalitatea de livrare a acestora. Între serviciul oferit și sistemul de
distribuție este în relație foarte strânsă datorită repersursiunilor pe care le poate avea livrarea
asupra consumatorului. Din acest motiv, înterprinderea care prestează serviciul dorește să
mențină controlul și își dezvoltă, de cele mai multe ori, un sistem de livrare propriu.
Conceptul de canale de distribuție nu este limitat la distribuția bunurilor materiale.
Prestatorii de servicii se confruntă și ei cu problema punerii la dispoziție, într-un mod cât mai
accesibil pentru consumatorii vizați, la rezultatul activității lor. În acest scop, ei creează întregi
sisteme cum sunt: sistemul de învățământ și sistemul de ocrotire a sănătății. Acestea sunt formate
din organizații plasate în teritoriu, în așa fel încât serviciile să ajunga la populația din zonele
respective.
Distribuția se referă la modul cum serviciile companiei pot ajunge la consumatori. Dacă
în mod tradițional, decizia alegerii canalului de distribuție includea o combinație între o rețea de
magazine proprii, rețeaua de francize, rețea de distribuitori, parteneri sau alte canale de plasare a
serviciilor, odată cu apariția internetului acest aspect s-a schimbat radical. Canalele de distribuție
sunt utilizate și în așa-numitul marketing „personal”.
Întreprinderile de catering încearcă să dezvolte de ceva timp o nouă latură şi anume
partea logistică a catering-ului ce întruchipează activitatea complexă a livrării-
amenanjării/deservirii. În afară de aceasta, tendinţa permanentă spre autoperfecţionare şi
autodezvoltare a întreprinderii, face ca nivelul calităţii serviciilor prestate să crească
permanent ceea ce a dus după sine creşterea cererii clienţilor. O atenţie deosebită se atrage
42
perfecţionărilor permanente a personalului, participării acestuia la diferite concursuri, întruniri
ş.a.
CONCLUZII
Activitatea de prestare a servicilor catering în Republica Moldova este la început de cale
de a forma o nouă industrie ce ar include elementele unui catering modern. La ora actuală
evoluţia industriei de catering în Republica Moldova este în creştere fiindcă consumatorul
43
autohton se detaşează tot mai mult de producătorul industrial, deaceea creşte permanent cererea
spre inovaţie în acest domeniu.
Putem urmări modul în care piaţa s-a reorientat şi s-a transformat în această perioadă. S-a
deschis apetitul pentru servirea unor preparate mai atipice, din bucătării internaţionale dar şi
reinventate din bucătăria tradiţională la mesele de acasă sau pentru invitaţi. Selecţiile de amuse
buche în platouri gata de servit au devenit alegerea principală a clienţilor. Orientarea
consumatorilor spre online va duce la o reaşezare a serviciilor de catering, în special în mediul
corporate, unde se observă o creştere a interesului spre servicii de mic dejun la birou şi prânz
pentru meeting-uri interne, conferinţe sau lansări de noi produse, susţin reprezentanţii
businessului.
O altă tendinţă arată că acum, consumatorul modern, avid utilizator de soluţii
tehnologice, se aşteaptă ca şi cei care oferă servicii de catering să interacţioneze cu ei şi în
mediul online. Înainte de începerea pandemiei, datorită profilului de consumator, cu un minim de
20 de porţii per livrare, clienţii acestor companii erau contactaţi înainte de plasarea fiecărei
comenzi, site-ul fiind doar unul de prezentare.
În contextul pandemic, pentru a răspunde cererii consumatorilor, multe companii au
implementat serviciul de achiziţie online de platouri, fiind înlăturate necesitatea stabilirii
elementelor logistice şi a minimului de persoane.
Se spune că mâncarea gătită de altcineva este întotdeauna mai gustoasă , iar
restaurantele ofera luxul acesta, dar în afara confortului locuinței. Atunci când nu se vrea
părăsirea căminului, sau o petrecere intimă, răspunsul e simplu, se angajează o firmă de catering.
Cateringul promite să ofere o imagine total nouă asupra organizării unei petreceri,
a unui eveniment, fie chiar și a unei cine în doi. Informația circulă destul de greu în
ceea ce privește extinderea pe care o cunosc firmele de catering, nivelul de implicare în
organizarea unui eveniment.
În ciuda faptului că cateringul încă nu este foarte bine dezvoltat, comenzile există,
creșterea se produce, oamenii încep să utilizeze sistemul și pentru acasă. Îmbunătățirile din
domeniu se răsfrâng asupra termenului de livrare a unei comenzi care a redus la 24 de ore pentru
evenimente de nivel mediu iar pentru cele mare fiind nevoie de câteva zile.
Dar pentru o evoluţie avansată şi cu rezultate calitative mari este necesar de a
implimenta noi elemente/structuri sau de a le dezvolta pe cele existente pentru valorificarea la
maxim a potenţialului industriei de catering în R. Moldova. Pentru înbunătăţirea activităţii de
tip catering în R. Moldova ar trebuie promovate „elemente” preluate din alte industrii, care ar
reprezenta o parte a pilonilor ce ar sta la baza evoluţiei unei industrii de catering modern în R.
Moldova.
44
Recomandări:
Astfel din elementele necesare pentru înbunătăţirea activităţii de tip catering în R.
Moldova, putem enumera:
1. Dezvoltarea Merchetingului de Catering. Implimentarea acestui element prevede
prezenţa cunoştinţelor de contabilitate şi gestiune, necesare pentru înţelegerea aspectelor
financiare ale operaţiunilor în cadrul activităţii de catering. Este obligatoriu perzenţa unui
personal instruit cu cunoştinţe de marketing legate de modul de realizare şi implimentare a unui
plan de marketing în domeniul cateringului, ce prevede analiza şi estimarea factorilor ce
influienţează piaţa internă; personal cu abilităţi de a planifica, organiza, executa şi controla, doar
în acest caz s-ar putea prevedea toate aspectele derulării unui eveniment de catering. Anume
marchetingul de catering reprezintă sfera care se ocupă de aspectul general al planificării şi
promovării unui eveniment. Latura „marchetingul de catering” în R. Moldova este la o etapă
rudimentară de dezvoltare, practic inexistentă în industria de catering din Moldova, ceea ce
stopează mult dezvoltarea cateringului modern. D eaceea prezenţa acestui element în dezvoltarea
unei întreprinderi ce prestează servicii de catering pe piaţa R. Moldova este indispensabil.
2. Dezvoltarea Logisticii de Catering. Dezvoltarea acestui element este la o etapă mai
evoluată în comparaţie cu marketingul de catering. Dar pentru înbunătăţirea activităţii de
catering în RM este necesar de a investi mult în dezvoltarea ulterioară a acestei laturi, ce prevede
gestionarea fluxului de produse catering de la puncul de origine (compania de catering) pînă la
punctul de destinaţie (consumator) în scopul satisfacerii cerincelor sofisticate a
clienţilor/corporaţiilor. Logistica de catering include următoarele operaţiuni: aprovizionare,
achiziţie, stocare, depozitare, transport, servicii clienţi ş.a. Funcţionarea aceastui element are un
caracter separat în R. Moldovs, deaceea eficacitatea acestuia nu e prea sporită în prezent,
activînd nu ca un element total dar prin subelemente, ceeea ce în unele cazuri stopează o
activitate eficientă de catering, fiind urmată de lacune/neajunsuri.
3. Investiţii în: Echipament; Instruiri; Tehnologii; Concursuri. Pentru menţinerea pe piaţă
şi pentru tendinţa spre o extensie în dezvoltare, este necesar ca în întreprinderile/companiile ce
prestează servicii de catering să fie simţită prezenţa unui flux de cheltuieli predestinate
investiţiilor, ce au drept scop: creşterea sau menţinerea la acelaş nivel a companiei pe piaţa
internă.
Investiţia în activitatea de catering prevede fluxul de cheltuieli predestinate: proiectelor de
achiziţie a noului echipament; proiectelor implimentării noilor tehnologii în sfera producerii;
proiecte de instruire permanentă a personalului implicat în activitatea de catering; proiecte ce
prevăd organizări şi participări la concursuri naţionale şi internaţionale. Anume aceste proiecte
45
de investiţie nu sunt pentru „consumul imediat”, ci reprezintă pasul spre viitor în vederea
evoluţiei pe scară largă a unei activităţi de catering modern profitabil în R. Moldova.
BIBLIOGRAFIE
46
Manuale, Monografii, Lucrări didactice, Borșuri în limba română
1. Bărbulescu C., „Economia şi gestiunea întreprinderii” – Bucureşti, Editura Economică,
1999.
2. Burduş, E. „Fundamentele managementului organizaţiei” – Bucureşti, Editura
Economică, 1999.
3. Bâgu, C., Deac V. „Strategia firmei” – Bucureşti, Editura Eficient, 2000.
4. Cornescu, V. „Managementul, Bazele generale” – Editura Actami, 1998.
5. Cârstea, Gh. „Analiza strategică a mediului ambiant” – Bucureşti, Editura Economică,
2002.
6. Cârstea, Gh., Pîrvu, Fl. „Economia şi gestiunea întreprinderii” – Bucureşti, Editura
Economică, 1999.
7. Dimitrescu, M. „Management modern între autoritate şi influenţă” – Ediţia II-a, 2008.
8. Deaconu, A. „Economia întreprinderii” – Bucureşti, Editura Didactica şi Pedagogica,
2001.
9. Deaconu, A. „Diagnosticul şi evaluarea întreprinderii” – Deva, Editura Intelcredo,
2000.
10. Dinu, E. „Strategia firmei. Teorie şi practică” – Bucureşti, Editura Economică, 2000.
11. Drucker, P.F. „ Inovare şi spirit întreprinzator” – Bucureşti, Editura Teora, 2000.
12. Herbei, M. „Echilibrul financiar al firmei” – Timişoara, Editura Mirton, 1998.
13. Giurgiu, A. I. „Mecanismul financiar al întreprinzătorului” – Cluj-Napoca, Editura
Dacia, 1995.
14. Kotler, Ph. „Managementul marketingului” – Bucureşti, Editura Teora, 1997.
15. Nicolescu, O. „Management” – Bucureşti, Editura Economică, 1999.
16. Nicolescu, O. „Managementul întreprinderilor mici şi mijlocii” – Bucureşti, Editura
Economică, 2001
17. Nicolescu, O., Verboncu, I. „Fundamentele managementului organizaţiei” – Bucureşti,
Editura Tribuna Economică, 2002.
18. Stancioiu, I., Militaru, G. „Management. Elemente fundamentale” – Bucureşti, Editura
Teora, 1998.
19. Vintilă, G. „Gestiunea financiară a întreprinderii” – Bucureşti, Editura Didactica şi
Pedagogica, 1997.
47
Anexa 1.
CHESTIONAR
Pentru a stabili preferinţele consumatorilor privind consumul de produse realizate
în unităţile de catering (restaurante, pizzerii, fast-food-uri etc.) la locul de muncă, vă
rugăm să aveţi amabilitatea de a răspunde la următoarele întrebări:
1. Cumpăraţi / Consumaţi produse catering ?

□ Da
□ Nu
Dacă răspunsul este da, se trece la întrebarea 3. Dacă răspunsul este nu, se răspunde la
întrebarea 2.
2. Cunoaşteţi ce sunt produsele catering?

□ Nu ştiu nimic despre aceste produse
□ Am auzit câte ceva, dar nu mă interesează subiectul
□ Da si mă interesează domeniul
3. Ce tip de produse catering consumaţi ? ( 1, 2 sau 3 variante de răspuns)

□ Pizza
□ Fast-food
□ Mâncare de restaurant
4. Cât de des obişnuiţi să consumaţi aceste produse?

□ O dată pe săptămână
□ De mai multe ori pe săptămână
□ Ocazional
□ Alte variante .............................................................................................
5. Ce unităţi de alimentaţie publică frecventaţi cel mai des? ( 1, 2 sau 3 variante de
răspuns)
□ Restaurante
□ Fast-food-uri
□ Pizzerii
□ Cantine
□ Snack-bar
□ Cofetării
48
6. Ce produse obişnuiţi să consumaţi în pauzele de masă de la serviciu? (1, 2 sau 3
variante de raspuns)
□ Produse de patiserie
□ Mâncare gătită acasă
□ Fructe
□ Produse catering
7. V-ar plăcea să consumaţi în pauzele de masă produse catering?

□ Da
□ Nu
Dacă răspunsul este da, se trece la întrebarea 9. Dacă răspunsul este nu, se răspunde la
întrebarea 8.
8. Care este principalul criteriu al deciziei dumneavoastră?

□ Preţul
□ Calitatea
□ Sănătatea
□ Promovarea
□Altecriterii ................................................................................................
Pentru persoanele care au răspuns negativ la întrebarea numărul 7 chestionarul se încheie

după întrebarea numărul 8.
9. Precizaţi ce produse v-ar plăcea să consumaţi în pauzele de masă?

□ Mâncare gătită
□ Pizza
□ Fast-food
□Alteproduse ............................................................................................
10. Cât de des aţi consuma la serviciu aceste produse?

□ O dată pe săptămână
□ De mai multe ori pe săptămână

49
□ Ocazional
□Altevariante .......................................................................................................
11. Ce buget aţi aloca zilnic pentru o masă livrată de o firmă de catering la
serviciu?
............................................................................................................................................
12. În ce categorie de vârstă vă încadraţi?

□ Până la 20 de ani
□ Între 20- 50 de ani
□ Peste 50 de ani
13. Care este sexul dumneavoastră ?

□M
□F
14. Care este ocupaţia dumneavoastră?

...................................................................................................................................
15. Care a fost venitul net al familiei dumneavoastră în luna trecută?
□ < 1000 Lei

□ 1000 – 2000 Lei
□ 2000 – 3000 Lei
□ > 3000 Lei
Vă mulțumim pentru receptivitate!
50

Raport de Practica Magdalena

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport de Practica Magdalena

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII UNIVERSITATEA DE STAT

DIN MOLDOVA FACULTATEA ŞTIINŢE ECONOMICE DEPARTAMENTUL

’’ Hoteluri și alte facilități de cazare similare ,,

A verificat: Antoci Natalia

Autor__Grosu Maria -Magdalena

CAPITOLUL I. CARACTERISTICA GENERALĂ A ACIVITĂȚII DE ALIMENTAȚIE

CAPITOLUL II. ANALIZA PIEȚEI NAȚIONALE SPECIFICE ACTIVITĂȚII DE

CAPITOLUL III. POLITICILE MIXULUI DE MARKETING AL ACTIVITĂȚII DE

Importanţa și actualitatea temei cercetate: este redată de faptul că în prezent ne

CAPITOLUL I. CARACTERISTICA GENERALĂ A ACIVITĂȚII – ACTIVITĂȚI DE

1.2. Analiza datelor statistice privind activitatea de catering

2014 2015 2016 2017 2018 2019 Abaterea 2019/2014

Activități de 1711 1744 1748 1811 1911 2023 +312 18,2

2015 2016 2017 2018 2019

Mari 7 0,4 2 0,1 2 0,1 2 0,1 2 0,1

Mijlocii 32 2,0 24 1,5 28 1,7 28 1,6 28 1,5

Sursa: Elaborat dr autor în baza https://statistica.gov.md/

Analizând datele tabelului constatăm că repartizarea angajaţilor pe tipuri de unităţi după

Figura 1.1. Evoluția numărului de angajați în sectorul AP

Figura 1.2. Ponderea (în %) a unor indicatori ce caracterizează sectorul de cazare și

Din datele prezentate în tabel se observă că în perioada 2015-2017 nu a fost dată în

Potrivit datelor obținute, se poate constata, că numărul unităţilor de alimentaţie publică

1.3. Analiza factorilor de macromediu a activității de catering pentru evenimente și

Figura 1.4. Principalii factori de macromediu

Tabelul 1.5. Motivele alegerii noilor tehnologii

Crează noi moduri de a De exemplu: nevoia de a elimina murdăria de pe vasele de

Sursa: Elaborat de autor

Sursa: Elaborat de autor

CAPITOLUL II. ANALIZA PIEȚEI NAȚIONALE SPECIFICE ACTIVITĂȚII DE

1. Am auzit câte ceva dar nu mă

Intrebarea 3: Ce tip de produse catering consumaţi?

Intrebarea 5: Ce unităţi de alimentaţie publică frecventaţi cel mai des?

Intrebarea 7: V-ar plăcea să consumaţi în pauzele de masă produse catering?

Intrebarea 8: Care este principalul

Intrebarea 9: Precizaţi ce produse

Intrebarea 10: Cât de des aţi consuma la serviciu aceste produse?

Intrebarea 12: În ce categorie de

Întrebarea 13: Care este sexul

În urma rezultatelor obținute putem constata că:

2.3. Identificarea mediului concurențial al serviciilor de catering și altor servicii de

Atunci când apelăm la servicii de catering ne așteptăm la calitate și prețuri avantajoase.

CAPITOLUL III. POLITICILE MIXULUI DE MARKETING AL ACTIVITĂȚII DE

3.2. Politica de preț a serviciilor de catering

3.3. Cercetarea politicii de promovare

Astfel, analiza rezultatelor promovării se va face pe baza raportării numărului de clienţi

3.4. Politica de plasament a serviciilor de catering

1. Cumpăraţi / Consumaţi produse catering ?

2. Cunoaşteţi ce sunt produsele catering?

3. Ce tip de produse catering consumaţi ? ( 1, 2 sau 3 variante de răspuns)

4. Cât de des obişnuiţi să consumaţi aceste produse?

7. V-ar plăcea să consumaţi în pauzele de masă produse catering?

8. Care este principalul criteriu al deciziei dumneavoastră?

Pentru persoanele care au răspuns negativ la întrebarea numărul 7 chestionarul se încheie

9. Precizaţi ce produse v-ar plăcea să consumaţi în pauzele de masă?

10. Cât de des aţi consuma la serviciu aceste produse?

□ De mai multe ori pe săptămână

12. În ce categorie de vârstă vă încadraţi?

13. Care este sexul dumneavoastră ?

14. Care este ocupaţia dumneavoastră?

15. Care a fost venitul net al familiei dumneavoastră în luna trecută?

□ < 1000 Lei

Vă mulțumim pentru receptivitate!

S-ar putea să vă placă și