PRGD Sud Muntenia

ASISTEN TEHNIC PENTRU ELABORAREA
PLANURILOR REGIONALE DE GESTIONARE A

DEEURILOR
EuropeAid/121492/D/SV/RO
MINISTERUL MEDIULUI I GOSPODRIRII

APELOR
ROMNIA
PLANUL REGIONAL DE GESTIONARE A

DEEURILOR
REGIUNEA 3 SUD MUNTENIA
11 Decembrie 2006
Planul Regional de Gestionare a Deeurilor Regiunea 3 Sud Muntenia
CUVANT INTRODUCTIV........................................................................................................................................4
1.
INTRODUCERE ................................................................................................................................................6
2.
EVALUAREA SITUATIEI CURENTE......................................................................................................... 10

2.1 DESCRIEREA REGIUNII....................................................................................................................................... 10
2.1.1.
Scurta prezentare a Regiunii (Date geografice si geologice) ........................................................... 10
2.1.1.1
2.1.1.2
2.1.1.3
2.1.1.4
2.1.1.5
Peisajul ......................................................................................................................................................... 10
Resurse naturale............................................................................................................................................ 13
Infrastructura................................................................................................................................................. 13
Zone protejate ............................................................................................................................................... 14
Asezarile umane............................................................................................................................................ 16
2.1.2Utilitati ....................................................................................................................................................... 18
2.1.2.1
2.1.2.2
2.1.2.3
2.1.3
Alimentare cu apa si sisteme de canalizare................................................................................................... 18

Sisteme de incalzire ...................................................................................................................................... 18
Reteaua de distributie a gazului metan.......................................................................................................... 19
Aspecte socio-economice....................................................................................................................... 19
2.1.3.1
2.1.3.2
Situatia socio-economica a regiunii Sud Muntenia ....................................................................................... 19

PIB................................................................................................................................................................ 21
2.2 GESTIONAREA DESEURILOR IN REGIUNEA SUD MUNTENIA ............................................................................... 23

2.2.1 Date privind cantitatea de deseuri generate si colectate (evaluarea datelor existente)........................ 23
2.2.1.1
2.2.1.2
2.2.2
Colectarea si transportul deseurilor ..................................................................................................... 29
2.2.2.1
2.2.2.2
2.2.2.3
2.2.2.4
2.2.2.5
2.2.3
Organizarea colectarii deseurilor la nivel regional........................................................................................ 29

Indicatori privind deseurile ........................................................................................................................... 31
Operatori de salubritate................................................................................................................................. 31
Recipienti si vehicule de colectare a deseurilor ............................................................................................ 32
Statii de transfer ............................................................................................................................................ 34
Statii de tratare si valorificare a deseurilor .......................................................................................... 34
2.2.3.1
2.2.3.2
2.2.3.3
2.2.3.4
2.2.4
Indicatori privind cantitatea de deseuri generate.......................................................................................... 26

Compozitia deseurilor................................................................................................................................... 27
Statii de sortare ............................................................................................................................................. 34

Separarea ...................................................................................................................................................... 34
Compostare & tratare mecano - biologica..................................................................................................... 37
Tratare termica.............................................................................................................................................. 37
Amplasamentele pentru eliminarea deseurilor...................................................................................... 37
3.OBIECTIVE I INTE ......................................................................................................................................... 41

PRINCIPII ................................................................................................................................................................. 41
OBIECTIVE REGIONALE SI TINTE .............................................................................................................................. 42
4.
PROGNOZA PRIVIND DESEURILE MUNICIPALE SI DESEURILE DE AMBALAJE...................... 58

TENDINTA FACTORILOR RELEVANTI PENTRU GENERAREA DESEURILOR MUNICIPALE SI A DESEURILOR DE AMBALAJE
................................................................................................................................................................................ 58
PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DESEURILOR MUNICIPALE .................................................................................... 59
PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DESEURILOR DE AMBALAJE ................................................................................. 63
CUANTIFICAREA TINTELOR ...................................................................................................................................... 65
4.4.1.
Cuantificarea tintelor privind deseurile biodegradabile municipale................................................ 65
4.4.2.
Cuantificarea tintelor privind deseurile de ambalaje ....................................................................... 66
5. FLUXURI SPECIFICE DE DESEURI (SITUATIA EXISTENTA, PROGNOZA, METODE DE

GESTIONARE)......................................................................................................................................................... 68
DESEURI PERICULOASE DIN DESEURI MUNICIPALE ................................................................................................... 68
5.1.1.
Rezumat al legislaiei relevante ........................................................................................................ 68
5.1.1.1.
5.1.1.2.
Diferite opiuni pentru colectarea separat, organizat de Municipalitate/ Consiliul Judeean ..................... 69
Sisteme private de returnare.......................................................................................................................... 71
5.1.2.
5.1.3.
Reducerea cantitii de substane periculoase .................................................................................. 72

Estimare privind cantitatea generat de deeuri periculoase incluse n deeurile menajere. .......... 72
DEEURI DIN ECHIPAMENTE ELECTRICE I ELECTRONICE (DEEE) ........................................................................... 73
5.2.1.
Legislaie........................................................................................................................................... 74
5.2.2.
Estimare privind echipamentele din Regiunea 3............................................................................... 74
5.2.3.
Planul de Implementare .................................................................................................................... 78
5.2.4.
Organizarea punctelor de colectare ................................................................................................. 78
VEHICULE SCOASE DIN UZ ....................................................................................................................................... 81
2
11 Decembrie 2006

5.3.1.
Legislaie........................................................................................................................................... 81
DEEURI DIN CONSTRUCII I DEMOLRI ................................................................................................................. 82
5.4.1.
Legislaie i inte ............................................................................................................................... 82
5.4.2.
Situaia actual ................................................................................................................................. 83
NMOL PROVENIT DIN EPURAREA APELOR UZATE ................................................................................................... 87
5.5.1.
Legislaie i inte ............................................................................................................................... 87
5.5.2.
Tendintele de generare si valorificare a namolului .......................................................................... 87
5.5.3.
Opiuni privind refolosirea nmolului n agricultur i valorificarea energetic a acestuia........... 88
6. EVALUAREA ALTERNATIVELOR TEHNICE POTENTIALE PRIVIND GESTIONAREA
DESEURILOR MUNICIPALE NEPERICULOASE ............................................................................................ 90
PREZENTAREA ALTERNATIVELOR TEHNICE POTENTIALE ......................................................................................... 90
ANALIZA COMPARATIVA A ALTERNATIVELOR TEHNICE APLICABILE .....................................................................103
7. CALCULUL CAPACITATILOR NECESARE PENTRU GESTIONAREA DESEURILOR
MUNICIPALE.........................................................................................................................................................105
PROPUNERE DE SISTEME DE GESTIONARE A DEEURILOR .......................................................................................105
SISTEMUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR PROPUS LA NIVELUL ANULUI 2008..................................................106
PROIECTE PRIVIND GESTIONAREA DESEURILOR .....................................................................................................110
7.6.1.
Colectarea selectiva a deseurilor municipale .................................................................................111
TRATARE SI VALORIFICARE ...................................................................................................................................112
ELIMINARE ............................................................................................................................................................113
8.
EVALUAREA COSTURILOR .....................................................................................................................118

FUNDAMENTAREA COSTURILOR ............................................................................................................................118
COSTURILE INVESTIIILOR REGIONALE DE GESTIUNE A DEEURILOR .....................................................................119
IMPLICAIILE INVESTIIILOR PROPUSE PRIN PRISMA DISPONIBILITII DE PLAT A POPULAIEI ............................122
8.3.1.
Disponibilitatea de plat la nivel macro.........................................................................................123
8.3.2.
Nivelurile tarifelor deja existente....................................................................................................127
8.3.3.
Impactul investiiilor propuse .........................................................................................................127
ANEXE ...................................................................................................................................................................131
9.
MASURI DE IMPLEMENTARE .................................................................................................................145
10.
SISTEMUL DE MONITORIZARE .........................................................................................................168
LEGI I REGLEMENTRI .........................................................................................................................................200

PRAHOVA ..............................................................................................................................................................202
ANEXA 3 DEFINITII ................................................................................................................................................203
11 Decembrie 2006
CUVANT INTRODUCTIV
In practica Uniunii Europene, gestionarea deseurilor este considerata o componenta
specifica a serviciilor publice, careia i se da aceeasi importanta ca si alimentarii cu apa,
energie sau asigurarii cailor de transport.
Ca si in aceste domenii, planificarea gestionarii deseurilor este un proces continuu, care se reia
si se adapteaza conditiilor noi aparute in timp, realizarile evaluandu-se periodic.
Planul Regional de Gestionare Deseuri (PRGD) este un instrument de planificare pe
baza caruia se poate obtine asistenta financiara si suport din partea UE.
PRGD are drept scop conformarea regiunii la cerintele legale referitoare la gestionarea
deseurilor municipale si asimilabile generate atat in mediul urban cat si rural , in vederea
imbunatatirii conditiilor de mediu.
Planul Regional de Gestionare Deseuri pentru regiunea 3 Sud Muntenia a fost intocmit
de Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Pitesti, Servciul Implementare Politici de Mediu,
conform ghidurilor elaborate cu asistenta tehnica germana.
De asemenea, pe parcursul elaborarii PRGD am beneficiat de asistenta tehnica , in cadrul
programului PHARE /2004/016-772.03.03/04.01, Technical assistance in the elaboration of
regional waste management plans implementat de consortiumul condus de firma FICHTNER..
Elemente principale care au stat la baza elaborarii PRGD:

identificarea solutiilor durabile din punct de vedere economic si ecologic, adaptate la
conditiile specifice in vederea atingerii tintelor regionale de gestionare a deseurilor;

stabilirea deciziilor optime de planificare privind reducerea, reutilizarea , reciclarea
si eliminarea deseurilor;

informarea, constientizarea si responsabilizarea publicului in legatura cu problemele
de mediu;

implicarea comunitatilor locale si a cetatenilor in luarea deciziilor in rezolvarea
problemelor de mediu;

intarirea capacitatii autoritatilor locale si a celorlalte institutii in cunoasterea,
gestionarea si actiunea in domeniul protectiei mediului, inclusiv realizarea de programe/proiecte
si de obtinere a finantarilor externe.
Concomitent cu realizarea PRGDlui, Agentiile pentru Protectia Mediului din regiunea Sud
Muntenia: Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova si Teleorman au elaborat
Planurile Locale de Gestionare a Deseurilor(PLGD), utilizand acelasi ghid.
Director executiv ARPM Pitesti,
Chim. Marius STANCA
11 Decembrie 2006
Lista Anexe:
Anexa 1 Legislatie
Anexa 2 Lista depozitelor neconforme ce trebuie inchise
Anexa 3 Definitii
11 Decembrie 2006
1. Introducere
Directiva cadrul privind deseurile (Directiva 2006/12/EC) prevede ca obligatie pentru statele
membre elaborarea unuia sau mai multor planuri de gestionare a deseurilor, in concordanta cu
prevederile directivelor relevante.
Ordonanta de urgenta nr. 61/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor (care transpune Directiva cadru a deseurilor)
prevede obligativitatea elaborarii planurilor de gestionare a deseurilor la nivel national, regional
si judetean. Se prevede ca planurile regionale de gestionare a deseurilor sa fie elaborate de
catre consiliile judetene in colaborare cu agentiile regionale pentru protectia mediului in baza
planului national de gestionare a deseurilor. Planurile regionale de gestionare a deseurilor se
aproba prin ordin comun al conducatorului unitatii publice centrale pentru protectia mediului si al
conducatorului autoritatii publice centrale pentru dezvoltare regionala.
Legislatie privind gestionarea deseurilor
Directivele europene privind gestionarea deseurilor se incadreaza in patru grupe principale:
legislatia cadru privind deseurile Directiva cadru 2006/12/CE, care contine prevederi pentru
toate tipurile de deseuri, mai putin acelea care sunt reglemetate separat prin alte directive si
Directiva privind deseurile periculoase (Directiva 91/689/EEC), care contine prevederi privind
managementul, valorificarea si eliminarea corecta a deseurilor periculoase;
legislatia privind fluxuri speciale de deseuri: reglementari referitoare la ambalaje si deseuri de
ambalaje; uleiuri uzate; baterii si acumulatori; PCB-uri si PCT-uri; namoluri de epurare; vehicule
scoase din uz; deseuri de echipamente electrice si electronice, deseuri de dioxid de titan;
legislatia privind operatiile de tratare a deseurilor regelementari referitoare la incinerarea
deseurilor municipale si periculoase; eliminarea deseurilor prin depozitare;
legislatia privind transportul, importul si exportul deseurilor.
Toate aceste directive au fost transpuse in legislatia romana. In Anexa 1 este prezentata o
sinteza a legislatiei europene si romane in domeniul gestionarii deseurilor.
De ce un plan regional de gestionare a deseurilor?
Planurile de gestionare a deseurilor au un rol cheie in dezvoltarea unei gestionari durabile a
deseurilor. Principalul lor scop este acela de a prezenta fluxurile de deseuri si optiunile de
gestionare a acestora. Mai in detaliu, planurile de gestionare a deseurilor prezinta cadrul de
planificare pentru urmatoarele aspecte:
Conformarea cu politica de deseuri si atingerea tintelor propuse - planurile de gestionare a
deseurilor constituie instrumente importante care contribuie la implementarea politicilor si la
atingerea tintelor stabilite in domeniul gestionarii deseurilor.
Stabilirea capacitatilor necesare si caracteristice pentru gestionarea deseurilor - planurile de
gestionare a deseurilor prezinta fluxurile si cantitatile de deseuri care trebuie colectate,
reciclate, tratate si/sau eliminate. Mai mult, acestea contribuie la asigurarea de capacitati si
optiuni de colectare, reciclare, tratare si/sau eliminare a deseurilor functie de deseurilecare
trebuie gestionate.
Controlul masurilor tehnologice - prezentarea fluxurilor de deseuri asigura identificarea
zonelor in care sunt necesare masuri tehnologice pentru eliminarea sau minimizarea anumitor
tipuri de deseuri
11 Decembrie 2006

Prezentarea cerintelor economice si de investitie - planurile de gestionare a deseurilor
constituie un punct de plecare pentru stabilirea cerintelor financiare pentru operarea schemelor
de colectare, reciclare, tratare si eliminare a deseurilor. Pe aceasta baza, pot fi determinate
necesitatile pentru investitiile in instalatii de reciclare, tratare si eliminare a deseurilor
Complexitatea in continua crestere a problemelor si standardelor in domeniul gestionarii
deseurilor conduc la cresterea cerintelor privind instalatiile de reciclare, tratare si/sau eliminare.
In multe cazuri, aceasta presupune facilitati mai mari si mai complexe de reciclare, tratare
si/sau eliminare a deseurilor, ceea ce implica cooperarea mai multor unitati regionale privind
stabilirea si operarea acestor facilitati.
Istoricul realizarii PRGD pentru Regiunea 3
In cursul anilor 2005 si 2006, la solicitarea MMGA si ANPM, ARPM Pitesti a inceput elaborarea
PRGD iar apoi a completat planul cu fluxurile speciale de deseuri: deseuri periculoase
municipale, deseuri de echipamente electrice si electronice si vehicule scoase din uz.
Incepand cu 1 august 2006, in cadrul proiectului de Asistenta Tehnica pentru Elaborarea
Planurilor Regionale de Gestionare a Deseurilor (PHARE/2004/016-772.03.03/04.01) a fost
revizuit proiectul de PRGD si a fost elaborata forma finala.
Pe intreaga perioada de elaborare a PRGD au fost organizate grupuri de lucru la care au
participat reprezentantii agentiilor judetene de protectie a mediului, ai consiliilor judetene, ai
Agentiei de Dezvoltare Regionala, ai Directiei Regionale de Statistica, precum si reprezentanti
ai Asociatiei Romane de Ambalaje si Mediu si industriei cimentului (Carpatcement Fieni).
Datele privind situatia existenta au fost furnizate, in principal, de catre agentiile judetene de
protectia mediului, pe baza raportarilor agentilor de salubritate, a primariilor sau a agentilor
economici implicati in gestionarea deseurilor. Aceste date au fost analizate in cadrul grupurilor
de lucru. Acolo unde au fost identificate date eronate s-au realizat estimari pe baza de indicatori
statistici.
Reprezentantii industriei cimentului au furnizat date privind posibilitatea co-incinerarii deseurilor
muncipale si a namolurilor provenite de la statiile orasenesti de epurare a apelor uzate.
Reprezentantii consiliilor judetene au furnizat informatiile leagate de proiectele de gestionare a
deseurilor existente la nivelul judetului respectiv.
Rezultatele obtinute in cadrul grupurilor de lucru au fost prezentate etapizat Comitetului de
Coordonare: datele privind situatia existenta, obiectivele si tintele regionale si elementele de
planificare. Observatii si propunerile Comitetului de Coordonare au fost integrate in varianta
finala a PRGD.
Comitetul de Coordonare este format din reprezentanti cu putere de decizie ai consiliilor
judetene, ai ARPM, agentiilor judetene de protectia mediului, ai Garzii Nationale de Mediu,
ANPM si Agentiei de Dezvoltare Regionala, Directiei de Sanatate Publica.
Concomitent cu elaborarea variantei finale a PRGD s-a realizat si procedura de evaluare
strategica de mediu (SEA) conform prevederilor HG 1076/2004. In cadrul acestei proceduri a
fost elaborat raportul de mediu, care, impreuna cu PRGD, au fost transmise autoritatilor publice
implicate si au fost puse la dispozitia publicului pe pagina de internet a ARPM timp de 45 zile. In
data de 6 octombrie 2008 a avut loc dezbaterea publica a raportului de mediu si a PRGD.
Observatiile si comentariile publicului au fost analizate si incluse in forma finala a PRGD.
11 Decembrie 2006
Fluxuri de deseuri care fac obiectul PRGD

Deseurile care fac obiectul prezentului PRGD sunt deseurile municipale nepericuloase si
periculoase (deseurile menajere si asimilabile din comert, industie si institutii), la care se
adauga alte cateva fluxuri speciale de deseuri: deseurile de ambalaje, deseurile din constructii
si demolari, namoluri de la epurarea apelor uzate, vehicule scoase din uz si deseuri de
echipamente electrice si electronice.
Tipurile de deseuri care fac obiectul PRGD au fost stabilite de catre MMGA si ANPM.
In tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de deseuri impreuna cu codurile conform Listei
europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea
listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase.
Tip de deseu
Deseuri periculoase si nepericuloase municipale

(deseuri menajere si asimilabile din comert
industrie; institutii) inclusiv fractiile colectate
separat:
fractii colectate separat (cu exceptia 15 01)
deseuri din gradini si parcuri (incluzand deseuri din
cimitire)
alte deseuri municipale (deseuri municipale
amestecate, deseuri din piete, deseuri stradale, deseuri
voluminoase etc.)
Deseuri de ambalaje (inclusiv deseurile de ambalaje
municipale colectate separat
Deseuri din constructii si demolari
Cod
(Lista europeana a deseurilor;
HG 856/2002)
20
20 01
20 02
20 03
15 01
17 01; 17 02; 17 04
Namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti
19 08 05
Vehicule scoase din uz
16 01 06
Deseuri de echipamente electrice si electronice
20 01 35*
20 01 36
20 01 21*
Orizontul de timp al PRGD

Orizontul de timp al PRGD este 2003 2013.
Anul 2003 este considerat an de referinta, reprezentand, la momentul elaborarii PRGD, ultimul
an pentru care datele referitoare la deseuri sunt validate de catre EUROSTAT.
Structura PRGD
Planul de gestionare a deseurilor cuprinde urmatoarele parti principale:
Descrierea situatiei existente;
Obiective si tinte regionale;
Planificare;
Prognoza cantitatilor generate si colectate si cuantificarea tintelor;
8
11 Decembrie 2006

Alternative tehnice potentiale;
Calculul capacitatilor necesare;
Masuri de implementare;
Evaluarea costurilor;
Monitorizarea planului;
Fluxurile speciale (deseuri municipale periculoase, deseuri din constructii si demolari, namoluri
de la epurarea apelor uzate orasenesti, deseuri de echipamente electrice si electronice si
vehicule scoase din uz) sunt prezentate intr-un capitol separat.
Revizuirea PRGD
PRGD va fi revizuit periodic, avandu-se in vedere progresul tehnic si cerintele de protectie a
mediului, fara sa se depaseasc insa perioada de 5 ani.
In cazul in care in cadrul procesului de monitorizare a planului se constata o evolutie diferita a
indicatorilor utilizati in prognoza se va realiza revizuirea PRGD.
11 Decembrie 2006
2. Evaluarea situatiei curente

2.1 Descrierea regiunii
2.1.1. Scurta prezentare a Regiunii (Date geografice si geologice)

Regiunea Sud - Muntenia se intinde de la 45036 latitudine nordica pana la 43030 latitudine
sudica si de la 280 longitudine estica pana la 24026 longitudine vestica.
In partea de nord Regiunea 3 Sud Muntenia se invecineaza cu Regiunea 7 Centru de-a lungul
crestei Muntilor Fagaras, Piatra Craiului, Bucegi.
In partea de NE, limita este una administrativa cu Regiunea 2 Sud-Est (judetele Buzau si
Braila), la sud de raul Buzau.
In partea de est si sud limita este data de cursul Dunarii.
Limita vestica este tot una administrativa cu Regiunea 4 Sud - Vest Oltenia (judetele Valcea si
Olt) si este data de cursurile raurilor Topolog, Vedea, Cotmeana.
In centrul regiunii se afla Regiunea 8 Bucuresti Ilfov.
Regiunea Sud Muntenia este formata din sapte judete (Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu,
Ialomita, Prahova si Teleorman), 16 municipii, 27 orase, 488 comune, 2030 sate si o suprafata
totala de 34 453 km2, reprezentand 14,45% din suprafata Romaniei.
Tabel 2.1 Suprafata Regiunii 3 Sud Muntenia
Sursa : Statistica Regionala
Regiunea Sud
Muntenia
km2
%
Suprafata
totala
suprafata
agricola
- paduri si
alte terenuri
cu vegetatie
forestiera
- ape si balti
- alte
suprafete
2.1.1.1
Arges
Calarasi
Dambovita
Giurgiu
Ialomita
Prahova
km2
km2
km2
km2
km2
km2
34453
100
6826
5088
4054
3526
4453
24430
71
3449
4268
2493
2771
3738
6776
19
2899
220
1209
381
261
1519
287
1044
2201
3
6
93
383
302,00
298
110
242
151,00
223
135
95
384
157
351
319
4716
2716
Peisajul
Relieful Regiunii 3 Sud - Muntenia este caracterizat de o mare varietate, diferenta de nivel fiind
de peste 2400 m este repartizata proportional, coborand in trepte de la nord la sud, din crestele
Muntilor Fagaras si Bucegi si pana in Lunca Dunarii.
Muntii Bucegi prezinta variate forme de relief: vai glaciare, chei sapate in calcare, barne aeriene
care fac posibila parcurgerea unor pereti abrupti, forme datorate eroziunii diferentiate asa cum
sunt Babele sau celebrul Sfinx.
10
Teleorman
km2
11 Decembrie 2006
5790
4995

Muntii Baiului sunt situati pe partea stanga a Vaii Prahovei, au inaltimi mult mai mici, altitudinea
maxima o atinge Varful Neamtu (1923 m). Inspre est acestia sunt marginiti de minunata Vale a
Doftanei.
Subcarpatii, ca unitati de tranzitie de la munte la deal, sunt formati dintr-o succesiune
latitudinala de sinclinale si anticlinale puternic foliate, distingandu-se doua subunitati:
- Subcarpatii externi care fac trecerea de la campiile piemontane la zona montana;
- Subcarpatii interni care fac trecerea de la subcarpati la munte.
Piemontul de la marginea subcarpatilor apartine ca relief unitatilor de platforma, cu o larga
dezvoltare spre sud (aproape 30 km), iar prin altitudine coboara de la 320 m nord pana la 200
m in sud; Piemontul Candesti in vest si Piemontul Cricovului Dulce in est.
Campia este forma de relief predominanta ai cuprinde in totalitate suprafata judetelor Calarasi,
Giurgiu, Ialomita si Teleorman. Astfel, campia detine o pondere de 70,7%, urmeaza dealurile cu
19,8% si muntii cu 9,5%.
Lunca Dunarii. In cuprinsul luncii interne a Dunarii se afla forme pozitive de relief (gradiste sau
popine si grinduri) si intense zone depresionare. Lunci puternic aluvionate sunt de tipul
Argesului, Ialomitei si Dambovitei si lunci de tipul baltilor (Dunarea).
In timpul apelor mari de primavara, prin revarsare peste maluri, Dunarea a creat in imediata
apropiere a malului sau o succesiune de grinduri fluviatile catre interiorul luncii, care a dus la
formarea, intre ele, a unor depresiuni ocupate de ape, numite listeve (Listeava mare, Mica,
Vasluiului, Lupilor, Lunga, Lata, La plopi, Zimnicea).
In decursul timpului s-au produs tasari ale terenului care au dat nastere la crovuri (depresiuni)
cu intinderi de la citeva zeci de metri la cativa kilometrii patrati avand adancimea de 0,5-4,5 m
fata de nivelul general al cimpului si care pot fi usor observate primavara cand se formeaza
lacuri cu adancime mica.
Geologia si solul
Partea nordica a regiunii este ocupata de unitatile muntoase cristaline cu exceptia zonei nordestice, alcatuita din formalitati jurasice (calcare, dolomite) si cretacice (calcare, conglomerate,
gresii).
In Subcarpati apar formatiuni tertiare (calcare, conglomerate, gresii, marme, nisipuri, pietrisuri).
In Piemontul getic si Campia Romana apar formatiuni levantine i mai ales cuaternarepleistocene pe intrefluvii si halocene in lungul vailor si in campie (pietrisuri, loess).
Cercetarile pedologice au pus in evidenta existenata unei mari varietati de soluri.
In partea de nord a regiunii au o larga raspandire solurile montane, acestea fiind soluri brun
acide, soluri brune-podzolice feriiluviale, regosoluri, sendzine.
A doua categorie de soluri o constituie cele din etajul padurilor de rasinoase si de amestec,
care sunt soluri brun acide montane de padure cu diferite grade de podzolire si soluri podzolice
montane.
Dealurile piemontale si subcarpatice reprezinta domeniul de dezvoltare a solurilor silvestre
podzolice brune si brune-galbui, soluri podzolice pseudogeice si brune-galbui, cu aciditate
ridicata.
In zona de campie apar soluri pseudogleizate, iar in lungul vailor apar soluri brun roscate si
brun roscate podzolice.
11
11 Decembrie 2006

In partea sudica si estica a regiunii dominante ca intindere sunt cernoziomurile, solurile brune
de padure si solurile aluviale care formeaza principalele forme de relief. Cernoziomurile levigate
ofera conditii excelente pentru culturile agricole.
Clima
Dispunerea in trepte a reliefului conduce la aparitia urmtoarelor tipuri de clima: climatul de
munte, climatul de deal, climatul de campie.
Climatul de munte se caracterizeaz prin temperaturi scazute, precipitatii bogate si vanturi
puternice ce bat tot timpul anului cu preponderenta din NV si E. Zonalitatea pe verticala impune
separarea in 2 subtipuri: subtipul climatului alpin (la peste 1900 m) si subclimatul muntilor
mijlocii.
Climatul de deal este caracterizat prin temperaturi medii anuale mai ridicate (70-100) si
precipitatii mai scazute decat in zona montana.
Climatul de campie se caracterizeaza prin temperaturi ridicate si precipitatii reduse, mai ales in
ultimii ani cand fenomenul de seceta tinde sa se acutizeze, influentand vital buna dezvoltare a
culturilor agricole.
Tabel 2.2- Temperatura minima, maxima si medie Sursa Biroul regional statistic
Date privind clima
Arges
Calarasi
Dambovita
Giurgiu Ialomita
Prahova Teleorman
Temp. Max. (o C)
36
38,2
36
42,8
41
39,4
35
Temp. min.( o C)
-14
-17,7
-21,8
-30,2
-30
-30
-25
Temp. medie(o C)
10.5
11,4
9,9
11,3
11
10,4
10
Medie anuala de
precicpitatii(mm)
740
429
640
600
494,5
588
700
Reteaua hidrografica
Dunarea este elementul dominant a retelei hidrografice a Regiunii 3 Sud - Muntenia. Reteaua
hidrografica este una foarte variata, cuprinzand raurile: Arges, Olt, Dambovita, Prahova, Vedea,
Teleajan, Teleorman, Ialomita, raul Doamnei si multe altele de o importanta mai mica. Toata
aceasta retea hidrografica este colectata in final de fluviul Dunrea.
Alaturi de reteaua de rauri, o serie de lacuri situate cu precadere in regiunea de campie si de
deal, completeaza imaginea hidrografica a regiunii. In vederea satisfacerii necesarului de apa
pentru alimentarea cu apa potabila si pentru activitatea industriala si agricola s-au construit
numeroase baraje care realizeaza lacuri de acumulare precum : Paltinu, Maneciu, Vidraru,
Scropoasa, Bolboci, lacul Pucioasa, Vacaresti. Dintre lacurile de lunca amintim: Ciocanesti si
Iezer Calarasi din Lunca Dunarii, Mitreni din lunca Argesului si Tatarul din Lunca Dambovitei,
Udreast, Adunati, Zavoiul Orbului.
Dintre lacurile naturale trebuie mentionate in primul rand limanele fluviale situate de-a lungul
Dunarii si anume: Mostistea, Galatui cu Potcoava, amplasate pe cursul inferior al vaii Berza.
In zona Muntilor Fagaras se gasesc lacurile naturale glaciale, urmare a glaciatiunii din
pleistocenul superior.
12
11 Decembrie 2006

2.1.1.2
Resurse naturale
Subsolul a asigurat de-a lungul anilor insemnate resurse de titei, gaze naturale, carbune, sare
si alte roci utile, a caror extractie si prelucrare au marcat, incepand cu mijlocul secolului al XIXlea, evolutia economica a acestei regiuni.
Zacaminte de petrol si gaze naturale: Baicoi, Tintea, Boldesti-Scaieni, Predeal-Sarari, Urziceni,
Colelia Nord, Buiesti, Catrunesti, Strambeni, Badesti, Videle, Mosoaia, Poiana Lacului,
Merisani-Valcele, Moreni, Gura Ocnitei, Aninoasa, Ochiuri, Razvad, Sotanga, Corbii Mari, Teis,
Valea Mare, Aninoasa, Cobia, Ludesti, Hulubesti, Visina, Cojasca, Poiana, Floresti, Stoenesti,
Ulmi, Gaiseni, Roata, Balaria, Videle, Gura Sutii, Bilciuresti, Finta, Nucet, Bratestii de Jos,
Gheboaia, Videle-Rosieri de Vede
Zacaminte de carbune: Filipestii de Padure, Ceptura, Campulung, Sotanga, Margineanca.
Zacaminte de sare: Slanic, Ocnita, Gura Ocnitei, Ochiuri.
Resurse de ape minerale si termale in regiune Sud Muntenia se afla in zona Giugeni, Amara,
Bughea de Sus, Bradet si Barla. Lacurile terapeutice Amara si Fundata sint importante prin
rezervele de namol sapropelic, terapeutic, si de apa mineralizata cu calitati terapeutice benefice
pentru sanatatea omului. Resurse de ape minerale mai sunt la Pucioasa (ape sulfuroase,
clorurosodice, sulfatate, bicarbonatate) sau la Vulcana Bai (iodurate, bromurate si sarate). Ape
minerale de diferite compozitii (mai ales saline) s-au mai descoperit la Urseiu, Varfuri, Bezdead,
Glodeni sau la Gura Ocnitei inca din anul 1959.
Din categoria rocilor utile si a materialelor de constructii mai importante intalnim:
gresii: Buciumeni, Moroieni
marne: Sima, Fieni, Pucheni
calcare: Lespezi, Albestii de Arges
argile comune: Crngurile, Doicesti, Pucioasa, Sotanga
balast: Viisoara, Matasaru, Ionesti, Crangurile, Crovu, de asemenea agregate minerale se
extrag din albia raurilor Arges, Dambovnic, Sabar, din fluviul Dunarea etc.
2.1.1.3
Infrastructura
Reteaua de drumuri
In prezent Regiunea Sud - Muntenia beneficiaza de puncte de control si de trecere a frontierei,
pentru trafic mixt de calatori, marfa si autoturisme, existente in judetele: Teleorman, Giurgiu si
Calarasi. Cel mai important este punctul de control trecere frontiera si terminal vamal pentru
marfuri Giurgiu, prin care se realizeaza una dintre principalele legaturi intre tarile situate in
vestul si nord-vestul Europei si Orientul Apropiat, pe artera E85 (Romania - Bulgaria).
13
11 Decembrie 2006

Tabel 2.3: Situatia drumurilor publice in regiunea Sud Muntenia la 31 decembrie 2003
Drumuri Nationale
Total
km
Total
Romania
(31
dec.
2002)
Regiunea
Sud
Muntenia
Arges
Calarasi
Dambovita
Giurgiu
Ialomita
Prahova
Teleorman
Moder
nizate
Drumuri judetene si comunale
Cu
imbracamint
i usoare
rutiere
Total
Moder
nizate
Densitatea
drumurilor la
1000 km2 de
teritoriu
Cu
imbracamint
i usoare
rutiere
78896
14832
13538
1098
64064
6420
18895
33.1
14227
4939
2549
1291
9288
838
3003
41,3
5367
1177
1743
1084
1141
2197
1518
2945
384
361
267
338
293
351
597
371
361
267
311
293
349
659
13
267
27
325
2422
793
1382
817
803
1904
1167
93
36
99
97
85
231
197
650
282
524
335
889
323
43,1
23,1
43,0
30,7
25,6
46,6
26,2
Sursa: Breviar statistic judetean 2003

Reteaua de cai ferate
Lungimea liniilor de cale ferata in exploatare in regiunea Sud Muntenia este de 1713 km din
care electrificata 575 km.
Transportul aerian
Pe teritoriul regiunii nu functioneaza nici un aeroport civil pentru transport aerian de calatori si
marfa, dar se beneficiaza de serviciile celui mai mare aeroport din Romania (aeroportul
Otopeni) amplasat la minimum 60 km si maximum 120 km de capitalele judetelor regiunii.
Transport naval
Regiunea Sud - Muntenia este dotata si cu cai de navigatie. Judetele din sudul Regiunii
beneficiaza de principala artera de navigatie transeuropeana, fiind strabatute de fluviul
Dunarea.
Pe teritoriul regiunii sunt situate porturi navale, comerciale si chiar industriale: Giurgiu, Oltenita,
Calarasi, Zimnicea si Turnu Magurele. In general traficul in aceste porturi a cunoscut un
pronuntat regres dup 1990, in special in cele din judetele Calarasi si Teleorman, in ultima
vreme i datorita embargoului impus Iugoslaviei si implicit, afectarii circulatiei pe Dunare n
sectorul de granita cu aceasta tara.
2.1.1.4
Zone protejate
In Regiunea 3 Sud - Muntenia exista un numar total de 116 arii protejate din care:
arii protejate de interes national ...48
arii protejate de interes local ........66
parcuri nationale ............................2
Suprafata totala a acestor arii protejate este de 61.644,07 ha din care:
arii protejate de interes national ...17.670,55 ha
arii protejate de interes local ........12.332,52 ha
parcuri nationale ...........................31.641,00 ha
14
11 Decembrie 2006

Este de mentionat faptul ca cele 2 parcuri nationale din regiune (Parcul National Piatra Craiului
si Parcul National Bucegi) au suprafete care se regasesc in Regiunea 7 Centru, mai precis in
judetul Brasov. Suprafetele respective sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Tabel 2.1: Judetele cuprinzand parcuri nationale in Regiunea 3 Sud Muntenia
Denumire
Suprafata
(ha)
conform
Legii 5/2000
Suprafata
(ha) judetul
Arges
Parcul National
14.800
6.975
Piatra Craiului
Parcul
NationalNatural 32.663
Bucegi
Sursa:PRAM regiunea Sud Muntenia
Suprafata
(ha) judetul
Dambovita
Suprafata
(ha) judetul
Prahova
Suprafata
(ha) judetul
Brasov
7.825
16.334
8.332
7.997
Ariile protejate mentionate au o stare relativ buna din punct de vedere calitativ si adapostesc
numeroase bunuri ale patrimoniului natural. Faptul ca suprafata acestora reprezinta doar 1,8%
din suprafata regiunii indica faptul ca este necesara propunerea de ocrotire a noi zone, dar si
faptul ca regiunea fiind preponderent agrara nu dispune de ecosisteme care sa adaposteasca
elemente importante din punct de vedere al biodiversitatii.
In judetul Ialomita au fost declarate sase arii de protectie, dintre care patru arii de protectie
speciala avifaunistica si doua arii de protectie i conservare a florei (o rezervatie naturala si o
zona monument al naturii).
In judetul Giurgiu exista patru rezervatii naturale: padurea Oloaga - Gradinari, padurea Padina
Tatarului, padurea Manafu si padurea Tesila, cat si 10 rezervatii stiintifice incluse in Parcul
Natural Comana, cu o suprafata de 24963 ha - unde au fost identificate 10 specii de plante si
fauna protejate legal de conventii internationale.
Rezervatia naturala Bucegi se intinde pe teritoriul a trei judete (Prahova, Dambovita si Brasov).
Versantul prahovean al Bucegilor cuprinde o zona stiintifica de protectie absoluta ce include
Valea Jepilor si abruptul sudic al Caraimanului. Din punct de vedere al vegetatiei, motivele
pentru care zona a fost declarata rezervatie naturala sunt speciile rare ca tisa, liliacul, iedera
alba si zambrul, precum si arboretul secular de brad de la Sinaia.
Muntele de sare, Slanic Prahova - face parte din Complexul Baia Baciului care mai cuprinde
Grota Miresei, Baia Miresei, Lacul Mare si Baia Porcilor. Formarea muntelui de sare nu are
cauze exclusiv naturale. In jurul anului 1800 aici au existat 6 ocne de sare care ulterior s-au
prabusit, iar ca urmare a fenomenelor naturale (eroziune, cutremure, alunecari de teren) s-au
desavarsit formele actuale de relief.
Procedura de recunoastere oficial a Parcului National Ciucas (supratafa totala 22 629 ha, din
care 9 401 ha pe teritoriul judetului Prahova).
Proiectul de conservare a biodiversitii n Piatra Craiului se deruleaz pe o perioad de cinci
ani cu suport financiar de la Banca Mondial, Guvernul Romniei i Regia Naional a
Pdurilor, cu obiectiv prioritar crearea managementului unitar la nivelul ariei protejate, urmnd
ca apoi s existe o continuitate a administrrii parcului de ctre structurile naionale existente.
15
11 Decembrie 2006

2.1.1.5
Asezarile umane
Populatia stabila a regiunii Sud Muntenia este de 3,355 milioane locuitori reprezentand 15,45 %
din populatia tarii. Densitatea populatiei de 97.39 loc/km2 depaseste media nationala (95,7
loc/km2).
Regiunea Sud Muntenia este formata din sapte judete (Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu,
Ialomita, Prahova si Teleorman), 16 municipii, 27 orase, 488 comune, 2030 sate si o suprafata
totala de 34 453 km2, reprezentand 14,45% din suprafata Romaniei.
Tabel 2.5: Organizarea administrativa a teritorului la 31 decembrie 2003
Densitate
Nr. orase
Suprafata Nr.
Nr.
Nr.
Nr.
populatie
si
totala km2 locuitori
municipii comune sate
2
loc/km
municipii
21 712
Romania
238 391
91.08
552
Regiune
Sud
34 453 3 355 408
97.39
43
16
488 2030
Muntenia
Arges
6 826
650 502
95.29
6
3
95
575
Calarasi
5 088
319 168
62.72
5
2
48
160
Dambovita
4 054
539 322
133.00
6
2
78
361
Giurgiu
3 526
289 484
82.10
3
1
47
166
Ialomita
4 453
293 969
65.94
4
3
50
130
Prahova
4 716
832 558
176.50
14
2
86
405
Teleorman
5 790
430 405
74.34
5
3
84
231
19.81%
16.80%
13.69%
14.76%
12.92%
11.76%
10.23%
Arges
Calarasi
Dambovita
Giurgiu
Ialomita
Prahova
Teleoran
Figura 2.1 Ponderea judetelor in populatia Regiunii 3 Sud Muntenia
16
11 Decembrie 2006

Tabel 2.6: Asezarile umane pe tipuri de asezari
Tipul asezarii
Numarul de asezari
Zona rurala
< 500 locuitori
500 1 500 locuitori
1 500- 5 00 Total zona rurala 0
locuitori
> 5 000 locuitori
Numarul de
locuitori
17
339
20 248
1 077 012
135
488
892 174
1 989 434
27
14
2
43
531
307 393
636 960
422 138
1 365 791
3 355 408
Zona urbana
<20 000 locuitori
20 000 100 000 locuitori
100 000 300 000 locuitori
>300 000 locuitori
Total zona urbana
Total regiune
Sursa: Recensamant 2002
Tabel 2.7.: Evolutia populatiei in Regiunea Sud Muntenia intre 1999-2003

Anul
Numar locuitori aferent

teritoriului administrativ
Densitatea populatiei
(loc/km2)
3 472 840
3 465 246
3 437 007
3 372 547
3 355 408
100.79
100.58
99.76
97.88
97.40
1999
2000
2001
2002
2003
3500000
3472840
3465246
3450000
Numar de turisti
aferent teritoriului
administrativ
593 037
699 688
719 442
696 715
724 811
3437007
3400000
3372547
3355408
3350000
Nr. locuitori
Regiunea Sud
Muntenia
3300000
3250000
1999
2000
2001
2002
2003

Figura 2. Evolutia populatiei
Datele arata o evolutie descendenta a populatiei ca urmare a unor factori importanti:
- sporul natural negativ, respectiv reducerea natalitatii si cresterea mortalitatii;
- soldul migrator de asemenea negativ.
In consecinta densitatea populatiei a scazut de la 100.79 loc/km2 in anul 1999 la 97.4 loc/km2 in
anul 2003.
17
11 Decembrie 2006

Tabel 2.8: Populatia in mediu urban si rural
Judet
Populatia an 2003
Mediu urban
% pop urbana
Mediu rural
Regiunea Sud
1 365 974
40.71
1 989 434
Muntenia
Arges
302 406
46.48
348 096
Calarasi
124 248
38.90
194 920
Dambovita
162 381
30.10
376 941
Giurgiu
89 130
30.78
200 354
Ialomita
117 947
40.12
176 022
Prahova
425 381
51.10
407 177
Teleorman
144 481
33.60
285 924
% pop rurala
59.29
53.52
61.10
69.90
69.22
59.88
48.90
66.40
2.1.2Utilitati
2.1.2.1 Alimentare cu apa si sisteme de canalizare
Reteaua de alimentare cu apa
Dintr-un numar total de 534 localitati (municipii, orase, comune) ale regiunii, 253 sunt echipate
cu instalatii centralizate de alimentare cu apa, ceea ce reprezinta 47.4 %. Alimentarea cu apa
se realizeaza cu dificultate din cauza vechimii si degradarii in timp a conductelor.
Lungimea retelei de distributie apa potabila este de 7061.5 km
Reteaua de canalizare
Reteaua cantrala de canalizare din Regiunea Sud - Muntenia este redusa. Exista retea de
canalizare in 90 de localitati, dintre care 42 orase, iar lungimea totala a retelelor de canalizare
este de 1980 km. Raportat la nivel de tara, dotarea pe localitati reprezinta12,2%, iar ca lungime
retea 12,1%.
Epurarea apelor uzate menajere ridica probleme deosebite, atat din punctul de vedere al
existentei statiilor de epurare, cat si al tehnologiei folosite.
2.1.2.2 Sisteme de incalzire
Tabel 2.9: Sisteme de incalzire
Judet/
Regiune
Regiune
Arges
Calarasi
Dambovita
Giurgiu
Ialomita
Prahova
Teleorman
Total
gospodarii
din care
incalzite
cu
1 227 059
255 115
106 000
197 707
110 093
106 316
305 000
146 828
Carbune
Nr.
119712
41 803
3 000
8 162
2 497
52 000
12 250
%
9.75
16.38
2.8
4.00
2.35
17.05
8.35
Lemn si deseuri din

lemn
Nr.
672 963
111 169
81 000
116 175
90 669
78 280
61 500
134 170
%
54.84
43.57
76.4
59.00
82.36
73.63
20.16
91.37
Gaze
naturale/Termoficare
gaze naturale
Nr.
417 107
96 421
15 000
73 370
18 217
25 430
188 400
269
%
34.09
37.79
14.2
37.00
16.54
23.91
61.77
0.18
Combustibil
lichid
(motorina,
pacura, CLU)
Nr.
%
17746
1.34
5 722
2.24
7 000
6.60
1207
1.1
578
0.54
3 100
1.02
139
0.1
18
11 Decembrie 2006

2.1.2.3 Reteaua de distributie a gazului metan
Lungimea retelei de distributie gaze naturale in regiunea Sud Muntenia este de 3 454.1 km.
2.1.3 Aspecte socio-economice

Cadrul economic al Regiunii este caracterizat de urmtoarele aspecte:
Regiunea dispune de o industrie complexa si diversificata;
Extinderea sectorului privat in toate sectoarele economiei;
Un numar mare de locuitori sunt angajati in activitatile industriale;
Calificarea superioara a salariatilor disponibilizati din unitatile industriale restructurate sau
inchise;
Existena unor societati comerciale industriale cu capital privat sau mixt, preponderent in
judetele din nord;
Existenta unui numar mare de societati comerciale private (de tip IMM) cu activitati in sfera
serviciilor si comertului;
Capacitati industriale care au fost inchise si care pot fi adaptate altor noi forme de activitati
productive
Structura populatiei ocupate, comparativ cu media nationala si media UE
100%
90%
25.3
31.3
80%
70%
60%
66.2
22.8
Servicii
23.2
50%
Industrie
Agricultura
40%
30%
20%
48
40.8
29.3
10%
4.5
0%
SUD-MUNTENIA
ROMANIA
UE
Figura 3 Sursa datelor: INS

2.1.3.1 Situatia socio-economica a regiunii Sud Muntenia
Ponderea populatiei active a Regiunii Sud - Muntenia din totalul populatiei la nivelul anului 2000
a fost de 42,2 %, inregistrand o tendinta de scadere.
Pe sectoare de activitate, scaderi importante in ceea ce priveste procentul de populatie ocupata
s-au produs in industrie (cu deosebire in industria de prelucrare) si in constructii. In acelasi timp
se constata o crestere a ponderii populatiei ocupate in agricultura si servicii comerciale si
sociale.
Media de locuitori cu angajati in Regiunea Sud Muntenia a fost in permanenta scadere in ultimii
ani. In 2003 numarul de personae cu loc de munca a fost de 598 900 ceea ce inseamna
17,78% din totalul populatiei.
Ponderea populatiei angajata in industrie din totalul de populatie cu loc de munca in regiune, in
anul 2000 era de 22,8 %, in timp ce in agricultura si silvicultura procentul era de 48,7%.
19
11 Decembrie 2006

Evolutia negativa a principalilor indicatori ai fortei de munca este ilustrata de raportul de
dependenta economic, exprimat prin numarul de persoane inactive si in somaj la 1000
persoane ocupate.
Diminuarea numarului de salariati incadrati in ramurile economiei nationale, la nivelul regiunii, a
fost determinata in special de procesul de privatizare si de restructurare a ramurilor de baza ale
economiei.
Din punct de vedere al fortei de munca, Regiunea Sud Muntenia se caracterizeaza prin:
- Tendinta de scadere a populatiei active si ocupate, in mod special la femei;
- Populatia angajata are o pondere ridicata in judeele din nord, fata de cele din sud unde
intreprinderi industriale importante au fost restructurate si inchise;
- Populatia angajata scade in industrie si constructii, crescand in domeniul agro alimentar si
al serviciilor comercial sociale;
- Predominanta este forta de munca tanara si cu pregatire medie;
- Existenta fenomenului de somaj cu fluctuatii anuale apreciabile de la judet la judet, chiar
daca pe total regiune rata somajului este putin mai mica decat media nationala;
- Scaderea constanta an de an, a numarului mediu de salariati in economia Regiunii.
Tabel 2.10: Forta de munca din sectorul economic la nivelul regiunii Sud Muntenia
Domeniu
Cod
CAEN
Numar
populatie
angajata (nr.)
884
67
5 183
61
2 097
23 028
1 465
1 768
2 806
Procent
populatie
angajata (nr.)
2.27
0.17
13.34
0.15
5.40
59.28
3.77
4.55
7.22
Agricultura, silvicultura, piscicultura

01; 02; 05
Industria extractiva
10 11
Industrie de prelucrare
15 37
Energie electrica si termica gaze si apa
40
Constructii
45
Comert
50 52
Hoteluri si restaurante
55
Transport, depozitare si comunicatii
60 63
Tranzactii imobiliare, inchirieri si servicii
prestate in principal intreprinderilor
Invatamant
80
60
0.15
Sanatate si asistenta sociala
85
354
0.91
Alte activitati de servicii colective, sociale 90 93 *
1 070
2.75
si personale
Total regiunea Sud Muntenia
38843
100.00
Sursa : Directia generala de statistica
Nota: *- la unele judete alte activitati includ invatamant, sanatate si asistenta sociala
20
11 Decembrie 2006
7.22
0.91
2.75
0.15
2.270.17
13.34
4.55
0.15
3.77
5.4
59.28
Agricultura, silvicltura, piscicultura
Ind. prelucratoare
Constructii
Hoteluri si restaurante
Tranzactii imobiliare
Sanatate si asistenta
Ind. extractiva
Energ. electrica si termica, gaze si apa
Comert
Transport, depoz. si comunicatii
Invatamant
Alte activitati
Figura 4 Procent de diferite domenii de activitate in Regiunea Sud Muntenia

Tabel 2.11: Evolutia ratei somajului
Judet/Rata somaj (%)
1999
Regiunea
Sud
11.5
Muntenia
Arges
10.3
Calarasi
12.7
Dambovita
11.9
Giurgiu
8.7
Ialomita
13.0
Prahova
14.8
Teleorman
9.1
Sursa: Breviar statistic
2000
10.5
2001
9.1
2002
9.4
2003
8.5
7.0
11.9
10.8
8.0
13.1
13.5
9.0
6.4
10.1
9.0
6.7
13.6
10.2
7.7
6.6
10.6
8.8
7.3
12.0
10.2
10.2
6.1
8.8
5.8
7.5
11.1
10.0
10.3
2.1.3.2 PIB
Tabel 2.12 Produsul intern brut
An
1999
2000
PIB Mil RON
1 008 789
1 065 433
PIB in RON/loc
70350
98070
Sursa INS
21
2001
1 005 146
143122
2002
944 610.
187736
2003
1 136 414.
247760
11 Decembrie 2006
Figura 5 Evolutie PIB intre 1999 si 2003

Turism
Tabel 2.13: Numar de turisti si nopti/loc. de dormit in Regiunea Sud Muntenia
Arges
Calarasi
Dambovita
Giurgiu
Ialomita
Prahova
Teleorman
Nr. turisti
81.272
7.428
65.653
12.000
36.696
679.691
10.035
Locuri la
hotel
1496
439
1085
839
1235
4920
901
Locuri in
vile
1514
94
547
100
234
4890
Nopti/pat
Total
nopti
162.544
7.428
131.306
60 000
36.696
1359.382
Regiune
892.775
10915
7379
10.035
1.767.391
Regiunea 3 are statiuni cu activitati turistice tot timpul anului drept pentru care nu implica masuri
speciale legate de gestionarea deseurilor. S-a considerat un indice de generare a deseurilor de
0,3 kg/turist /noapte, care va conduce la o cantitate anuala de aproximativ 500 tone.
22
11 Decembrie 2006

2.2 Gestionarea deseurilor in Regiunea Sud Muntenia
2.2.1 Date privind cantitatea de deseuri generate si colectate (evaluarea

datelor existente)
Cantitatile de deseuri generate anual, raportate de operatorii de salubritate (prin ALPM-uri si
ARPM-uri) Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului sunt sintetizate in urmatorul tabel.
Majoritatea cantitatii de deseuri este estimata si nu este masurata. Pe masura ce precizia
privind raportarea cantitatilor de deseuri se va imbunatati, se asteapta sa se imbunatatesca
calitatea cifrelor raportate iar actiunile prevazute sa fie ajustate.
Datele prezentate in acest capitol se refera la deseurile municipale si cele asimilabile din
comert, industrie, de la institutii, deseurile provenite de la statiile de epurare a apelor uzate
orasenesti si deseurile din constructii si demolari.
Evolutia cantitatii de deseuri generate pe regiune in perioada 1999 2003 este prezentata in
tabelul de mai jos.
Tabel 2.14 : Evolutia cantitatilor de deseuri generate si colectate pe regiune in 1999-2003
Tipuri principale de
Cod
1999
2000
2001
2002
2003
deseuri
deseu
(tone)
(tone)
(tone)
(tone)
(tone)
1
Deseuri
20 15 01
918275
974643
93973
886682
916275
municipale si
asimilabile celor
din comert,
industrie si
institutii, din care:
1.1 Deseuri menajere
20 03 01
383581
407781
425375
382600
430927
colectate in amestec
de la populatie
1.2 Deseuri asimilabile
20 03 01
167395
187664
157382
142704
165866
colectate in amestec
din comert,
indusrtie, institutii
1.3 Deseuri municipale
20 01
25037
48047
42673
63664
43158
si asimilabile
15 01
colectate separat
(exclusiv deseurile
din constructii si
demolari), din care:
Hartie si carton
20 01 01
2323
2227
2877
46701
8732
15 01 01
sticla
20 01 02
10
11
244
175.80
281
15 01 07
plastic
20 01 39
156
30
301
240.59
1165
15 01 02
metale
20 01 40
23510
45483
37764
49890
29795
15 01 04
lemn
20 01 38
790
75
1180
5845
2238
15 01 03
biodegradabile
20 01 08
410
200
113
2221
374
altele
20 01
13
206
633
570
15 01
1.4 Deseuri
20 03 07
1814
1866
1536
1357
1311
voluminoase
23
11 Decembrie 2006

Deseuri din gradini
20 02
21575
25471
28958
446782
si parcuri
1.6 Deseuri din piete
20 03 02
13261
14929
8395
244883
1.7 Deseuri stradale
20 03 03
67091
50257
105528
74047
1.8 Deseuri generate si
20 01
199270
225204
169883
147984
necolectate
15 01
Sursa: Companii de salubritate, statii de epurare orasenesti, companii de constructii civile si
drumuri
1.5
cantitatile de hartie si carton sunt mai mari deoarece cateodata in deseurile municipale sunt
incluse si cele din industrie
2&3
este posibil ca din cauza extinderii lucrarilor de constructie in spatiile verzi, companiile de
salubritate sa nu fi estimat corect si sa raporteze incorect cantitatile de deseuri din aceste
categorii
Cantitatile raportate pentru fractiile de deseuri colectate separat sunt acelea date de companiile
care recicleaza deseuri. Avand in vedere ca, companiile care recicleaza deseurile colecteaza
materialele direct de la persoane fizice cat si de la cei care colecteaza deseurile spre a le vinde
sau de la industrii, cifrele care reprezinta fractii de deseuri colectate separat sunt reduse
proportional din cantitatea totala colectata ce a fost raportata.
1200000
1008789.43
1065433.01
1136414.56
1005146.56
944610.51
1000000
Cantitatea
totala de
deseuri
generata in
regiune (tone)
800000
600000
400000
200000
0
1999
2000
2001
2002
2003
Evolutia cantitatilor de deseuri generate in Regiunea Sud Muntenia in perioada 1999-2003
24
11 Decembrie 2006
30042
9183
82530
153258

Tabel 2.15.: Evolutia cantitatilor de deseuri generate pe judete, in anul 2003 (tone)
Tipuri
principale
de deseuri
Deseuri
municipale
si
asimilabile
din comert,
industrie si
institutii,
din care:
Deseuri
menajere
colectate in
amestec de
la populatie
Deseuri
asimilabile
colectate in
amestec din
comert,
indusrtie,
instittii
Deseuri
municipale
si
asimilabile
colectate
separat
(exclusiv
des. din
constructii
si demolari),
din care:
hartie si
carton
1.1
1.2
1.3
sticla
plastic
metale
lemn
biodegrada
bile
altele
Deseuri
voluminoas
e
Deseuri din
gradini si
parcuri
Deseuri din
piete
Deseuri
stradale
Deseuri
generate si
necolectate
1.4
1.5
1.6
1.7
1.8
Cod deseu
Regiune
Ag
Cl
Db
Gr
Il
Ph
Tr
20 15 01
917588
269025
58930
139148
60052
56467
202843
131121
20 03 01
432238
115885
35000
47211
21613
19074
127351
66103
20 03 01
165866
82518
8000
29228
4825
1004
22111
9179
43158
4954
1730
23280
3270
2851
1433
5639
8732
1522
1400
1436
3256
610
393
114
281
17
30
233
1165
143
30
110
14
160
696
11.9
29795
249
110
217345
111
5511
20
20 01
15 01
20 01 01
15 01 01
20 01 02
15 01 07
20 01 39
15 01 02
20 01 40
15 01 04
20 01 38
15 01 03
2238
2217
2081
1.5
20 01 08
374
275
100
20 01
15 01
570
530
40
1311
1311
30042
14118
4000
505
1665
1989
1209
6556
20 03 02
9183
1682
1000
1136
1640
221
881
2623
20 03 03
82530
31852
2700
13670
3200
3004
22858
5245
153259
18014
6500
24118
23838
.
19324
27000
34464
20 03 07
20 02
20 01
15 01
Datele din tabelul anterior sunt furnizate de companiile de salubritate si de consillile locale, pe
propria raspundere. Considerand ca unele din aceste date nu par a fi corelate unele cu altele,
dupa cateva discutii intre echipa de consultanta si reprezentantii ARPM, expertii au identificat
posibile erori cauzate de suprapunerea datelor raporatate si fluxurile de deseuri. REMAT si
companiile similare cu REMAT colecteaza deseuri reciclabile atat de la populatie cat si de la
agentii industriali.Din pacate nu exista o identificare certa a provenientei fiecarui tip de deseu.
25
11 Decembrie 2006

OUG 16/2001 modificata creaza confuzii referitor la deseurile reciclabile din comert si industrie
cat si confuzii referitoare la rolul REMAT ca institutie de valorificare.
4- cifra inglobeaza si cantitatile preluate de agentii economici.
5 cantitatile de metale colectate separat sunt mai mari in unele judete deoarece in aceasta
cifra sunt incluse si metale din echipamentele si instalatiile industriale dezmembrate sau din
instalatii provenind de la companii care au dat faliment. In judetul Dambovita exista un numar
mare de companii particulare colectoare de metale feroase de la particulari si in 2003 ei au
colectat DEEE fara a avea instalatiile necesare pentru acest tip de colectare.
2.2.1.1
Indicatori privind cantitatea de deseuri generate
Indicatorii privind cantitatea de deseuri generate reprezinta raportul dintre cantitatea de deseuri
generata prezentata in tabelul urmator si numarul total de locuitori din regiune.
Din datele raportate este posibil sa obtinem indicii privind cantitatea de deseuri generate in
fiecare judet al Regiunii. Pe scurt, cantitatile de deseuri raportate sunt impartite la populatia
unui judet al regiunii calculand un index dat. Cifra poate fi apoi comparata cu cifrele
raportate in Planul National de Gestionare a Deseurilor sau acelea raportate de statele
membre ale UE. De exemplu, in unele tari, cantitatea de deseuri generata per locuitor este
putin mai mare decat se astepta (414 kg/locuitor pentru Arges in 2003). Se estimeaza ca
situatia se va imbunatati avand in vedere ca tot mai multe depozite de deseuri sunt
echipate cu cantare.
Tabel 2.16: Indicatori privind cantitatea de deseuri generata pe regiunea Sud Muntenia
An
1999
2000
2001
2002
2003
Indicatori privind cantitatea generata de deseuri

Deseuri
Namoluri de la
Deseuri din
Total deseuri
municipale si
statii de epurare
constructii si
(kg/loc.an)
asimilabile
orasenesti
demolari
(kg/loc.an)
(kg/loc.an)
(kg/loc.an)
264.40
10.33
15.72
290.47
281.26
11.26
14.93
307.46
273.41
5.28
13.74
292.44
262.91
3.78
13.39
280.08
273.46
2.99
62.21
338.68
Tabel 2.17: Indicatori privind cantitatea generata de deseuri pe judete, in anul 2003
An 2003
Deseuri municipale si
asimilabile (kg/loc.an)
Regiune
Arges
Calarasi
Dambovita
Giurgiu
Ialomita
Prahova
Teleorman
26
273.46
413.56
184.63
258.00
207.44
192.08
243.64
304.64
Indicatori de generare deseuri

Namoluri de la
Deseuri din
statii de epurare constructii si demolari
orasenesti
(kg/loc.an)
(kg/loc.an)
2.99
62.21
1.58
247.04
3.13
6.26
3.35
17.39
2.14
10.36
2.09
2.17
1.38
4.25
8.90
68.54
Total
deseuri
(kg/loc.an)
338.68
662.19
194.03
278.75
219.95
196.35
249.27
382.08
11 Decembrie 2006

Pentru anul 2003, in judetul Arges indicatorul privind deseurile din constructii si demolari a fost
explicat ca fiind asa de ridicat deoarece multe hale si depozite (constructii industriale)
apartinand unor mari companii au fost demolate. Chiar daca aceste cantitati nu apartin
deseurilor municipale ele au fost raportate de companiile de salubritate ca deseuri municipale.
In Capitolul 5.4 este prezentat un plan specific in ceea ce priveste namolul provenit de la statiile
de epurare iar Capitolul 5.5 este detaliat un plan specific pentru deseurile din constructii si
demolari.
700
600
500
kg/loc/an
400
300
200
100
Regiune
Teleorman
Prahova
Ialomita
Giurgiu
Dambovita
Calarasi
Arges
Fig. 7 Indicatori privind cantitatea de deseuri generate, pe judete - kg/loc/an 2003

2.2.1.2 Compozitia deseurilor
Calculul privind compozitia medie a deseurilor din Regiunea 3 este prezentat in tabelul 2.18.
Tabelul ia in considerare urmatoarele date:
- prezentate in tabelul 2.14: Regiunea 3: Evolutia cantitatii generate de deseuri municipale,
1999 2003,
- tabelul 2.19 ce prezinta numarul de locuitori ce beneficiaza de servicii de salubritate, si
- compozitia medie a deseurilor colectate de la populatia din mediul urban si rural date de
studii anterioare privind deseurile si de estimarile companiilorde salubritate.
Din aceste date este calculata compozitia medie, pe baza cantitatii totale de deseuri generate
de populatia din mediul urban si rural.
27
11 Decembrie 2006

Tabel 2.18 Compozitia medie a deseurilor menajere colectate de la populatie
Compozitia
Mediu urban
Mediu rural
deseurilor
%
Cantitate
tone/an
kg/loc.an
41183.18
30.15
Cantitate
tone/an
kg/loc.an
11654.51
5.85
Medie
pe
regiune
Procent
(%)
6.95
4.21
4.25
2.06
2.57
6.61
6.96
2.37
2.10
74.01
65.02
9.94
11.76
1.02
1.61
0.002
0.036
7.12
105.46
1.75
1.36
0.038
0,7
8.63
100.00
Deseuri de
5.55
9.00
ambalaje din
hartie si carton
Deseuri de
21205.57
15.52
3.99
8385.89
ambalaje din sticla
4.63
Deseuri de
15963.04
11.68
1.95
4100.68
ambalaje din
3.49
metal
Deseuri de
36761.56
26.91
6.26
13147.94
8.03
ambalaje din
plastic
Deseuri de
8735.16
6.39
2.24
4717.29
ambalaje din lemn
1.91
Deseuri
263103.57
192.61
70.17 147241.88
biodegradabile
57.53
Deseuri reciclabile
69431.88
50.83
9.42
19774.44
altele decat
15.18
ambalaje din care:
hartie si carton
2.66
12175.00
8.91
1.04
2400.00
metale
1.14
5221.00
3.82
1.52
3200.00
deseuri periculoase
0.05
26.00
0.02
0.03
4.25
DEEE
1
5203.6
0.38
0.5
708.7
altele
10.32
46806.28
37.69
6.22
13461.49
TOTAL
100.00 457320.04
334.79 100.00 209822.66
Sursa: Operatori de salubritate, operatori depozit
hartie si carton
hartie si carton
13%
11%
sticla
5%
5%
9%
7%
metal
54%
metal
lemn
2%
66%
biodegradable
altele
altele
Fig. 8: Compozitia deseurilor in zone urbane
28
sticla
4%
plastic
plastic
biodegradabile
4%
8%
lemn
3%
9%
Fig. 9: Compozitia deseurilor in zone

rurale
11 Decembrie 2006
2.2.2 Colectarea si transportul deseurilor

2.2.2.1
Organizarea colectarii deseurilor la nivel regional
Colectarea si transportul deseurilor sunt organizate diferit in cadrul municipalitatilor regiunii. In

prezent, toate municipalitatile au operatori de servicii de salubritate. Operatorii de servicii de
salubritate factureaza si colecteaza taxe de la locuitori si comercianti pentru ridicarea
deseurilor.Taxele sunt in general fixate in functie de numarul de locuitori dintr-o gospodarie sau
numarul de pubele ridicate de la comercianti.
Factorii cei mai importanti care influenteaza colectarea deseurilor sunt:
- marimea oraselor si densitatea populatiei;
- tipul de locuinte (apartamente, case, gospodarii);
- tipul de servicii (colectare la bordura in zonele urbane, pubele comune in zonele rurale);
- frecventa serviciilor (saptamanal sau mai des);
- forma de proprietate in ceea ce priveste echipamentele pentru depozitarea deseurilor
(pubele in proprietatea gospodariilor si comerciantilor sau pubele comune sau in proprietatea
operatorilor de servicii de salubritate),
- parcul de vehicule de colectare (compactoare moderne sau vehicule mai simple, mai vechi),
si
- asigurarea de colectare separata a fractiilor de deseuri, cum ar fi de exemplu PET-urile.
Mai multe detalii vor fi prevazute in Planul Local de Gestionare a Deseurilor. Exista o tendinta
de crestere in ceea ce priveste privatizarea serviciilor de colectare, tratare si eliminare a
deseurilor.
Urmatorul tabel centralizeaza numarul de locuitori deserviti operatori specializati ce presteaza
servicii regulate de colectare a deseurilor. In zonele rurale si urbane din Regiunea Sud
Muntenia activeaza 53 de operatori ce ofera servicii de salubritate.
Tabel 2.19: Procent populatie care beneficiaza de servicii de salubritate in anul 2003
Judet
Total
Total
%
populatie
populatie
deservita
din totalul
de
populatie
Regiune
3 355 408
39.12
Arges
650 502
52.72
Calarasi
319 168
26.80
Dambovita
539 322
34.25
Giurgiu
289 484
24.90
Ialomita
293 969
30.10
Prahova
832 558
54.05
Teleorman
430 405
20.30
Sursa: Companii de salubritate
Urban
Total
%
populatie
Populatie
urbana
deservita
1 365 974
302 406
124 248
162 381
89 130
117 947
425 381
144 481
77.69
91.76
70.00
91.63
80.93
75.00
70.53
60.40
Rural
Total
% Populatie
Populatie
deservita
rurala
1 989 434
348 096
194 920
376 941
200 354
176 022
407 177
285 924
12.63
18.81
9.52
29.47
-
Procentul de populatie deservita din total populatie in anul 2003, la nivel de Regiune este de
39.12 %. Procentul de populatie deservita din zona urbana este de 77.69 % iar in mediul rural
este de 12.63 %. Trebuie subliniat faptul ca in anul 2003, in patru judete, in zonele rurale nu au
existat nici un fel de servicii de salubritate.
29
11 Decembrie 2006

Fig: 10: Procent de populatie deservita in Regiunea Sud Muntenia, in zona urbana si
rurala, in 2003 in comparatie cu 2006
100
aria de
acoperire in
zone rurale in
2003
90
80
70
aria de
acoperire in
zone urbane in
2003
60
50
40
30
aria de
acoperire in
zone rurale in
2006
20
10
aria de
acoperire
inzone urbane
in 2006
0
Arges
Calarasi
Dambovita
Giurgiu
Ialomita
Prahova
Teleorman
Region
Tabel 2.20: Evolutia gradului de colectare a deseurilor in Regiunea 3

Indicator
% Cantitate de deseuri menajere si
asimilabile colectate/cantitate totala de
deseuri menajere si asimilabile
generate*
% Cantitate de deseuri menajere si
asimilabile colectate separat/ cantitate
de deseuri menajere si asimilabile
colectate
% Numar locuitori deserviti de
serviciul de salubritate /nr. total
locuitori
Cantitate de deseuri colectate
(kg/loc.an)
Deseuri generate ( kg/loc/an)
Sursa: Operatori de salubritate
1999
78
2000
76
2001
82
2002
83
2003
83
3.4
6.4
5.5
8.6
5.6
35
36
36
38
39
207
216
224
219
228
290
307
292
280
339
*Din cele prezentate mai sus se poate vedea ca la nivelul Regiunii Sud Muntenia in anul 2003
numai 39,12 % din totalul de locuitori beneficiaza de servicii de salubritate. Totusi, aceasta
rezulta in colectarea a 83% din deseurile municipale generate la nivelul anului 2003, situatie
explicata intrucatva de structura regiunii in care 60% din populatie se afla in mediul rural, are o
rata mai redusa de conectare la servicii de salubritate dar si o rata de generare mult mai
redusa.
30
11 Decembrie 2006

2.2.2.2
Indicatori privind deseurile
Indicatorii privind deseurile sunt raportati pentru deseurile solide menajere din Regiunea 3 Sud
Muntenia intre anii 1999-2003. In tabelul 2.20 de mai sus, cantitatea de deseuri generate
variaza intre 290 la 339 kg/locuitor/an, in timp ce deseurile solide menajere colectate au evoluat
de la 207 la 228 kg/locuitor/an. In acest moment, la nivelul anului 2006, datorita cresterii
economice si a nivelului de trai procentul de deseuri generate creste mult mai repede decat
procentul de locuitori conectati la serviciile de salubritate. Avand in vedere ca majoritatea
depozitelor de deseuri nu au cantare, mai mult ca sigur ca modificarile indicatorilor privind
deseurile generate sunt influentate mai mult de metoda de calcul si de raportare decat de
cantitatile de deseuri in sine. In consecinta, cifrele ar trebui privite ca un indicador aproximativ.
Cu toate acestea, indicatorii se aliniaza in linii mari celor raportati in alte studii.
indice de colectare
1
nr. locuitori
deserviti/nr. total
locuitori
0.8
0.6
cant. deseuri
colectate/generate
0.4
0.2
0
1999
2000
2001
2002
2003
Figura 11 : Evolutia comparativa a indicelui de colectare si a indicelui de generare de

deseuri
2.2.2.3
Operatori de salubritate
Colectarea si transportul deseurilor municipale sunt organizate potrivit tipului de

proprietate, echipamentelor disponibile, numarului de populatie deservita, dimensiunii localitatii,
etc. Este de asteptat ca tipul de proprietate asupra activitatii de colectare si transport al
deseurilor sa evolueze de la proprietatea publica la cea privata.
Tabel 2.21.: Operatorii de salubritate din Regiune, pe judete
Judet
Regiune
Arges
Calarasi
Dambovita
Giurgiu
Ialomita
Prahova
Teleorman
Agenti de salubritate
53
19
5
6
3
2
12
6
Sursa:Operatori de salubritate
31
11 Decembrie 2006

Tabel 2.22: Agenti de salubritate dupa tipul de proprietate
Regiune
Integral
de stat
Majoritar
privat
Privat
11
3
1
13
Sursa:Operatori de salubritate, autoritati locale
2.2.2.4
Majoritar
de stat
Public de
interes
local
Total operatori
25
53
Recipienti si vehicule de colectare a deseurilor
Pubele pentru colectare

In principalele orase ale regiunii deseurile sunt colectate in pubele mici cu roti iar in zonele
rurale in containere comune. Alte comunitati folosesc o combinatie a celor doua, cu toate ca
exista o tendinta de extindere a sistemului de colectare la bordura. Aceste statistici sunt
raportate anual de operatorii de servicii de salubritate, mai multe detalii fiind date de
municipalitati in Planurile Locale de Gestionare a Deseurilor.
Tabel 2.23: Dotarea agentilor de salubritate pentru colectarea deseurilor menajere in
amestec, in anul 2003, la nivel de regiune
Regiune/
Judet
Pubele (0.1-0.2
mc) din plastic;
metalice
Tip recipient
Containere
(4-5 mc)
Eurocontainere
(1.1-1.2 mc)
Regiune
38 434
2 637
4 406
Arges
4 883
901
353
Calarasi
173
228
Dambovita
2 420
314
445
Giurgiu
450
220
4
Ialomita
420
203
351
Prahova
30 088
293
3 253
Teleorman
478
Sursa: Raportul statistic anual al operatorilor de salubritate
Unitati
din fibra
de sticla
5 553
5 000
553
Volum total
(mc)
Capacitat
e
specifica
(m3)/
loc
3 364 726
683 980
313 142
322 560
148 954
192 311
1 428 451
275 328
0.87
1.05
0.98
0.60
0.51
0.65
1.72
0.64
Deseuri colectate separat

In Regiune, colectarea separata a fractiilor de deseuri menajere generate este inca la inceput.
Se estimeaza ca in viitor va creste semnificativ colectarea selectiva a fractiilor separate de
deseuri. Situatia actuala se datoreaza in principal numai folosirii sacilor de plastic si in unele
locuri a unor containere mari. In prezent, colectarea separata a fractiilor de deseuri se face
pentru PET-uri si hartie.
Desi ar parea ca proprietarii de gospodarii sorteaza putin posibilele fractii de deseuri ce ar
putea fi colectate separat, persoane fizice neautorizate, colectori neoficiali, colecteaza in mod
regulat hartie si carton, deseuri de metale, DEEE si acumulatori. Acestia aduna diferitele fractii
de deseuri prin:
- inspectarea sistematica a depozitelor de deseuri;
- inspectarea sistematica a pubelelor amplasate la bordura si a containerelor comune, si
- solicitari regulate adresate locuitorilor
Persoanele fizice neautorizate opereaza in principal in orase unde exista o cantitate suficienta
de deseuri pentru a-si justifica activitatea.Cu toate ca acestia isi castiga existenta prin colectare,
activitatile lor prezinta probleme.
32
11 Decembrie 2006

Astfel, persoanele fizice neautorizate
- opereaza in conditii de munca nesigure, si pot intra in conflict cu operatorii de colectare si
de depozitare a deseurilor;
- nu respecta legile romanesti privind igiena si protectia muncii,
- lasa adesea deseurile imprastiate, si
- nu opereaza in cadrul economiei.
Pentru a canaliza cel mai bine eforturile acestor persoane fizice neautorizate, acestia ar putea fi
angajati sa lucreze in cadrul unor centre de sortare, in conditii de munca organizate si
controlate.
Tabel 2.24: Dotarea agentilor de salubritate pentru colectarea separata a deseurilor
menajere, in anul 2003, la nivel de regiune
Regiune/
Judet
Tip recipient
Containere
Eurocontainere
(4-5 mc)
(1.1-1.2 mc)
Pubele (0.1-0.2
mc) din plastic;
metalice
Regiune
150
Arges
62
Calarasi
Dambovita
Giurgiu
Ialomita
Prahova
144
Teleorman
Sursa:Operatori de salubritate
77
45
22
7
3
Unitati din
fibra de
sticla
128
29
1
98
-
Volum
total
(mc)
6938.64
1225.92
552.00
4872.72
288.00
Capacitate
specifica
(m3/
loc)
0.0015
0.0018
0.00189
0.006
0.0007
Colectarea separata a deseurilor se realizeaza pentru hartie, carton si plastice (PET-uri).

Vehiculele de colectare
In regiune se utilizeaza mai multe tipuri de vehicule pentru colectarea deseurilor. Orasele cele
mai mari din regiune utilizeaza compactoare moderne ca si cele folosite in Europa, in timp ce in
mai multe zone rurale sunt utilizate vehicule simple cum ar fi tractoarele sau tractoarele cu
remorca. Multe primarii folosesc o combinatie intre acestea.
Tabel 2.25: Echipamente pentru colectarea deseurilor menajere la nivel de regiune
Regiune/
Judet
Tip
Cap. medie
m3
Regiune
Arges
Calarasi
Dambovita
Giurgiu
Ialomita
Prahova
Teleorman
33
Mijloace de transport - numar

Autogun.
compactoa
re
7 - 40 m3
Autotransp
ortor
container
4 16
m3
99
19
6
16
5
7
46
-
85
25
12
14
4
6
11
13
Tractor cu
remorca
Autocam.
basculante
Altele
27
m3
7 12
m3
7
m3.
135
30
50
3
7
6
20
19
23
3
7
3
8
2
15
3
3
6
3
Total mijloace de
transport
Nr.
Capacitate
medie
totala
357
77
68
43
16
25
91
37
11 Decembrie 2006
2654.30
578.50
419.00
488.00
175.00
163.00
624.30
206.50

2.2.2.5
Statii de transfer
In regiunea Sud Muntenia, la nivelul judetului Prahova, in Busteni exista o statie de transfer cu
o suprafata de 1830 m2 din care 360 m2 constructie betonata. Aceasta statie de transfer a fost
data in exploatare in septembrie 2003. Aici se efectueaza compactarea deseurilor menajere, cu
o capacitate de 140 m3/8 ore. Balotii rezultati in urma compactarii, sunt transportati la depozitul
ecologic de la Boldesti Scaieni, o data la 2-3 zile.
De asemenea in judetul Ialomita a fost data in exploatare o statie de transfer la Urziceni.
2.2.3 Statii de tratare si valorificare a deseurilor

2.2.3.1
Statii de sortare
La nivelul Regiunii Sud Muntenia nu exista statii de sortare.
2.2.3.2
Separarea
In regiune exista agenti economici care achizitioneaza fier vechi, hartie, sticla si plastic. Multi
dintre acestia, initial in proprietatea statului s-au privatizat, dar inca pastreaza numele initiale ca
de exemplu REMAT Judet SA. REMAT a fost un acronim pentru Materiale Reciclabile.
Operatorii reciclatori din regiune sunt axati in general pe materiale pentru revinzare.
Operatiunile tipice includ zdrobirea, balotarea, taierea sau maruntirea deseurilor pentru ca
ulterior sa fie transportate la fabrici industriale pentru a fi reprocesate. Urmatorul tabel prezinta
o lista a colectorilor reciclatori de deseuri din regiune.
Trebuie sa avem in vedere ca deseurile menajere si asimilabile celor menajere au fost colectate
separat in 2003 de unitatile REMAT si alti agenti economici cu echipamente specifice. Situatia
echipamentelor utilizate si a valorificarii tipurilor de deseuri este redata in urmatorul tabel:
Tabel 2.26 :Firme reciclatoare, echipamente si tipuri de deseuri procesate
Localizare
Adresa
Localizar
e
Tip echipament
Autorizati
e de
mediu
Capacitat
e
proiectata
(t/an)
Tip deseu
prelucrat
SC REMAT
AG SA Pitesti
Depozitelor
nr.55 Pitesti
Pitesti
presa balotat, presa tip

China, foarfeca
hidraulica, foarfeca
aligator, masina despicat
cablu, masina extras
inimicablu, tocator mase
plastice, soneta spart
fonta
da
SC Proremat
SA Pitesti
Negru Voda
nr.2
Pitesti
Cantar bascula,elevator
electric, ifron
da
fier tocat,
sarjat,
presat,
span otel,
fonta,
neferoase
, mase
plastice,
hartie
fier, fonta,
SC Metal
impex
Romania
Ciumesti
Mioveni
Presa balotat,foarfeca
hidraulica,cantar, rampa
mobila
da
Colectare
,valorifica
re met
feroase:3
00000t/an
;neferoas
e:300t/an;
hartie:100
0t/an
Colectare
,
valorificar
e des
feroase:
3600t/an
Colectare
valorif fier
vechi:
18000
t/an;met
nefer.
60t/an;
Arges
34
deseuri
metalice
11 Decembrie 2006
Obse
rvatii

plastice:2
16t/an;
lemn
1080t/an
Calarasi
SC Remat SA
Calarasi
Str.Varianta
Nord Nr. 1
Calarasi
Instalatii utilaje si
echipamente prelucrare
Da
SC Comceh
SA Calarasi
SC Genial
Company
SRL Oltenita
Str. Bucuresti
Nr. 1
Str.Mircea
Eliade Nr.149150 (Sediul:
Soseaua
Calarasi punct
lucru)
Calarasi
Da
SC Remat SA
Dambovita
Targoviste
,str.Laminorul
ui nr.10
Targovist
e
cantare, presa balotat

tabla, inst.debitare
mecanizata,
mijl.transport, presa
balotat hartii, aparate
debitare manuala, inst.
maruntit fonta ,masina
despicat cablu
Da
20 000
SC Com Alin
SRL
Com.Dragoda
na ,Sat Picior
de Munte
Da
5 000
SC Dafy Dan
SRL
Targoviste
,str.Constanti
n
Brancoveanu
Targoviste
,Calea
Campulung
,nr.97 A
Com.
Aninoasa
cantare , aparate
debitare manuala , presa
balotat tabla, utilaje
incarcare/descarcare,
mijloace transport marfa
presa balotat mase
plastice
Da
1 000
deseuri
ambalaje
PET
cantar ,presa balotat

tabla , utilaje
incarcare/descarcare,
mijloace transport marfa
Da
10 000
deseuri
metalice
feroase
SC Remat SA
Sos.
Bucuresti ,km
5
Giurgiu
cantar, presa, taiere
Da
SC MCI
INVEST SRL
SC Mary
Deutz SRL
Ialomita
Bolintin Vale
cantar
Da
Heresti
Bolintin
Vale
Heresti
cantar, presa
Da
SC Remat SA
Slobozia, Sos
Slobozia,
cantare , taiere, aparate
Da
Oltenita
Da
60000
t/an des
feroase;2
0000t/an
des.
neferoase
;1000t/an
acumulat
ori
33000t/an
15.000
t/an
Deseuri
feroase si
neferoase
acumulat
ori
Deseuri
hartie
PET
Dambovita
SC Pot Com
SRL
metalice
feroase si
neferoase
, mase
plastice,
hartie
/carton,
baterii/ac
umulatori
deseuri
metalice
feroase
Giurgiu
35
metale
froase
,hartiecarton,
baterii si
acumulat
ori uzati
hartiecarton
hartiecarton
3654
metalice,
11 Decembrie 2006

Amara Nr.1
Fetesti,
Tandarei,
Urziceni
Slobozia
Str.Viilor,
Nr.92
Slobozia,
Fetesti,
Urziceni
SC Remat SA
Str. Muzelor
38 ,Ploiesti
Prahova
cantarire, macara-pod,
prese, utilaje transport
SC Blue Bird
SRL
Str. Mihai
Bravu 276
,Ploiesti
Prahova
SC Muller
Guttenbrunn
Recycling
SRL-punct
Lucru Pleasa
SC Polimeri
Est Impex
SRL Campina
Teleorman
Sat Pleasa
,Com Bucov
SC Dan
construct
Com SRL
SC Vivani
Salubritate SA
de sudura, presa de taiat

tabla ,foarfeca de taiat si
dezansambla ,utilaje de
transport
presa de balotat deseuri
de ambalaje PET,cantar,
utilaje de tansport,
containere inscriptionate
si adaptate pentru
colectare si descarcare
deseuri ambalaje PET si
hartie
feroase
Deseu de
ambalaj
PET
Da
6 000
cantarire, macara-pod
,prese, utilaje transport
Da
5 000
Prahova
cantarire, aparate
sudura, prese, utilaje
transport
Da
5 000
Metale
feroase si
neferoase
, hartie,
mase
plastice
Metale
feroase si
neferoase
, hartie
Metale
feroase si
neferoase
, hartie
Str.Grivitei 35,
Campina
Prahova
cantare, presa, moara

de tocat
Da
2 000
mase
plastice
Str.
Constantin
Brancoveanu,
nr. 32 b
Str. 1Mai, nr.
107, bl.B6
Str. Viilor, nr.2
Alexandri
a
cantarire, taiere,
balotare
Da
15 000
metale,
hartie,
plastice
Alexandri
a
Alexandri
a
cantarire, taiere,
balotare, topire
cantarire, taiere, topire
Da
10 000
Da
2 000
metale,
hartie
metale
Zimnicea
cantarire, taiere,
balotare
Da
600
metale
Str.
Videle
cantarire, taiere,
Depozitelor,
balotare
nr. 24
Sos. Turnu
Zimnicea
cantarire, taiere,
Magurele,
balotare
nr.2
SC Ideal
B-dul
Turnu
cantarire, taiere,
Com. SRL
Independentei Magurele balotare
Sursa: Agenti economici colectori/valorificatori/reciclatori
Da
300
metale
Da
600
metale
Da
6 000
metale
Prahova
SC Simpas
SA
SC Areana
Prod Com
SRL
SC
Cretulescu
SRL
SC
Cretulescu
SRL
SC Automarc
SRL
Str. Mircea cel

Batran, nr.3
Agentii economici de tip REMAT realizeaza colectarea deseurilor in vederea tratarii mecanice
primare. Tratarea deseurilor colectate consta in sortare manuala pe grupuri de materiale,
dezmembrare, sortare, maruntire si transport la agentii economici care realizeaza reciclarea.
36
11 Decembrie 2006

2.2.3.3
Compostare & tratare mecano - biologica
La nivelul Regiunii Sud Muntenia nu exista statii de compostare cu exceptia compostarii in

gospodarii in zonele rurale.
In Regiune nu exista statii de tratare mecano-biologica.
2.2.3.4
Tratare termica
In regiune, industria cimentului este reprezentata de doua fabrici care sunt interesate sa
coincinereze o anume cantitate de deseuri municipale cu putere calorica mare. Din aceasta
cauza, compozitia deseurilor trebuie definita la nivel regional/judetean intr-un mod mai precis.
Tabel: Instalaii de tratare termica
Instalatie de tratare
termica
Holcim SA
Campulung
Tipul
Co-incinerare
Capacitatea
proiectat
4000 t/an pentru
anii 2007-2008
29 000 t/an pentru
anul 2009
60 000 t/an pentru
anul 2011
CARPATCEMENT
HOLDNG - Fieni
Co-incinerare
20 000 t/an
Tipul de deeuri
Ulei uzat i emulsii
Anvelope uzate
Deeuri de hrtie
Deeuri de lemn
Deeuri plastice
Desuri textile
Deeuri dn batal (fracie solid)
Deeuri dn batal (fratie lichid)
Deeuri de la rafnarea petrolului
Deeuri de lacuri, vopsele, cleiuri,adezivi i
solventi
Nmoluri de la staiile de epurare i de la
fabricarea hrtiei
Idem
2.2.4 Amplasamentele pentru eliminarea deseurilor

In Regiunea Sud Muntenia eliminarea deseurilor menajere si asimilabile celor menajere se
realizeaza prin depunere la depozite de deseuri. In regiune exista 43 depozite urbane de
deseuri care functioneaza legal iar in mediul rural sunt inregistrate 336 depozite rurale. Un
numar mare de depozite neautorizate vor fi inchise progresiv, dar inchiderea acestora va
impune o semnificativa extindere a serviciilor regulate de colectare a deseurilor in zonele rurale
si mai stringent intrarea in vigoare a legilor privind protectia mediului.
Cateva date generale privind depozitele de deseuri din regiune sunt prezentate in tabelul
urmator:
37
11 Decembrie 2006

Tabel 2.27: Depozite de deseuri date generale (anul 2003)
Judet
Numar
Numar
Tip
Suprafata
Capacitatea
depozite
depozite
proiectata
proiectata
urbane
rurale
(ha)
(mc)
Numar de
depozite
neautorizate/
neamenajate
in zonele
rurale
Regiune
43
369
b
177.22
23 416 934
782
Arges
6
8
b
24.15
3 974 434
141
Calarasi
5
181
b
46.00
1 170 000
48
Dambovita
6
b
23.17
738 000
80
Giurgiu*
3
117
b
12.5
887 000
78
Ialomita
4
56
b
12.50
1 700 000
156
Prahova
14
7
b
44.00
8 800 000
106
Teleorman
5
b
14.90
6 147 500
313
Nota: *la data deschiderii depozitelor rurale nu s-a efectuat un studiu privind capacitatea
acestora, astfel nct valorile prezentate se refer doar la capacitatea celor 3 depozite
municipale)
La nivelul anului 2003 erau in constructie 4 depozite conforme (in judetul Prahova) si unul in
judetul Ialomita la Slobozia, depozite ce sunt deja autorizate si in exploatare la momentul anului
2006 iar prin proiecte ISPA va incepe constructia a doua depozite in judetul Dambovita, unul in
Judetul Teleorman in anul 2007 si unul in judetul Arges in anul 2009 urmand a fi finalizat in
2010.
Depozitul zonal conform de deseuri solide menajere din Judetul Ialomita este amplasat in
extravilanul municipiului Slobozia , la cca. 2,5 km. NV si va ocupa o suprafata totala finala de
12,8 ha., cu un volum total de stocare a deseurilor de 1 693 000 mc/1 108 000 tone, pe
perioada de 20 ani.
A fost realizata si pusa in functiune prima celula in noiembrie 2004 cu o suprafata de 21 500
mp, cu un volum de 283 000 mc / 236 500 tone, pentru un timp de functionare de 3,5 ani,
urmand a se realiza urmatoarele 6 celule.
In general, fiecare oras are un depozit, de obicei ingradit si administrat de companiile de
salubritate. In mediul rural sunt 369 depozite, locuri administrate in general de primarii. Din
aceste motive este prevazuta inchiderea tuturor depozitelor neconforme si neautorizate pana in
iulie 2009.
Tabel 2.28: Depozite ecologice in exploatare sau in constructie - 2003
Judet
Regiune
Banesti
Baicoi
Boldesti
Scaieni
Valenii de
Munte
Slobozia
Nr.depozi
te
conforme
in
functiune
3
1
1
1
Nr.depozite
conforme in
executie
Localitati
arondate
Tip depozit
Suprafata proiectata
(ha)
1
-
100
18
7
55
b
b
b
b
20
7.5 cu posibil. de
extindere
1.7 cu posibil. de
extindere 4.5 ha
12.8
Capacitate
in tone
16.8
2.8
1.3
1 328 050
339 050
63 000
750 000
176 000
1 108 000
Impactul nefavorabil al depozitelor (neautorizate/neconforme)si contaminarea solurilor
38
11 Decembrie 2006
In Anexa 2 este dat un tabel ce cuprinde depozitele de deseuri din regiune la nivelul anului
2003. Include informatii despre:
Depozite conforme
Depozite neautorizate
Depozite in constructie
Depozite in faza de proiect
Depozite care se inchid, anul sistarii depozitarii si suprafata acestora
Suprafata contaminata din cauza depozitarii deseurilor este de 341,17 ha. Aceasta se
datoreaza depozitarii necontrolate si exploatarii deficitare a depozitelor.
Mediul regiunii este influentat negativ de depozitele necontrolate, ilegale si neconforme si de
contaminarea solului cat si de proasta exploatare a depozitelor. Cele mai frecvente impacte
sunt:
Distrugerea terenului si solului, pe care nu se mai poate cultivata, utilizate pentru recreere
sau in alte scopuri economice,
Poluarea aerului care contine niveluri ridicate de dioxine, furani si acizi care afecteaza
sanatatea oamenilor si reduce sau impiedica cresterea plantelor in zona;
Norii de praf toxic care in afara de faptul ca aduc neplaceri (vizibilitate redusa, depuneri pe
case, drumuri si parcuri), sunt periculoase la respiratie;
Suprafetele si apele subterane contaminate cu matale grele, nitrati, nitriti, acizi, materii
organice, fac apa improprie pentru baut sau folosirea la irigatii;
Scurgerile de apa de ploaie si de levigat sunt toxice pentru pesti si levigatul are un continut
ridicat de incarcare organica, descrescand nivelul de oxigen din apa;
Atragerea pasarilor si animalelor subterane care pot transmite boli;
Contaminarea faunei si florei regiunii, inclisiv distrugerea habiatului.
Poluarea aerului cu mirosuri neplacute si cu particule in suspensie este o realitate in actualele
zone cu depozite urbane, depozite care sunt sub conservare si care vor fi inchise treptat numai
dupa ce bilantul de mediu va fi pregatit.
Scurgerile de pe taluzurile depozitelor in apele de suprafata duc la poluarea acestor ape cu
substante organice si cu particule in suspensii.
Depozitele urbane ce nu sunt impermeabilizate sunt o sursa de poluare cu compusi ai azotului
si cu alti poluanti pentru apele subterane.
Toate acestea afecteaza calitatea solurilor inconjuratoare si utilizarea lor.
Depozitele necontrolate si ilegale si solurile contaminate contin adesea deseuri industriale
toxice. Aceste deseuri pot cauza distrugeri pe termen lung a mediului si sunt in special in
detrimentul sanatatii umane si a mediului. Adesea, indepartarea si tratarea acestor deseuri
precum si reabilitarea amplasamentului sunt constisitoare. O data ce sunt identificate, acestea
sunt clasificate ca zone fierbinti pentru mediu necesitand masuri imediate de precautie
(ingradire, afisare de indicatori de avertizare) masuri de micsorare (protectia apei si deviere) si
daca este posibil masuri de remediere adica trimiterea deseurilor spre a fi distruse in instalatii
specializate de tratare a deseurilor.
Fluxuri de deseuri in Regiunea 3
Se pare ca in regiunea a avut loc o scadere a cantitatii raportate de deseuri care ajung la
depozite intre anii 1999-2003. In Anexa 2 este prezentata situatia depozitelor de deseuri din
judete si din regiune. Date privind evolutia cantitatilor de deseuri eliminate sunt prezentate in
tabelul urmator:
39
11 Decembrie 2006
Tabel 2.29: Evolutia cantitatilor de deseuri depozitate si a capacitatii ramasa disponibila

Judet
1999
Regiune
Arges
Calarasi
Dambovita
Giurgiu
Ialomita
Prahova
Teleorman
1 000 107
524 817
48 468
58 372
46 874
65 136
75 000
181 440
Cantitate deseuri eliminate (tone/an)

2000
2001
2002
1 000 940
477 991
49 123
70 941
39 334
91 876
85 000
186 675
970 116
432 747
50 183
94 111
50 859
53 576
135 000
153 640
837 156
240 604
51 322
131 767
48 928
48 798
180 000
135 737
2003
1 051 494
425 806
60 200
101 130
45 899
59 005
195 000
164 452
Capacitate
disponibila
in 2003 (m3)
4 558 350
35 250
270 000
267 200
299 680
1 704 000
818 720
1 163 500
Asa cum se poate vedea mai sus, in judetul Arges, capacitatea de eliminare este deja depasita
din anul 2003 dar s-a luat hotararea ca pana cand depozitul de deseuri de la Albota va fi dat in
exploatare, sa se depuna deseurile tot la depozitul existent, peste capacitatea deja depasita.
1200000
1000000
800000
600000
Regiunea Sud Muntenia

cantitati depozitate t/an
400000
200000
0
1999
2000
2001
2002
2003
Figura Evolutia cantitatilor de deseuri depozitate in Regiunea Sud Muntenia in perioada

1999-2003
40
11 Decembrie 2006
3.Obiective i inte
Principii
Principiile definite n Strategia Naional de Gestionare a Deeurilor care stau la baza
activitilor de management sunt cele enumerate mai jos:
Principiul proteciei resurselor primare este formulat n contextul mai larg al
dezvoltrii durabile cu un accent deosebit pe utilizarea materiilor prime secundare.
Principiul masurilor preliminare se refer la aplicarea stadiului existent de dezvoltare
tehnologic.
Principiul prevenirii stabilete o ierarhie n activitile de gestionare a deeurilor, ierarhie
care situeaz pe primul loc evitarea generarii deeurilor, minimizarea cantitilor depozitate,
tratarea n vederea valorificrii i n vederea eliminarii n condiii de siguran pentru mediu i
santate a populaiei. .
Principiul poluatorul pltete corelat cu principiul responsabilitii productorului i
cel al responsabilitii utilizatorului necesit un cadru legislativ i economic adecvat n aa
fel nct costurile gestionrii deeurilor s poat fi acoperite de generatorii de deeuri.
Principiul substituiei subliniaz nevoia de a nlocui materiile prime periculoase cu
materii prime nepericuloase, pentru a evita generarea deeurilor periculoase.
Principiul proximitii stabilete c deeurile trebuie tratate sau eliminate ct mai
aproape posibil de locul unde au fost generate.
Principiul subsidiaritii stabilete ca responsabilitile s fie alocate la cel mai sczut
nivel administrativ fa de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel
regional i naional.
Principiul integrrii stabilete c activitatea de gestionare a deeurilor este o
component a activitilor social-economice care le genereaz.
Principiile sunt parte integrant a obiectivelor i intelor regionale.
Exist un specific al Regiunii 3 Sud Muntenia:
1. n 3 din cele sapte judee, care alctuiesc regiunea se desfoar activitati de
implementare a unor proiecte de gestionare integrat a deeurilor n judeele Teleorman
Dmbovia si Arges, sunt aprobate msuri ISPA, ce vor contribui la atingerea obiectivelor i
intelor n aceast regiune.
2. Din pcate capacitatea depozitelor existente este deja depit, n cteva judee ale
regiunii precum Arge deeurile fiind depozitate nc pe depozitele vechi, pn cnd noile
capaciti vor fi operaionale.
3. Rata de acoperire a serviciilor de salubritate este destul de sczut, n regiune fiind de
numai 39% n total la nivelul anului 2003, iar pentru zona rural in 4 judee nu exist servicii
de salubritate.
In alegerea alternativelor pentru colectare, tratare si depozitare trebuie sa se ia in
considerare pe de o parte faptul ca regiunea din punct de vedere al populatiei se afla pe
locul doi in comparatie cu celelalte regiuni iar pe de alta parte faptul ca populatia din mediul
rural reprezinta 60% din totalul populatiei.
La introducerea colectarii n mediul rural trebuie s se in seama de caracteristicile
locale, de infrastructura de drumuri existent, de amplasarea localitilor unele fa de altele
i respectiv fa de staiile de transfer i de depozitele zonale existente sau cele proiectate.
Distana maxim din punct de vedere economic pe care se poate face transportul deeurilor
ntre o staie de transfer i un depozit zonal este recomandabil s nu depeasc 50-60 de
km dus-ntors.
O colectare selectiv de tipul din u n u ar da rezultate pozitive mai degrab n
cartierele cu case i grdini, dect n cele cu blocuri. n cartierele de blocuri s-ar putea
amenaja puncte de colectare voluntar la care populaia s depun selectiv deeurile
reciclabile.
41
11 Decembrie 2006
Obiective regionale si tinte

Tabel 3-1 Obiective i inte pentru gestionarea deeurilor n Regiunea 3 Sud Muntenia
Domeniu
1.Dezvoltarea
politicii
regionale
42
Obiective
principale
Obiective secundare
inte/
Responsabiliti
Termene
1.1. Elaborarea de
reglementri
specifice
regionale/locale n
concordan cu
politica de
gestionare a
deeurilor i cu
legislaia, pentru a
implementa un
sistem integrat
eficient d.p.d.v
economic i
ecologic.
1.1.1. Elaborarea unui ghid pentru nfiinarea i Proces continuu

dezvoltarea unei organizaii privind gestionarea
deeurilor bazate pe principiile proximitii i
subsidiaritii
1.1.2. Incurajarea autoritilor locale i a celor judeene
de a elabora o strategie n vederea organizrii mpreun
a gestionrii deeurilor, pe lanul colectare, eliminare i
colectare selectiv a deeurilor n colaborare cu sectorul
privat (Parteneriat Public Privat)
1.1.3. Contientizarea
populaiei
de
faptul
c
gestionarea calificat a deeurilor este de cea mai mare
importan pentru santatea publicului (protejarea solului,
apei si pnzei freatice)
1.2. Creterea
importanei aplicrii
efective a legislaiei
privind gestionarea
deeurilor
1.2.1. Cretrea importanei aplicrii legislaiei i a Proces continuu

controlului la nivelul autoritilor de mediu care au
responsabiliti n gestionarea deeurilor.
1.2.2. ntrirea cooperrii ntre instituii n vederea
aplicrii legislaiei ARPM, Garda Naional de Mediu i
Consiliile Locale
11 Decembrie 2006
MMGA
ARPM
ANPM
Consilii Judeene
Garda de Mediu,
ARPM
ALPM
Consilii judeene,
Consilii locale

Domeniu
Obiective
principale
Obiective secundare
inte/
Responsabiliti
Termene
1.2.3. Creterea eficienei structurilor instituionale la Proces continuu
nivel regional/judeean/ local, printr-o definire clar a
responsabilitilor
ARPM/APM, ADR,
1.2.4. ncurajarea activitilor de privatizare a gestionrii

deeurilor, ct i intrirea controlului agenilor economici
implicai n activiti de mediu, n special planificarea i
operarea depozitului de deeuri, condiiile de munc n
procesul de colectare, colectare selectiv, sortare i
tratare.
Consilii judeene/Locale
Privatizarea sau
nfiinarea PPP
pentru 70% din
serviciile de
gestionare a
deeurilor
Consilii judeene,
Consilii locale
ncercarea de integrare a colectrii informale intr-un Data limit: 2007

sistem organizat
2. Aspecte
instituionale i
organizatorice
43
1.3. Creterea
eficienei
implementrii
legislaiei n
domeniul
gestionrii
deeurilor
1.3.1.Informarea intensiv a tuturor factorilor

interesai/implicai referitor la legislaia de protecie a
mediului
Proces continuu
2.1 Dezvoltarea
instituiilor
regionale i locale
i organizarea
2.1.1 Crearea de condiii pentru o structur instituional Proces continuu

mai eficient n ceea ce pivete aspectele gestionrii
deeurilor.
ARPM/APM, ADR,
Garda de Mediu
1.3.2. Cresterea importanei activitilor de monitorizare

i control efectuate de autoritile competente ca ARPM,
ANPM n concordan cu responsabilitile acestora.
11 Decembrie 2006
MMGA, ANPM,
MAI,

Domeniu
3. Resurse
umane
Obiective
principale
Obiective secundare
inte/
Responsabiliti
Termene
structurilor
instituionale n
vederea
conformrii cu
cerinele naionale
2.1.2. Intrirea capacitii administrative a instituiilor Proces continuu

guvernamentale la nivel de instituii regionale, judeene i
locale cu competene i responsabiliti pentru
implementarea legislaiei i controlului activitii de
gestionare a deeurilor
MMGA, ANPM,
3.1. Asigurarea
necesarului de
resurse umane ca
numr i pregtire
profesional
3.1.1. Asigurarea de personal suficient de bine instruit i ncepnd cu 2007

care s dispun de logistica necesar la toate nivelele
regional, judeean, local - att n sectorul public ct i n
cel privat.
ARPM, ARD,Garda de
Mediu, Consilii
judeene/locale,
3.1.2. Conceperea unui program de instruire pentru

Instituiile Locale i Regionale privind:
MAI,
sectorul privat, asociaii

profesionale
-problemele administrative
- problemele juridice
- controlul conformrii tehnice/inspecia instalaiilor
- nregistrarea datelor
- serviciile de licitare
4. Finanarea
sectorului de
gestioare al
deeurilor
44
4.1. Stabilirea i
utilizarea
sistemelor i
mecanismelor
economicofinanciare i a celor
de gestionare a
mediului, pe baza
principiilor
poluatorul
platete i a
4.1.1. Dezvoltarea unui sistem viabil de gestionare a Proces continuu

deeurilor care s cuprind toate etapele de la colectare,
transport, valorificare, reciclare, tratare i pan la
eliminare final.
Consilii judeene/locale,
profesionale
4.1.2. Optimizarea accesrii tuturor fondurilor disponibile Proces continuu

la nivel naional i internaional pentru investiii ( fondul
pentru mediu, fonduri private, fonduri structurale i altele)
ARPM/APM, ARD,
Consilii
judeene/Locale,
operatori privai ai
managementultui
deeurilor
Pregtirea unei liste de investiii prioritare adaptat

nevoilor Regiunii 3 Sud Muntenia
11 Decembrie 2006

Domeniu
Obiective
principale
principiului
subsidiaritii.
Obiective secundare
inte/
Responsabiliti
Termene
4.1.3. Imbuntirea gestionrii deeurilor i dezvoltarea Termen limita: de mecanisme economico-financiare care s permit 2008-2007
organizarea unui management integrat bazat pe taxe
covenabile pentru ceteni i care s poat acoperi
costurile de colectare, tratare i depozitare controlat
efectuate de o manier profesionist
Consilii judeene/locale,
profesionale
4.1.4.ncurajarea
utilizrii
tuturor
mecanismelor Termen limi: 2007
economico-financiare n vederea colectrii selective a cu atenie
bateriilor i acumulatorilor, a deeurilor periculoase permanent
menajere, a ambalajelor, a echipamentelor electrice i
electronice i a vehiculelor scoase din uz.
ARPM/APM, asociaii
profesionale specifice,
entiti juridice care
preiau responsabilitatea
de la producatori/
importatori
4.1.5. Iniierea unor grupuri de consultative formate din

reprezentani ai ARPM, Consiliului Judeean/ Local - in
vederea implementrii unor sisteme de gestionarea
deseurilor rezonabile ca tarif atat pentru colectarea mixt
cat si pentru cea selectiva adaptate tipurilor de locuine.
5.Constientizare
a factorilor
implicati
45
5.1. Promovarea
unor sisteme de
informare
contientizare i
motivare pentru toi
factorii implicai.
5.1.1. Creterea comunicrii ntre toi factorii implicai
Proces continuu
5.1.2. Organizarea i supervizarea programelor de Proces continuu

educaie i contientizare la toate nivelele.
11 Decembrie 2006
ADR /ARPM/APM
Garda de Mediu,
Consilii judeene/
locale, sectorul privat,
asociaii profesionale,
coli, universiti

Domeniu
6.Colectarea i
raportarea
datelor i
informaiilor
referitoare la
gestionarea
deeurilor
46
Obiective
principale
Obiective secundare
inte/
Responsabiliti
Termene
5.1.3. Utilizarea tuturor canalelor de comunicaie (mass- Proces continuu
media, web site-uri, seminarii, evenimente) pentru
informarea publicului i pentru contientizarea anumitor
grupuri int ale populaiei (copii, tineri, aduli, vrsta a
treia).
ARD/ARPM/APM
Garda de Mediu,
Consilii judetene/
Locale, sectorul privat,
asociatii profesionale,
coli, universiti
5.1.4. Promovarea auditurilor de gestionare a deeurilor

ca parte a procesului de planificare i a celui de
supervizare i control. Pentru comuniti i ntreprinderi
mari se recomand integrarea auditului de gestionare a
deeurilor n procedurile de planificare i control.
Proces continuu
ARPM/APM Garda de
Mediu, sectorul privat,
asociaii profesionale
5.2 Campanii
publice referitoare
la mbuntirea
calitii santii
5.2.1 Imbuntirea informrii publicului referitor la Proces continuu

riscurile cauzate de depozitarea necontrolat a deeurilor
i de poluarea apelor subterane i a solului;
ARPM/APM, Garda de
Mediu, agenti
economici i instituii,
Consilii locale sub
coordonarea ANPM
6.1. Obinerea de
date i informaii
corecte i
complete, adecvate
cerinelor de
raportare naional
i europan.
6.1.1. Imbuntirea sistemului regional/ judeean/ local

de colectare, procesare i analiz a datelor i informaiilor
privind gestionarea deeurilor, utiliznd un sistem integrat
i de dublu control conectat cu Garda Naional de
Mediu.
ARPM/APM Garda de
Mediu, agenti
economici si instituii,
Consilii locale sub
coordonarea ANPM
11 Decembrie 2006
2008

Domeniu
Obiective
principale
Obiective secundare
Responsabiliti
Termene
6.1.2. Obligarea agenilor economici i a altor instituii Proces continuu
implicate n transmiterea corect a datelor.
ARPM/APM, Garda de
Mediu, agenti
economici i instituii,
Consilii locale sub
coordonarea ANPM
6.1.3. Imbuntirea sistemului de validare a datelor

primite, creterea responsabilizrii ntregului personal
implicat n colectarea, procesarea i validarea datelor,
inclusiv a personalului Grzii Naionale de Mediu.
ARPM/APM Garda de
Mediu, sub
coordonarea ANPM
6.1.4. Crearea unui sistem regional pentru raportare,

analizarea i validarea datelor cu privire la gestionarea
deeurile provenite din costrucii i demolri
6.1.5 Crearea unui sistem regional pentru raportare,
analizarea i validarea datelor cu privire la gestionarea
deeurilor voluminoase
Procedura de validare a datelor i conceperea ,
dezvoltarea , implementarea sistemului de
asigurare a calitii datelor
Conceperea i implementarea unui sistem IT de
raportare la nivel central, regional i local n conformitate
cu prevederile Directivei UE
47
inte/
11 Decembrie 2006
2008

Domeniu
7. Prevenirea
generrii
deeurilor
Obiective
principale
7.1. Maximizarea
prevenirii n ceea
ce privete
generarea
deeurilor
Obiective secundare
48
Responsabiliti
Termene
7.1.1. Promovarea, incurajarea
principiului prevenirii la productori.
7.1.2. ncurajarea consumatorilor s

principiul prevenirii generrii deeurilor.
8.Valorificarea
8.1. Utilizarea
potenialului util eficient a tuturor
din deeuri
capacitilor
tehnice i a
mijloacelor
economice de
valorificare a
deeurilor.
inte/
implementarea Proces continuu
ARPM/APM Consilii
judeene/ locale,
coli, universiti, ONGuri
implementeze Proces continuu
ARPM/APM Consilii
judeene/ locale, ,
coli, universiti, ONGuri
8.1.1. Susinerea dezvoltrii unei piee viabile de materii

prime secundare la nivel naional.
8.1.2. Reducerea cantitilor totale de deeuri generate

utiliznd capaciti optime de selectare a deeurilor
colectate.
11 Decembrie 2006
Proces continuu
Asociaii profesionale,
universiti, sectorul de
cercetare, companii
private, ARPM/APM,
Consilii judeene
Data limit
ARPM/APM Consilii
judeene/ locale,
operatorii de salubritate
2013

Domeniu
Obiective
principale
8.2. Sprijinirea
dezvoltrii
activitilor de
valorificare
material i
energetic.
Obiective secundare
Responsabiliti
inte/
Termene
8.2.1. Creterea gradului de valorificare material

(reciclare); reciclarea a 7% din deeurilor menajere altele
dect cele de ambalaje estimate a se colecta impreuna
cu deseurile din ambalaje din cauza lipsei de
informatie/constientizare a populatiei.
Consilii
Folosirea a 7% din ARPM/APM
deeurile menajere. judeene/ locale,
Data
12.31.2011
8.2.2 Promovarea valorificarii energetice prin coincinerare (Carpatcement Holding SA Sucursala Fieni,
judetul Dambovita si Holcim Campulung Judetul Arges) Data
n cazul n care valorificarea material nu este fezabil 31.12.2013
din punct de vedere tehnico-economic.
limit:
limit:
8.2.3 ncercarea de a integra sectorul informal (piaa gri

de deeuri reciclabile) n sistemul oficial de colectare a
deeurilor.
9.Colectarea
transportul
deeurilor
i 9.1. Asigurarea de
capaciti de
colectare i de
sisteme de
transport adaptate
numrului de
locuitori i
cantitilor de
deeuri generate.
9.2. Asigurarea
celor mai bune
opiuni de colectare
49
9.1.1 Extinderea sistemelor de colectare a deeurilor Acoperire: 100%

municipale n mediul urban al regiunii
Termen limit: 2013
Consilii Locale,
9.1.2 Extinderea sistemelor de colectare a deeurilor Acoperire: 90%

municipale n mediul rural ntr-o manier fezabila d.p.d.v.
Termen limit: 2009
economic
Consilii Locale,
9.1.3 Optimizarea schemelor de colectare i transport.
Consilii Locale,
2013
9.2.1 Colectarea separat a fluxului deeurilor Termen:

periculoase de cel al celor nepericuloase existente n
ncepand cu 2007
deeurile municipale.
11 Decembrie 2006

Domeniu
Obiective
principale
i transport al
deeurilor corelat
cu activitile de
reciclare i
depozitare final
Obiective secundare
Responsabiliti
inte/
Termene
9.2.2 Implementarea i extinderea msurii de colectare n

mod
gradat Operatori ai Consiliilor
separat a deeurilor chiar de la surs n zonele urbane ncepnd din 2007 Locale
90% 2013
.
9.2.3 Implementarea i extinderea msurii de colectare Creterea cu 12% Operatori ai Consiliilor
separat a deeurilor chiar de la surs n zonele rurale
pe an
Locale
Din 2012 pn 2017
9.2.4 Implementarea sistemelor de colectare selectiva a 2008 43%
materialelor valorificate astfel incat sa se asigure populatie
atingerea obiectivelor legislative referitoare la deseurile
2011 59%
de ambalaje si deseurile biodegradabile
populatie
din Operatori ai Consiliilor

Locale
din
2013 70 % din
populatie
9.2.5 Construirea de staii de transfer conforme cu
studiile de fezabilitate si in corelatie cu anii de inchidere a
depozitelor existente
10. Tratarea
deeurilor
10.1. mbuntirea
tratrii deeurilor
10.1.1. mbuntirea tratrii deeurilor pentru:

- valorificare materiala si energetica;
- facilitarea manipulrii;
- diminuarea caracterului periculos;
-diminuarea cantitii finale eliminate
50
11 Decembrie 2006
Gradual
Consilii Locale
Ageni de salubtitate
Proces continuu
Ageni economici,
ARPM/ APM, Consilii
judeene/locale

Domeniu
11. Deeuri biodegradabile
12.Deeuri
ambalaje
Obiective
principale
Obiective secundare
11.1. Reducerea
cantitii de deeuri
biodegradabile ce
se depoziteaz
(deeuri organice
menajere i
deeuri organice
din comer,
industrie, instituii,
deeuri verzi din
parcuri, grdini i
piee)
11.1.1. Reducerea cantitii de deeuri biodegradabile in

conformitate cu intele ce au ca an de referin cantitatea
de deeuri biodegradabile depozitat n 1995.(n
conformitate cu articolul 5(2) paragraful 3 este posibil s
se amne realizarea intei cu o period de 4 ani
2006>2010 i 2009 >2013)
de 12.1. Prevenirea
generrii deeurilor
de ambalaje i a
impactului de
mediu.
Responsabiliti
Termene
Reducerea la 75% Consilii
pn n 2010
Judeene/Locale,
Operatorii depozitelor
de deeuri
Reducerea la 50%
pn n 2013
Reducerea cu 35%
pn n 2016
11.1.2. Direcionarea investiiilor n instalatii de ncepnd cu 2011
compostare i tratare, incluznd att tehnici empirice ct
i tehnologii avansate acolo unde este fezabil din toate
punctele de vedere, inclusiv cel economic, n vederea
atingerii intelor stabilite.
Consilii judeene/
locale, asociaii
profesionale, operatori
12.1.1. Sprijinirea campaniilor de informare referitoare la Proces continuu

importana prevenirii generrii deeurilor de ambalaje.
Companii private,
Ecorom-Ambalaje,
ARAM
12.1.2 Crearea de condiii necesare pentru reciclarea Proces continuu

ambalajelor, n sensul unei bune organizri a colectrii
selective.
Companii private,
Ecorom-Ambalaje,
ARPM/APM, ARAM,
Garda de Mediu
12.1.3 Optimizarea cantitii de ambalaj pe produs

ambalat
12.2. . Valorificarea
material sau /
energetic a
51
inte/
11 Decembrie 2006

Domeniu
Obiective
principale
materialelor de
ambalaje sau a
deeurilor de
ambalaje
Obiective secundare
inte/
Termene
Valorificarea a 50% din ntreaga cantitate de deeuri de

ambalaje nregistrat
2011
Valorificarea a 60% din ntreaga cantitate de deeuri de

ambalaje nregistrat
2013
Promovarea valorificrii energetice prin utilizarea

ambalajelor ce nu pot fi reciclate ca i combustibil
alternativ n fabricile de ciment
12.3. Reciclarea
ambalajelor i
deeurilor de
ambalaje
- Reciclarea a 60% din greutate hrtiei/ cartonului a

deeurilor de ambalaje
2007
2008
- Reciclarea a 50% din deeurilor de ambalaje metalice

-Reciclarea a 15% din greutatea deeurilor de ambalaje 2010
de plastic
- Reciclarea a 15% din greutatea deeurilor de ambalaje
din lemn
- Reciclarea a 55% totalul de ambalaje i deeuri de 2013
ambalaje, din care
- 60% din deeurile de sticl
- 22.5% din deeurile de plastic
52
Responsabiliti
11 Decembrie 2006
Ecorom-Ambalaje,
companii
private,
consilii locale
Ecorom-Ambalaje,
companii
private,
consilii locale
Companii
private,
consilii locale, fabrici de
ciment din Cmpulung
i Fieni
Ecorom-Ambalaje,
companii private,
consilii locale

Domeniu
Obiective
principale
12.4. Crearea i
optimizarea
schemelor de
valorificare
energetic a
deeurilor de
ambalaje
Obiective secundare
53
13.1. Separarea pe
fracii a deeurilor
din construcii i
demolri
Responsabiliti
Termene
12.4.1 Organizarea unui sistem de colectare separat,
pentru a atinge intele pentru deeurile de ambalaje
12.5 Crearea i
12.5.1 Organizarea valorificrii energetice a 10% din
optimizarea
deeurile de ambalaje care nu pot fi reciclate.
schemelor de
valorificare a
deeurilor de
ambalaje, ce nu pot
fi reciclate
13. Deeuri din
construcii i
demolri
inte/
Termen:
2013
Data limit
2013
Ecorom-Ambalaje,
ageni econimici,
consilii locale
Ecorom-Ambalaje,
ageni econimici,
consilii locale
13.1.1. Tratarea deeurilor contaminate din construcii i Termen:

demolri n vederea scderii potenialului periculos i cu 2007
eliminrii n condiii de siguran
ncepnd Industria responsabil,

ARPM, ALPM
13.1.2. Inventarierea detaliat a cantitilor de deeuri Termen:

provenite din demolri i; inventarierea valorificrii cu 2007
acestor cantiti
ncepnd MCTT, ARPM, ALPM
13.1.3. Reutilizarea i reciclarea deeurilor provenite din Proces continuu

construcii i demolri, n cazul n care nu sunt
contaminate
MCTT, industria
responsabila, ARPM,
ALPM, Consilii locale
13.1.4. Studierea oportunitii construirii unui depozit de Proces continuu

deeuri inerte i deeuri periculoase provenite din
construcii i demolri (pentru deeurile ce nu pot fi
valorificate).
MCTT, industria
responsabila, ARPM,
ALPM, Consilii locale
11 Decembrie 2006

Domeniu
14.Deeuri
voluminoase
15. Nmol de la
staiile de
epurare a apelor
uzate oreneti
54
Obiective
principale
14.1. Colectarea
separat a
deeurilor
voluminoase
15.1.
Managementul
ecologic raional al
nmolului provenit
de la staiile de
epurare
Obiective secundare
inte/
Responsabiliti
Termene
14.1.1. Instalarea de puncte speciale pentru colectarea 2007 - 2008
deeurilor voluminoase in fiecare localitate.
Operatorii de
salubritate,
ARPM/ALPM, Garda de
Mediu, Consiliile Locale
14.1.2. Stabilirea de scheme de colectare din u n u ncepnd cu 2007

la perioade bine stabilite (de exemplu: la fiecare 3 luni,
ntr-o anumit zi a sptmnii)
Operatorii de
salubritate,
ARPM/ALPM, Garda de
14.1.3. Valorificarea deeurilor voluminoase colectate ncepnd cu 2007

separat .
Operatorii de
salubritate,
ARPM/ALPM, Garda de
15.1.1.Prevenirea depozitrii ilegale n acord cu H.G. ncepnd cu 2007

344/708/2005
Operatorii Statiilor de
epurare, ARPM/ALPM,
Garda de Mediu,
Consiliile Locale
15.1.2. Prevenirea descrcrii nmolului n apele de ncepnd cu 2007

suprafa H.G. 344/708/2005.
15.1.3. Utilizarea, pe ct de mult posibil, a nmolului ncepnd cu 2007
necontaminat ca i fertilizator n agricultur n acord cu
H.G. 344/708/2005.
epurare, ARPM/ALPM,
Garda de Mediu,
Consiliile Locale
15.1.4. Deshidratarea i pre-tratarea n vederea co- ncepnd cu 2007

incinerrii n cuptoare de ciment sau n incineratoare.
epurare, ARPM/ALPM,
Garda de Mediu,
Consiliile Locale,
fabricile de ciment
11 Decembrie 2006

Domeniu
16. Vehicule
scoase din uz
(VSU)
Obiective
principale
16.1. Crearea i
dezvoltarea unei
reele de colectare,
valorificare,
reciclare a
vehiculelor scoase
din uz
Obiective secundare
inte/
Termene
16.1.1.Proiectarea unui sistem care s permit ultimului Proces continuu

proprietar al mainii s o depun la un punct de
colectare-valorificare, gratuit, sau pltind o tax
rezonabil.
Administratia Fondului
pentru Mediu,
producatorii/
importatorii de maini
16.1.2. Stabilirea a cel puin un punct de colectare VSU Incepnd cu 2007

pentru fiecare jude al Regiunii 3 Sud Muntenia
Producatorii/
importatorii de maini,
Consiliile Judetene/
Locale
Stabilirea unui punct de colectare VSU n fiecare ora cu

mai mult de 100.000 de locuitori.
16.1.3. Extinderea reutilizrii i reciclrii materialelor
provenite de la VSU i valorificarea energetic a acelor
materiale care nu pot fi reciclate.
ncepnd cu 2007
16.1.4. Reutilizarea i reciclarea a cel puin 75% din din ncepnd cu

masa medie pe vehicul si an pentru VSU produse nainte
01.01.2007.
de 1.01. 1980
16.1.5. Reutilizarea i valorificarea a cel puin 85% din ncepnd cu
masa medie pe vehicul si an pentru VSU dup 1.01.1980
01.01 2007.
16.1.6. Reutilizarea i reciclarea a cel puin 70% din ncepnd cu
masa medie pe vehicul si an pentru VSU nainte de 1.01. 01.012007.
1980
greutatea mainilor produse dup 1.01. 1980
01.01.2007
greutatea tuturor VSU;
01.01.2015
16.1.9. Reutilizarea i reciclarea a cel puin 85% din ncepnd cu
greutatea tuturor VSU
01.01.2015
55
Responsabiliti
11 Decembrie 2006
Producatorii/
importatorii de masini,
Consiliile Judetene/
Locale
Producatorii/
importatorii de maini,
entitile
juridice
responsabile

Domeniu
17. Echipamente
electrice i
electronice
18. Deeurile
periculoase din
deeurile
municipale
56
Obiective
principale
17.1. Deeuri de
echipamente
electrice i
electronice (DEEE)
Obiective secundare
inte/
Responsabiliti
Termene
17.1.1. Stabilirea punctelor de colectare selectiv dup Termen limit:
cum urmeaz:
31.12. 2005
1 punct de colectare n fiecare din cele 7 judee
31.12. 2005
1 punct de colectare n fiecare ora cu >100000
locuitori
1 punct de colectare n fiecare ora cu > 20.000 31.12. 2006
locuitori
17.1.2. Organizarea colectrii selective a DEEE i a Termen limit:
componentelor acestora, cu o inta de cel puin:
31.12.2006
2 kg/locuitor *an
31.12.2007
3 kg/ locuitor * an
31.12.2008
4 kg/ locuitor * an
17.2.3. ncurajarea i facilitarea dezmembrrii, reciclrii Proces continuu
DEEE i a componentelor i materialelor din care sunt
fcute EEE-urile.
Consilii locale, ageni

economici
Importatori/ producatori,
Consilii locale, operatori
de salubritate, entitati
juridice responsabile
ARPM/APM, agenii
economici importatori i
productori
18.1.mplementare
a serviciilor de
colectare i
transport pentru
deeurile
periculoase
18.1.1. Informarea i ncurajarea cetenilor s separe ncepnd cu 2007

componentele periculoase din deeurile menajere
Consilii Judetene/
Locale, operatori de
salubritate,
municipalitate
18.1.2. Instalarea de puncte de colectare a deeurilor ncepnd cu 2007

periculose ce provin din deeurile menajere
Consilii
Judetene/
Locale, operatori de
salubritate
18.2. Eliminarea
deeurilor
periculoase n mod
ecologic raional.
18.2.1. Dezvoltarea tratrii deeurilor periculoase n

vederea reciclrii i utilizrii n procese tehnologice
ncepand cu 2007
Companii, operatori de
salubritate
18.2.2 Asigurarea c noile instalaii i capaciti respect

standardele europene.
ncepnd cu 2007
Companii, asociaii
profesionale i
patronale
11 Decembrie 2006

Domeniu
19. Eliminarea
deseurilor
Obiective
principale
19.1. Eliminarea
deeurilor n
condiii de
siguran pentru
mediu i santate a
populaiei.
Obiective secundare
Responsabiliti
Termene
18.2.3. Facilitarea exportului de deeuri periculose pentru Proces continuu
a le elimina printr-o tratare n capaciti externe, n
condiii de siguran.
ANPM, ARPM, APM
19.1.1. Masuri in vederea reducerii numarului depozitelor ncepnd cu 2007

necorespuztoare i a celor care nu s-au conformat i
care trebuiesc nchise.
ANPM, ARPM, APM,

operatori de salubritate,
Consilii
Judeene/Locale
19.1.2. nchiderea etapizat a celor 944 de depozite

ilegale din zona rural
ARPM, APM, Consilii

Judeene/Locale
Iulie 2009
19.1.3 nchiderea a 8 depozite urbane neconforme
2007
Consilii
Judeene/Locale
2008
Consilii
Judeene/Locale
2009
Consilii
Judeene/Locale
1.9.1.6 nchiderea a 5 depozite urbane neconforme
2010
Consilii
Judeene/Locale
2012
Consilii
Judeene/Locale
2017
Consilii
Judeene/Locale
19.1.9. Utilizarea potenialului de co-incinerare a unor

fracii din deeurile municipale n fabricile de ciment din
Campulung i Fieni
57
inte/
11 Decembrie 2006
Data limit
2013
Consilii
Locale
Judeene/
4. Prognoza privind deseurile municipale si deseurile de

ambalaje
Tendinta factorilor relevanti pentru generarea deseurilor municipale si a
deseurilor de ambalaje
Evolutia populatiei
Unul din factorii relevanti care influenteaza cantitatea totala generata de deseuri municipale
este evolutia demografica.
Studiul Proiectarea populatiei pe medii in perioada 2004-2005, elaborat de catre Institutul
National de Statistica in anul 2006, evidentiaza evolutii ale marimii si structurii populatiei pe
medii rezidentiale si pe regiuni, utilizand patru scenarii: varianta constanta, medie, optimista si
pesimista. Definirea scenariilor de proiectare s-a realizat pe baza evolutiei recente a
fenomenelor demografice din mediul urban si rural, la nivelul fiecarei regiuni.
La calculul prognozei de generare a deseurilor municipale s-a luat in considerare varianta
medie rezultata din Studiul Proiectarea populatiei pe medii in perioada 2004-2005, elaborat de
catre Institutul National de Statistica , ca si scenariu de prognoza a populatiei.
Tabel 4-1 Prognoza populatiei, Regiunea 3 varianta medie
Urban
Rural
Total
2003
1365974
1989434
3355408
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
1384900
1328942
1321130
1313364
1305643
1297968
1290338
1282753
1275213
1267717
1957100
1993413
1981695
1970046
1958465
1946952
1935508
1924130
1912819
1901575
3342000
3322355
3302825
3283410
3264108
3244920
3225846
3206883
3188032
3169292
Sursa: Prognoza populatiei pe medii in perioada 2004-2005, INS, 2006
Gradul de acoperire cu servicii de salubritate

Estimarea evolutiei gradului de acoperire cu servicii de salubritate s-a realizat pe baza datelor
din anul 2005 si tinand seama de obiectivele care trebuie atinse in anul 2009, conform
prevederilor HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor. Art. 3 alin. (7) prevede ca spatiile de
depozitare a deseurilor din zona rurala trebuie sa fie reabilitate pana la data de 16 iulie
2009 prin salubrizarea zonei si reintroducerea acesteia in circuitul natural sau prin
inchidere. Acest fapt inseamna implicit ca in zona rurala la acea data trebuie sa existe un
sistem de colectare a deseurilor, prin care sa se asigure transportul catre statiile de transfer sau
depozitele autorizate cele mai apropiate. Tinand seama de aceasta, MMGA si ANPM a propus
ca tintele referitoare la gradul de acoperire cu servicii de salubritate in anul 2009 sa fie: 100 %
in mediul urban si minim 90 % in mediul rural.
Estimarile evolutiei gradului de acoperire cu servicii de salubritate necesare calculului prognozei
de generare/colectare a deseurilor menajere s-au realizat considerand o crestere liniara.
Crestrerea semnificativa a gradului de acoperire cu servicii de salubritate in mediul rural in anii
2007 si 2008 se datoreaza implementarii celor doua masuri ISPA in judetele Dambovita si
Teleorman, masuri ce vor conduce la conectarea 100% a populatiei din cele doua judete la
servicii de salubritate precum si a extinderii preconizate de catre operatori privati in judetele
Ialomita si Calarasi.
Avand in vedere ca la nivelul anului 2006 conectarea in mediul rural in judetul Dambovita era de
21% iar in judetul Teleorman de 0% si ca populatia rurala ce va beneficia de servicii de
salubritate a judetului Dambovita reprezinta 15% din total populatie rurala a regiunii iar cea a
judetului Teleorman 14% se estimeaza o crestere a ratei de acoperire cu servicii de salubritate
de 40%.
58
11 Decembrie 2006
Tabel 4-2 Estimarea evolutiei gradului de acoperire cu servicii de salubritate

2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
Urban
78
80
81
83
89
95
98
100
100
100
100
Rural
13
13
14
15
30
70
90
92
94
96
98
Total
39
41
41
42
54
80
93
95
96
98
99
Determinarea cantitatii de deseuri de ambalaje generata in regiune in anul 2002

Prognoza generarii deseurilor de ambalaje se calculeaza pe baza datelor din anul 2002, date
care au stat si la baza realizarii Planului de implementare pentru Directiva 94/62/CE privind
ambalajele si deseurile de ambalaje, amendata prin Directiva 2004/12/EC.
Conform datelor din Planul de implementare in anul 2002, la nivel national s-a generat o
cantitate totala de deseuri de ambalaje de 1.150. 000 t, ceea ce corespunde unei cantitati de
850.000 t de ambalaje puse pe piata.
Intrucat pentru anul 2002 nu exista decat date la nivel national, determinarea cantitatii de
deseuri de ambalaje generate la nivel de regiuni s-a realizat pe baza urmatorilor factori:
populatia fiecarei regiuni in anul 2002;
cheltuielile banesti ale populatiei pentru achizitia marfurilor alimentare si a bauturilor, a
marfurilor nealimentare si a serviciilor.
S-a considerat ca deseurile de ambalaje generate sunt direct proportionale cu marfurile si
serviciile achizitionate de catre populatie.
Tabel 4-3 Cantitati de deseuri de ambalaje generate in fiecare regiune in anul 2002
Regiunea
1
2
3
4
5
6
7
8
Populatie
3.674.367
2.848.219
3.379.406
2.330.792
1.958.648
2.740.064
2.523.021
2.226.457
Cheltuieli totale
(lei/pers. x luna)
2.559.347
2.751.383
2.533.570
2.558.275
2.808.452
2.970.463
2.905.224
3.502.610
Ponderea
cheltuielilor
banesti aferente
produselor
ambalate (%)
51,5
56,2
55,0
47,9
62,2
58,7
58,5
71,0
Cheltuieli banesti
Cantitate de
aferente
deseuri de
produselor
ambalaje
ambalate
generata in anul
(lei/pers. x luna)
2002 (tone)
1.318.064
1.546.277
1.393.464
1.225.414
1.746.857
1.743.662
1.699.556
2.486.853
159.875
145.386
155.453
94.286
112.947
157.720
141.553
182.779
Sursa: Anuarul statistic al Romaniei, 2003, datele privind populatia, cheltuielile totale si cheltuielile banesti
Prognoza privind generarea deseurilor municipale

Prognoza privind generarea deseurilor municipale s-a realizat pornind de la datele estimate
pentru anul 2003 (prezentate in Capitolul 2 Situatia existenta) si considerand o crestere
anuala de 0,8 %. Cresterea anuala de 0,8 % a generarii deseurilor municipale, determinata, in
principal, pe baza prognozei PIB, a fost utilizata la calculul prognozei din Planul National de
Gestionare a Deseurilor.
Calculul cantitatii de deseuri municipale generate anual s-a realizat astfel:
deseurile menajere colectate in amestec de la populatie cantitatea a fost calculata
diferentiat pe medii (urban si rural) pe baza prognozei populatiei, a gradul de acoperire cu
servicii de salubritate si a indicatorului de generare. In ceea ce priveste indicatorul de
generare s-a considerat o crestere anuala de 0,8 %. Indicatorul de generare in anul 2003
59
11 Decembrie 2006

considerat in mediul urban a fost de 0,9 kg/locuitor x zi, iar in mediul rural de 0,4 kg/locuitor
x zi;
deseurile asimilabile din comert, industrie si institutii cantitatea a fost calculata pornind de
la cantitatea estimata pentru anul 2003 si considerand o crestere anuala de 0,8 %. Cantitatea
din anul 2003 reprezinta atat deseurile colectate in amestec, cat si deseurile colectate separat.
S-a considerat ca intreaga cantitate de deseuri colectata selectiv reprezinta deseuri asimilabile,
intrucat la nivelul anului 2003 nu era implementat un sistem de colectare selectiva a deseurilor
de la populatie;
deseurile din gradini si parcuri, deseurile din piete si deseurile stradale - cantitatea a fost
calculata pornind de la cantitatea estimata pentru anul 2003 si considerand o crestere anuala
de 0,8 %;
deseurile menajere generate si necolectate cantitatea a fost calculata diferentiat pe medii
(urban si rural) pe baza prognozei populatiei totale a regiunii, a populatiei nedeservite de servicii
de salubritate si a indicatorului de generare. In ceea ce priveste indicatorul de generare s-a
considerat o crestere anuala de 0,8 %. Indicatorul de generare in anul 2003 in mediul urban
a fost de 0,9 kg/locuitor x zi, iar in mediul rural de 0,4 kg/locuitor x zi.
In tabelul de mai jos se prezinta cantitatile de deseuri municipale prognozate a se genera in
2008, 2010, 2011 si 2013, ani de referinta pentru planificare.
Considerandu-se cantitatea totala de deseuri stradale de 82 350 t de la nivelul anului 2003 ca
fiind oneobisnuit de mare si existand riscul ca companiile de salubritate sa nu fi estimat corect si
sa raporteze incorect cantitatile de deseuri din aceasta categorie, expertii din cadrul Grupului de
Lucru pentru elaborarea PRGD au estimat o corectie a acestei cantitati, valoarea propusa fiind
cea prezentata in tabelul de mai jos.
60
11 Decembrie 2006

Tabel 4-4 Prognoza privind generarea deseurilor municipale
Prognoza deseurilor municipale generate t/an

2,003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
866,275
1,029,627
1,024,573
1,029,879
1,032,227
1,036,085
1,039,966
1,037,502
1,044,032
1,050,610
1,057,237
432,238
404,306
400,692
413,376
485,500
632,310
706,675
716,714
726,807
736,955
747,157
332,823
366,863
359,292
368,927
396,417
424,020
438,317
441,824
445,358
448,921
452,513
99,415
37,443
41,400
44,449
89,083
208,290
268,358
274,890
281,449
288,033
294,644
209,024
210,696
212,382
214,081
215,793
217,520
219,260
221,014
222,782
224,564
226,361
30,042
30,282
30,525
30,769
31,015
31,263
31,513
31,765
32,019
32,276
32,534
9,183
9,256
9,331
9,405
9,480
9,556
9,633
9,710
9,787
9,866
9,945
32,530
32,790
33,053
33,317
33,584
33,852
34,123
34,396
34,671
34,949
35,228
153,258
342,295
338,592
328,931
256,855
111,584
38,763
23,904
17,965
12,001
6,013
61,303
91,716
84,278
75,563
48,995
22,317
8,945
91,955
250,580
254,314
253,367
207,859
89,267
29,818
23,904
17,965
12,001
6,013
1.
1.1
Deseuri municipale (deseuri

menajere si asimilabile din activitati
comerciale, industriale, institutii, din
care::
Deseuri menajere colectate in amestec
Urban
1.2
+
1.3
Rural
Deseuri asimilabile celor municipale
(colectate separat si in amestec)
1.5
Deseuri din gradini si parcuri
1.6
Deseuri din piete
1.7
Deseuri stradale
1.8
Deseuri generate si necolectate
Urban
Rural
61
11 Decembrie 2006
Prognoza privind generarea deseurilor biodegradabile municipale

Definitie deseuri biodegradabile municipale
Tintele prevazute in Directiva 1999/31/EC si HG 349/2005 se refera la deseuri biodegradabile
municipale.
Directiva 1999/31/EC si HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor definesc:

deseurile municipale ca deseuri menajere si alte deseuri, care, prin natura sau
compozitie, sunt similare cu deseurile menajere;

deseurile biodegradabile ca deseuri care sufera descompuneri anaerobe sau aerobe,
cum ar fi deseurile alimentare ori de gradina, hartia si cartonul.
Legislatia europeana si nationala nu defineste deseurile biodegradabile municipale. Totusi,
combinand cele doua definitii rezulta urmatoarea definitie: deseuri biodegradabile municipale
inseamna deseuri biodegradabile din gospodarii, precum si alte deseuri biodegradabile, care,
prin natura sau compozitie, sunt similare cu deseurile biodegradabile din gospodarii.
Astfel, deseurile biodegradabile municipale reprezinta fractia biodegradabila din deseurile
menajere si asimilabile colectate in amestec, precum si fractia biodegradabila din deseurile
municipale colectate separat, inclusiv deseuri din parcuri si gradini, piete, deseuri stradale si
deseuri voluminoase.
Conform Raportului Agentiei Europene de Mediu Managementul deseurilor biodegradabile
municipale, 2002, fractia biodegradabila din deseurile municipale este reprezentata de:
deseuri alimentare si de gradina, deseuri de hartie si carton, textile, lemn, precum si alte
deseuri biodegradabile continute in deseurile colectate.
Prognoza generarii deseurilor biodegradabile municipale
Pentru determinarea cantitatii generate de deseuri biodegradabile municipale s-au utilizat
ponderile prezentate in tabelul de mai jos.
Tabel 4-5 Ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipale
Ponderea
deseurilor
biodegradabile
(%)
Deseuri menajere de la populatie:
Urban, din care:
deseuri alimentare si de gradina

hartie+carton; lemn; textile
Rural, din care
deseuri alimentare si de gradina
hartie+carton; lemn; textile
Deseuri asimilabile din comert, industrie,
institutii (colectate in amestec si separat)
Deseuri din gradini si parcuri
Deseuri din piete
Deseuri stradale
Observatii
69
57
12
77
70
conform compozitiei
deseurilor menajere
determinata din
masuratori la nivelul
regiunii
45
estimat
95
estimat
80
estimat
20
estimat
Pe baza prognozei de generare a deseurilor municipale si luand in considerare ponderile de

mai sus au fost estimate cantitatile de deseuri biodegradabile municipale.
62
11 Decembrie 2006

Tabel 4-6 Prognoza generarii deseurilor biodegradabile municipale
Cantitate de deseuri biodegradabile (tone)
2003
2007
2008
2010
2011
2013
554,835
677,461
679,314
660,804
683,460
686,880
306,197
342,122
452,957
516,524
524,013
539,110
229,648
273,528
292,574
304,858
307,297
312,234
189,709
225,958
241,691
251,840
253,854
257,932
39,939
47,570
50,882
53,019
53,443
54,302
76,550
68,594
160,384
211,666
216,716
226,876
69,591
62,358
145,803
192,423
197,014
206,251
6,959
6,236
14,580
19,242
19,701
20,625
94,061
97,107
97,884
99,456
100,252
101,862
Deseuri biodegradabile din deseurile din

gradini si parcuri
28,540
29,464
29,700
30,177
30,418
30,907
Deseuri biodegradabile din deseurile din

piete
7,346
7,584
7,645
7,768
7,830
7,956
Deseuri biodegradabile din deseurile

stradale
6,506
6,717
6,770
6,879
6,934
7,046
112,185
194,467
84,358
18,645
14,013
4,690
40,460
32,337
14,729
34,943
27,927
12,721
Total deseuri biodegradabile din

deseuri municipale , din care:

menajere colectate in amestec de la
populatie, din care:
Urban
gradina
deseuri alimentare si de
hartie+carton, lemn, textile
Rural
gradina

asimilabile din comert, industrie, institutii
(colectate in amestec si separat)
Deseurile biodegradabile din deseurile

generate si necolectate, din care:
Urban
gradina
Rural
gradina
7,356
5,879
2,678
71,725
162,130
69,629
18,645
14,013
4,690
68,047
153,816
66,058
17,689
13,294
4,450
6,437
14,550
6,249
1,673
1,258
421
Prognoza privind generarea deseurilor de ambalaje

Prognoza generarii deseurilor de ambalaje s-a realizat considerand o crestere anuala de 10 %
pentru perioada 2003-2006, de 7 % pentru perioada 2007-2009 si 5 % pentru 2010-2013.
Acesti indicatori de crestere au fost stabiliti impreuna cu reprezentantii MMGA, ANPM si ARAM
pe baza cresterii indicatorilor de comert cu amanuntul si a raportarilor privind ambalajele si
deseurilor de ambalaje.
Tabel 4 -7 Prognoza privind generarea deseurilor de ambalaje
10% crestere anuala
Region 2002
2003
2004
2005
2006
3
155.481 171.029 188.132 206.945 227.640
Romania 1.149.679 1.264.647 1.391.112 1.530.223 1.683.246
63
7 % crestere anuala
2007
2008
2009
243.575 260.625 278.869
1.801.073 1.927.148 2.062.048
5% crestere anuala
2010
2011
2012
2013
292812 307453 322825 338966
2.165.151 2.273.408 2.387.079 2.506.433
11 Decembrie 2006

Determinarea cantitatilor pe tip de material a deseurilor de ambalaje generate s-a realizat pe
baza structurii pe tip de material a ambalajelor introduse pe piata, respectiv a deseurilor de
ambalaje generate pe baza datelor din baza de date ANPM. Structura estimata este
urmatoarea:
Hartie si carton
26,5 %;
Plastic
30,0 %;
Sticla
20,0 %;
Metale
11,75 %;
Lemn
11,75 %.
Tabel 4-8 Prognoza privind generarea deseurilor de ambalaje pe tip de material
Cantitate de deseuri de ambalaje (tone)
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
170950
188045
206850
227535
243462
260505
278740
292677
307311
322677
H+C
45320
49832
54815
60297
64518
69034
73866
77559
81437
85509
89785
Plastic
51285
56414
62055
68260
73039
78151
83622
87803
92193
96803
101643
Sticla
34190
37609
41370
45507
48692
52101
55748
58535
61462
64535
67762
Metale
20087
22095
24305
26735
28067
30609
32752
34390
36190
37914
39810
Lemn
20087
22095
24305
26735
28067
30609
32752
34390
36190
37914
39810
Conform datelor din baza de date privind ambalajele si deseurile de ambalaje si a datelor
statistice ale tarilor europene cu o dezvoltare economica mai apropiata de cea a Romaniei, 60
% din cantitatea de deseuri de ambalaje provine de la populatie si 40 % de la industrie, comert
si institutii.
In anul 2003 Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Mediului - ICIM
Bucuresti a realizat la solicitarea Asociatiei Romane de Ambalaje si Mediu un studiu privind
ponderea deseurilor de ambalaje din deseurile menajere. Cunoscand ponderea materialelor de
deseuri de ambalaje in total deseuri menajere se determina structura deseurilor de ambalaje din
deseurile menajere
Tabel 4-9 Ponderea materialelor de deseuri de ambalaje din deseurile menajere
Ponderea materialelor de
Structura deseurilor de
deseuri de ambalaje in
ambalaje ce se regasesc in
deseurile menajere
deseurile menajere
(%)
(%)
Hartie si carton
3,2
22,10
Plastic
7,1
48,52
Sticla
3,0
20,49
Metale
1,3
8,89
Lemn
0
0,00
Total
14,6
100,00
Sursa: ARAM, pe baza studiilor efectuate de ICIM
Cunoscand structura deseurilor de ambalaje care se regasesc in deseurile menajere si stiind ca

60 % din deseurile de ambalaje se regasesc in deseurile menajere, iar 40 % in deseurile
asimilabile din industrie, comert si institutii se determina cantitatile de deseuri de ambalaje pe
tip de material rezultate de la populatie si de la industrie, comert si institutii.
Tabel 4 -10 Prognoza privind generarea deseurilor de ambalaje de la populatie

64
2013
Total
11 Decembrie 2006
338810
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
Total
94.632
104.095
114.504
125.955
138.550
148.249
158.626
169.730
178.217
187.127
196.484
206.308
H+C
20.917
23.009
25.310
27.841
30.625
32.769
35.063
37.517
39.393
41.363
43.431
45.602
Plastic
45.911
50.502
55.552
61.108
67.218
71.924
76.958
82.345
86.463
90.786
95.325
100.091
Sticla
19.391
21.330
23.463
25.809
28.390
30.377
32.504
34.779
36.518
38.344
40.261
42.274
Metale
8.412
9.254
10.179
11.197
12.317
13.179
14.101
15.088
15.843
16.635
17.467
18.340
Lemn
Pe baza prognozei populatiei se determina indicatorii de generare a deseurilor de ambalaje la

populatie.
Tabel 4 -11 Indicatori de generare deseuri de ambalaje la populatie
H+C
Plastic
Sticla
Metale
Total
2004
7
16
7
3
23
Indicator de generare deseuri de ambalaje la populatie (kg/locuitor x an)

2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
8
9
10
10
11
12
12
13
18
20
21
23
24
25
27
28
8
8
9
10
10
11
11
12
3
4
4
4
4
5
5
5
37
41
44
47
49
53
55
58
2013
13
30
12
5
60
Tabel 4 -12 Prognoza privind generarea deseurilor de ambalaje de la industrie, comert si

institutii
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
Total
68,399
75,218
82,740
91,013
96,306
104,201
111,496
117,071
123,085
129,069
135,524
68,399
H+C
22,648
24,893
27,382
30,120
32,229
34,485
36,898
38,743
40,680
42,714
44,851
22,648
1,523
1,675
1,842
2,026
2,169
2,320
2,483
2,607
2,737
2,874
3,018
1,523
Sticla
13,173
14,490
15,939
17,533
18,760
20,073
21,478
22,552
23,680
24,864
26,107
13,173
Metale
10,969
12,065
13,272
14,599
15,081
16,714
17,885
18,779
19,799
20,703
21,739
10,969
Lemn
20,087
22,095
24,305
26,735
28,067
30,609
32,752
34,390
36,190
37,914
39,810
20,087
Plastic
Cuantificarea tintelor
4.4.1. Cuantificarea tintelor privind deseurile biodegradabile

municipale
Directiva 1999/31/EC si HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor prevad urmatoarele tinte
privind deseurile biodegradabile municipale:
a) reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 75% din cantitatea
totala, exprimata gravimetric, produsa in anul 1995, in maximum 5 ani de la data de 16 iulie
2001;
b) reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 50% din cantitatea
2001;
c) reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea
2001.
65
11 Decembrie 2006

Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deseurilor prevede ca statele membre care in anul
1995 ori un an anterior pentru care exista date standardizate EUROSTAT au depozitat mai mult
de 80 % din cantitatea colectata de deseuri municipale pot amana atingerea tintelor prevazute
la paragrafele (a), (b) si (c) cu o perioda care nu trebuie sa depaseasca patru ani.
In Planul de implementare pentru Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deseurilor se
mentioneaza ca Romania nu solicita perioada de tranzitie pentru indeplinirea tintelor de
reducere a deseurilor biodegradabile municipale depozitate. Pentru indeplinirea tintelor
prevazute la art. 5(2) lit.a si b din Directiva, Romania va aplica prevederile parag. 3 al art. 5(2)
privind posibilitatea amanarii realizarii tintelor prin acordarea unor perioade de gratie de 4 ani,
pana la 16 iulie 2010 si respectiv pana la 16 iulie 2013. Cea de-a treia tinta va fi atinsa la
termenul prevazut in Directiva, respectiv 16 iulie 2016.
Conform Planului de Implementare a Directivei privind depozitarea deseurilor cantitatea totala
de deseuri biodegradabile generata in Romania in anul 1995 a fost de 4,8 milioane tone, din
care 765,111 tone in Regiunea 3 Sud Muntenia.
In tabelul de mai jos se prezinta cantitatile de deseuri biodegradabile municipale ce trebuie
reduse la depozitare in anii 2010, 2013, conform celor prezentate anterior.
Tabel 4-13 Cuantificarea tintelor privind deseurile biodegradabile municipale
Cantitate generata de deseuri biodegradabile
municipale (tone)
Cantitate maxima de deseuri biodegradabile
municipale care poate fi depozitata (tone)
2010
660,804
2013
686,880
573,833
382,556
86,971
304,325
Cantitate de deseuri biodegradabile municipale

ce trebuie redusa de la depozitare (tone)
4.4.2. Cuantificarea tintelor privind deseurile de ambalaje

Romania a obtinut derogare de la prevederile articolului 6 alin. (1) al Directivei 94/62/CE privind
ambalajele si deseurile de ambalaje, amendata prin Directiva 2004/12/EC. In tabelul de mai jos
sunt prezentate obiectivele privind reciclarea si valorificarea sau incinerare in instalatii cu
recuperare de energie conform tratatului de aderare a Romaniei la UE. Pentru obiectivele de
reciclare referitoare la hartie si carton si metale, Romania nu a cerut perioada de derogare.
Tintele privind deseurile de ambalaje se raporteaza la cantitatea totala de deseuri de ambalaje
generate in anul respectiv.
Tabel 4-14 Tinte de reciclare/valorificare privind deseurile de ambalaje conform planului
de implementare
2006
Hartie si carton
Plastic
Sticla
Metale
Lemn
Total reciclare
Total valorificare
8
21
4
26
32
Tinte de reciclare/valorificare (%)

2007 2008 2009 2010 2011 2012
60
10
11
12
14
16
18
54
22
32
38
44
48
50
5
7
9
12
15
50
28
33
38
42
46
57
34
40
45
48
53
2013
22,5
60
55
60
Sursa: Tratatul de aderare al Romaniei
66
11 Decembrie 2006

Pe baza cantitatilor de deseuri de ambalaje pe tip de material prognozate ca se vor genera
(Tabelul 4.7) se cuantifica tintele de reciclare si valorificare.
Conform acestor estimari, in anul 2008 trebuie sa fie valorificata o cantitate totala de circa
105.000 t deseuri de ambalaje (circa 45 %) din care trebuie reciclata o cantitate minima de circa
86.000 t, in anul 2011 o cantitate de circa 162.000 t deseuri de ambalaje trebuie valorificata
(peste 50 %), din care circa 141.000 t trebuie reciclata, iar in anul 2013 cantitatea totala care
trebuie valorificata este de minim 210.000 t (peste 60 %), din care minim 187.000 t trebuie
reciclate.
Tabel 4-15 Cuantificarea tintelor privind deseurile de ambalaj, total si pe tip de material
Cuantificare
tinte
H+C
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
23,113
26,411
29,874
33,163
37,098
41,489
50,229
56,618
62,706
68,407
75,419
Plastic
1,933
3,385
4,344
5,461
7,304
9,769
11,707
13,609
16,134
18,393
24,394
Sticla
4,376
5,980
7,695
9,374
10,469
16,672
21,184
25,755
29,748
34,784
41,335
Metale
6,428
7,336
8,677
10,106
11,002
15,305
18,636
22,147
26,129
29,952
34,635
413
1,096
1,319
2,449
2,784
4,471
6,152
9,099
10,749
35,851
43,111
51,003
59,201
67,192
85,684
104,540
122,601
140,869
160,636
186,532
35899.5
47011.25
62055
72811.2
82777.08
104202
125433
140485
162874
183925
210062
Lemn
Total
reciclare
Total
Valorificare
67
11 Decembrie 2006
5. Fluxuri specifice de deseuri (situatia existenta, prognoza,
metode de gestionare)
Deseuri periculoase din deseuri municipale
5.1.1. Rezumat al legislaiei relevante

Tabel 5-1 Legislaie specific
Legea UE
Legea romneasc
Directiva nr. 2006/12/CE privind

deeurile
Directiva nr. 91/689/EEC
privind deeurile periculoase
OUG nr. 78/2000 privind regimul deeurilor (Monitorul Oficial nr.

283 din 22. 06.2000),
OUG nr 61/2006 care modific i completeaz OUG nr. 78/2000
privind regimul deeurilor (Monitorul Oficial nr. 790 din 19. 08.
2006)
OUG nr. 78/2000 privind regimului deeurilor (Monitorul Oficial nr.
283 din 22. 06.2000),
Legea nr. 426/2001 care aprob OUG nr. 78/2000 privind regimul
deeurilor, completat i modificat (Monitorul Oficial Partea I
nr.411 din 25. 07. 2001) i
OG nr. 61/2006 care modific i completeaz OU nr. 78/2000
privind regimul deeurilor (Monitorul Oficial nr. 790 din 19. 08.
2006)
HG nr. 662/2001 privind uleiurile uzate (Monitorul Oficial Partea I
nr. 446 din 08.08. 2001), completat i modificat de HG nr.
441/2002 (Monitorul Oficial nr. 325 din 16.05. 2002) i de HG
nr.1159/2003 care modific HG nr. 662/2001 privind gestionarea
uleiurilor uzate (Monitorul Oficial nr. 715 din 14.10. 2003).
HG nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor i acumulatorilor care
conin substane periculoase (Monitorul Oficial nr. 700 din 5.11.
2001)

Directiva nr. 75/439/EEC privind

eliminarea uleiurilor uzate,
modificat prin Directiva no.
87/101/EEC i Directiva no. 91
/692/EEC
privind bateriile i acumulatorii
care conin substane periculoase
i Directiva nr. 93/86/EC privind
etichetarea bateriilor
eliminarea bifenililor policlorurai
i tetrafenililor policlorurai (PCB
i PCT)
Decizia nr. 2000/532/CE,
modificat de Decizia nr. 2001/119
care stabilete o list a
deeurilor*.
Directiva nr. 78/176/EEC9
privind deeurile din industria
dioxidului de titan,
Directiva nr. 82/883/EEC** i
Directiva nr. 92/112/CEE***
Directiva nr. 87/217/CEE privind
prevenirea i reducerea polurii
cu azbest
HG nr.173/2000 privind gestionarea i controlul special al bifenililor

policlorurai i a altor compui asemntori (Monitorul Oficial nr.
131 din 28.03.2000) completata cu HG 291
HG nr. 856/2002 privind pstrarea unei evidene n ceea ce privete
gestionarea deeurilor i aprobarea unei liste a deeurilor, inclusiv
cele periculoase (Monitorul Oficial nr. 659, din 5.09.2002)
Ordin Comun al MMGA i al MEC nr. 751/870/2004 privind
gestionarea deeurilor provenite din industria dioxidului de titan
(Monitorul Oficial nr. 10 din 5.01.2005).
Ordinul MMGA nr. 108/2005 privind prelevarea eantioanelor de
azbest i metodele de prelevare a eantioanelor i de determinare
a nivelului de azbest din mediu (Monitorul Oficial nr.217 din
15.03.2005).
HG 124/2003 privind prevenirea, reducerea si controlul poluarii
mediului cu azbest modificata prin HG 734/2006
Tipuri de deseuri periculoase

68
11 Decembrie 2006
n prezent, deeurile periculoase, ca parte din deeurile menajere i deeuri asimilabile

deeurilor menajere nu sunt colectate separat. Aceste deeuri pot ngreuna procesul de
descompunere n depozitele de deeuri, precum i tratarea levigatului i, n final, pot polua apa
freatic.
n Regiunea 3, n anul 2003, se estimeaz c gospodriile i firmele mici au generat
aproximativ 6 000 t/a de deeuri periculoase. n cadrul gospodriilor sau a firmelor mici se
folosete un numr destul de mare de materiale periculoase, care sunt, n final, eliminate
mpreun cu deeurile municipale. Cele mai ntlnite materiale sunt prezentate mai jos.
Tabel 5-2 Deeuri municipale periculoase, conform Catalogului European de Deeuri
Referin
Categorie
UE
20 01 13* Solveni
20 01 14* Acizi
20 01 15* Alcali
20 01 17* Fotochimice
20 01 19* Pesticide
20 01 21* Tuburi fluorescente i alte deeuri care conin mercur
20 01 23* Echipamente scoase din funciune, care conin clorofluorcarburi
20 01 26* Uleiuri i grsimi, altele dect cele menionate n 20 01 25
20 01 27* Vopseluri, cerneluri, adezivi, i rini care conin substane periculoase
20 01 29* Detergeni care conin substane periculoase
20 01 31* Medicamente citotoxice i citostatice
20 01 33* Baterii i acumulatori inclui la 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03
20 01 35* Echipamente electrice i electronice scoase din funciune, altele dect
cele menionate la 20 01 21 i 20 01 23 coninnd componente
periculoase
20 01 37* Lemn coninnd substane periculoase
Se poate presupune c aceste materiale periculoase se regsesc n fiecare Regiune.
Activitatea de renovare a apartamentelor i caselor necesit multe din aceste chimicale.
Trebuie iniiate dou activiti n paralel pentru a reduce eliminarea deeurilor periculoase:
Colectarea separat prin sistemul de colectare separat a deeurilor periculoase din
gospodarii, i
Reducerea componentelor periculoase din produsele tehnice, prin intermediul legislaiei, de
exemplu, reducerea mercurului din baterii, sau nlocuirea, n lacuri i vopsele, a solvenilor
clorurai cu chimicale nepericuloase.
Precondiia pentru fiecare sistem este existena instalaiilor pentru tratarea i eliminarea
deeurilor periculoase sau deeurile vor fi transportate pentru a fi tratate n alte instalaii sigure.
Ar trebui minimizat depozitarea temporar a deeurilor periculoase colectate de la gospodrii,
aceasta servind doar ca o pregtire pentru transportul deeurilor.
5.1.1.1.
Diferite opiuni pentru colectarea separat, organizat de
Municipalitate/ Consiliul Judeean
Colectarea poate fi ncredinat companiilor de salubritate private.
Exist mai multe opiuni pentru colectarea deeurilor periculoase de la gospodrii. Aceasta
poate fi organizat prin colectarea mobil, cu ajutorul unor maini speciale, care vor circula
conform unui program stabilit sau prin intermediul unor puncte de colectare sau prin sisteme de
returnare, organizate de distribuitori sau productori. Precondiia pentru toate sistemele o
constituie existena instalaiilor de tratare i eliminare. n tabelul urmtor sunt prezentate i
discutate pe scurt opiunile principale:
69
11 Decembrie 2006
Tabelul 5-1 Principalele opiuni de colectare a deeurilor periculoase produse n

gospodrii
OPIUNE
1) Colectare
prin unitile
mobile
COMENTARIU
ESTIMARE
Acest sistem este des ntlnit pentru c este foarte bine 1) Colectarea
acceptat de locuitori. La fiecare aproximativ trei luni, un vehicul deeurilor
special pentru colectarea deeuri periculoase vine la un punct periculoase
de colectare bine stabilit sau ntr-un loc special, unde, provenite din
aproximativ 2 sau 3 ore, va colecta deeurile periculoase gospodrii prin
aduse de locuitorii care stau n apropiere.
unitaile mobile
De obicei, la un punct de colectare sunt conectate aproximativ
4 000 pn la 5 000 de persoane. Maina de colectare poate
deservi pn la 700 000 de persoane, cu o frecven de
colectare de 3 luni. Colectarea deeurilor periculoase este
gratuit pentru clieni, dac ntreaga cantitate predat nu
depete 20 kg/predare. Costurile pentru acest sistem sunt
incluse n taxa pentru colectarea deeurilor cotidiene.
Sistemul necesit un personal foarte bine pregtit pentru a
asigura colectarea adecvat a diferitelor tipuri de deeuri
periculoase.
2) Colectare
direct de la
gospodrii
Se estimeaz c prin intermediul acestui sistem se vor colecta

aproximativ 35-40% din deeurile periculoase provenite din
gospodrii.
Deeurile periculoase sunt colectate de la gospodrii dup ce Aceast opiune
s-a stabilit o dat prin telefon.
nu este
recomandat
n ceea ce privete cantitile mici de deeuri periculoase datorit
predate de o singur gospodrie, opiunea este foarte costurilor prea
costisitoare.
mari.
Pentru c aceast opiune nu este foarte ntlnit, nu sunt

disponibile date privind procentul de colectare.
3) Punctele de Punctele oficiale de colectare a materialelor reciclabile pot fi Se recomand
extinse i pentru colectarea deeurilor periculoase din una sau dou
colectare a
gospodrii i din sectorul comercial. Un avantaj al sistemului l locaii n oraele
deeurilor
periculoase
constituie durata permanent de funcionare.
reedin de
jude n
Comparativ cu cantitile mici de deeuri periculoase din combinaie cu
gospodrii, care de obicei, sunt aduse la aceste puncte de punctele de
colectare, costurile privind personalul sunt mari. ns, este colectare pentru
nevoie de personal calificat pentru clasificarea i pre-sortarea reciclare i n
deeurilor periculoase. Din acest motiv, numrul punctelor de judee n
colectare, care sunt pregtite s primeasc deeuri cooperare cu
periculoase de la gospodrii, ar trebui limitate i poziionate depozitele de
atent, n raport cu structura aezrilor.
deeuri.
Pot fi colectate
toate tipurile de
deeuri
periculoase.
70
11 Decembrie 2006

OPIUNE
4) Containere
pentru
colectarea pe
categorii a
deeurilor
periculoase
COMENTARIU
ESTIMARE
Instalarea
containerelor
pentru
colectarea
deeurilor Aceasta
periculoase pe categorii, n spaii nesupravegheate este reprezint o
riscant. Din experiena acumulat pn acum, containerele soluie numai n
de colectare nesupravegheate pentru uleiuri uzate, combinaie cu
medicamente expirate, baterii i baterii de main, nu au avut opiunile 3 sau
succes n Europa Central. Vandalismul i folosirea 5.
neadecvat au fost cauzele principale pentru aceasta.
Din acest motiv containerele de colectare trebuiesc protejate.

Acest lucru se poate realiza prin amplasarea lor la magazinele
care comercializeaz aceste produse, companii specializate
(vezi opiunea 5) sau la punctele de colectare (vezi opiunea
3).
5) Colectarea Acest sistem funcioneaz foarte bine pentru colectarea Aceasta
prin magazine bateriilor de main folosite i a uleiurilor uzate, n colaborare reprezint o
sau companii cu magazinele care sunt rspunztoare pentru colectarea soluie
specializate
acestor articole.
recomandat
pentru
Dup testarea mai multor variante n mai multe ri, este colectarea
aprobat colectarea bateriilor i a uleiurilor uzate de ctre medicamentelor
ateliere i magazine specializate.
expirate, a
uleiurilor uzate,
a bateriilor de
main i a
bateriilor.
Toate componentele organice trebuie incinerate la temperaturi mari. Componentele minerale

trebuie inertizate, ceea ce nseamn ncorporarea ntr-o mixtur de ciment. Acestea vor fi
eliminate sub form de blocuri de ciment.
5.1.1.2.
Sisteme private de returnare
5.1.1.2.1 Baterii
Componentele principale ale bateriilor sunt alcalii de magneziu i zinc-carbon. Aceste baterii
conin o cantitate mare de mercur, care duc la costuri ridicate fiind reciclate n instalaiile de
topire a metalelor neferoase.
Din acest motiv, n 1998, UE a elaborat un ghid, care solicit o reducere drastic a coninutului
de mercur cu mai mult de 100 ppm pna la 0, pentru a nlesni procesul de reciclare.
Este recomand organizarea activitii de returnare a bateriilor de ctre sectorul comercial.
Trebuie susinute activitile de reducere a coninutului de mercur.
5.1.1.2.2 Baterii auto folosite
Bateriile auto uzate pot fi reciclate far mari complicaii.
Schemele de colectare validate se bazeaz pe sistemul depozit care a fost introdus si in tara
noastra pentru bateriile si acumulatorii de masini, prin HG nr. 1057/2001 privind regimul
bateriilor i acumulatorilor care conin substane periculoase . n preul unei baterii noi este
inclus i taxa de colectare i reciclare, din acest motiv putnd fi colectate n mod gratuit la
sfritul timpului de funcionare. Acidul va fi neutralizat, plumbul topit i refolosit, iar plasticul
poate fi de asemenea reciclat. Datorita valorii de piata ridicate si a cantitatilor mari de plumb ce
se poate recicla, deja exista o piata bine structurata pentru colectarea si valorificarea bateriilor
si acumulatorilor auto, prin valorificare in instalatii adecvate din tara sau din strainatate. Exportul
de astfel de deseuri se face in conformitate cu prevederile Conventiei Basel.
5.1.1.2.3 Uleiurile uzate
71
11 Decembrie 2006

Intrucat Regiunea 3 nu detine date oficiale referitoare la numarul de masini inregistrate, o
estimare grosiera prin raportare la structura de populatie a zonei comparativ cu totalul populatiei
din Romania si prin raportarea la alti factori ce tin de dezvoltarea economica a regiunii, au
condus la o estimare a parcului auto intre 400.000 si 500.000 de masini de categoria M1.
Presupunnd c o main genereaz aproximativ 5 l/an de uleiuri uzate, prin schimbarea
uleiului s-a evaluat o cantitate de uleiuri uzate generate (greutate specific: 0,9 ) in jur de 2000
t/an.
Uleiurile uzate sunt colectate prin intermediul atelierelor i staiilor de benzin si pot fi
valorificate integral in cuptoarele de ciment existente, capacitatea de co-incinerare in fabricile
de ciment din Regiune fiind de 24 000 t/an cu tendinte de crestere in anii urmatori.
5.1.1.2.4 Medicamente expirate
Medicamentele care au depit termenul de garanie nu sunt cu mult mai periculoase dect
cele nc n termen. Ele nu trebuiesc lsate la ndemna copiilor sau a persoanelor care le-ar
putea folosi n mod necorespunztor. Din acest motiv medicamentele expirate ar trebui
colectate de farmacii, ceea ce reprezint o practic obinuit la nivel European.
Medicamentele nu sunt reciclate. n general, acestea sunt adugate deeurilor care sunt
incinerate sau sunt depozitate n zone separate, protejate ale depozitelor. Adesea,
medicamentele sunt depozitate mpreun cu deeurile municipale, n locuri unde nu pot afecta
pe nimeni.
5.1.2. Reducerea cantitii de substane periculoase

La nivel naional trebuie intreprinse eforturi pentru reducerea coninutului de componente
periculoase. Este o sarcina la nivel naional organizarea unei cooperri continue ntre sectorul
de cercetare, industrie i importatori.
Exemple de limitare a componentelor periculoase:
Reducerea cantitii de plumb din combustibil n ultimul deceniu,
Reducerea cantitii de mercur din bateriile zinc-carbon i alcali-mangan,
Reducerea cantitii de cadmiu i alte metale grele din plastic,
Reducerea cantitii de metale grele din tonerele de imprimante i copiatoare.
5.1.3. Estimare privind cantitatea generat de deeuri periculoase

incluse n deeurile menajere.
Estimarea privind cantitile specifice de deeuri menajere periculoase se bazeaz pe date din
Germania (3 kg/persoan pe an) i Irlanda (2.5 kg/persoan pe an). Se estimeaz c n zonele
urbane rata de generare ar fi similara cu cea din Irlanda, de aproximativ 2.5 kg/persoan pe an,
iar pentru regiunile rurale ar trebui s fie considerabil mai mic si anume 1.5 kg/persoan pe an,
prin reducerea cantitatii de produse fitosanitare utilizate.
Tabel 5-2 Cantitate de deeuri menajere periculoase n Regiunea 3

72
11 Decembrie 2006

Numrul
populaiei
Urban
Rural
Total
Regiune 3
Nr.
1.365 974
1.989.434
3.355.408
Deeuri
specifice
generate
Kg/locuitor X an
2.5
1.5
Cantitate total generat de

deeuri
t/an
3.415
2.984
6.399
Eficiena de colectare a componentelor periculoase este destul de sczut. Sunt necesare

campanii prelungite de contientizare a publicului n legtur cu riscurile. La nceput, eficiena
de colectare separat a deeurilor periculoase este destul de sczut i va crete doar prin
educaie continu.
Estimnd o eficien de colectare de 50%, ceea ce este foarte optimist, vor fi colectate 3.200
t/an.
Estimnd c 50% din aceast cantitate sunt componente organice i restul sunt componente
anorganice, este necesar o capacitate de incinerare de 1600 t/an. 1.600 t/an trebuie tratate i
eliminate.
In Regiunea 3 exista un depozit de deseuri periculoase in constructie la Slobozia cu o
capacitate de 10000 t si , in proiect, un depozit de capacitate mare, cca 50000-60000 t/an
deseuri periculoase la Filipesti de Padure, jud. Prahova. Aceste capacitati sunt importante din
punct de vedere a capacitatilor de eliminare a deseurilor periculoase din deseurile menajere
sau din fluxurile de deseuri municipale
Proiectul constind din Depozit de deseuri periculoase cu capacitatea de 10 000 tone (3 tone
/zi) amplasat la 2km. NV de mun.Slobozia ,cu durata de functionare de cca. 10 ani,va fi realizat
astfel:
- cuva cu dimensiuni in plan, la interiorul digului de contur de cca. 70/150 m si adincimea
de la nivelul terenului natural de cca. 2 m;
- impartirea depozitului in 7 sectoare cu supr. de 140 mp (20x70m) iar sectorul de lucru
va fi acoperit cu copertina ;
-impermeabilizare baza depozit cu strat de argila de 1,5 m pentru a asigura o
permeabilitate conform normativului in vigoare;
-impermeabilizare cu folie HDPE cu grosimea de 2,5 mm;
-geomembrana in zona tuburilor de drenaj cu diametrul de 1 mm;
-strat de egalizare din material coeziv, fara pietris (amestec nisip-bentonita) intre cele
doua membrane din zona tuburilor de drenaj;
-geotextil de cca.2 000g/mp;
-strat de drenaj ;
-sistem de drenare si evacuare a levigatului;
-bazin de colectare ape contaminate (levigat) 100 mc;
-statie de epurare cu treapta chimica ce preia apele contaminate de pe amplasament si
va asigura epurarea apelor contaminate pentru incadrarea in NTPA 001/2002;
-bazin colectare ape pluviale cu capacitaea de 300 mc;
-bazin pentru spalat roti autovehicule;
-pavilion birouri si laborator;
-cintar si echipamente de inregistrare a cantitatii de deseuri, birou, zona de primire a
cantitatilor mici de deseuri;
-drum de acces de la bascule pina la deposit, zona de securite
-foraje de monitorizare a calitatii apelor subterane: unul amonte doua aval;
-sistem de supraveghere.
Deeuri din echipamente electrice i electronice (DEEE)
73
11 Decembrie 2006
5.2.1. Legislaie
Tabel 5-3 Legislaie
Legislaia UE
Directiva nr. 2002/96/EC
privind deeurile din
echipamente electrice i
electronice (DEEE)
Legislaia romneasc
HG nr. 448/2005 privind deeurile
din echipamente electrice i electronice
(Monitorul Oficial nr. 491 din 10.06.2005)
5.2.2. Estimare privind echipamentele din Regiunea 3

Evaluarea cantitatii de deseuri de echipamente electrice si electronice care vor fi
generate, precum si a cantitatii colectabile
Cantitatea de DEEE ce trebuie colectate incepand cu 2006 a fost stabilita, pentru statele
membre, la 4 kg/locuitor si an. Avand in vedere imposibilitea atingerii acesteia, Romania a
solicitat o perioada de tranzitie de 2 ani. Situatia Romaniei nu este singulara, toate statele din
Europa Centrala si de Est, precum si Statele Baltice care au aderat in 2004 au solicitat si
obtinut derogari temporare pentru aceeasi perioada. Motivele solicitatilor sunt legate in mod
special de gradul mai scazut de dotare cu echipamente electrice si electronice al populatiei
decat in vechile state membre, durata mai mare de utilizare a acestora din cauza nivelului
veniturilor precum si faptul ca populatia care locuieste in zonele rurale are o pondere mai mare,
ceea ce inseamna dificultati in crearea unei infrastructuri de colectare.
Romania a stabilit in anul 2004 prin planul de implementare obiective de colectare intermediare
de 2, respectiv 3 kg/locuitor si an pentru 2006 si 2007. Aceste obiective s-au bazat pe
informatiile existente la acea data privind cantitatile de echipamente puse pe piata, precum si
pe prezumtia ca acestea vor fi utilizate cat durata medie de viata indicata de producator.
In ulimii 2 ani, situatia a evoluat foarte mult, iar informatiile disponibile sunt semnificativ mai
precise decat in 2004. Aplicarea directivei in statele membre a condus la infiintarea a peste 30
de organizatii colective non-profit, grupate in WEEE Forum, care acopera cea mai mare parte a
statelor membre. Tinand cont de experienta acestora, precum si de conditiile din Romania, se
poate face o evaluare mult mai buna a cantitatii de colectabile de DEEE.
Din statisitica prezentata in planul de implementare, precum si informatiile furnizate de industrie
(CECED Romania) s-a estimat urmatoarea cantitate de EEE, din categoria1, puse pe piata la
nivel national in 2002, 2003, 2004, 2005.
Tabel 5-4 Numar de echipamente din categoria 1 puse pe piata

Produs
74
2005
2004
2003
2002
11 Decembrie 2006
Frigidere si congelatoare
450000
530000
672000
357000
Masini de spalat
420000
405000
535000
296000
Cuptoare
325000
265000
358000
200000
Hote
160000
152000
200000
120000
4000
3400
3000
2000
1359000
1355400
1768000
975000
Masini de spalat vase

Total
Evaluarea se bazeaza pe datele privind productia, importul si exportul de echipamente electrice si electronice din
Planul de Implementare al Directivei 2002/96/CE, precum si pe datele privind piata de electrocasnice furnizate de
CECED Romania
Tabel 5-5 Masa medie a echipamentelor puse pe piata (kg)

Echipament
kg
Frigidere
62
Masini de spalat rufe 50

Cuptoare
35
Hote
20
Masini de spalat vase 50

Evaluarea se bazeaza pe datetele din Planul de Implementare al Directivei 2002/96/CE, precum si pe datele privind
masa medie a electrocasnicelor furnizate de CECED Romania
Tabel 5-6 Masa totala a echipamentelor din categoria 1 puse pe piata in Romania (kg)
Produs
2005
2004
2003
2002
Frigidere si congelatoare 27900.000
32860000
41664000
22134000
Masini de spalat
21000000
20250000
26750000
14800000
Cuptoare
11375000
9275000
12530000
7000000
3200000
3040000
4000000
2400000
200000
170000
150000
100000
63675000
65595000
85096003
46434000
2.89
2.98
3.87
2.11
Hote
Masini de spalat vase
Total
kg/locuitor si an
Pentru a determina cantitatea colectabila de DEEE din categoria 1, se poate considera o durata
medie de utilizare a acestor echipamente de 15 ani. Aceasta a fost stabilita tinand cont de
evaluarea efectuata de CECED (Bruxelles) la nivel european, pentru mai multe marci de
electrocasnice mari, din care a rezultat ca durata medie de utilizare, in statele membre UE, a
echipamentelor din acesta categorie este de 13 ani. Este rezonabil, poate chiar optimist sa se
presupuna ca aceasta durata este doar cu 2 ani mai mare in Romania.
75
11 Decembrie 2006

Acest lucru inseamna ca echipamentele puse pe piata in 1991 vor fi colectate in 2006, cele
puse pe piata in 1992 in 2007, etc. Daca se are in vedere eficienta celor mai performante
sisteme de gestionare a DEEE din Europa, apartinand membrilor WEEE Forum, cantitatea
colectabila este de 58% din cantitatea de DEEE estimata a fi generata (conform datelor WEEE
Forum).
Cantitatea de echipamente pusa pe piata intre 1991 si 2001 a fost calculata prin extrapolarea
datelor din anul de maxim (2003), luand in considerare o crestere anuala a pietei de 7 % din
1991 pana in 2003.
Tabel 5-7 Cantitatea de echipamente din categoria 1 puse pe piata (kg/locuitor si an)
An
2003
2002
2001
2000
1999
1998
1997
1996
1995
1994
1993
1992
1991
Cantitate
pusa pe
piata
3.87
3.62
3.38
3.16
2.95
2.76
2.58
2.41
2.25
2.11
1.97
1.84
1.72
Tabel 5-8 Cantitatea colectabila de DEEE din categoria 1 in cazul in care sistemul din Romania
ar avea eficienta celor mai bune sisteme europene
An
Cantitatea colectabila pentru deseurile din categoria 1 daca sistemul de

colectare ar avea eficienta celor mai performante sisteme existente in
statele membre (Kg/locuitor pe an)
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
1
1.07
1.14
1.22
1.31
1.4
1.5
1.6
1.71
1.83
1.96
Conform structurii DEEE a membrilor WEEE Forum, deseurile din categoria 1 au o pondere de
46% din total. Pe baza acestor date s-a estimat cantitatea totala de DEEE ce se va genera
incepand cu 2006 precum si cantitatea colectabila, tinand cont rata de colectare de 58% din
cantitatea generata a celor mai eficiente sisteme.
Tabel 5-09 Cantitatea de DEEE generate in Romania
An
Cantitatea totala
de DEEE
generate
2016
7.35
2015
6.87
2014
6.42
2013
6
2012
5.61
2011
5.24
2010
4.9
2009
4.58
2008
4.28
2007
4
2006
3.74
Tabel 5-10 Cantitatea totala colectabila de DEEE

76
11 Decembrie 2006

An
2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007 2006
Cantitatea
colectabila de DEEE
daca sistemul de
colectare ar avea
eficienta celor mai
performante sisteme
existente in statele
membre
(Kg/locuitor/an)
4.26
3.98
3.72
3.48
3.25
3.04
2.84
2.65
2.48
2.32
2.17
n 2005, numrul locuitorilor din Regiunea 3 era de 3.355.408, 15.45% din populaia Romniei,
sau 1.118.469 familii. Numrul de echipamente electrice i electronice este luat din
recensmntul din 2005.
n Regiunea 3 nu va fi deloc uor s se conceap o reea de colectare a deeurilor din
echipamente electrice i electronice mai ales n zonele rurale i n oraele mici, datorit
costurilor investiiilor foarte ridicate i a ratei sczute de generare a deeurilor din echipamente
electrice i electronice n aceste zone.
Pe lng numrul mare de localiti, n Regiunea 3 se afl multe regiuni care au o densitate a
populaiei mai mic dect media naional (~ 90.9 locuitori/km2), mai ales n zonele montane. In
Anexa 4 se regsete o prezentare detaliat a densitii populaiei sub forma unei harti.
Tabel 5-11 Numrul de echipamente n Regiunea 3
Categorii
Numrul de echipamente/1000
locuitori conform Planului de
Implementare a Directivei
2002/96
Toate tipurile de radio i
380,9
alte echipamente audio
Televizoare
292
Frigidere
224
Maini de splat
158
Aspiratoare
105
Maini de cusut
79
Telefoane mobile
205
Tabel 5-12 Durata de funcionare a echipamentelor
Categorii
Frigider, congelator
Main de splat
Alte aparate electrice
Aspirator
Televizor
Calculator, monitor, tastatur
77
Numr total
1.278.255
979.660
751.520
530.090
352.275
265.045
687.775
Durata medie de
funcionare (ani)
15
10
10
8
6
5
11 Decembrie 2006

Cantitatea de deeuri din echipamentele electrice i electronice ce poate fi colectat, estimat
pe baza procentului de populaie care deine astfel de echipamente electrice i electronice este
de 30 kg/locuitor (maxim conform estimrilor) i o medie de utilizare de 8 ani (indicat de
productori), este de 3.75 kg/locuitor pe an. n realitate, lund n considerare situaia
economic, geografic i demografic aceste condiii ideale nu sunt ntrunite; este de
asemenea imposibil atingerea unei rate de colectare de 100%. n plus fa de cele
menionate mai sus, din cauza situaiei economice, deeurile din echipamente electrice i
electronice depesc perioada medie de ntrebuinare specificat de productor. Din acest
motiv potenialul actual de colectare a deeurilor din echipamente electrice i electronice este
cu mult mai scazut de 3.75 kg kg/locuitori pe an.
Dac rezultatul diferitelor sondaje desfurate de-a lungul ultimilor ani sunt extrapolate la
ntreaga cantitate de echipamente electrice i electronice vndute n 2003, cantitatea ce va
putea fi colectat va fi de 2.5 kg/locuitori pe an, inclusiv deeurile din echipamente
electrice i electronice adunate de la companii.
5.2.3. Planul de Implementare

Lund n considerare datele menionate mai sus, ca o consecin, este evident c
atingerea intei de colectare selectiv a deeurilor din echipamente electrice i electronice din
gospodrii de cel puin 4 kg/locuitori este imposibil n aceast etap, n consecin, n Planul
de Implementare a Directivei 2002/96, s-a agreat asumarea unei inte anuale privind colectarea
deeurilor din echipamente electrice i electronice de 2 kg/locuitor pe an n 2006, 3 kg/locuitor
pe an n 2007 i 4 kg/locuitor pe an ncepnd cu anul 2008.
anual
Tabel 5-13 Cantitate de deeuri din echipamente electrice i electronice generat

Date limit pentru inte
An de referin
Numr populaie din
Regiunea 3
Colectare anual, la nivel
regional, a deeurilor din
electronice (t/an)
31.12.2006
2 kg/locuitor pe
an
2006
3.302.825
31.12.2007
3 kg/locuitor pe
an
2007
3.283.409
31.12.2008
4 kg/locuitor pe
an
2008
3.264.108
6.606
9850
13.056
Costul de dezasamblare variaz ntre 175 i 350 /t, n funcie de categoria de deeuri din
echipamente electrice i electronice care se dezasambleaz i a condiiilor impuse pe piaa
materiilor prime secundare.
5.2.4. Organizarea punctelor de colectare

In anul 2002 S.C. Arctic S.A a organizat un program de campanii promotionale pentru
colectarea frigiderelor uzate, platind 1 milion lei (aprox 25 Euro) la vanzarea unui frigider nou,
atunci cand cumparatorul returneaza un frigider vechi.
n prezent, primele activiti de implementare a punctelor de colectare sunt iniiate de
companiile private de salubritate.
n Regiunea 3 au fost organizate 2 puncte de colectare n oraele cu o populaie mai mare de
100 000 de locuitori i 15 puncte de colectare in cele 14 orae cu populaie cuprins ntre
20 000 i 100 000 de locuitori. In cele 7 judete s-au stabilit un numar de 11 amplasamente,
realizandu-se astfel o retea bine distribuita in zonele cu densitate a populatiei mai ridicata.
78
11 Decembrie 2006

In conformitate cu legislatia nationala in vigoare companiile producatoare si importatoare sunt
rspunztoare de colectarea deeurilor de echipamente electrice i electronice.
Punctele de colectare vor fi echipate cu containere cu capacitatea cuprins ntre 240 l, 1, 1 m
i 4 m.
Este necesar o instalaie de dezasamblare cu o capacitate de cel puin 6-9.000 t/an pentru a
atinge intele pn la data de 31.12.2007, iar pentru a atinge tinta din 2008 va fi necesara o
capacitate totala de dezasamblare de aproximativ 13 100 t/an
n prezent, primele activiti de implementare a punctelor de colectare sunt iniiate de
companiile private de salubritate.
Obligatii ale participantilor la procesul de gestionare a DEEE
Persoanele fizice si juridice au obligatia de a nu arunca deseurile de echipamente electrice si
electronice alaturi de deseurile menajere si de a le preda distribuitorilor in cazul achizitionarii
unui produs de acelasi tip (schimb 1 la 1) sau de a preda DEEE catre punctele de colectare
organizate de autoritatile locale (conform prevederilor HG 448/2005, art. 5 alin. 2) si alin. 6))
Autoritatile locale au obligatia de efectua colectarea DEEE din gospodarii (cf. HG 448/2005 art.
5 alin. 1)) si de a organiza si opera punctele municipale de colectare a deseurilor de
echipamente electrice si electronice (cf. OUG 61/2006, punctul 35, litera f)). Spatiile in care
aceste deseuri vor fi colectate vor fi parte a unui punct de colectare pentru mai multe categorii
de deseuri provenind din gospodariile populatiei si care nu pot fi gestionate ca deseuri menajere
(ex.: mobila, anvelope, ulei uzat, etc.). Conform prevederilor HG 448/2005, art. 5, alin. 3), in
Regiunea 3 vor trebui infiintate cel putin 21 de puncte de colectare din care:
7 puncte de colectare in municipiile resedinta de judet (Pitesti, Calarasi, Targoviste, Giurgiu,
Slobozia, Ploiesti, Alexandria).
14 puncte de colectare in orase cu peste 20 000 de locuitori are vor trebui infiintate pana la
31 decembrie 2006
Preluarea DEEE colectate la punctele municipale precum si valorificarea lor trebuie asigurata
de catre producatori, conform prevederilor art. 5 alin. 12 al HG 448/2005. Rata de valorificare a
DEEE colectate va fi, conform art. 7 al HG 448/2005, de :
50% din tinta prevazuta la art. 7 alin. 2 al Directivei 2002/96/CE pentru DEEE colectate in
2006;
2006;
2008.
Producatorii pot sa isi indeplineasca obligatiile individual sau prin transferarea responsabilitatii
catre organizatii colective, autorizate conform OM 1225/2005.
Producatorii au responsabilitatea finantarii operatiunilor de preluare de la punctele de colectare,
tratare si de valorificare a DEEE provenite din gospodariile populatiei conform obligatiilor
prevazute de art. 8 alin. 1 al HG 448/2005. Aceste responsabilitati se aplica:
proportinal cu cota de piata, pentru echipamentele puse pe piata pana la 1 ianuarie 2007asa zisele '' deseuri istorice'' (conform prevederilor art. 8 alin. 5 al HG 448/2005);
numai pentru propriile echipamente puse pe piata dupa aceasta data ( cf. prevederilor art. 8
alin. 5 al HG 448/2005)
Producatorii care nu participa la un sistem colectiv, vor trebui sa depuna, incepand cu 1
ianuarie 2007, o garantie care sa poata asigura reciclarea echipamentelor pe care le-au pus pe
piata dupa aceasta data, in cazul in care isi inceteaza activitatea (faliment, lichidare,etc.).
Organizatiile colective sunt responsabile de preluarea DEEE, proportional cu raspunderea
producatorilor afiliati, de la punctele de colectare infiintate de autoritati. In functie de posibilitatile
de reciclare, se vor desfasura urmatorele operatiuni:
79
11 Decembrie 2006

transport direct catre reciclatorii din Romania (posibil in special pentru electrocasnicele mari,
in situatia in care sunt bine separate la punctul de colectare);
transport catre un centru de sortare si stocare temporara unde DEEE vor fi sortate pe
categorii de echipamente in functie de posibilitatile de reciclare. Deseurile care se pot recicla in
Romania vor fi transportate catre reciclatori; cele care vor trebui exportate pentru reciclare vor fi
stocate temporar pana cand vor exista cantitati suficiente care sa justifice operatiunea de
export.
export pentru reciclare.
In cazul DEEE altele decat cele provenind de la gospodariile particulare, costurile de gestionare
vor fi suportate de catre:
detinatori, pentru echipamentele puse pe piata pana la 1 ianuarie 2007 (cf. art 9 alin. 2) lit.
b) al HG 448/2005);
producatori, pentru DEEE colectate in urma inlocuirii echipamentelor vechi cu echipamente
noi (cf. art 9 alin. 2) lit. b) al HG 448/2005) sau pentru echipamentele puse pe piata dupa 1
ianuarie 2007. Exista si posibilitatea ca producatorii si utilizatorii altii decat gospodariile
particulare sa incheie acorduri care sa stabileasca alte metode de finantare (cf. art 9 alin. 3) al
HG 448/2005).
In conformitate cu legislatia nationala in vigoare companiile producatoare si importatoare sunt
rspunztoare de colectarea deeurilor de echipamente electrice i electronice.
Exist sau vor fi organizate puncte de colectare n toate cele 7 judete. In functie de numrul
populaiei din jude suprafata betonat variaz ntre 200 i 2 000 m. Punctele de colectare vor
fi echipate cu containere cu capacitatea cuprins ntre 240 l, 1, 1 m i 4 m.
Este necesar o instalaie de dezasamblare cu o capacitate de cel puin 6-9.000 t/an pentru a
atinge intele pn la data de 31.12.2007, iar pentru a atinge tinta din 2008 va fi necesara o
capacitate totala de dezasamblare de aproximativ 13 100 t/an.
80
11 Decembrie 2006

Vehicule scoase din uz
5.3.1. Legislaie
Legislaia naional se bazeaz pe transpunerea Directivei UE 2000/53.
Tabel 5- 14 Legislaie
Legislaie UE
Directiva nr. 2000/53/EC privind
vehiculele scoase din uz (VSU)
Legislaie Romnesc
Hotarre de Guvern nr. 2406/2004 privind
gestionarea vehiculelor scoase din uz
(Monitorul Oficial nr. 32 din data
11.01.2005.
Numrul de vehicule n Regiunea 3

Intrucat Regiunea 3 nu detine date oficiale referitoare la numarul de masini inregistrate, o
estimare grosiera prin raportare la structura de populatie a zonei comparativ cu totalul populatiei
din Romania si prin raportarea la alti factori ce tin de dezvoltarea economica a regiunii, au
condus la o estimare a parcului auto intre 400.000 si 500.000 de masini de categoria M1.
inte privind valorificarea i reciclarea
Tabel 5-15 inte privind colectarea i tratarea vehiculelor scoase din uz

16.1.2. Verificarea punctelor de colectare necesare pentru
fiecare jude. (n prezent, sunt prevzute 3 puncte de colectare
pentru Bucureti i 1 punct de colectare pentru Ilfov)
16.1.3. Extinderea refolosirii i reciclrii materialelor mainilor
scoase din uz i valorificarea energetic a acelor materiale
care nu pot fi reciclate.
16.1.4. Valorificarea a cel puin 75% din mainile produse
nainte de 1980
16.1.5. Valorificarea a cel puin 85% din mainile produse
dup 1979
16.1.6. Refolosirea i reciclarea a cel puin 70% din mainile
produse nainte de 1980
16.1.7. Refolosirea i reciclarea a cel puin 80% din mainile
construite dup 01.01. 1980
16.1.8.Refolosirea i valorificarea a cel puin 95% din
vehiculele scoase din uz
16.1.9. Refolosirea i reciclarea a cel puin 85% din vehiculele
scoase din uz
ncepnd
2006
cu
ncepnd cu
2007
ncepnd
2007.
ncepnd
2007.
ncepnd
2007.
ncepnd
2007
ncepnd
2015
ncepnd
2015
cu
cu
cu
cu
cu
cu
n Regiunea 3 Sud Muntenia, n anul 2003, au fost colectate 3451 vehicule scoase din uz i
au fost dezmembrate 2452. Gestionarea VSU se realizeaza numai de agenti economici
specializati si autorizati.
Tintele de valorificare si reciclare pot fi atinse numai prin instalaii bine mecanizate care
necesit investiii importante. Costul de dezmembrare a mainilor depinde direct de piaa
materialelor secundare i costurile de eliminare a componentelor periculoase.
Producatorii si importatorii de vehicule vor asigura fie individual, fie prin contracte cu terte parti,
cate un punct de colectare in fiecare judet al Regiunii 3 si cate un punct de colectare in fiecare
oras cu peste 100.000 de locuitori, conform prevederilor legale. Avnd n vedere c berlinele
necesit un spaiu de depozitare de cel puin 8-10m/main, sunt necesare spaii mari pentru
depozitarea provizorie a vehiculelor scoase din uz.
81
11 Decembrie 2006

In Regiunea 3 exista capacitati suficiente de reciclare a deseurilor de metale, precum si
capacitati de valorificare energetica prin co-incinerare a deseurilor de cauciuc, plastic si textile,
totusi pentru atingerea tintelor stabilite de legislatia in vigoare pentru viitor centrele de colectare
si dezmembrare trebuie sa fie dotate adecvat.
Deeuri din construcii i demolri
5.4.1. Legislaie i inte

Legislatia aplicabila in acest moment deseurilor din constructii si demolari este cea referitoare la
gestionarea deseurilor in general incluzand si deseurile periculoase atunci cand este cazul; nu
exista pana in prezent o legislatie specifica numai pentru aceasta categorie de deseuri. In
prezent se deruleaza in cadrul Ministerului Transporturilor, Locuintelor si Turismului un proiect
PHARE pentru elaborarea unui Ghid de bune practici in constructii care sa contina si parte de
gestionare a deseurilor din constructii si demolari.
Prevederi legislative
Legea 426/2001 de aprobare a OUG 78/200 privind regimul deeurilor prevede:

(1)deeurile depuse n depozite temporare sau deeurile de la demolarea ori reabilitarea
construciilor sunt tratate i transportate de deintorii de deeuri, de cei care execut lucrrile
de construcie sau de demolare ori de o alt persoan, pe baza unui contract.

(2) primria indic amplasamentul pentru eliminarea deeurilor precizate la alin. (1),
modalitatea de eliminare i ruta de transport pn la acesta.

(3) productorii i deintorii de deeuri au obligaia s asigure valorificarea sau
eliminarea deeurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deeurilor proprii unor uniti
autorizate, n vederea valorificrii sau eliminrii acestora; livrarea i primirea deeurilor de
producie, deeurilor menajere, deeurilor de construcie i de la demolri i deeurilor
periculoase, n vederea eliminrii lor, trebuie s se efectueze numai pe baz de contract.
Legea nr. 101/2006 privind organizarea serviciului de salubrizare a localitilor care va abroga
incepand cu anul 2007 martie, OG 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a
localitatilor, introduce ca activitate n cadrul serviciul de salubrizare al localitatilor (serviciu public
local de gospodrie comunal, organizat, coordonat, reglementat, condus, monitorizat i
controlat de autoritile administraiei publice locale) si activitatea de colectare, transport i
depozitare a deeurilor rezultate din activiti de construcii i demolri ca activitate separata
de precolectarea, colectarea i transportul deeurilor municipale, inclusiv ale deeurilor toxice
periculoase din deeurile menajere.
82
11 Decembrie 2006

Tabel 5-16 inte privind colectarea, tratarea si eliminarea deseurilor din C& D
13.1.1. Tratarea deeurilor contaminate din construcii i ncepnd cu 2007,
demolri pentru a putea fi valorificate (material) sau/i continuu
eliminarea final n siguran
13.1.2. Minimizarea cantitatii depozitate de deseuri ncepnd cu 2007,
continuu
provenite din constructii si demolari prin:
Construirea unor instalatii de sortare pentru toate tipurile de
deseuri reciclabile din C&D.
Reutilizarea si reciclarea deseurilor provenite din constructii
si demolari, in cazul in care nu sunt contaminate
Valorificarea energetica a deseurilor provenite din constructii
si demolari, in cazul in care nu sunt contaminate
13.1.3. Depozitarea in depozite corespunzatoare a ncepnd cu 2007

deseurilor C&D contaminate si a celor ce nu pot fi
valorificate.
Construirea unui depozit de deseuri inerte provenite din
constructii si demolari (pentru deseurile ce nu pot fi valorificate)
si de deseuri periculoase pentru zona centru-vest a Regiunii 3.
5.4.2. Situaia actual

In general datele referitoare la cantitatile de deseuri din constructii si demolari sunt incerte
aceasta se datoreaza in mare parte faptului ca au multe puncte de lucru raspandite peste tot in
tara si nu au o evidenta stricta centralizata. Pe de alta parte, deseurile de C&D sunt eliminate la
depozitele municipale vechi fara cantarire, si nu de putine ori sunt aruncate pe locuri virane.
In anul 2003, in Regiunea 3 si in special in judetul Arges au avut loc demolari masive in sectorul
industrial, fapt ce justifica o cantitate de deseuri de C&D de aproape 4 ori mai mare decat in
anul precedent.
Tabel 5- 17 Generare specific de deeuri din construcii i demolri
PRINCIPALELE
TIPURI DE
DEEURI
Deeuri din
construcii i
demolri din
care
Deeuri inerte
Deeuri mixte
CODURI
DE
DEEURI
17
17
17
1999
(TONE)
2000
(TONE)
2001
(TONE)
2002
(TONE)
2003
(TONE)
54606
51737
47235
45169
208763
1350
53256
1450
50287
1382
45853
900
44269
153831
54931
Totusi chiar si acesta cantitate declarata pentru anul 2003 ar putea fi subestimata, luand in
considerare ritmul constructiilor din ultimii ani si tinand cont de date statistice din alte state si din
statele membre.
Deeurile generate n mediul rural sunt estimate a nsuma 10% din cantitatea de deeuri
generate n mediul urban.
Datorita lipsei unor date de incredere in ceea ce priveste cantitatea de deseuri C&D generata,
s-a facut o estimare a acestora pornind de la datele statistice din Uniunea Europeana. Astfel s-a
considerat ca deseurile C&D din Regiune ar reprezenta aproximativ 15% din cantitatea de astfel
de deseuri produsa in Europa Centrala. Cantitatea de deseuri generata in Regiunea 3 este
estimata a fi de 273.200 tone an (aproximativ 136.000 mc) in zonele urbane si 39.789 tone/an
(aproximativ 20.000 mc) in zonele rurale. Totalul estimat pentru Regiunea 3 ar fi de aproximativ
313.000 tone/an. Aceasta cantitate este in concordanta cu capacitatea de transport a 28-30 de
camioane la 3 transporturi pe zi cu vehicule de aproximativ 10 t/transport.
n acest moment, n Regiunea 3, nu exist capacitate de depozitare pentru deeurile din
construcii i demolri. Ele sunt inca eliminate pe depozitele orasenesti vechi.
83
11 Decembrie 2006
Tabel 5-18 Generare specific de deeuri din construcii i demolri

Generare de deeuri din construcii i demolri
Deeuri din
( estimarea consultantului)
construcii
i demolri
(Kg/inh.year)
(estimare
Locuitori
Total
ARPM)
Zon
Total t/an Zon
n
zon
t/an
Kg/loc.an urban
generate rural
urban
generate
2001 13,74
200
1365974
20
2002 13,39
200
1365974
20
2003 62
200
1365974
273 200
20
39.789
Capacitatea necesar pentru urmtorii 20 ani este de aproximativ 3.5 milioane m fr
activitile de reciclare. Aceast capacitate poate fi micorat dac deeurile rezultate n urma
construciei de drumuri sunt reciclate n ntregime, ceea ce reprezint aproximativ 30% din
cantitatea total generat. Materialele excavate pot fi reciclate dac nu const n pmnt
vegetal poluat. Amestecul de pmnt, argil i pietri nu poate fi folosit n construcia de
drumuri, din cauza coninutului de substan organic. Acest amestec trebuie eliminat. Acesta
nsumeaz ali 30%. Restul de deeuri sunt deeuri din construcii i demolri din construcia de
cldiri.
O reciclare eficient necesit o reciclare la surs. n sistemele avansate de gestionare a
deeurilor, acest aspect este reglat prin intermediul taxei de depozitare care este pn la 10 ori
mai mare pentru deeurile mixte dect pentru cele separate.
Unele cifre trebuie s ilustreze costul colectrii i eliminrii deeurilor raportat la valoarea tolala
de investitie pentru o nou cldire, modificare i renovare:
Tabel 5-19 Costuri privind colectarea i eliminarea deeurilor
Cantitate de
%
Costul privind
deeuri /m
colectarea i
din volumul
eliminarea deeurilor
cldirii
raportat la valoarea de
investitie
m/m din
%
volum
Cldire nou
0,01-0,05
0,5-0,8
-Lucrri de infrastructur
25-33
-Lucrri de finisaj
67-75
Renovare i modificare
0,1-0,5
1,2-1,9
Dintr-o cldire de mrime medie cu un volum de 1 000 m, poate rezulta o cantitate de deeuri
de 10-50 m sau un cost de colectare i eliminare de 3 000 -4 000 (arie de 200 m, cost de
construcie de 2 000 /m).
Compoziia deeurilor din construcii i demolri depinde de lucrrile de construcii, dac este
vorba despre construcia unei cldiri noi sau renovarea/modificarea unei construcii mai vechi.
Din lucrrile de renovare/modificare rezult mai multe deeuri dect din lucrrile de construcie
a unei cldiri noi.
84
11 Decembrie 2006

Tabel 5-20 Compoziia deeurilor din construcii
Lucrri de infrastructur
volum 10.700 m
%
Deeuri minerale
81,4
Lemn
12,4
Metale
0,4
Hrtie i carton
0,7
Plastic
0,4
Sticl
Altele
4,5
Modificare
volum 1.700m
%
40,3
13,6
4
4,3
5,2
1,3
31,3
Nu s-a efectuat pana acum un studiu referitor la compozitia deseurilor din constructii si demolari
pentru Regiunea 3; totusi din datele si experienta statelor membre reiese ca in compozitia
deseurilor din lucrarile de infrastructura intra peste 80% minerale, in jur de 13% lemn, pana in
4% metale (la constructiile civile), restul fiind alte materiale ca de exemplu: plastic, sticla,
carton, etc.
Din partea minerala, necontaminata se poate recicla betonul in proportie de peste 90%. In cazul
constructiilor de caramida, aceasta ar putea fi refolosita in constructii, insa costurile legate de
timp si plata fortei de munca fac aceasta refolosire din ce in ce mai putin uzitata.
In prezent datorita inexistentei depozitelor speciale pentru deseuri inerte, deseurile din
constructii din demolari sunt depozitate pe actualele depozite vechi, neconforme, dar care sunt
inca in functiune.
Prin autorizatia de constructie eliberata pentru constructii noi si extinderi sau demolari,
Autoritatea de Protectia Mediului solicita proprietarului si constructorului de obiectiv sa
minimizeze cantitatile de deseuri prin reciclare, reutilizare acolo unde este posibil, si sa
transporte si depoziteze deseurile la depozitele in functiune.
De multe ori, de la lucrarile de renovare efectuate de populatie apar deseuri care fie sunt
depozitate salbatic pe terenuri virane, fie sunt amestecate cu deseurile menajere. Acest
fenomen este cu atat mai frecvent cu cat ritmul constructiilor a crescut in ultimii ani. Societatile
de salubritate trebuie constientizate, responsabilizate si co-interesate in vederea punerii la
dispozitia populatiei la cerere si contra cost a containerelor pentru colectarea deseurilor C&D.
Un depozit de deeuri sau un punct de colectare poate primi mici cantiti de deeuri (200-300
l/transport) aduse de persoane fizice, deeuri ce vor fi separate la punctul de
colectare/depozitul de reciclare.
Pe perioada de familiarizare cu acest sistem de colectare, depozitarea cantitilor mici de
deeuri ar trebui s fie gratuit. Mai trziu, dup ce sistemul este acceptat, ar putea fi introdus
o tax rezonabil.
Cantitile mai mari de deeuri trebuie transportate direct la depozitul de deeuri i se va
percepe o tax pentru tratarea i eliminarea deeurilor.
Introducerea unui sistem de colectare a deeurilor din construcii i demolri trebuie s fie
pregtit prin organizarea de informri ale publicului, dispoziii clare i taxe i control prin
aplicarea de sanciuni.
Ca un prim pas, consiliile judeene trebuie s pregteasc un paragraf adiional n contractele
lor n ceea ce privete reparaia drumurilor, construcia de drumuri, construcia de cldiri noi
precum i lucrrile de renovare i modificare, ceea ce va reglementa managementul deeurilor
din constructii si demolari. n defalcarea costurilor in ofertele de licitatie ar trebui s existe o
poziie care va indica calculul costurilor privind colectarea i eliminarea deeurilor.
85
11 Decembrie 2006
Agenia pentru Protecia Mediului, atunci cnd emite un acord pentru pornirea unei afaceri n
domeniul construciilor, ar trebui s cear o confirmare privind luarea la cunotin a
reglementrilor n ceea ce privete colectarea i eliminarea deeurilor precum i amenzile
impuse de nerespectarea acestor reglementri.
n Regiunea 3, o anumit cantitate de deeuri sortate din demolri i construcii sau materiale
excavate pot fi folosite ca materiale de cptuire a straturilor depozitelor de deeuri sau pentru
drumurile din perimetrul depozitelor. Aceasta va duce la o cooperare ntre depozitele de
deeuri, companiile de construcii i Consiliul Judeean.
Marile companii de constructii si demolari ar trebui sa investeasca in realizarea unor capacitati
de reciclare a deseurilor C&D si chiar a unor depozite de deseuri inerte, fiind constiente ca
odata cu constructia depozitelor municipale conforme, deseurile din C&D nu vor mai fi
acceptate pe aceste depozite.
Figura: Concasor materiale de constructii

Investiia pentru tratarea deeurilor din constructii si demolari include i sortarea i mrunirea
acestora. Investiia se estimeaz a se ridica la 3-4 milioane inclusiv instalaii de transport,
platform de beton pentru instalaiile tehnice i un concasor cu o capacitate de aproximativ 500
t/zi.
86
11 Decembrie 2006
Nmol provenit din epurarea apelor uzate
5.5.1. Legislaie i inte

Tabel 5- 21 Legislaie
Legislaie UE
Directiva nr.
86/278/EEC privind
protecia mediului, n
principal a solului,
atunci cnd nmolul
provenit din epurarea
apelor uzate este
folosit n agricultur
Legislaie romneasc
Ordin Comun al Ministerului Mediului i Gospodririi
Apelor i Ministerului Agriculturii, Pdurilor i
Dezvoltrii Rurale nr. 344/708/ 2004 privind aprobarea
normelor tehnice pentru protecia mediului, n principal
a solului, atunci cnd nmolul provenit din epurarea
apelor uzate este folosit n agricultur (monitorul
Oficial nr.959 din data de 19.10.2004).
Tabel 5- 22 inte
inte
15.1.1.Prevenirea depozitrii ilegale.
ncepnd
2007
15.1.2. Prevenirea deversrii nmolului n apele de ncepnd
suprafa.
2007
15.1.3. Utilizarea, pe cat de mult posibil, a namolului ncepnd
necontaminat ca si fertilizator in agricultura,
2007
cu
15.1.4. Deshidratarea si pre-tratarea in vederea co-incinerarii ncepnd

in cuptoare de ciment sau in incineratoare.
2007
cu
cu
cu
5.5.2. Tendintele de generare si valorificare a namolului

Din datele existente se observa ca in Regiunea 3 intre 1999 si 2003 cantitatea de namol
provenita de la statiile de epurare a apelor uzate orasenesti a scazut semnificativ. Aceasta
tendinta s-a datorat pe de o parte faptului ca unele statii de epurare nu au mai functionat in
parametrii proiectati datorita lipsei de retehnologizare, pe de alta parte datorita faptului ca unele
sectoare economice au fost inchise precum si faptului ca retelele de canalizare fiind vechi pe
unele tronsoane fisurate sau sparte exista pierderi pe trasee de pana la 15%.
Tabel 5-23. Generare si valorificare namol de la statii de epurare
Principalele
Coduri
1999
2000
2001
2002
tipuri de
de
(tone) (tone) (tone)
(tone)
deeuri
deeuri
Namol de la
19 08 05
35907 39052 18177
12759
staiile de
epurare
orasenesti din
care:
Cantitate
19 08 05
400
400
400
400
valorificat
Cantitate
19 08 05
35507 38651 17777
12359
depozitat
87
2003
(tone)
10063
984
9078
11 Decembrie 2006
Tabel 5-24 Generarea specific de nmol

ANUL 2003
NMOL DE LA STAIILE DE
EPURARE (KG/LOC.AN)
Regiune
Arge
Clrai
Dmbovia
Giurgiu
Ialomia
Prahova
Teleorman
2.99
1.58
3.13
3.35
2.14
2.09
1.38
8.90
La statiile de epurare orasenesti nu ajunge numai apa uzata de la populatie ci au fost conectate
in trecut si agentii economici; unii dintre ei aveau statii de pre-epurare care actualmente la unele
intreprinderi nu mai functioneaza. Asadar numarul de echivalenti locuitori este mai mare decat
numarul populatiei conectate, acolo unde agentii economici descarca ape uzate neepurate.
Din datele obtinute de la fiecare judet in parte, de la statiile de epurare existente, pentru anul
2005 rezulta ca Regiunea 3 are pana intr-un milion de echivalenti locuitor. Datele cumulate de
la statiile de epurare pentru fiecare judet sunt prezentate in tabelul de mai jos.
Regiunea 3
[Eq/loc]
986 500
Arges
[Eq/loc]
264.000
Calarasi
[Eq/loc]
65.000
Dambovita
[Eq/loc]
240.000
Giurgiu*
[Eq/loc]
50.000
Ialomita
[Eq/loc]
39.000
Prahova
[Eq/loc]
280.000
Teleorman
[Eq/loc]
48.500
*Pentru judetul Giurgiu datele au fost estimate
Datele de mai sus, coroborate cu o medie de aproximativ 70 g de substanta uscata la 1 Eq.loc

conduc la o cantitate totala de namol de 25.200 tone de namol exprimat in substanta uscata
generata in anul 2005.
5.5.3. Opiuni privind refolosirea nmolului n agricultur i

valorificarea energetic a acestuia
Prima condiie n ceea ce privete utilizarea nmolului ca ngrmnt este aceea legata de
continutul de componente nocive (metale grele si compusi chimici ) astfel incat prezenta
acestora s nu afecteze solul ntr-o manier negativ.
n 3 ani, cantitatea de nmol care va fi folosit la ferme nu ar trebui s depeasc 5 t de
substan uscat pe hectar, dac probele de sol nu vor depi pragurile de:
Plumb
Cadmiu
Crom
Cupru
Nichel
Mercur
Zinc
prevazute in Ordinul Comun al Ministerului Mediului i Gospodririi Apelor i Ministerului
Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale nr. 344/708/ 2004 privind aprobarea normelor tehnice
pentru protecia mediului, n principal a solului, atunci cnd nmolul provenit din epurarea
apelor uzate este folosit n agricultur (monitorul Oficial nr.959 din data de 19.10.2004).
Acest lucru nseamn verificarea atat a nmolului, cat i a solului pe care va fi folosit, in
conformitate cu reglementarile in vigoare, prin analize si studii de specialitate.
88
11 Decembrie 2006

Nmolul provenit din epurarea apelor uzate are un coninut de ap de 97%. Prin centrifugare
sau presare coninutul de ap poate fi redus la 70-80%. Procesul de deshidratare este o precondiie pentru un transport econom i o posibil eliminare.
In cazul folosirii namolului uscat in agricultura, acesta necesit un nivel de uscare mai mare de
90% pentru a se asigura o depozitare in silozuri si faptul c nmolul nu va fermenta. In anumite
cazuri poate fi utilizat insa si namolul in stare lichida, caz in care trebuiesc utilizate utilaje
speciale de injectare in sol; aceasta se va face tot in urma unor studii de specialitate.
Pentru namolurile care nu corespund din punct de vedere calitativ utilizarii in agricultura,
datorita depasirii concentratiilor de substante nocive vor fi utilizate alte alternative cum ar fi coincinerarea in fabricile de ciment sau in viitor incinerarea in pat fluidizat. Aceste alternative
tehnice necesita o anumita valoare calorica si implicit un proces de uscare prealabila.
In cuptoarele de klinker ale fabricilor de ciment pe langa valoarea combustibila pe care o are,
namolul poate fi utilizat si ca materie secundara, datorita cenusii fine rezultate in procesul de
ardere.
Co-incinerarea necesit un sistem de aprindere si introducere in cuptor. Sistemele vechi in trei
trepte sau incineratoarele pentru deeuri sunt echipate cu grtare care permit ca un procent
mare de nmol s poat fi adugat lignitului.
Pentru a fi utilizat impreuna cu carbune pulbere, namolul trebuie mai intai uscat i apoi adugat
crbunelui mcinat din staiile de injecie a crbunelui pulbere. Dezavantajul acestui proces de
incinerare este generarea unei cantitati mai mari de praf ceea ce necesit intervale mai dese de
curare a boilerului.
Incinerarea n pat fluidizat necesit att pre-tratare ct i uscare pentru c particulele din nmol
trebuie distribuite egal n camera de incinerare. Rezultatele incinerrii n pat fluidizat sunt
diferite. Numai cteva tipuri de combustibili solizi permit o configurare stabil a patului fluidizat.
Ca n toate procesele de incinerare, valoarea caloric a combustibilului trebuie s fie de minim
6000Kj/kg.
Capacitatea de incinerare a unui arztor pe pat fluidizat variaz ntre 2 i 8 t /or de TS (Total
solide). Componentele principale sunt:
Deshidratarea mecanic a nmolului,
Uscarea termal a nmolului din staiile de epurare,
Arztor pe pat fluidizat,
Recuperarea cldurii de la un generator pe aburi,
Decantor electrostatic I,
Scruber uscat,
Decantor electrostatic,
Scruber pentru gazelle de emisie,

si o turbin de cogenerare, cu schimbtoare de cldur ctre un sistem de nclzire comun.
Instalaia trebuie s fie proiectat n aa fel nct n timpul exploatrii n condiii normale,
nmolul de la staiile de epurare arde fr aprindere adiional.
In Regiunea 3, in functie de capacitatea calorica a namolului rezultat de la statiile de epurare
din proximitatea fabricilor de ciment se poate utiliza ca alternativa de eliminare a namolului ce
nu corespunde utilizarii in agricultura, co-incinerarea in cuptoarele de clinker de la cele doua
fabrici de ciment existente in Regiune, Carpatcement Fieni si Holcim Campulung.
89
11 Decembrie 2006
6. Evaluarea alternativelor tehnice potentiale privind

gestionarea deseurilor municipale nepericuloase
Prezentarea alternativelor tehnice potentiale
Autoritatile locale si investitorii nu trebuie sa se rezume doar la alternativele tehnologice
prezentate mai jos. Acestea au fost alese din motive practice, avand in vedere posibilitatile
financiare ale populatiei la acest moment, planificarea investitiilor ce au deja alocate fonduri si
experienta indelungata, existenta si in statele membre. Technologiile prezentate au fost
experimentate in tarile membre si imbunatatite de-a lungul anilor. Nivelul tehnic poate fi foarte
diferit chiar pentru acelasi tip de tratare.
Colectarea deseurilor
In diferite documente de planificare a investitiilor existente pentru Regiunea 3 Sud Muntenia
elaborate pentru masuri ISPA, pentru sistemele integrate de gestionare a deseurilor din
regiune, sunt precizate urmatoarele tehnici de colectare a deseurilor menajere:
Colectare din poarta in poarta. Aceasta optiune propune colectarea deseurilor din locuinte
individuale si apartamente. Sistemul se bazeaza fie pe saci de colectare, fie pe recipiente de
colectare. Beneficiile acestui sistem includ: (i) confortul locatarilor; (ii) dorinta locuitorilor de a-si
asuma raspunderea depozitarii adecvate a deseurilor inainte de colectarea acestora. Principalul
dezavantaj este ca necesita costuri mai mari decat sistemele bazate pe europubele.
Europubele de 80, 120 sau 240 litri in vecinatatea locuintelor. Acesta optiune presupune
folosirea pubelelor cu roti pentru colectarea deseurilor. Beneficiile acestei optiuni sunt: (i) uzare
mica a containerelor; (ii) manevrare inadecvata a pubelelor; (iii) confort imbunatatit pentru
locuitori.
Containere cu roti de 1100 de litri. Acest sistem permite stocarea unui volum mai mare de
deseuri. Utilizarea acestui sistem este des intalnita in Europa de Est si este preferat de multi
operatori privati. Beneficiile includ rezistenta containerelor si un confort relativ pentru locuitori.
Aceste containere sunt mai greu de manevrat in comparatie cu europubelele.
Mini-autogunoiere in apropierea apartamentelor. In acest sistem, mini-autogunoierele sunt
golite in vehiculele de colectare, permitand stocarea unor volume mari de deseuri.
Mini-autogunoiere pentru transfer. In acest sistem, minibsculantele sunt incarcate in
vehiculele de colectare. Acest sistem este folosit indeosebi in Europa de Est. Sistemul nu
favorizeaza eficienta si calitatea serviciilor.
Colectarea cu vehicule cu remorca. Tractoarele cu remorca sunt o optiune practica pentru
zonele rurale. Sistemul are avantajul accesului pe strazi nepavate, intretinere si reparatii usoare
a vehiculelor. Sistemul este mai costiditor decat colectarea cu ajutorul carutelor trase cai.
Colectarea selectiva a deseurilor reciclabile (inclusiv deseuri de ambalaje) se poate realiza
individual, prin puncte sau centre de colectare. Colectarea individuala se poate realiza fie in
amestec, fie pe tip de material, cu exceptia hartiei si cartonului. Analizand situatia actuala din
Regiunea 3, un astfel de sistem de colectare selectiva individuala ar necesita un efort
investitional mult prea mare in perioada 2007-2011, cand sunt necesare investitii si pentru
atingerea altor tinte, depasindu-se astfel pragul de suportabilitate al populatiei. Sistemul de
colectare selectiva propus este de ceea o combinatie de colectare la punct fix si colectare
individuala, fiind necesare studii de fezabilitate.
Hartia si cartonul, din cazul tintelor foarte ridicate de reciclare si a cerintelor de calitate impuse
de reciclatori va fi colectata separat.
Modul de colectare a deseurilor va fi stabilit prin studiile de fezabilitate pentru fiecare judet din
componenta regiunii pentru a determina solutia optima.
90
11 Decembrie 2006
Statii de transfer
Staiile de transfer sunt spatii de depozitare provizorie, special desemnate n care deeurile
sunt colectate i transferate apoi in alte vehicule, micornd astfel costul de transport i
reducnd necesitatea de a construi multe depozite, ceea ce ar fi foarte costisitor. n general,
staiile de transfer sunt construite pentru distante de peste 60 km i volumele anuale de deeuri
de peste 10.000 tone. Pentru a fi justificate din punct de vedere economic, staiile de transfer ar
trebui s genereze economii de transport mai mari dect costurile de operare.
n plus, staiile de transfer pot servi ca puncte de colectare pentru anumite fluxuri de deseuri:
deseuri de ambalaje, deeuri verzi, deeuri voluminoase, DEEE, deeuri periculoase din
gospodrii etc.
In Regiunea 3 vor fi instalate statii de transfer in special dupa inchiderea depozitelor ilegale de
deseuri atat din mediul urban cat si in cel rural in 2009.
In momentul de fata sunt deja prevazute a se realiza urmatoarele statii de transfer, planificarea
investitiilor fiind in diferite faze:
- Judetul Arges 3 statii de transfer prevazute in aplicatia ISPA: Campulung, Curtea de
Arges, Costesti si alte trei propuse prin PRGD: Domnesti, Rucar, Topoloveni
-
Judetul Calarasi 1 statie de transfer in Calarasi investitie privata
- Judetul Dambovita sunt propuse a se realiza 3 statii de transfer care insa nu sunt incluse
in masura ISPA si ca urmare nu au finantare alocata fiind propuse a se realiza cu fonduri locale.
Considerand insa ca la nivelul judetului Dambovita sunt prevazute a se realiza 2 depozite
conforme, la Titu si Aninoasa cele 3 statii de transfer propuse nu reprezinta o prioritate si pot
conduce la cresterea costurilor.
-
Judetul Ialomita 4 statii de transfer localizate in Urziceni, Tandarei, Balaciu si Fetesti
- Judetul Giurgiu numarul statiilor de transfer urmeaza a fi decis de consultanii implicati in

realizarea Master Plan-ului care la momentul elaborarii acestui plan nu era inca finalizat
- Judetul Prahova exista o statie de transfer la Busteni iar alte 9 sunt propuse a se realiza in
viitor
- Judetul Teleorman data fiind locatia centrala a noului depozit propus de masura ISPA a se
amplasa la Mavrodin nu sunt necesare statii de transfer
Sortarea deseurilor de ambalaje in vederea reciclarii
Scopul unei instalatii de sortare este separarea din amestecuri de deseuri municipale si din
comert a fractiilor valorificabile material. Principalele materiale sortate sunt: hartia, plasticul,
sticla, lemnul si metalele. Instalatiile de sortare a deseurilor de ambalaje colectate in amestec
(plastic, sticla, metale) sunt instalatii mai complexe din punct de vedere constructiv decat
instalatiile de sortare a hartiei.
In urma procesului de sortare rezulta:

deseuri care sunt valorificate material - 60 %;

deseuri care sunt valorificate energetic - 15 %;

o parte din resturile de sortare, materialele deranjante si cele cu continut de
poluanti, care trebuie eliminate - 25 %.
91
11 Decembrie 2006
In Regiunea 3 sunt prevazute deja investitii pentru 3 statii de sortare de dimensiuni mari:
jud. Dambovita capacitate de 5 000 tone pe an
jud Teleorman capacitate de 10 000 tone pe an
judetul Arges capacitate de 150 000 tone pe an
si de dimensiuni mici
- judetul Calarasi - capacitate de 1 000 tone pe an
Alternative tehnice de tratare a deseurilor biodegradabile
Compostarea centralizat
Deeurile biodegradabile sunt compostate cu obiectivul returnrii deeului n cadrul ciclului de
producie vegetal ca fertilizant sau ameliorator de sol. Varietatea tehnicilor de compostare este
foarte mare, iar compostarea poate fi efectuat n grdini private sau n staii centralizate foarte
tehnologizate. Controlul procesului de compostare se bazeaz pe omogenizarea i
amestecarea deeurilor urmat de aerare i adeseori de irigare. Acest lucru conduce la
obinerea unui material stabilizat de culoare nchis, bogat n substane humice i fertilizani.
Soluiile centralizate sunt exemplificate prin compostarea cu pre sczut fr aerare forat i
prin cea mai avansat tehnologic, cu aerare forat i controlul temperaturii. Staiile de
compostare centralizat sunt capabile de tratarea a mai mult de 100.000 tone pe an de deeuri
biodegradabile, dar dimensiunea tipic a unei staii de compostare este de 10.000 pn la
30.000 tone pe an. Deeurile biodegradabile trebuie separate nainte de compostare: numai
deeuri alimentare, din grdini, fragmente de lemn i, ntr-o anumit msur hrtie, sunt
convenabile pentru producerea unui compost de calitare bun.
Compostarea aeroba a deseurilor biodegradabile se face in instalatii sofisticate instalatii de
compostare-, in celule inchise cu colectare si filtrare a gazelor degajate si implicit a mirosurilor
neplacute.
Staiile de compostare includ unele / toate unitile tehnice urmtoare: deschiderea pungilor,
separatoare magnetice sau/i balistice, grtare (site), toctoare, echipament de amestecare i
omogenizare, echipament de ntoarcere, sisteme de irigare, sisteme de aerare, sisteme de
uscare, filtre biologice, epuratoare de gaz, sisteme de control i direcionare.
Procesul de compostare apare n momentul n care deeurile biodegradabile sunt stivuite cu o
structur ce permite difuzia oxigenului i cu un coninut de substan uscat ce favorizeaz
creterea microbian. Temperatura biomasei crete datorit activitii microbiene i
proprietilor izolatoare a materialului stivuit.Temperatura atinge, de cele mai multe ori, 65-75oC
n cteva zile i apoi descrete ncet. Aceast temperatur nalt ajut la eliminarea
elementelor patogene i a seminelor de buruieni.
92
11 Decembrie 2006

Avantaje i dezavantaje
Avantaje
Tehnologie simpl, durabil i ieftin (cu excepia compostrii n container);
Aproximativ 40-50% din mas (greutate) este recuperat pentru dezvoltarea plantelor;
Recuperare maxim a fertilizanilor cerut de sistemele agricole de intrare mic (adic P, K,
Mg i microfertilizani). Efect de amendare al compostului;
Producerea de substane humice, microorganisme benefice i azot care se eliberareaz
ncet, necesare n cazul gradinritului de peisaj i a horticulturii;
Elimin seminele i agenii patogeni din deeu;
Posibiliti bune de control a procesului (cu excepia celor mai multe instalaii fr aerare
forat);
Poate fi realizat un mediu bun de lucru (de exemplu cabin presurizat echipat cu filtre).
Dezavantaje
Necesit o foarte buna separare la surs a deeurilor municipale biodegradabile, inclusiv
informarea continu a generatorilor de deeuri;
Trebuie dezvoltat i ntreinut o pia a compostului;
Emisii periodice a componentelor mirositoare, n special cnd se trateaz deeuri
municipale biodegradabile;
O pierdere de 20-40% a azotului, ca amoniu, pierdere de 40-60% a carbonului ca dioxid de
carbon;
Poteniale probleme legate de vectori de propagare (pescrui, obolani, mute) cnd se
trateaz deeuri municipale biodegradabile;
Este necesar personal instruit cnd se trateaz deeuri municipale biodegradabile.
Compostarea locala
Compostarea aeroba: Se poate face in modul cel mai simplu, fara costuri importante, la scara
mica in curtea proprie, cat mai departe de zona locuita (asa numitul back-yard composting). In
acest caz vor fi compostate in special deseurile verzi din gradina, livada si deseuri
biodegradabile din bucatarie (coji de cartofi, frunze de varza, resturi de fructe si legume, etc.). In
cazul curtilor mari (>5000 mp) se poate face compost din deseurile mentionate mai sus la care
se poate adauga si dejectii solide de la animale (cai, vaci, oi, pasari, etc.). In toate cazurile vor fi
evitate carnea, oasele, care emana un miros fetid si in plus atrag sobolani si alte rozatoare.
In figura de mai jos sunt prezentate cateva amenajari foarte simple ce pot fi utilizate pentru
obtinerea compostului in curtea proprie.
Nu se recomanda compostarea deseurilor verzi impreuna cu cele de la animale in cazul curtilor

mici si foarte mici, datorita mirosurilor neplacute.
Pe acelasi principiu deseurile verzi (frunze, craci) provenite din parcuri mari sau din gradini
botanice pot fi compostate chiar pe locatia respectiva, in una doua boxe deschise, situate intr-o
parte mai ferita de accesul publicului.
93
11 Decembrie 2006
Compostul astfel obtinut are o calitate superioara si costuri foarte mici.

O compostare aeroba simpla si cu costuri relativ mici se poate face langa depozitul de deseuri,
in camp deschis. Se obtine o calitate slaba a materialului organic stabilizat, precum si emisii
importante de gaze cu efect de sera, dar se pot atinge tintele de reducere a deseurilor
biodegradabile. Compostul de slaba calitate provenit din compostarea deseurilor colectate in
amestec va putea fi utilizat doar pe depozit pentru nivelarea straturilor sau la inchiderea unor
depozite. Nu poate fi utilizat in agricultura datorita impurificarii cu plastice, cioburi de sticla,
ceramica, etc.
Sistem de aerare
Utilaj special pentru umezire si intoarcere a compostului
Din procesul de compostare rezulta compostul, produs ce contribuie la imbunatatirea structurii

solului. Locuitorii din zona rurala pot fi incurajati sa-si composteze deseurile organice proprii
local. Deoarece in aceasta zona majoritatea deseurilor produse sunt de natura organica,
compostarea locala este cea mai recomandata optiune dovedita si de succesul proiectului
finantat de Banca Mondiala implementat in 10 comune din judetul Calarasi.
Principale optiuni tehnice de compostare in mediul rural sunt compostarea in gramada sau
compostarea in container aceasta din urma fiind solutia aleasa de masura ISPA Teleorman.
Fermentare anaerob
Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile ce va ajunge la depozitul de deseuri se poate
face insa si prin fermentare anaeroba, in tancuri inchise cu producere de biogaz.
Tehnologia implicata in acest caz este insa mai sofisticata, necesita o calificare inalta a
personalului de operare si intretinere, o anumita calitate si compozitie specifice a deseurilor
utilizate, dar si costuri mai mari decat o compostare aeroba de nivel tehnic ridicat. In plus la
capacitati mici costurile de investitie sunt de doua sau chiar de peste trei ori mai mari decat la
capacitati mari; astfel o capacitate de 5000 tone/an poate avea un cost de investitie cuprins
94
11 Decembrie 2006

intre 450-950 Euro/tona, iar o capacitate de peste 50.000 tone/an poate ajunge la un cost de
investitie de 180-250 Euro/tona.
In toate cazurile trebuie avuta in vedere o foarte buna dimensionare si in functie de compozitia
materiei prime disponibile, dar si in functie de fluxul de aprovizionare cu materia prima
necesara.
Fermentarea anaerob este metoda de tratare biologic care poate fi folosit pentru a recupera
att elementele fertilizante ct i energia coninut n deeurile municipale biodegradabile. In
plus, reziduurile solide generate n timpul procesului sunt stabilizate. Procesul genereaz gaze
cu un coninut mare de metan (55-70%), o fracie lichid cu un coninut mare de fertilizani (nu
n toate cazurile) i o fracie fibroas.
Deeurile pot fi separate n fracii lichide i fibroase nainte de fermentare, fracia lichid fiind
ndreptat ctre un filtru anaerobic cu o perioad de retenie mai scurt dect cea necesar
pentru tratarea deeului brut. Separarea poate fi executat dup fermentarea deeurilor brute
astfel nct fracia fibroas s poat fi recuperat pentru folosire, de exemplu ca un ameliorator
de sol. Fracia fibroas tinde s fie mic n volum, dar bogat n fosfor, care este o resurs
valoroas i insuficient la nivel global.
Fermentarea separat, metoda uscat
In fermentarea separat, metoda uscat, deeurile organice sunt mai nti mrunite ntr-un
toctor pentru a reduce dimensiunile particulelor. Deeul este apoi sitat i amestecat cu ap
nainte de a fi ntrodus n tancurile de fermentare (continut de substan uscat de 35%).
Procesul de fermentare este condus la o temperatur de 25-55oC rezultnd n producerea de
biogaz i biomas. Gazul este purificat i folosit la un motor cu gaz. Biomasa este deshidratat
i, deci, separat n 40% ap i 60% fibre i reziduuri (avnd 60% substan uscat). Fracia de
refuz este eliminat, de exemplu trimis la depozitare. Apa uzat care se produce n timpul
procesului este reciclat n tancul de amestec nainte de tancul de fermentare.
Fermentarea separat, metoda umed
In fermentarea separat, metoda umed, deeurile organice sunt ncrcate ntr-un tanc unde
sunt transformate ntr-o past (12% substan uscat). Pasta este mai nti suspus unui
proces de igienizare (70oC, pH 10) nainte de a fi deshidratat. Pasta deshidratat este apoi
hidrolizat la 40oC nainte de a fi deshidratat din nou.
Lichidul rezultat n treapta secundar de deshidratate este direcionat ctre un filtru biologic
unde are loc fermentarea, rezultnd biogaz i ap uzat. Aceast ap este reutilizat pentru
formarea pastei sau poate fi utilizat, de exemplu, ca fertilizant lichid. Fracia fibroas din
treapta secundar de deshidratare este separat n compost i fracii de refuz care vor fi
eliminate, de exemplu, la depozit. Compostul necesit, de obicei, o procesare ulterioar, nainte
de a fi vndut. Biogazul este purificat i utilizat ntr-un motor, rezultnd electricitate, cldur i
gaze de ardere. O parte din cldur poate fi utilizat pentru asigurarea unei temperaturi stabile
proceselor de hidrolizare i de filtrare biologic.
In acest proces, o ton de deeu menajer va genera 160 kg de biogaz (150Nm3), 340 kg de
lichid, 300 kg de compost i 200 kg de reziduuri (inclusiv 100 kg deeu inert). Potrivit analizelor,
10-30% din coninutul n fertilizani (N-tot, P-tot i K-tot) rmne n compost.
Co-fermentarea, metoda umed
In co-fermentare, metoda umed, deeul organic este mrunit i sitat nainte de tratare. Deeul
mrunit este apoi amestecat fie cu nmol de la staia de epurare, fie cu gunoi de grajd de la
ferme, la un raport de 1:3-4. Biomasa amestecat este supus nti unui proces de igienizare
(70oC) nainte de a trece la faza de fermentare, care este efectuat la o temperatur de 3555oC. Procesul generaz biogaz i o biomas lichid, ce este stocat nainte de a fi folosit ca
un fertilizant lichid pentru sol. Biogazul este purificat i utilizat ntr-un motor rezultnd
95
11 Decembrie 2006

electricitate, cldur i gaze de ardere. O parte din cldur se poate utiliza pentru asigurarea
unei temperaturi stabile proceselor de igienizare i de fermentare.
O ton de deeu menajer va genera 160 kg de biogaz (150Nm3), 640 kg de fertilizant lichid, 0
kg de compost i 200 kg de reziduuri (inclusiv 100 kg deeu inert). Potrivit analizelor, 70-90%
din coninutul n fertilizani (N-tot, P-tot i K-tot) rmne n fertilizantul lichid. Astfel este posibil a
se realiza o foarte mare recuperare i utilizare a elementelor nutritive. Totui, trebuie subliniat
faptul c fertilizanii lichizi obinui din nmol de la staiile de epurare oreneti este mult mai
dificil de vndut dect fertilizantul lichid obinut din gunoiul de grajd.
Urmtoarele avantaje i dezavantaje sunt de luat n calcul pentru toate metodele de tratare
anaerobic.
Avantaje
Aproape 100% recuperare a elementelor nutritive din substana organic (azot, fosfor i
potasiu) dac materialul fermentat este nglobat imediat dup mprtiere pe terenul arabil;
Producerea unui fertilizant igienic, fr riscul rspndirii bolilor de plante sau animale. Dup
fermentare, azotul este mult mai accesibil plantelor;
Reducerea mirosurilor, cnd este mprtiat pe terenuri arabile n comparaie cu
mprtierea materialului nefermentat;
Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2, sub form de
electricitate i cldur
Inlocuirea fertilizanilor comerciali.
Dezavantaje
Necesit separarea deeurilor la surs;
Fracia fibroas necesit o compostare adiional dac se intenioneaz folosirea n
horticultur sau grdinrit;
Trebuie dezvoltat o pia a fertilizanilor lichizi nainte de stabilirea metodei de tratare, n
afar de cazul n care lichidul are un coninut foarte sczut de elemente nutritive i deci poate fi
evacuat n canalizarea public;
Emisiile de metan de la staie i metanul nears din gazele de ardere (1-4%) vor contribui
negativ la efectul de nclzire global.
Incinerare
Prin incinerare se reduce cantitatea de deeuri organice din deeurile municipale la aproximativ
5% din volumul iniial i se sterilizeaz componentele periculoase, genernd, n acelai timp,
energie termic care poate fi recuperat sub form de cldur (ap cald/abur), de electricitate
sau o combinaie a acestora. Procesul de incinerare conduce, de asemenea, la generarea de
produse reziduale, la fel ca i la generarea de reziduuri din procesul de curare a gazelor de
ardere, care trebuie depozitate la un depozit conform sau ntr-o min. In unele cazuri se
genereaz i ape uzate. Nu sunt recuperate elementele nutritive i substanele organice.
Avantaje:
Proces bine cunoscut, instalat n ntreaga lume, cu nalt disponibilitate i condiii stabile de
operare;
Se poate obine o recuperare energetic cu eficien nalt de pn la 85%, dac se
folosete cogenerarea de cldur i electricitate, sau numai cldur
Toate deeurile municipale solide, la fel ca i unele deeuri industriale, pot fi eliminate,
nesortate, prin folosirea acestui proces;
Volumul deeurilor se reduce la 5-10%, i se compune n special din zgur ce poate fi
reciclat ca material de umplutur n construcia de drumuri, dac se sorteaz i se spal;
96
11 Decembrie 2006

Zgura i celelalte materiale reziduale sunt sterile;
Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2 substituind arderea
combustibililor fosili.
Dezavantaje:
Investiii mari;
Sistem avansat de curare a gazelor de ardere;
Generarea de cenui zburtoare i a produselor de la curarea gazelor de ardere, care
trebuie eliminate prin depozitare la un depozit conform (cantiti de aproximativ 2-5% din
greutatea deeului de intrare);
Generarea NOx i a altor gaze i particule.
Piroliza i gazeificarea
Piroliza
Piroliza este o metod termic de pre-tratare, care poate fi aplicat pentru a transforma deeul
organic ntr-un gaz mediu calorific, n lichid i o fracie carbonizat intind la separarea sau
legarea compuilor chimici pentru a reduce emisiile i levigatul din mediu. Piroliza poate fi o
metod de tratare propriu zis, dar, de cele mai multe ori, este urmat de o treapt de
combustie i, n unele cazuri, de extracia de ulei pirolitic.
Deeurile sunt ncrcate ntr-un siloz n care o macara amestec materialul de intrare i mut
acest material ntr-un toctor i de aici ntr-un alt siloz. Deeul amestecat este introdus apoi ntro camer etan printr-un alimentator cu plnie, urub sau piston. Deeul mrunit grosier ntr
ntr-un reactor, n mod normal un tambur rotativ nclzit extern funcionnd la presiunea
atmosferic. In absena oxigenului, deeurile sunt uscate i apoi transformate la 500-700oC prin
conversie termo-chimic, de exemplu distilare distructiv, cracare termic i condensaie, n
hidrocarburi (gaz i uleiuri/gudroane) i reziduu solid (produse carbonizate/cocs pirolitic) ce
conin carbon, cenu, sticl i metale ne-oxidate.
Dac temperatura procesului este de 500oC sau mai mic, procesul se numete uneori
termoliz. Timpul de retenie al deeurilor n reactor este tipic de 0,5-1 or. Produsul fierbinte cu
temperatura >300oC, gazul, este condus la o staie de boilere, unde coninutul energetic este
utilizat pentru producerea aburului sau a apei calde. Produsul brut, gazul, nu este adecvat
folosirii ntr-un motor cu ardere intern ,din cauza coninutului mare de gudroane din faza
gazoas, care va condensa n momentul n care gazul este rcit nainte de intrarea n motorul
cu ardere intern. Cracarea termic a gudroanelor din gaz, urmat de curarea gazului, poate
rezolva necesitile de purificare.
Gazeificarea
Gazeificarea este o metod de tratare termic, care poate fi aplicat pentru a transforma
deeurile organice ntr-un gaz mediu calorific, produse reciclabile i reziduuri. Gazeificarea
este, n mod normal, urmat de combustia gazelor produse, ntr-un furnal i n motoare cu
ardere intern sau n turbine simple de gaz dup o purificare corespunztoare a gazului produs.
Deeurile mrunite grosier, cteodat deeuri de la piroliz, intr ntr-un gazeificator, unde
materialele ce conin carbon reacioneaz cu un agent de gazeificare, care poate fi aer, O2, H2O
sub form de abur sau CO2. Procesul are loc la 800-1000oC (oxigenul insuflat n fluxul de
gazeificare poate atinge 1.400-2.000oC) depinznd de puterea calorific, i include un numr de
reacii chimice pentru a forma gazul combustibil cu urme de gudron. Cenua este, de cele mai
multe ori, vitrificat i separat ca reziduu solid.
Principala diferen dintre gazeificare i piroliz este c prin gazeificare carbonul fixat este, de
asemenea, gazeificat. Staiile de gazeificare pot fi proiectate ca un proces cu 1 sau 2 trepte.
Gazeificatorul nsui poate fi n contracurent sau nu, de tip cu pat fix sau fluidizat sau, pentru
staii mari, de tipul pat fluidizat cu barbotare sau circulare, funcionnd la presiunea atmosferic
97
11 Decembrie 2006

sau sub presiune, atunci cnd sunt combinate cu turbine de gaz. In unele cazuri, prima treapt
este o unitate de uscare, n alte cazuri, o unitate de piroliz. Att unitile de piroliz ct i cele
de gazeificare pot fi instalate n faa unui cazan ce funcioneaz cu crbune dintr-o uzin de
producere a energiei, lucru ce favorizeaz arderea combinat cu un foarte mare raport
energie/cldur.
Avantajele pirolizei
O mai bun reinere a metalelor grele n reziduurile carbonizate dect n cenua de la
arderea convenional (la 600oC, temperatura procesului, reinerea este dup cum urmeaz:
100% crom, 95% cupru, 92% plumb, 89% zinc, 87% nichel i 70% cadmiu);
Percolare sczut a metalelor grele la depozitarea fraciei solide;
Producerea unui gaz cu valoare calorific sczut de 8Mj/kg (10-12 MJ/Nm3) care poate fi
ars ntr-o camer compact de ardere cu un timp de retenie mic i emisii foarte sczute;
combustibililor fosili;
Cantitate mai mic de gaze de ardere dect n cazul incinerrii convenionale;
Acidul clorhidric poate fi reinut n sau distilat din reziduul solid;
Nu se formeaz dioxine sau furani;
Procesul este adecvat fraciilor dificile de deeuri;
Producerea de zgur i alte reziduuri sterile.
Dezavantajele pirolizei
Deeurile trebuie mrunite sau sortate nainte de intrarea n unitatea de piroliz pentru a
preveni blocarea sistemelor de alimentare i transport;
Uleiurile/gudroanele pirolitice conin compui toxici i carcinogeni, care, n mod normal, vor fi
descompui n timpul procesului;
Reziduul solid conine aproximativ 20-30% din puterea calorific a combustibilului primar
(deeurile solide municipale), care, totui, poate fi utilizat ntr-o urmtoare zon de ardere
(unitate de incinerare/gazeificare);
Cost relativ ridicat;
Alimentarea cu combustibil de rezerv este necesar cel puin n timpul pornirii.
Avantajele gazeificrii
Grad nalt de recuperare i folosire bun a deeurilor ca resurs energetic (se poate obine
o recuperare energetic de pn la 85%, dac se cogeneraz electricitate i cldur sau numai
cldur, este posibil un ctig energetic de 25-35%);
combustibililor fosili;
O mai bun reinere a metalelor grele n cenu n comparaie cu alte procese de
combustie, n special pentru crom, cupru i nichel;
Percolare sczut a metalelor grele la depozitarea fraciei solide (vitrificate);
Producerea de zgur i alte reziduuri sterile;
Producerea unui gaz cu valoare calorific sczut de 5Mj/Nm3 (insuflare de aer) sau 10
MJ/Nm3 (insuflare de oxigen) care poate fi ars ntr-o camer compact de ardere cu un timp de
retenie mic i emisii foarte sczute (sau poate fi curat de particulele de gudron i utilizat ntrun motor cu combustie intern);
Cantitate mai mic de gaze de ardere dect n cazul incinerrii convenionale;
Sistemele de curare a gazelor de ardere pot reine praf, PAH, acid clorhidric, HF, SO2
etc., ceea ce conduse la emisii sczute;
Procesul este adecvat lemnului contaminat.
98
11 Decembrie 2006
Dezavantajele gazeificrii
Deeurile trebuie mrunite sau sortate nainte de intrarea n unitatea de gazeificare pentru
a preveni blocarea sistemelor de alimentare i transport;
Gazele conin urme de gudroane cu compui toxici i carcinogeni care pot contamina apa
de rcire, conducnd la necesitatea de recirculare a apei de splare sau de tratare a acesteia
ca deeu chimic;
Proces complicat de curare a gazului n cazul folosirii acestuia la un motor cu ardere
intern;
Arderea gazului produs genereaz NOx;
Reziduul solid poate conine carbon neprocesat n cenu;
Costuri mari;
Disponibile pe pia sunt numai puine uniti, care nu sunt prototip.
Tratarea mecano-biologica
Alaturi de incinerarea deseurilor, tratarea mecano-biologica reprezinta o tehnica importanta in
gestionarea deseurilor municipale.
Tratarea mecano-biologica (MBT Mechano-Biological Treatment) de asemenea poate avea
nivele tehnologice diferite; se poate aplica o sortare mecanica combinata cu una manuala sau
se pot introduce diferite sisteme si instalatii de sortare avansata de la sortarea sticlelor pe
culori, a sticlelor de plastic pe culori si pe tipuri de plastic: PVC, PPE, PET, etc, pana la sortarea
aluminiului, a feroaselor, neferoaselor, a plasticelor si compozitelor usoare, etc. Evident ca un
sistem cu o tehnologie avansata va creste costurile in mod semnificativ. Materialele
combustibile de la MBT si care nu au calitatea necesara reciclarii pot fi maruntite obtinandu-se
combustibil alternativ (RDF).
In instalatiile de tratare mecano-biologica sunt tratate deseurile municipale colectate in amestec
printr-o combinatie de procese mecanice si biologice. In procesul de tratare mecano-biologica
sunt separate mecanic deseurile valorificabile material si energetic, iar, in final, restul de deseuri
sunt inertizate biologic. Deseurile inertizate biologic, care reprezinta circa 40 % din cantitatea
totala introdusa in proces, sunt eliminate.
99
11 Decembrie 2006
Deseuri municipale
Receptie
Tratare mecanica
Fractie cu putere
calorifica ridicata
Tratare termica
Fractie organica
Tratare biologica
Fractie valorificabila
Valorficare materiala
Valorificare energetica
Produs de
fermentare aeroba
Tratare termica
Depozitare
Valorificare energetica
Figura 6-1 Schema simplificata a unei instalatii de tratare mecano-biologica

STABILAT uscat
O tehnologie relativ noua, moderna si care a fost deja implementata in cateva tari din Uniunea
Europeana (Germania, Italia, Franta, Marea Britanie, Spania) dar si in Canada si Statele Unite
este Tratarea mecano-biologica cu obtinerea de STABILAT uscat (Dry Stabilat), sau asa
numitul Herhof MBT. Prin aceasta tehnologie deseurile colectate in amestec sunt mai intai
uscate si apoi separate pentru valorificare prin reciclare si prin valorificare energetica a fractiei
combustibile.
Etapele principale ale procesului sunt urmatoarele: macinarea, introducerea intr-un cuptor
pentru uscare obtinandu-se un Stabilat mixt uscat (cu Max. 15% apa), apoi are loc separarea
densimetrica a fractiilor in fractii grele si fractii usoare, separarea metalelor feroase cu ajutorul
unei instalatii cu magnet, a metalelor neferoase pe baza principiului eddy, separarea fractiilor
combustibile care vor fi in final utilizate ca atare sau peletizate pentru a fi transportate mai usor.
In cele ce urmeaza sunt prezentate partile componente ale instalatiei si schema procesului
tehnologic:
Buncar colector
Macara complet automatizata pentru umplerea shredder-ului
Pre-taiere (shredder)
Boxe care sunt umplute si golite automat
Banda transportoare in incinta complet inchisa si utilaje
Proces de uscare a materialului inclusiv cel organic
cu umiditate sub 15% (System Herhof)
Sistem de ventilare pentru procesul de uscare cu
schimbatoare de caldura si turnuri de racire
100
11 Decembrie 2006

Separare cu utilizare de separatoare cu aer si air-tables
Magneti pentru separare metale feroase si separatoare cu
current eddy pentru separare metale neferoase
Maruntire finala la 40 mm
Peletizare pentru pelete usoare
Presa pentru incarcare in camioane (trucks)
Peletizarea prafului
Statie de tratare a apei din condens
Deseu
Evacuare aer
Uscare
Fractionare
Separa
STABILATT
Separare metale
Fractii
Schema procesului tehnologic pentru stabilizarea uscata Herhof Stabilat

Aceasta tehnologie are avantaje in ceea ce priveste maximizarea reciclarii. Chiar si acolo unde
se face colectare separata avansata de peste 60%, experienta a aratat ca prin aceasta
tehnologie tot mai pot fi selectate din amestec in jur de 17% materiale reciclabile. Materialele
reciclabile separate au o calitate mai buna decat materialele reciclabile separate prin tratarea
mecano-biologica obisnuita in care materialele sunt murdare. In plus prin aceasta tehnologie
pot fi separate si anumite deseuri periculoase din deseurile menajere, cum ar fi de exemplu
bateriile si acumulatorii pentru diverse echipamente electronice.
101
11 Decembrie 2006

Materialul organic stabilizat, avand putere calorica ridicata, poate fi utilizat ca si combustibil
alternativ, producand cantitati mai mici de bioxid de carbon (80%) comparativ cu combustibilii
fosili sau poate fi chimizat pentru obtinerea de metanol sau biodiesel.
Capacitatea optima de realizare si de operare a unei astfel de fabrici este cuprinsa intre 80.000
si 100.000 tone/an.
Depozitarea
Construirea, amplasarea si cerinele tehnice pentru construirea de depozite ecologice sunt
descrise tehnic de ctre Directiva privind depozitarea deseurilor. n esen, un depozit ecologic
este o locaie care asigura o protecie a mediului si a sntii adecvat pentru eliminarea
deeurilor municipale solide. Un depozit ecologic este echipat n mod caracteristic cu :
O zon intermediar;
Un drum bun i usor accesibil pentru camioane;
O cabina de paza pentru pstrarea evidenei i a controlului;
Un cntar;
Un mic laborator pentru controlul deeurilor;
Membrane de impermeabilizare (geomembrane si geotextil) pentru a asigura hidroizolarea
si preluarea sarcinilor mecanice;
Un sistem de monitorizare;
Staie de colectare i tratare a levigatului (apa uzat din depozitul de deeuri);
Celule speciale n care sunt depozitate deeurile (zilnic);
Eliminarea si captarea gazul metan generat (cteodat colectat pentru generarea de
electricitate).
Operaiile speciale desfurate la un depozit ecologic includ:
nregistrarea cantitilor de deeuri;
controlul strict privind deeurilor permise i nepermise;
acoperirea zilnic a deeurilor;
compactarea suprafeelor de acoperire;
asigurarea acoperirii i nchiderii;
controlul apei freatice;
monitorizarea regulat n timpul exploatrii i dup nchidere.
In Regiunea 3 Sud Muntenia sunt deja propuse a se executa cu fonduri ISPA patru depozite in
trei judete, doua in judetul Dambovita si cate unul in judetele Arges si Teleorman.
Pe langa variantele tehnologice prezentate mai sus pot fi implementate si alte variante
tehnologice care au fost experimentate cu succes in Statele Membre ale Uniunii Europene.
In toate cazurile trebuie avuta in vedere o dimensionare corecta a instalatiilor in raport cu
cantitatea de deseuri colectata si cautat un optim din punctul de vedere al efortului investitional
si de operare posibil, precum si din punctul de vedere al asigurarii pietei de desfacere a
materialelor rezultate.
102
11 Decembrie 2006
Analiza comparativa a alternativelor tehnice aplicabile

In tabelul de mai jos se prezinta analiza comparativa a principalelor tehnologii de tratare a
deseurilor biodegradabile municipale: compostare, fermentare anaeroba, incinerare, piroliza si
gazeificare.
Rezumat al
tehnologiilor de
tratare a
deeurilor
municipale
biodegradabile
Tehnologie cu
rezultate
dovedite,
folosire
Principiul de
baz
Metod biologic
Metod termic
Compostare
Fermentare
anaerob
Incinerare
Piroliz
Gazeificare
Da; foarte folosit
Da; folosit
Da; foarte folosit
Parial; puine
staii
Parial; puine staii
Degradare prin
aciunea
microorganismelor
anaerobice
Mediu pn la mare
Combustie
Conversie
termochimic
anaerob
Conversie
termochimic
Costul tratrii
Degradare prin
aciunea
microorganismelo
r aerobice
Mic pn la mare
Mediu pn la mare
Adecvare
Bun
Bun
Bun
Mediu pn la
mare
Medie
Deeuri
acceptate
Numai deeuri
separate la surs
din cauz c doar
substana i
nutrienii vor fi
recuperai pe ct
posibil puri
Numai deeuri
umede separate la
surs din cauz c
doar substana i
nutrienii vor fi
recuperai pe ct
posibil puri
Toate deeurile
deoarece tehnologia
de curare a
gazelor este bun
iar reziduurile solide
sunt minimizate prin
reducerea volumului
In particular
convenabil
pentru fraciile
de deeuri
contaminate,
bine definite
Accept deeu
menajer umed?
Accept deeu
menajer uscat?
Accept
deeuri din
grdini i
parcuri?
Accept
deeuri de la
hoteluri i
restaurante?
Accept hrtie
i carton?
Fracii de
deeuri
excluse
Da
Da
Da
Da
Da
Da
Posibil, dar n
mod normal nu
Da
Mare pn la
foarte mare
Depinde de
tehnolgie
Numai deeuri
uscate separate
dac nu este
combinat cu o
tehnologie de
curare mai bun
a gazelor de
ardere
Posibil, dar n mod
normal nu
Posibil
Da
Nu
Da
Da
Posibil
Da
Da
Da
Da
Posibil, dar n mod

normal nu
Mici cantiti de
hrtie
Metal, plastic,
sticl (staii fr o
tratare avansat:
nu se accept
deeuri de origine
animal)
Nu
Da
Da
Posibil
Metal, plastic,
sticl, deeuri din
grdini (staii fr o
tratare avansat: nu
se accept deeuri
de origine animal)
Nu exist
Deeu menajer
umed
Deeu menajer
umed
Mare
Sczut
Medie Mare
Sczut - bun
Medie - Mare
Medie
Mare
Sczut - bun
Medie - Mare
Medie - Mare
Mare
Bun
Medie
Medie
Medie Mare
Mediu - bun
Medie
Medie Mare
Medie Mare
Bun
Sczut bun
Mediu - bun
Bun
Bun
Bun
Disponibilitate
a datelor de
mediu
Solide
Aer
Ap
Controlul
mirosurior
Mediu de lucru
103
11 Decembrie 2006

Rezumat al
tehnologiilor de
tratare a
deeurilor
municipale
biodegradabile
Metod biologic
Recuperarea
energiei
Ciclul
carbonului (%
din greutate)
Recuperarea
fertilizanilor
(kg
fertilizant/tona
de deeu la
intrare)
Produse pentru
reciclare sau
recuperare, (%
din greutatea
deeurilor
introduse)
Reziduuri ctre
alt tehnic de
tratare a
deeurilor sau
pentru
depozitare (%
din greutatea
deeurilor
introduse)
Metod termic
Fermentare
anaerob
Incinerare
Piroliz
Gazeificare
Nu
Da;
3200 MJ/t de deeu
Da;
2700 MJ/t de deeu
Da;
La fel ca la
incinerare
50% n compost
50% n aer
75% n fibre/lichide
25% ca biogaz
1% n solide
99% n aer
Da;
Aproximativ
70% din
incinerare +
energia
coninut n
rodusul
secundar
20-30% n
solide
70-80% n aer
Da;
2,5-10 kg N
0,5-1 kg P
1-2 kg K
Da;
4,0-4,5 kg N
0,5-1 kg P
2,5-3 kg K
Nu
Nu
Nu
40-50% compost
30% fibre
50-65% fluide
15-25% cenu
(inclusiv zgur,
sticl)
30-50% produse
carbonizate
(inclusiv
cenu, zgur,
sticl)
3% metale
15-25% cenu
vitrificat (inclusiv
zgur, sticl)
3% metale
2-20% din sitare

(plastic, metal,
sticl, pietre)
2-20% din sitare

(plastic, metal,
sticl, pietre)
3% cenu
zburtoare (inclusiv
reziduuri de la
curarea gazelor)
2-3% reziduuri
de la curarea
gazelor
2% reziduuri de la
curarea gazelor
Compostare
2% n solide
98% n aer
Sursa: Managementul deseurilor biodegradabile municipale, Agentia Europeana de Mediu, ianuarie 2002
104
11 Decembrie 2006
7. Calculul capacitatilor necesare pentru gestionarea

deseurilor municipale
Propunere de sisteme de gestionare a deeurilor
Numrul sistemelor de gestionare i tratare a deeurilor municipale solide este limitat din cauza
considerentelor actuale de ordin tehnic i economic precum i din cauza intelor definte mai sus,
n Capitolul 3.
intele privesc colectarea separat a deeurilor din ambalaje i reducerea cantitii de deeuri
biodegradabile depuse la depozitele de deeuri. Opiunile viabile de tratare sunt limitate pentru
compostare i colectare selectiv, n prim faz, urmate apoi de TBM sau incinerare pentru
intele cele mai avansate de reducere a deeurilor biodegradabile.
Cele 3 scheme de gestionare sunt previzionate pentru anii 2008, 2010 i 2013:
1. Anul 2008 prezinta fluxurile de deseuri la care trebuie sa se recurga pentru compostare si
pentru colectarea selectiva sau sortarea fractiilor de deseuri din ambalaje la care trebuie sa se
ajunga pentru indeplinirea tintelor la
reciclarea deseurilor din ambalaje si
valorificarea deseurilor din ambalaje .
2. n 2010 intele privind deeurile din ambalaje i cele biodegradabile vor fi n vigoare, trebuind:
reciclata o cantitate de deeuri din ambalaje de 123 000t si
valorificata o cantitate de 140 000 i
redusa cantitatea depus de deeuri biodegradabile cu 87.000 t.
Pn n 2010, trebuie adaptate intelor colectarea selectiva, capacitile de sortare pentru
deeurile mixte i activitile de compostare.
3. n 2013 intele vor fi mrite la:
reciclarea 187.000 t de deeuri din ambalaje i
valorificarea a 210 000 t deseuri din ambalaje si
reducerea cantitii depuse de deeuri biodegradabile cu 304 000 t.
ncepnd cu 2013, din punct de vedere al intelor este nevoie de o cretere a colectrii
separate, a capacitilor de sortare i compostare fata de cele deja prevazute a se realiza prin
investitii planificate pana in anul 2010
105
11 Decembrie 2006
Sistemul de management al deseurilor propus la nivelul anului 2008

Cantitatea estimata de deseuri generate 2008 1 037 000 t
Cantitatea estimata de deseuri generate si colectate 1 013 598 t
Colectare selectiva pentru atingerea
tintelor: ~121.250 t
Deseuri verzi
~44.115 t/an din
parcuri, gradini si
piete din care se pot
composta 12 500
t/an
Separare,
omogenizare,
compostare
Rezulta 6 250 t
Utilizatorul final
Colectare in amestec :
903.251 t
Colectare selectiva
a deseurilor din
ambalaje
~ 125.000t/an
Sortare
Balotare
~ 20% reziduuri
25 000t/ an care se
depoziteaza
Reciclatori
~ 100 000 t/an ceea
conduce la
atingerea tintei
Transportat direct la depozitul

de deseuri
Cantitatea totala de deseuri

generate, colectate dar care nu
mai ajung la depozit
~ 121.250 t/an
~13% din total deseu generat
Fig. 7.1: Fluxurile de deseuri prognozate pentru anul 2008

In anul 2008 exista doar tinta privind reciclarea deseurilor din ambalaje in special pentru
cele din hartie, dar avand in vedere ca exista deja o capacitate disponibila de compostare la
nivelul regiunii de 12 500 t/an dupa cum urmeaza:
5000t/an in judetul Dambovita
7 500t/an in judetul Teleorman
se recomanda inceperea colectarii separate a deseurilor verzi din parcuri si gradini pentru a fi
mai usor de atins tinta din 2010.
In vederea atingerii tintelor referitoare la deseurile biodegradabile municipale se vor lua
urmatoarele masuri prioritare:
106
colectarea separata a deseurile verzi din parcuri, gradini, si piete in vederea

compostarii;
colectarea separata a deseurilor organice rezultate de la restaurante, cantine,

supermarketuri in vederea compostarii sau utilizarii ca hrana pentru animale;
promovarea compostarii individuale in gospodarii si/sau pe platforme in mediul rural.

11 Decembrie 2006

Colectarea selectiva a deseurilor biodegradabile in mediul urban.
Unele din metodele de reducere a deseurilor biodegradabile au acelasi mod de abordare ca si

valorificarea deseurilor de ambalaje. In statiile de sortare, nu doar deseurile de ambalaje se
sorteaza ci si cele care provin din alte surse. De aceea se considerea ca o modalitate de
reducere a biodegradabilului reducerea hartiei si cartonului si a continutului de lemn din
deseurile menajere si in cele asimilabile celor menajere. Aceasta metoda nu necesita capacitati
suplimentare de pre-colectare si transport fata de cele considerate pentru reciclarea sau
sortarea deseurilor.
Datorita programelor ISPA din judetele Damvovita si Teleorman care prevad amplasarea in
zonele rurale de containere pentru colectarea separata a deseurilor reciclabile, capacitatea de
precolectare, de transport si de sortare estimata a fost suplimentata corespunzator.
Pentru un program de investitii mai bine esalonat in timp se recomanda colectarea diferentiata a
fractiei de sticla si a celor de hartie si metal, astfel incat capacitatea de sortare necesara in
2008 sa nu depaseasca 70 000 tone. Se preconizeaza colectarea unei cantitati de 16 000 tone
de hartie + metal si impuritati de la populatie si a unei cantitati de 49 000 tone de hartie metal si
impuritati de la agentii economici, institutii, etc. Aceasta varianta nu este realizabila decat
insotita de programe de informare a publicului care sa puna clar in evidenta faptul ca se doreste
colectarea diferentiata doar a deseurilor de ambalaj si nu a deseurilor din materialul respectiv.

Intensificarea colectarii separate a deseurilor din ambalaje (inclusiv sortare) i a
deeurilor din grdini i parcuri si a biodegradabilelor din ambalaje si realizarea de
compost
Sistemul avansat de gestionare a deeurilor n 2010 include colectare separata urmata de
sortare i realizarea de compost din deeurile din grdini i parcuri si inclusiv partea
biodegradabila din deseurile din ambalaje.
Pentru a atinge intele privind deeurile biodegradabile in Regiunea 3 corespunzatoare
conditiilor stabilite de HG 349/ 2005, aplicata la nivelul regiunii, n 2010 trebuie redus
cantitatea de materiale organice depuse la depozite cu aproximativ 87.000 t/an din care sunt
scoase din fluxul de eliminare catre depozit o cantitate de deseuri din ambalaje (hartie & carton)
de 57 000 t iar diferenta de 30 000 t/an poate fi atinsa prin compostarea unei parti din
deseurile din parcuri, gradini si piete colectate separat care sunt cantitate de 45 000t.
Avand in vedere ca fata de anul 2008 in 2010 exista o capacitate aditionala de compostare de
100 000 tone realizata prin poiectul ISPA Arges, adica un total de 132 500 t la nivelul Regiunii 3
va putea fi compostata o cantitate de biodegradabil mai mare decat cea strict necesara pentru
atingerea tintei.
Aceasta ar implica fie o colectare separata a deseurilor biodegradabile ceea ce este destul de
dificil de obtinut de la populatie fie existenta unei statii de sortare a deseurilor colectate in
amestec pentru a obtine pe de o parte deseurile biodegradabile necesare statiilor de compost
iar pe de alta parte pentru a asigura atingerea tintelor la deseurile din ambalaje.
Pentru un program de investitii mai bine esalonat in timp se recomanda instalarea in anul 2010
pe langa statiile de sortare de 150 000 tone/an prevazuta in masura ISPA Arges, 10 000
tone/an ISPA Teleorman si 5 000 tone/an ISPA Dambovita a unei capacitati aditionale de
sortare de 15 000 tone/an ce se recomanda a fi distribuita intre 2 statii de sortare cu o
capacitate intre 7 -8 000 t/an .
107
11 Decembrie 2006
Prognoza deseu generat 2010 : ~1.038.000 t
Prognoza deseu colectat 1.014.000 t
Colectare selectiva deseuri verzi

~45.000 t
Colectare in amestec
~800.000 t/an
Colectare selectiva ambalaje

~ 169.000 t
Sortare/Balotare
~20% impuritati
33.800 t/an
Biodegradabil de la
sortare
88 500 t/an
Capacitate necesara statii de

sortare ~ 180.000 t
~20% deseuri din ambalaje
~50% deseuri biodegradable
Capacitatea existenta
de compostare
Cantitate reciclata
36 000 t de la statiile
de sortare +
~135 200 t/an fara
impuritati colectata
separat
132 500 t/an
Total reciclat =
171 200 t/an
Tinta reciclare =
169 000 t/an
~22.000 t/an
compost la
utilizatorul final
Tinta biod. =
87 000t/an
Total biod =
150 000 t/an
Ambalaje de
la sortare
36 000 t
Eliminarea la depozite ecologice =

44.250 compostare +
33.800 ambalaje +
620.000 deseuri mixte nesortate +
33.800 de la sortare =
731.000 t/an
Fig. 7.2: Schema gestionarii deseurilor in Regiunea 3 in 2010

108
11 Decembrie 2006
Colectare selectiva deseuri verzi

~ 46.000 t
Biodegradabil de la
sortare
115 000 t/an
Colectare in amestec
~781.000 t/an
Capacitate necesara statii de

sortare
~ 230.000 t
~20% deseuri din ambalaje
~50% deseuri biodegradable
Capacitatea existenta
de compostare
~23.000 t/an
compost la
utilizatorul final
304 000t/an
Total biod =
150 000 t/an
Sortare/Balotare
~20% impuritati
44.800 t/an
Ambalaje de
la sortare
46 000 t
Cantitate reciclata
46 000 t de la statiile
de sortare +
~179 200 t/an fara
impuritati colectata
separat
145 500 t/an
Tinta biod. =
Colectare selectiva ambalaje

~ 224.000 t
Total reciclat =
225 200 t/an
Tinta reciclat =
224 000 t/an
Eliminarea la depozite ecologice =
49.750 compostare+
44.800 ambalaje +
551.000 deseuri mixte nesortate +
69.000 de la sortare =
714.550 t/an
Fig. 7.3: Schema gestionarii deseurilor in 2013

Pentru reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile din fluxul de depozitare cu 304 000 in
2013 se au in vedere urmatoarele modalitati:
109
11 Decembrie 2006

o
reciclarea a circa 113 000 deseuri biodegradabile din ambalaje hartie,
carton si lemn
o
reciclarea ( recuperare, valorificare) a unei cantitati de aprox
43 000 tone de deseuri din hartie, carton altele decat ambalajele existente in
deseurile menajere si similare celor menajere
- compostarea a 100 000 tone in instalatia de compostare ce se realizeaza prin
proiectul ISPA Arges
- compostarea a 5 000 tone la Targoviste, 7 500 tone Teleorman, 22 000 tone
Calarasi si 8 500 Giurgiu.
Se constata cu toate acestea ca nu exista planificate in momentul de fata capacitati suficiente
pentru a atinge tinta de reducere a depozitarii deseurilor biodegradabile si ca este necesar a se
realiza fie capacitati aditionale de statii de compostare fie o instalatie de tratare mecano
biologica.
Avand in vedere specificul regiunii, cu populatie predominant rurala, si faptul ca o investitie intro statie TMB este mult mai costisitoare din punct de vedere financiar decat o statie de
compostare, recomandabil ar fi suplinirea capacitatii lipsa prin realizarea de statii aditionale de
compostare.
Proiecte privind gestionarea deseurilor
In perioda elaborarii PRGD au fost identificate proiectele referitoare la gestionarea deseurilor
existente la nivelul regiunii, care pot fi grupate in patru categorii:

Proiecte ISPA care sunt deja aprobate si urmeaza a se implementa in
perioada 2007 -2010 Arges, Dambovita si Teleorman

Proiecte PHARE CES care sunt deja aprobate si urmeaza a fi
implementate in perioada 2007-2008 6 proiecte;

Sisteme integrate de gestionare a deseurilor la nivel de judet care urmeaza
sa fie finantate prin fonduri structurale (judetele Giurgiu si Calarasi);

Alte tipuri de proiecte cu finantare privata sau publica locala.
Conform datelor prezentate in Capitolul 2 Situatia existenta, in prezent, doar 42 % din
populatia Regiunii 3 Sud (circa 1.428.000 locuitori) este deservita de servicii de salubritate.
Obiectivul privind colectarea deseurilor prevede ca in anul 2009 minim 90 % din populatia
mediului rural va fi deservita de servicii de salubritate.
In tabelul de mai jos se prezinta numarul populatiei nou deservite cu servicii de salubritate prin
proiectele identificate la nivelul regiunii si avand deja finantare asigurata la nivelul anului 2006.
Tabel 7-1 Populatie nou deservita de servicii de salubritate prin proiecte
Judet
Populatie
Populatie nou deservita prin proiecte
nedeservita in PHARE-CES ISPA
Altele(structurale)
prezent
Arges
354 145
24 330
307 523
Calarasi
230 331
13 400
Dambovita
299 163
299 163
Giurgiu
230 816
230 000
Ialomita
205 509
9 500
Prahova
321 056
22 500
Teleorman
330 713
330 713
Total Regiune
1.971. 733
69.700
937 399
Din analiza datelor rezulta urmatoarele:
In vederea atingerii obiectivului de colectare din anul 2009, trebuie sa fie
alocate si/sau accesate resurse de finantare pentru asigurarea colectarii pentru
circa 1. 500.000 locuitori din mediul rural;
110
11 Decembrie 2006

Intrucat sistemele integrate de gestionare a deseurilor pentru judetele Giurgiu
si Calarasi vor fi implementate dupa anul 2009, precum si parte din judetul Arges
trebuie sa fie identificata si implementata o solutie tranzitorie pentru colectarea
deseurilor de la circa 700.000 locuitori pana la punerea in functiune a acestor
sisteme.
Chiar daca punerea in functiune a celor doua sisteme integrate de gestiune a
deseurilor din Dambovita si Teleorman va duce la o rata de acoperire cu servicii
de salubritate in cele doua judete de 100% contribuind astfel la cresterea % in
mediul rural al intregii regiuni, trebuie sa se tina seama ca este o crestere
artificiala si ca gradul de acoperire cu servicii de salubritate va fi neuniform la
nivelul regiunii.
7.6.1. Colectarea selectiva a deseurilor municipale

Colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje
Pentru stabilirea populatiei care trebuie sa colecteze selectiv in vederea atingerii tintelor s-a
tinut seama de urmatoarele:

cantitatile totale necesare a fi valorificate/reciclate pentru atingerea tintelor,

distributia intre sectorul industrial/comercial si populatie a cantitatilor
generate din fiecare tip de materilal de ambalare (Tabelele 4.10 si 4.12);

obligatia legala a operatorilor economici (industrie, comert, insitutii) de a
asigura reciclarea/valorificarea intregii cantitati de deseuri de ambalaje generate
(art. 20 al HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de
ambalaje). In calcul s-a considerat ca pentru hartie si carton, plastic, sticla si
metale 95 % din cantitatea generata este predata in vederea reciclarii.

diferenta pana la cantitatea necesara pentru atingerea tintelor se va colecta
selectiv de la populatie;

colectarea deseurilor de hartie si carton de la populatie se va face separat
(individual, la puncte de colectare sau prin predare la centre de colectare) pentru
a asigura cerintele minime de calitate impuse de reciclatori. Datorita programelor
ISPA din judetele Arges, Dambovita si Teleorman care prevad amplasarea in
zonele rurale de containere pentru colectarea separata a deseurilor reciclabile,
capacitatea de precolectare, de transport si de sortare estimata a fost
suplimentata corespunzator.

restul materialelor reciclabile (plastic, sticla, metal) se colecteaza diferentiat,
existand posibilitatea la nivelul fiecarei comunitati locale de a stabili modalitatea
concreta de colectare (in saci, pubele sau puncte de colectare, pe tip de material
sau amestecate cu sortare ulterioara).
Determinarea ariei de acoperire cu colectare selectiva s-a realizat astfel:
pana in anul 2008:
o
pentru colectarea selectiva a hartiei si cartonului - numarul populatiei
a fost determinat in functie tintele de reciclare din planul de implementare;
o
pentru restul materialelor numarul populatie care trebuie sa
colecteze selectiv este stabilit ca valoare maxima a populatiei care asigura
indeplinirea tintelor pentru fiecare material, acesta a rezultat ca fiind plasticul;
dupa 2008 - intrucat cresterea anuala a obiectivului global este mai mare
decat cresterea tintelor minime pe material, se impune cresterea mai ridicata a
ariei de acoperire cu colectare selectiva, dupa cum urmeaza:
o
pentru colectarea selectiva a hartiei si cartonului - o crestere anuala
cu 15 % a populatiei care trebuie sa colecteze selectiv;
o
pentru restul materialelor - s-a urmarit uniformizarea treptata a
colectarii selective pentru toate tipurile de material (populatia care colecteaza
selectiv hartia sa participe la colectarea selectiva a tuturor celorlalte fractii).
111
11 Decembrie 2006

Din rezultatele proiectelor pilot de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje
desfasurate in Regiunea 3 in cursul anului 2006, rezulta o rata de recuperare relativ
scazuta a cantitatilor colectate. Rata de recuperare reprezinta raportul intre cantitatea
efectiv colectata in vederea reciclarii si cantitatea generata pe cap de locuitor. Din aceste
motive, pentru calculul populatiei reale care trebuie sa colecteze selectiv s-a considerat
ca pana in anul 2008 rata de recuperare de 0,6, pentru perioada 2009-2010 rata de
recuperare este 0,7, iar pentru perioada 2011-2013 este de 0,8.
In vederea atingerii tintelor de reciclare a deseurilor de ambalaje:
in anul 2008 - peste 43 % din populatia regiunii trebuie sa colecteze selectiv
deseurile de hartie si carton fie individual, fie prin puncte sau centre de
colectare.;
in anul 2011 circa 59 % din populatia regiunii trebuie sa colecteze selectiv
deseurile de hartie si carton fie individual, fie prin puncte sau centre de colectare.
in anul 2013 circa 70 % din populatia regiunii trebuie sa colecteze selectiv
deseurile de hartie si carton fie individual, fie prin puncte sau centre de colectare.
Colectarea selectiva a deseurilor biodegradabile
In vederea atingerii tintelor referitoare la deseurile biodegradabile municipale se vor lua
urmatoarele masuri prioritare:
colectarea separata a deseurile verzi din parcuri, gradini, si piete in vederea
compostarii;
colectarea separata a deseurilor organice rezultate de la restaurante,
cantine, supermarketuri in vederea compostarii sau utilizarii ca hrana pentru
animale;
promovarea compostarii individuale in gospodarii si/sau pe platforme in
mediul rural.
Odata cu realizarea statiilor de compostare prin sistemele integrate de gestionare a deseurilor,
la nivel de judete se va realiza si colectarea selectiva a deseurilor biodegradabile. Cantitatea de
deseuri biodegradabile ce urmeaza a fi colectata selectiv va fi stabilita prin studiile de
fezabilitate, in functie de capacitatile instalatiilor de compostare.
Tratare si valorificare
Tratarea si valorificarea deseurilor de ambalaje
Cunoscand populatia care trebuie sa colecteze selectiv in vederea atingerii tintelor privind
deseurile de ambalaje si tinand seama de obligatia legala a operatorilor economici (industrie,
comert, institutii) de a asigura reciclarea/valorificarea intregii cantitati de deseuri de ambalaje
generate a fost determinata cantitatea de deseuri de ambalaje ce urmeaza a fi colectata in
vederea reciclarii. S-a considerat ca pentru hartie si carton, plastic, sticla si metale 95 % din
cantitatea generata de industrie, comert si institutii este predata in vederea reciclarii, iar in ceea
ce priveste lemnul, se va recicla o cantitate care sa asigure atingerea tintelor, restul cantitatii
(20.000 40.000 t/an) fiind valorificata energetic.
Tabel 7-2 Cantitati de deseuri de ambalaje colectate selectiv de la populatie si industrie, comert
si institutii in vederea reciclarii
Cantitate (tone)
112
11 Decembrie 2006

2007
Hartie si
carton
Plastic
Sticla
Metale
Lemn
Total
2008
2009
2010
2011
2012
2013
37,098 47,599 50,229 56,618 62,706 68,407 75,419

7,304
9,769 11,707 12,730 19,771 29,162 42,012
20,036 22,265 24,353 25,755 29,748 34,784 41,335
15,288 17,265 18,703 19,719 21,955 24,511 27,824
26,664 29,079 31,114 32,671 34,381 36,018 37,820
106,390 125,976 136,107 147,493 168,561 192,883 224,410
Capacitatile de reciclare estimate a fi necesare sunt urmatoarele:

hartie si carton: 48.000 t in anul 2008 - 75.000 t in anul 2013;
plastic: 10.000 t in anul 2008 - 42.000 t in anul 2013;
sticla: 22.000 t in anul 2008 - 41.000 t in anul 2013;
metale: 18.000 t in anul 2008 - 17.000 t in anul 2013 .
La nivelul regiunii trebuie sa se asigure si capacitatile de sortare necesare pentru atingerea
tintelor de reciclare si a celor de valorificare. La nivelul Regiunii 3 sunt deja planificate investitii
pentru statii de sortare :
in 2007 - 10 000 t in Teleorman
in 2008 5.000 t/an in Dambovita
in 2010 150 000 t/an in Arges
Chiar daca sistemele prevazute sunt cele de colectare selectiva la punct fix, este de asteptat ca
in prima faza populatia sa nu realizeze o separare corecta si completa, de aceea au fost
estimate ca fiind necesare capacitati aditionale de sortare la nivelul anului 2008 de 70 000
tone/an
Tratarea deseurilor biodegradabile municipale
Conform datelor prezentate in subcapitolul 4.4.1, cantitatea de deseuri biodegradabile
municipale ce trebuie redusa la depozitare in anul 2010 este de circa 87.000 t, iar in anul 2013
de circa 304.000 t.
Deseurile verzi din gradini, parcuri si piete vor fi colectate selectiv si compostate, pentru
acestea estimandu-se o cantitate de 45.000 t in anul 2010 si 46.000 t in anul 2013.
Prin proiecte ISPA vor fi construite in perioada 2007-2008 2 statii de compostare, cu o
capacitate totala de 15.000 t/an.
Pentru anul 2010 se estimeaza ca atingerea tintei se va realiza prin colectarea separata a
deseurilor biodegradabile, in special in mediul rural, si compostarea acestora, capacitatea
statiei de compost prevazuta prin proiectul ISPA Arges, de 100 000 t/an contribuind la atingerea
tintei substantial.
Pentru anul 2013, in plus fata de anul 2010, se estimeaza o crestere a cantitatii de deseuri
biodegradabile colectate selectiv in vederea compostarii. Intrucat cantitatea ce trebuie redusa la
depozitare este mare, iar aceasta cantitate nu poate fi acoperita numai prin compostare, se
estimeaza ca o cantitate de circa 156.000 t deseuri biodegradabile din ambalaje de hartie si
carton ce vor fi reciclate sau valorificate va contribui substantial la atingerea tintei. Tinand
seama de practica existenta la nivel european, precum si de prevederile Planului National de
Gestionare a Deseurilor si a studiilor de pre-fezabilitate si master planurile realizate in judete, se
apreciaza ca tehnicile cele mai probabile intre care se va alege vor fi tratarea mecano-biologica
si realizarea de statii aditionale de compostare.
Eliminare
113
11 Decembrie 2006
La nivelul regiunii exista in prezent un numar de 29 depozite urbane neconforme, care urmeaza
sa-si sisteze activitatea conform HG 349/2005. In hartile alaturate sunt prezentate depozitele
neconforme care accepta deseuri la depozitare in prezent si la sfarsitul anului 2013.
Prin proiectele finantate prin fonduri ISPA la nivelul regiunii se estimeaza realizarea:

1 depozit zonal in judetul Teleorman 2007;

2 depozite zonale in judetul Dambovita 2008;
1 depozit zonal in judetul Arges 2010.
1 depozit zonal in judetul Giurgiu 2011;
Tinand seama de situatia existenta si de proiectele identificate la nivelul regiunii rezulta

urmatoarele:
Trebuie identificate surse financiare pentru realizarea statiilor de transfer si
asigurarea transportului deseurilor pentru judetene care nu sunt incluse in diferite programe de
finantare: termen 2007;
Realizarea depozitelor zonale in cadrul sistemelor integrate de gestionarea
deseurilor pentru judetele mentionate mai sus.
114
11 Decembrie 2006
Harta depozite situatia existenta
115
11 Decembrie 2006
116
11 Decembrie 2006
117
11 Decembrie 2006
8. Evaluarea costurilor
Fundamentarea costurilor
Costurile propuse pentru investiiile asociate serviciilor de gestionare a deeurilor au fost
extrase din mai multe surse. Stabilirea costurilor are foarte mare legtur cu experiena
acumulat n cadrul proiectelor implementate n Romnia, ct i cu experiena acumulat
n ceea ce privete estimarea costurile instalaiilor i al echipamentului de gestionare a
deeurilor, n corelaie cu proiecte internaionale.
Trebuie menionat c exist totui o rezerv destul de mare n ceea ce privete nivelul
exact al costurilor asociate investiiilor propuse. n prezent, n cadrul Planului Regional de
Gestiune a Deeurilor, la nivelul de analiz dat, nu exist nc informaie precis cu
privire la amplasamentul tuturor capacitilor noi (depozite, staii de transfer, sortare,
compostare, etc.). Din acest motiv nu este posibil s se realizeze estimri ale costurilor n
funcie de condiiile amplasamentului (condiiile specifice ale amplasamentului pot avea
un impact semnificativ asupra costurilor de investiii, mai ales asupra investiiilor pentru
depozitele de deeuri, transportului etc.). Costurile de operare sunt i ele influenate de
locaiile i amplasamentul noilor faciliti.
Un nivel mai crescut de siguran n privina estimrii costurilor va putea fi atins n faza
ulterioar perioadei de planificare, corelat cu studiile de fezabilitate i fiind acompaniat de
schia conceptual i detaliat a amplasamentului, ct i de caracteristicile particulare ale
instalaiilor.
n etapa prezent a procesului de planificare, costurile pentru investiii se bazeaz pe
media total a costurilor diverselor instalaii i a diferitelor tipuri de echipamente ce vor fi
achiziionate.
Pentru estimarea costurilor au fost utilizate mai multe rapoarte i studii care ofer
informaii recente cu privire la sectorul gestiunii deeurilor din Romnia, din care
menionm urmtoarele:
Memorandul de Finanare a ISPA ntre UE i Romnia, pentru programele de gestionare
a deeurilor din Arge, Bacu, Galai, Dmbovia, Piatra Neam, Rmnicu Vlcea i
Teleorman;
Master planurile pentru gestionarea deeurilor elaborate n 2005-2006 pentru Bistria
Nasud, Giurgiu, Harghita-Covasna, Maramure i Vrancea1; acestea ofer costuri
unitare pentru investiii i cheltuielile de ntreinere i operare (&O) pentru un numr de
activiti.
RAPORT FINAL, Asisten Tehnic pentru Elaborarea Evalurii Costului de Mediu i al
Planului de Investiii, Proiectul Phare RO 0107.15.03, realizat de un consoriu format
din: Eptisa Internacional, Regional Environmental Center etc. din 29 septembrie 2005.
Aceste planuri au fost realizate n cadrul Asistenei Tehnice pentru pregtirea proiectului
din domeniul deeurilor, Romania Europeaid/119085/D/SV/ROMANIA de ctre Royal
Haskoning/ERM i consoriul I Group.
118
11 Decembrie 2006

n mod suplimentar, cu privire la costurile standard unitare, au fost consultate un
numr de alte surse de date identificate n cadrul altor programe internaionale de
investiii n gestionarea deeurilor, dintre care:
Costurile gestionrii municipale a deeurilor n UE, firma consultant fiind Eunomia,
reprezentnd Ecotec. Acest raport ofer informaii cu privire la evoluia preurilor
gestionrii deeurilor n rile UE15 pentru anul 2001 pentru toate fazele ciclului de
gestionare a deeurilor;
Estimrile costurilor staiilor pentru reciclare/sortare i transfer, regsite n
Economic Legislativ care promoveaz reciclarea D. Hogg i J Hummel (2002);
Cadrul
Estimri ale costurilor pentru staii de tratare bio-mecanice (BMT) gsite n VITO (2001)
Vergelijkning van Verwerkingsscenario Voor Rest fractie van HHA en Nietspecifiiek
Categorie II Bedrijfsafval, Eindrapport.
Master planurile pentru Gestionarea Deeurilor elaborate pentru Bistria Nasud,
Giurgiu, Harghita-Covasna, Maramure i Vrancea constituie o surs util pentru
estimarea costurilor pentru investiii. Aceast surs ofer avantajul de a oferi
numeroase informaii recente, cu aplicabilitate local, n privina costurilor unitare
pentru investiii i a costuri de operare. Master planurile au fost recent aprobate, n
vara anului 2006, iar estimrile costurilor desi nu suficient de precise si detaliate par
s fie ndeajuns de clare pentru planificarea regional. Master planurile ofer
estimaii ale costurilor bazate pe categorii de costuri unitare pentru o serie de
activiti de gestionare a deeurilor costuri pe persoan deservit sau costuri pe
ton.
La sursele de mai sus se adaug estimrile realizate de experii n gestiunea
deeurilor, folosindu-se experiena acumulat din participarea la proiecte
internaionale.
Criteriul de structurare a sumelor rezultate, n funcie de costurile unitare pentru
investiii, operare i ntreinere sunt prezentate n Anexa 8-1.
Costurile investiiilor regionale de gestiune a deeurilor
Propunerile pentru investiiile gestionrii deeurilor sunt detaliate in Capitolul 7.
Clasa de investiii din cadrul fiecrei categorii majore de servicii de gestiune a
deeurilor (colectare, transport, tratare etc.) este rezumat i prezentat n Anexa 82.
Lund ca punct de plecare programul propus pentru finanare pentru regiune i
ghidurile costurilor unitare menionate anterior, au fost estimate urmtoarele costuri
pentru investiii.
Programul total de investiii se ridic la investiii de 51,4 milioane EURO distribuite
ntre anii 2007 i 2013. Aceast sum nu include proiectele ISPA planificate
pentru Regiunea 3 i care au deja finanare; acestea sunt discutate separat.
De asemenea va fi nevoie i de 1,5 milioane /an pentru nlocuirea containerelor de
deeuri dup anul 2013.
119
11 Decembrie 2006
Tabelul 8-1. Rezumatul costurilor investiiilor pentru Regiunea 3 fara TMB

Elemente componente
Colectare/transport
Containere/recipieni
eurocontainer 1 m3
eurocontainer 5 m3
containere pt. sticl
Comentarii
42,100 (13605 finanate ISPA)

1589 finanate ISPA
168122
28495
212
149200 finanate prin ISPA,

139415 fr finanare
2356 finantate prin ISPA
Recipient 120 litri

Recipient 240 litri
Echipamente
Vehicule compactoare
262 (cu finanare)
Tractoare
163 finanate ISPA
Camioane speciale (transport sticl)
Camioane
28 (26 nefinanate)
Staii de Transfer
Uniti
60000 t capacitate, 10000

ton finanate prin ISPA
Sortare/tratare
139415
Preul unitar TOTAL

Euro
(Mii )
400
2000
800
212
26
165000
12000
120000
150000
5577
0
13320
8580
0
840
3900
12
500000
3500
552
314
40
45
17144
11398
0
170
11
Instalaii de Sortare
305,000 t/an, din care

144,000 fr finanare
Platforme de Compostare
3 platforme 112500 t/an,

finanate prin ISPA
6480
10
20,48
2949
33,63
3531
Deponii
4557
Deponii noi
3,9 milioane t, din care ~3,5

mil. t finanate ISPA
nchidere depozite vechi
86,7 hectare, inclusiv

finanate ISPA ~43,4 hectare
9,3
4557
150000
6488
51489
TOTAL COST INVESTIII
Not: TOTALUL nu include investiiile ISPA aprobate; acestea sunt

prezentate n continuare.
120
11 Decembrie 2006
Rezumatul costurilor investiiilor pentru Regiunea 3 cu o instalatie de TMB

inclusa in anul 2013
Elemente componente
Colectare/transport
Containere/recipieni
eurocontainer 1 m3
eurocontainer 5 m3
containere pt. sticl
Comentarii
42100 (13605 finanate ISPA)

1589 finanate ISPA
Recipient 120 litri

Recipient 240 litri
Echipamente
Vehicule compactoare
262 (cu finanare)
Tractoare
163 finanate ISPA
Camioane speciale (transport sticl)
Camioane
28 (26 nefinanate)
60000 t capacitate, 10000

tone finanate prin ISPA
Sortare/tratare
Instalaii de Sortare
Platforme de Compostare
Instalatie MBT
Deponii
168122
28495
212
149200 finanate prin ISPA,

139415 fr finanare
2356 ISPA financed
Staii de Transfer
Uniti
139415
Preul unitar TOTAL

Euro
(Mii )
400
2000
800
212
26
165000
12000
120000
150000
5577
0
13320
8580
0
840
3900
12
500000
3500
552
314
40
45
12
305,000 t/an, din care
144000 fr finanare
3 platforme 112500 t/an, din
care 7500 finanate prin ISPA
160000 t capacitate
Deponii noi
3,9 milioane t, din care ~3,5

mil. t finanate ISPA
nchidere depozite vechi
86,7 hectare, inclusiv

finanate ISPA ~43,4 hectare
17144
11398
0
170
19280
10
20,48
2949
1
1
33,63
80,00
3531
12800
4557
9,3
4557
150000
6488
TOTAL COST INVESTIII
64289
Separat de investiiile din tabelul de mai sus, n Regiunea 3 exist2 trei

proiecte ISPA aprobate (n judeele Dambovita, Teleorman i Arges) cu o
valoare total de 71,8 milioane , din care grantul ISPA este 53,85 milioane
(vezi tabelul urmtor). Structura detaliat a finanrii ISPA este prezentat n
Anexa 8-3, Anexa 8-4 i Anexa 8-5.
121
ISPA Projects Approved by the Management Committee in June 2006

11 Decembrie 2006
Tabelul 8-2. Investiiile ISPA aprobate n Regiunea 3

Code
No.
Denumirea:
Proiecte ISPA aprobate de Comitetul de

Management (Junie 2006)
Reabilitarea
sistemului de
2002/RO/16/P/PE/017 gestiune a
deeurilor solide n
judeul Dmbovia
Sistem integrat de
gestiune a
2002/RO/16/P/PE/024
deeurilor n jud.
Teleorman
Sistem integrat de
gestiune a
2005/RO/16/P/PE/001
deeurilor n jud.
Arges
TOTAL Proiecte ISPA din Regiunea 3
1.
2.
3.
Cost
Eligibil
ISPA Grant
Contribuia naional
mii
1000
mii
25,894
19,420
75.0
530
21,406
16,054
75.0
427.7
24,500
18,375
75.0
475.9
71800
53849
75
1433.6
Sursa datelor: FINANCING MEMORANDUM Agreed between the European

Commission and Romania, Concerning the grant of assistance from the Instrument
for Structural Policies for Pre-accession
Implicaiile investiiilor propuse prin prisma disponibilitii de plat a populaiei

Gestionarea deeurilor va avea implicaii tarifare pentru consumatorii finali. Impactul
precis al tarifelor asupra consumatorilor trebuie determinat prin studii de fezabilitate,
prin proiecte particulare i programe de investiii (innd cont de caracterul particular
al instalaiilor pentru tratare/depozitare i transfer, acolo unde este cazul).
Tarifele ce vor fi aplicate n cadrul regiunii reprezint o funcie a unui numr de
factori, incluznd dar nelimitndu-se la urmtorii:
122
Structuri existente de cost aparinnd furnizorului de servicii;
Nivelul tarifelor existente aplicat n cadrul regiunii i adaptate la costuri;
Caracteristicile deeurilor din cadrul diferitelor arii de servicii i separarea deeurilor

generate/colectate n menajere i ne-menajere;
Amortizarea activelor existente i a investiiilor propuse;
Nevoia de nlocuire anual a activelor uzate (depinde de durata de exploatare a

acestora);
Structura de finanare pentru noi active i nivelul costurilor din sistemul de creditare din
cadrul mecanismului;
11 Decembrie 2006
Capacitatea de rambursare a utilizatorului (posibiliti de creditare neavantajoase,

ntrzierea plilor);
Planuri detaliate de investiii (detalierea costurilor pe fiecare component de investiii,

bazndu-se pe nevoia specific de instalaii i pe costul total innd cont de finanarea
local i internaional, neprevzute, inflaia etc.);
Costuri detaliate de operare, lund ca punct de referin structura deja existent a

costurilor, adaptarea la impactul investiiilor propuse i schimbrile
operaionale/procedurale.
Se poate ntmpla s apar mici fluctuaii ale tarifelor n cadrul regiunii, ntruct
prestatorii de servicii se supun diferitelor structuri de cost (sunt vizate mai ales
activitile locale de colectare, pentru care costurile vor varia n funcie de metodele
locale de colectare folosite, densitatea populaiei, frecvena de colectare, distanele
de transport ctre depozit etc.).
Evaluarea consecinelor particulare asupra tarifelor necesare pentru susinerea
investiiilor propuse n cadrul regiunii nu se regsete n obiectivele prezentului Plan
Regional. Scopul analizei curente este s identifice nevoile generale ale sistemului;
evaluarea detaliat a fezabilitii/sustenabilitii financiare i a consecinelor tarifare
trebuiesc abordate ntr-un studiu separat de fezabilitate care s prevad evaluri
tehnice detaliate ale sistemelor i amplasamentului instalaiilor precum i evaluri
financiare detaliate ale companiilor de gestionare a deeurilor.
n cadrul prezentului Plan Regional este posibil s se comenteze la modul general
asupra implicaiilor tarifare asupra sistemului, privit ca ntreg.
8.3.1. Disponibilitatea de plat la nivel macro
Preocuparea general fa de sistemele de gestionare a deeurilor este aceea ca
acestea s ofere servicii accesibile tuturor beneficiarilor, mai ales consumatorilor din
gospodrii. Din motivul prezentat mai sus nu se pot determina implicaiile particulare
ale aplicrii tarifelor n cadrul regiunii analizate. Este posibil s se realizeze o
evaluare general a disponibilitii globale de plat, per ansamblu nainte i dup
implementarea sistemelor propuse pentru investiii.
Scopul analizei disponibilitii de plat la acest nivel al Planului Regional este acela
de a determina nivelul sumelor ce pot fi suportate de populaie pentru plata
serviciilor de gestiune a deeurilor.
Disponibilitatea de plat se refer la capacitatea beneficiarilor serviciilor de
gestionare al deeurilor de a plti aceste servicii fr a pune n pericol abilitatea
persoanelor/familiilor de a-i satisface nevoile personale eseniale (alimente, locuire,
sntate, nclzire). Este important s se identifice abilitatea de plat a beneficiarilor
pentru acoperirea tarifelor serviciilor de gestiune a deeurilor (solvabilitatea
clientului). n aceast analiz s-a folosit un indicator al solvabilitii pentru a aprecia
dac veniturile populaiei sunt suficiente pentru a putea suporta creterea costurilor
pentru serviciile privind gestiunea deeurilor, fr a prejudicia n mod serios bugetul
familiei. O gospodrie se consider a fi incapabil de plata serviciilor, cnd ar
necesita o reducere semnificativ a bugetului dedicat altor bunuri i servicii.
123
11 Decembrie 2006

Conform standardelor pentru gestionarea deeurilor, nivelul acceptabil de suport al
serviciilor pentru gestionarea deeurilor este de ~ 1.5% din venitul mediu al fiecrei
gospodrii ex. costurile medii lunare pentru gestionarea deeurilor nu ar trebui s
depeasc 1.5% din veniturile medii lunare ale gospodriilor (unde costurile ar
trebui s acopere ntregul ciclu al serviciilor de gestiune a deeurilor colectare,
transport, sortare, tratare i eliminare). Se specific faptul c dei un asemenea
criteriu este util n dezvoltarea strategiei de gestionare a deeurilor, n formularea
politicii de tarifare trebuie s se in cont de faptul c venitul multor gospodrii este
sub medie. Cu privire la dificultatea financiar n care se gsesc unele gospodrii cu
venituri sub medie, de a suporta aceste costuri n raport cu veniturile proprii, se
impune s se prevad msuri de protejare.
Evaluarea abilitii globale de plat este realizat n funcie de venitul mediu pe
gospodrie din cadrul regiunii. Sunt disponibile statistici oficiale referitoare la venitul
mediu n Romnia i pentru regiunile importante, estimat prin studii de venit al
gospodriilor. Cele mai recente date sunt pentru anul 2004. Sunt considerate
veniturile din diferite surse, cum ar fi lichiditile precum i sursele proprii n natur
(schimb de bunuri, valorificarea legumelor cultivate i a bunurilor produse n
gospodrie, etc.).
O prezentare a veniturilor n Regiunea 3 este cea n urmtorul tabel.
Tabelul 8-3. Nivelul veniturilor n Regiunea 3 (2004)
Regiunea 3 Muntenia
Total
gospodrii
Total
households
Gospodrii de:
Households of:
Salariai Agricultori
Employees
omeri Pensionari
Farmers Unemployed Pensioners
Lei, lunar pe o persoan / ROL, monthly per person

Total venit
3355539
4070535
2372474
1908699
3374236
procente / percentage
Venituri bneti din care:
74,9
84,0
60,1
74,5
68,1
40,1
73,0
11,2
25,4
17,2
Venituri din agricultur
4,9
1,3
23,4
3,6
5,5
Venituri din activiti neagricole independente
3,9
0,9
3,4
4,1
2,6
21,5
5,9
18,5
33,5
38,0
0,4
0,3
0,3
0,3
0,2
2,4
3,2
1,1
1,8
2,0
22,7
12,8
38,8
23,7
29,9
Salarii brute i alt drepturi salariale
Venituri din prestaii sociale

Venituri din proprietate
Contravaloarea veniturilor n natur obinute de salariaii i beneficiarii de prestaii sociale
Contravaloarea consumului de produse agricole din resurse proprii
Sursa: Anuarul Statistic al Romniei, 2004
124
11 Decembrie 2006

n scopul prezentei analize se presupune c nivelul viitor al veniturilor va crete cu
rata de cretere a PIB-ului n fiecare regiune. Previziuni ale ratelor de cretere a
PIB-ului pentru perioada 2006-2009 au fost elaborate de Comisia Naional pentru
Prognoze i sunt prezentate n tabelul de mai jos. n tabel mai figureaz i
aprecierea c rata anual de cretere dup 2009 va scdea la 5%, i va rmne
constant n 2011 i mai departe n fiecare an pentru toate regiunile.
Tabelul 8-4. Evoluia PIB, modificarea % anual
Actual Actual Actual

2003 2004 2005
Romnia
5,2
8,4
4,1
1. NORD - EST
6,7
5,7
2,2
2. SUD - EST
5,0
10,3
2,6
3. SUD
6,5
10,6
3,7
4. SUD - VEST
11,3
9,1
2,6
5. VEST
9,6
8,5
5,6
6. NORD - VEST
8,0
6,3
2,6
7. CENTRU
4,7
8,4
3,8
8. BUCURETI
-1,9
8,7
7,3
Estimrile consultantului, 2009

& mai departe
Comisia Naional pentru

Prognoz
2006
2007
2008
6,0
6,2
6,3
5,8
6,1
6,5
5,9
5,9
6,2
6,0
6,0
6,1
6,1
5,8
6,0
5,8
5,7
5,9
5,4
5,9
6,2
5,7
5,9
6,0
6,6
7,1
6,8
2009
6,0
6,0
6,0
6,0
6,0
6,0
6,0
6,0
6,0
2010
5,5
5,5
5,5
5,5
5,5
5,5
5,5
5,5
5,5
2011
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
Sursa datelor: Comisia Naional pentru Prognoz (www.cnp.ro) i estimrile

consultantului
Lund ca punct de referin nivelul veniturilor din anul 2004 i ajustndu-le PIB-urilor
previzionate pentru fiecare regiune, poate fi calculat nivelul acceptabil al costurilor
lunare pentru gestionarea deeurilor pe fiecare regiune n parte.
Tabelul 8-5. Puterea de cumprare n Romnia, EURO pe lun/pe persoan
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Romania
1. NORD - EST
2. SUD - EST
3. SUD
4. SUD - VEST
5. VEST
6. NORD - VEST
7. CENTRU
8. BUCURESTI
1,47
1,35
1,32
1,34
1,38
1,57
1,55
1,53
1,91
1,53
1,38
1,35
1,39
1,42
1,66
1,59
1,58
2,05
1,62
1,46
1,43
1,47
1,50
1,75
1,68
1,67
2,19
1,72
1,55
1,51
1,56
1,59
1,85
1,78
1,77
2,34
1,83
1,65
1,61
1,66
1,69
1,96
1,89
1,88
2,50
1,94
1,75
1,70
1,76
1,79
2,08
2,00
1,99
2,65
2,05
1,85
1,80
1,85
1,89
2,19
2,11
2,10
2,80
2,15
1,94
1,89
1,95
1,98
2,30
2,22
2,21
2,94
Sursa: Anuarul Statistic al Romniei 2005 i estimrile consultantului
2,26
2,04
1,98
2,04
2,08
2,42
2,33
2,32
3,08
2,37
2,14
2,08
2,14
2,18
2,54
2,44
2,43
3,24
Pentru Regiunea 3 disponibilitatea lunar de susinere a creterii costurilor (tarifelor)

pentru gestiunea deeurilor este de 1.34 euro n anul 2004i se presupune ca va
crete la 2.14 euro n 2013. Spre exemplu, nivelurile abilitii lunare de plat n
Regiunea 8 (Bucureti) sunt din cele mai ridicate unde plile maxime lunare
acceptate depesc media naional cu 30%.
Ar fi fost ideal s se fac distincie ntre nivelul veniturilor i abilitatea de suport din
mediul urban i rural. Din nefericire nu sunt disponibile date cu privire la nivelul
veniturilor regionale, care s fac distincie ntre gospodriile urbane i rurale. n
orice caz, Studiul Dezvoltrii Rurale n Romnia (2003) sugereaz c nivelurile
veniturilor din cadrul gospodriilor sunt 85% din cele al gospodriilor din mediul
urban, dup cum se poate observa din tabelul de mai jos.
Tabelul 8-6. Surse de venit n Romnia (2002)
125
11 Decembrie 2006

Surse de venit
Salariu i venituri personale (Euro/lun)
Urban
143
61%
11%
19%
9%
100%
Salariu i venituri personale

Consumul alimentar privat, vnzarea de produse agricole & carne
Ajutorul social
Alte venituri
TOTAL
Sursa: Studiul Dezvoltrii Rurale n Romnia - 2003
Rural
122
28%
45%
20%
7%
100%
Cea mai important surs de venit pentru gospodriile din mediul urban l reprezint
salariul i ajutorul social. Impactul alimentelor produse n mediul privat i cel al
produselor agricole au un impact redus asupra venitului total al gospodriilor urbane
(11% din venitul total).
n mediul rural cea mai important surs de venit o reprezint activitile agricole
ntreprinse n gospodrie (n ambele sensuri cel monetar i n natur); aceste
activiti nsumeaz 45% din totalul veniturilor. Alte surse de venit mai sunt salariul
si auto-finanarea (28%) i ajutorul (20%).
Rezultatele Studiului Dezvoltrii Rurale pot s fie folosite pentru o aproximare foarte
general a nivelurilor abilitii de suport a gospodriilor rurale. n Regiunea 3,
populaia rural reprezint 58,6% din totalul populaiei. Se poate aproxima foarte
general c nivelul lunar al capacitiatii de suport a tarifelor de gestiune a deeurilor pe persoan din mediul rural - se situeaz n jurul valorii de 1.25 euro n 2004 i va
crete la 2.0 euro n 2013.
Tabelul 8-7. Populaia rural i urban din Regiunea 3 (iulie 2004)

n procente fa de total
Urban
Locuitori / km2
Inhabitants / km2
Rural
41,4
58,6
97,5
Arge
48,1
51,9
94,8
Clrai
38,9
61,1
62,6
Dmbovia
30,1
69,9
132,7
Giurgiu
31,0
69,0
81,5
Ialomia
45,5
54,5
65,8
Prahova
50,9
49,1
175,8
Teleorman
33,4
66,6
73,4
Regiunea 3. - Muntenia
Sursa: Anuarul Statistic al Romniei 2005
126
11 Decembrie 2006
8.3.2.
Nivelurile tarifelor deja existente

n obiectivele prezentului Plan nu se regsete inventarierea sistematic a
nivelurilor tarifelor pentru toi prestatorii de servicii din regiune. Oricum n tabelul de
mai jos figureaz cteva exemple de tarife pltite de gospodrii pentru serviciul de
management al deeurilor furnizate de civa prestatori de servicii din Regiunea 3.
Tabelul 8-8. Nivelul tarifelor pentru gestionarea deeurilor n Regiunea 3 (2006)
Operatorul
Tariful
(include TVA)
Tarif la deponie
(include TVA)
Populaia
Companii i
instituii publice
RON/pers/lun[
RON/mc/lun[
RON/mc
Cantitatea colectata (30.06.2006)

total
Din care
Populaia
Companii i
instituii publice
mc
mc
mc
Pitesti
Oltenita
2,9
2
32,8
3
8,33
27,7
93889
45185
56887
24840
37002
20345
Pucioasa
2,27
27,17
10,81
8737
4253
4484
Slobozia
1,26
16,2
15,91
8670
5141
3529
Giurgiu
6,5
12,5
449
449
Ploieti
3,4
38
24,564
44900
32332
12568
3,27
2,77
40
33,32
1734,14
Mizil
Tariff mediu
Reg. 3
1734,14
Sursa: Date furnizate de ANRSC, 2006

Tarifele aplicate gospodriilor n 2006 se situau ntre 1.26 pn 3.4 RON pe
persoan/lun (~0.4 1.0 euro). Acest nivel reprezint 27%- 61% din estimrile
privind nivelul abilitii de plat a tarifelor de gestiune a deeurilor pentru 2006 (1.47
euro pe persoan/lun pentru gospodriile cu venit mediu).
Cu alte cuvinte, avnd drept referin anul 2006, este acceptabil creterea tarifelor
cu 0,35-0,75 euro pe persoan pe lun.
8.3.3.
Impactul investiiilor propuse

Predicii primare a fluxurilor financiare a investiiilor n serviciul pentru
gestionarea deeurilor din regiune au fost elaborate, avnd n vedere
creterea incremental a costurilor pentru investiii i impactul costurilor de
operare. Au fost considerate numai costurile asociate alternativei tehnice
definite n capitolul 7.
Trebuie specificat c au fost considerate numai costurile suplimentare
(incrementale) ale investiiilor propuse pentru o perioad de planificare mai lung
127
11 Decembrie 2006

(2006-2025), ex. impactul investiiei
suplimentare i a costului de operare
(cretere/descretere) a mbuntirilor regionale n gestionarea deeurilor.
Costurile existente pentru serviciile de gestionare a deeurilor n cadrul regiunii nu
figureaz n analiz i se presupune a fi constante (acestea ar trebui s acopere
costurile curente i costurile de nlocuire).
Analiza poate fi caracterizat dup cum urmeaz:
A fost elaborat pe baza de numerar, ex. se presupune c toate investiiile i costurile

de operare vor fi finanate prin lichiditi, imediat ce se ivesc. Deprecierea nu va fi luat
n considerare. Orice nlocuire de activ din timpul planificrii va fi considerat drept
avnd surse de finanare;
A fost elaborat n termeni reali; preurile din 2006 au fost ajustate pe durata planificat
2007-2013 cu calcului VPN pentru o perioad mai lung de pn n anul 2020;
A fost considerat numai costul suplimentar generat de investiii pe perioada de

planificare (cum localizarea diferitelor capaciti nu se cunoate i nici diferite specificaii
tehnice, aceste costuri au fost calculate pe baza unor valori medii ale costurilor unitare
standard);
S-au considerat costurile de O& pentru diferite categorii de activiti: colectare,

sortare/reciclare/transfer, transport i eliminare la groapa de gunoi (costurile pentru
aceste componente au la baz costuri unitare standard). Au fost calculate doar costurile
suplimentare generate de noile capaciti;
Nu au fost calculate costurile pentru proiectele ISPA deja aprobate i care au finanare;
costurile de /O pentru proiectele ISPA au fost luate n considerare;
S-a avut n vedere cantitatea de deeuri estimat a fi generat n regiune, pe durata de

planificare.
Rezultatul analizei reprezint un calcul de ansamblu al VPN (Valoarea Prezenta Net)
asociat costurilor generate de noile servicii de gestionare a deeurilor (lund n
considerare att investiiile ct i costurile O& de-a lungul perioadei planificate).
De asemenea, sunt calculate att valorile actualizate pe ton n perioada de planificare
ct i pe persoan/lun.
Este important de subliniat faptul c aceast sum nu este egal cu tariful real aplicabil
consumatorilor - tariful real aplicabil va reprezenta o funcie de mai muli factori cum ar fi
condiiile locale, schemele de finanarea a investiiilor, performana de plat a
utilizatorilor (gradul de ncasare a facturilor), etc.
NVP al investiiei pe persoan/lun reprezint costul mediu total pe persoan/lun al
investiiilor de-a lungul perioadei planificate. Dac presupunem c programul de investiii
propus este finanat in totalitate prin tarifele utilizatorilor, impactul mediu lunar asupra
tarifelor ar fi de 0,79 Euro pe persoan. Este ns foarte probabil ca acest program de
investiii s fie co-finanat de UE. Presupunnd c 70% din sprijinul financiar al UE este
direcionat spre investiii (costul de O& este finanat n totalitate prin tarifele
utilizatorilor), impactul mediu lunar al programului de investiii ar fi de 0,7 euro pe
persoan ceea ce reprezint 63% din abilitatea de plat a populaiei.
128
11 Decembrie 2006

Tabelul 8-9. Impactul investiiilor asupra tarifului de gestiune a deeurilor n
Regiunea 3 (valori medii)
Rata de actualizare
VPN a investiiilor propuse (EURO 1000) (include Investiia i
costurile de operare/ntreinere pe perioada 2007-2025)
VPN a fluxului de deeuri generate (1000 t)
VPN a fluxului de deeuri colectate (1000 t)
5%
355.584
12.919
12.455
Impactul fru susinerea UE

VPN Investiii/t de deeuri generate (Euro)
VPN Investiii/t de deeuri colectate (Euro)
VPN al Investiiei suplimentare necesare/pers i lun (Euro)
Costul suplimentar ca % din limita de suportabilitate
Tariful necesar ca % din limita de suportabilitate pe durata de
planificare Period
27.5
28.6
0,79
33%
66%
Impact cu susinerea UE*)

Contribuia UE
VPN al Investiiei suplimentare necesare/pers i lun (Euro)
*)
Costul suplimentar ca % din limita de suportabilitate

Tariful necesar ca % din limita de suportabilitate pe durata de
planificare
70%
0,70
30%
63%
Susinerea UE poate veni prin intermediul Fondurilor de Coeziune; n momentul de fa nu

exist finanare asigurat din acest fond.
Trebuie menionat c valorile calculate reprezint valori medii pe locuitor care nu au

inut seama de ponderea investiiilor ce ar trebui alocate familiilor sau firmelor care
genereaz deeuri de tip menajer. De asemenea nu au fost calculate efectele
subvenionrii ncruciate ntre diversele categorii de generatori.
Consecinele tarifare ale investiiilor propuse se ncadreaz n anumite limite posibil
acceptabile n cadrul regiunii. Ar trebui subliniat faptul c aceste calculele, de mai
sus reprezint doar costurile investiiilor propuse pe cap de locuitor i nu iau n
considerare partea real de cheltuieli alocat familiilor sau consecinele subveniilor
ncruciate dintre grupurile de consumatori. In Regiunea 3, un procent de 70% din
deeurile colectate este datorat gospodriilor - dac costurile ar fi distribuite
proporional ntre grupurile de generatori (incluznd firmele), atunci gospodriile ar
trebui s plteasc mai puin fa de valorile menionate mai sus.
Cum se poate observa din figura de mai jos, tarifele corespunztoare investiiilor
propuse rmn sub limita de suportabilitate de 1.5% din venituri. n medie, tarifele
necesare pentru acoperirea investiiilor propuse i a costurilor O& reprezint 66%
din limita de suportabilitate n cazul absenei finanrii UE. n cazul susinerii prin
granturi a investiiilor propuse, atunci tariful necesar reprezint 63% din limita de
129
11 Decembrie 2006

suportabilitate.
Pragul de Suportabilitate al populatiei
raportat la cresterea nivelului tarifelor
3,5
% din venitul mediu pe persoana/luna
3,0
2,5
2,0
1,5
1,0
0,5
0,0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Pragul de suportabilitate de 1.5% din venitul mediu (Euro persoana/luna)
Nivelul mediu existent al tarifelor la populatie
Nivelul tarifelor fara finantare prin granturi
Nivelul tarifelor cu finantare prin granturi
Figura 8-1. Disponibilitatea de plat i evoluia tarifelor de gestiune a

deeurilor n Regiunea 3, n dou variante de finanare si cu instalarea de statii
de compostare in 2013
Prag de suportabilitate
3,5
Euro Pe Pers/Luna
3,0
2,5
2,0
1,5
1,0
0,5
0,0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Prag de suportabilitate de 1.5% din venitul mediu (Euro pers/luna)
Nivelul mediu existent al tarifelor la populatie
Nivelul tarifelor fara finantare prin granturi
Nivelul necesar cu finantare prin granturi
Figura 8-2. Disponibilitatea de plat i evoluia tarifelor de gestiune a

deeurilor n Regiunea 3, n dou variante de finanare si cu instalarea unei
instalatii de tratare mecano biologica in 2013
130
11 Decembrie 2006
Anexe
Anexa 8-1. Baza de date pentru costuri unitare
Nr.
Crt.
1.
1.1.
Descriere
Unit.
Min
Investiia
Mediu
Max
Factori de influen
INVESTIII PENTRU
COLECTARE I
TRANSPORT
Investiii pentru colectare n
zonele urbane
1.1.1
Investiii pentru punctele de

colectare (ngrdirea zonelor
pentru amplasarea
containerelor)
euro/pers.
5.20
6.35
7.50
Gradul de dispersare al
populaiei, numrul
persoanelor vizate de un punct
de colectare, numrul
locuitorilor din blocuri sau
apartamente, frecvena de
colectare
1.1.2
Investiii pentru containere

(furnizarea de diferite tipuri de
containere; mrimea depinde
de numrul de locuitorilor care
folosesc un container,
strategia de sortare la surs,
etc)
euro/pers.
0.70
1.35
2.00
Strategia i frecvena de
colectare
1.1.3
1.1.4
1.2.
Investiii pentru echipamentele

de colectare (furnizarea de
diferite tipuri de vehicule
pentru colectare)
Investiii pentru centrele
mrginae (ngrdirea zonelor,
acoperite cu asfalt sau ciment;
de mrime medie)
Investiii pentru colectare n
zonele rurale
euro/ pers.
7.50
11.25
15.00
colectare, gradul de dispersare
al gospodriilor, lungimea
total a strzilor de parcurs,
distana pn la punctele de
destinaie (CGD sau staii de
transfer)
euro/ pers.
1.00
1.50
2.00
Strategia de colectare, gradul

de sortare la surs, gradul de
dispersare al zonelor urbane
1.2.1
Investiii pentru punctele de

colectare (ngrdirea zonelor
pentru amplasarea
containerelor)
euro/pers.
4.00
4.50
5.00
Gradul de dispersare a
populaiei, numrul
persoanelor vizate de un punct
de colectare, numrul
locuitorilor din blocuri sau
apartamente, frecvena de
colectare
1.2.2
Investiii pentru containere

(furnizarea de diferite tipuri de
containere; mrimea depinde
de numrul de locuitorilor care
folosesc un container,
strategia de sortare la surs,
etc)
Euro/ pers.
0.70
0.85
1.00
colectare
131
11 Decembrie 2006

Nr.
Crt.
1.2.3
1.3.
1.3.1
1.3.2
2.
2.1.
2.1.1
2.1.2
2.1.3
2.1.4
2.1.5
2.1.6
2.2.
132
Descriere

diferite tipuri de vehicule
pentru colectare)
Investiii pentru transport
Investiii pentru staiile de
transfer (ngrdirea zonelor
pentru depozitare, cu ramp;
vehicule se vor folosi de
aceast ramp pentru a
descrca deeurile n
containere mai mari, situate n
apropierea rampei)
echipamente cu capacitate
mare de transport)
INVESTIII PENTRU
CENTRUL DE GESTIONARE
A DEEURILOR (CGD)
Pregtirea platformei
tehnologice
Investiie pentru construirea
unui drum de acces la
instalaie, dimensionat pentru
vehicule de colectare cu
capacitate mare care merg la
CGD)
Investiie pentru alimentarea
cu ap (conectarea la reeaua
de ap)
Investiie pentru sursa proprie
de ap (construcia propriei
reele de colectare a apei i a
sistemului de alimentare cu
ap)
Investiie pentru conectare la
sistemul de canalizare
(conectarea la sistemul
existent de canalizare)
Investiie pentru conectarea la
reeaua electric de tensiune
medie
Investiie pentru punctul de
transformare (construirea unui
transformator pentru scderea
tensiunii)
Investiie pentru tratarea
mecano-biologic
Unit.
euro/pers.
Min
2.60
Investiia
Mediu
4.20
Max
Factori de influen
5.80
colectare, gradul de dispersare
al gospodriilor, lungimea
total a strzilor de parcurs,
distana pn la punctele de
destinaie (CGD sau staii de
transfer)
0.80
1.60
2.40
Frecvena de transfer, distana

pn la drumul principal,
caracteristicile
amplasamentului, distana
pn la sursa de electricitate)
euro/ pers.
5.00
10.00
15.00
Frecvena de transfer, distana

de la staia de transfer la CGD,
starea drumurilor
euro/m2
40.00
50.00
60.00
Acces existent, topologia

terenului
euro/m2
35.00
37.50
40.00
Distana pn la cea mai

apropiat surs de ap
disponibil, topologia terenului
euro/unit.
25,000
32,500
40,000.
euro/ pers.
euro/m
60.00
70.00
80.00
euro/m
60.00
65.00
70.00
euro/CGD
25,000
27,500
30,000
Disponibilitatea surselor de
ap freatic, adncimea
Distana pna la cea mai
apropiat conexiune la
canalizare/emisarul natural,
topologia terenului
Distana pna la cea mai
apropiat surs de electricitate
de tensiune medie, topologia
terenului
Puterea instalat a CGD
11 Decembrie 2006

Nr.
Crt.
2.2.1
2.2.2
2.2.3
2.3.
2.3.1
2.3.2
2.3.3
2.3.4
2.3.5
2.4.
2.4.1
133
Descriere
Investiie pentru staia de
sortare (construirea unei
instalaii care s includ un
separator magnetic i un
dispozitiv pentru balotare,
curea transportoare, sortare
automat a diferitelor
reciclabilelor, etc.)
Investiie pentru zona de
compostare (construirea unei
instalaii de compostare
aerob/
anaerob i dotarea acesteia
cu diferite echipamente
mecanice: mrunitor, curea
tarnsportatoare, etc.)
Investiie pentru
echipamentele de tratare
macano-biologic (furnizare
de diferite echipamente:
ncrctor pe fa, strung, etc)
Investiie n depozitul de
deeuri
Investiie pentru organizarea
amplasamentului (organizarea
spturilor necesare pentru
urmtorul depozit: modelare,
completarea stratului de
argil, diguri de protecie, etc)
Investiie pentru izolaie
(organizarea straturilor de
izolare conform normelor
tehnice: stratul de drenaj,
geomembrana, etc.)
Investiie pentru echipamente
pentru depozit (furnizarea de
diferite echipamente:
buldozer, compactor, etc,
pentru un flux de deeuri
intrate de 350 t/zi)
Investiie pentru tratarea
levigatului (construirea unei
staii de epurareare pentru
levigatul provenit de la
depozitul de deeuri)
Investiie pentru
echipamentele de
monitorizare (construirea de
puuri de monitorizare a
calitii apei freatice n aval i
amonte de depozit)
Instalaii anexe pentru centrul
de gestionare a deeurilor
Investiie pentru cntar
(construirea unui punct de
recepie pentru a msura
cantitile recepionate)
Unit.
euro/t
euro/t
euro/plant
Min
30,000
Investiia
Mediu
55,000
Max
Factori de influen
80,000
Disponibilitatea
amplasamentului, tehnologia
propus, condiii climaterice,
strategia de colectare
Disponibilitatea locaiei,
tehnologia propus, condiiile
climatice, strategia de
colectare
15,000
16,500
18,000
1,000,000
1,150,000
1,300,000
Cantiti recepionate
euro/m3
1.50
5.75
10.00
Condiiile topografice i
geotehnice, prezena i
consitena stratului de argil,
distana pn la groapa de
argil
euro/m2
40.00
45.00
50.00
Topologia, tipul izolaiei
1,000,000
1,150,000
1,300,000
euro/m2
100.00
150.00
200.00
Condiii de eliminare, opiuni

tehnologice
euro/depozit
10,000
12,500
15,000
Topografia depozitului i a
zonei nconjurtoare, condiiile
geotehnice, cerinele APM
euro/comp.
de gest.a
deeurilor
40.00
45,020
90,000
Opiuni tehnologice selectate,

capacitate
euro/depozit
Cantiti recepionate
11 Decembrie 2006

Nr.
Crt.
2.4.2
2.4.3
2.4.4
3.
3.1.
3.2.
134
Descriere
Investiie pentru cldirea
administrativ (construirea
unei cldiri ce va fi folosit de
personalul administrativ i de
conducere; va include i un
laborator)
Investiie pentru staia de
splare (organizarea unui
spaiu pentru splarea
vehiculelor care sosesc la
depozit)
Investiie pentru atelierul de
ntreinere (aceast cldire va
fi folosit i ca spaiu pentru
depozitarea echipamentului de
lucru)
NCHIDEREA DEPOZITELOR
I GROPILOR DE GUNOI
EXISTENTE
nchiderea depozitelor
existente autorizate i
neconforme
Unit.
Min
Investiia
Mediu
Max
Factori de influen
euro/CGD
75,000
162,500
250,000
geotehnice, dotarea
laboratorului
euro/CGD
25,000
27,500
30,000
geotehnice, tipul de
echipamente
euro/CGD
70,000
85,000
100,000
geotehnice, tipul de
echipamente
geotehnice, aspecte specifice
de mediu
Cantiti depozitate, gradul de
nchiderea gropilor ilegale
euro/m3
1.00
3.00
5.00 dispersare al deeurilor
depozitate, accesul n zon
Surs: RAPORT FINAL , Asisten Tehnic pentru Elaborarea Evalurii Costurilor de Mediu
i al Planului de Investiii, Proiect Phare RO 0107.15.03, realizat de Consoriul: Eptisa
Internacional, Centrul Regional pentru Mediu, 29 Septembrie 2005.
euro/m2
50.00
60.00
70.00
11 Decembrie 2006
Anexa 8-2. Infrastructura regional pentru gestionarea deeurilor n Regiunea 3
Element de infrastructura
Unitatea de
masura
Depozite de vor fi inchise
nr.
Suprafata (ha)
Depozit zonal nou 1

Masini de curatat strazile
120l
Recipienti din plastic cu roti
de 250 l
Euro containere de metal de
1,1 mc
Euro containere de metal de
5 mc
Alte recipiente de colectare
a de;eurilor
container carrier
tractor 2-7
compacting trucks
Camioane transport sticl
Vehicule de colectare 5
Containere pentru sticl
Puncte de Colectare
Statii de Transfer
135
2007
8
32,5
2008
7
24,57
38434
750
6
34200
755
8
115000
nr.
606
2356
nr.
4466
23000
nr.
2637
1409
nr.
nr.
nr.
nr.
nr.
nr.
nr.
nr.
nr.
t/an
5553
89
139
99
28
nr.
Capacitate,
1000 t
nr.
nr.
2006
1536
7
80
1
2009
5
10,75
2010
2
11,00
2011 2012
0
4
0,00 7,9
2013
2014 TOTAL
0
26,00
0,00
86,72
900
10
139415
2405
24
288615
2356
6000
7100
84
2
6
58
6000
42100
180
1589
380
26
150
176
2
492
28
163
314
7
52
119
212
23
41
10
3
10000
6
10000
2
1
10000 30000
11 Decembrie 2006
12
60000
Statii de Sortare Manuala

Statii Simple de Compostare
Station Avansate de
Compostare
Incineratoare
Instalatii de Tratare
Mecanica-Biologica
Nr. abnonati la serviciul de
salubritate
Populatia acoperita de
serviciul de salubritate
Total Populatie
1
4
5000 43000
4
187000
1
5000
1
100000
nr.
1137554 1773041 3064553
3093054
3137599
nr.
nr.
3355408 3283410 3264108
3225846
3169292
nr.
t/an
nr.
t/an
nr.
t/an
nr.
t/an
nr.
t/an
1
70000
1000
0,6
1
7500
10
305000
1000
0,6
3
112500
Sursa: Date din Memorandumul de finanare ISPA i estimrile consultantului

Calcule detaliate ale Costurilor de Investiii pot fi gsite n fiierul Excel ataat PRGD.
136
11 Decembrie 2006
Planul Regional de Gestionare a Deeurilor Regiunea 3 Sud

Muntenia
Anexa 8-3. Costurile proiectului ISPA din judetul Arges

(in )
COMPONEN TE
Planificare/Proiectare
Achiziie teren
Pregtirea terenului
Lucrri de construcii
Instalaii i maini
Asisten tehnic
Supervizare i
implementare
Publicitate
Neprevzute (ca. 10%)
Taxe/impozite
TOTAL
TO TAL
COS TURI
COS TURI
NEELIGI BILE
0
0
500000
11416107
7005760
2560000
800000
TO TAL COS TURI

ELIGIB LE
0
0
40000
2078133
100000
24500000
0
0
500000
11416107
7005760
2560000
800000
40000
2078133
100000
24500000
Sursa: ISPA Measure No.: 2005/RO/16/P/PE/001., FINANCING MEMORANDUM agreed

between the European Commission and the Republic of Romania Concerning the grant of
assistance from the Instrument for Structural Policies for Pre-Accession to the following
measure Integrated management of solid waste and sludge from WWTP in ARGES county.
Anexa 8-4. Costurile proiectului ISPA din judetul Teleorman

#
1
2
COMPONENTE
Sortare si colectare a deseurilor solide

Nou[ deponie la Mavrodin, reciclare si
compostare
3 Inchiderea si reabilitarea deponiilor
vechi
4 Asistenta Tehnica
Total fara neprevazute
Neprevazute , (10% din costurile eligibile)
Total general
TOTAL
COSTURI
COSTURI
N E EL I G I B I L E
7 195 000
8 425 000
108 000
7 195 000
8 533 000
1 750 000
1 750 000
2 090 000
19 460 000
1 946 000
21 406 000
0
108 000
108 000
T O T AL
C O ST U R I
E LI G I B L E
2 090 000
19 568 000
1 946 000
21 514 000
Sursa datelor: ISPA Measure No.: 200/RO/16/P/PE/00., FINANCING MEMORANDUM

agreed between the European Commission and the Republic of Romania Concerning the grant
of assistance from the Instrument for Structural Policies for Pre-Accession to the following
measure Integrated Waste Management System in TELEORMAN County.
137
11 Decembrie 2006
Planul Regional de Gestionare a Deeurilor Regiunea 3 Sud

Muntenia
Anexa 8-5. Costurile proiectului ISPA din judeul Dambovita
C O M PO N E N T E
T O T AL
COSTURI
T O T AL
C O ST U R I N E EL I G I B I L E C O ST U R I
EL I G I B L E
8735000
5460000
0
0
8735000
5460000
2525000
2525000
Inchidere si reabilitare a deponiilor 3550000

vechi
5 Asistenta Tehnica
3270000
Total fara neprevazute
23540000
Neprevazute , (10% din costurile eligibile) 2354000
Total general
25894000
3550000
Sortare si colectare a deseurilor solide

Centru pentru deseuri si deponie la
Aninoasa
3 Deponie in Titu
1
2
160000
160000
160000
3430000
23700000
2354000
26054000
Sursa datelor: ISPA Measure No.: 2002/RO/16/P/PE/017., FINANCING MEMORANDUM agreed between
the European Commission and the Republic of Romania Concerning the grant of assistance from the
Instrument for Structural Policies for Pre-Accession to the following measure Rehabilitation of Solid Waste
Collection, Transportation, Treatment and Landfill in DAMBOVITA County.
138
11 Decembrie 2006
Anexa 8-6. Costuri unitare n zonele rurale i urbane (/ton)
Unitatea pentru gestionarea deeurilor
Depozit de deeuri
Instalaie pentu compostare
Incinerator
Instalaie pentu sortare
Instalaie pentru sortarea primar a deeurilor
din construcii i demolri (C&D)
Dispozitiv pentru tratarea mecano-biologic a
combustibilului derivat din deeuri (CDD)
Staie de transfer
Zon Urban Dens

Investiie
E&
9.30
3.00
33.63
28.11
60.00
50.00
20.48
30.72
Cost unitar (/ton)

Zon Urban
Investiie
E&
9.30
3.00
33.63
28.11
60.00
50.00
20.48
30.72
Zon Rural
Investiie
E&
9.30
3.00
33.63
28.11
60.00
50.00
20.48
30.72
3.00
4.00
3.00
4.00
3.00
4.00
22.31
32.02
22.31
32.02
22.31
32.02
0.16
2.53
0.16
2.53
Transport de deeuri n canitii mari

Deeuri reciclabile uscate
2.63
4.21
2.63
4.08
2.87
4.42
Deeuri biodegradabile
1.05
1.68
1.05
1.63
1.15
1.77
Reziduuri
1.31
2.10
1.31
2.04
1.44
2.21
0.58
0.55
4.10
0.93
0.89
4.21
0.58
0.55
4.10
0.91
0.86
4.21
0.64
0.61
4.10
0.98
0.93
4.21
8.90
25.30
8.90
25.30
8.90
25.30
0.74
9.00
3.00
30.00
0.74
9.00
3.00
30.00
0.74
9.00
3.00
30.00
Sticl
Deeuri din C&D
Colectarea sticlei de la locaiile pentru colectare
Colectarea deeurilor reciclabilele uscate de la
locaiile pentru colectare
Colectarea deeurilor biodegradabile menajere
Colectarea deeurilor reciclabile menajere
139
11 Decembrie 2006
Anexa 8-7. COSTURILE UNITARE PENTRU NCHIDEREA DEPOZITELOR DE

DEEURI (/HA)
nchidere n
conformitate cu
cerinele directivei
privind depozitele de
deeuri
Depozit din zon
urban dens
Depozit de ora
Investiie
(/ha)
Defalcarea
costurilor (pe
ani)
E& pentru
depozitele
nchise(/an/h
a)
Meninerea
E& pentru
(ani)
200,000
4500
20
150,000
2500
20
nchidere fr respectarea
cerinelor directivei depozitele de
deeuri
Depozit din zon urban dens
nchis nainte de 2007
Depozit de ora nchis dup 2007
Depozit rural
140
Investiie
(/ha)
Defalcare
a
costurilor
pe ani
E&
(/an/ha)
Meninerea
E& pentru
(ani)
150,000
500
20
150,000
13,488
2
1
500
0
20
0
11 Decembrie 2006
Anexa 8-8.- CALCULUL COSTULUI UNITAR PENTRU INSTALAIILE DE

COMPOSTARE (/t)
INVESTIIE
Pmnt
Dezvoltarea
amplasamentului
Cldiri pentru procesare
Instalaii tehnice i
mainrii
Echipamente mobile
Instalaii electrico-tehnice
Taxe
Pre-finanare
Investiie total
EXPLOATARE,
independent de cantitatea
intrat
Cldiri pentru procesare
Instalaii tehnice i
mainrii
Echipamente mobile
Instalaii electrico-tehnice
Taxe i asigurri
Gestionare
Materiale auxiliare
Investiie ()
Perioada de
recuperare
(ani)
414,000
Costuri
actualizate
anual (/an)
29,000
Costuri
unitare
(/t)
0.73
Procent
(%)
320,000
25
27,500
0.69
6,153,000
25
528,000
13.20
3,911,000
15
429,400
10.74
205,000
1,237,000
1,065,000
643,000
13,947,000
8
15
20
20
7
7
7
7
Procent (%)
6,473,000
34,200
135,900
100,500
60,700
1,345,100
Costuri
actualizate
anual (/an)
64,700
0.65
3.39
2.51
1.52
33.63
Costuri
unitare
(/t)
1.62
3,911,000
154,900
3.91
205,000
1,237,000
12,240,000
188,000
268,000
8
2.5
1
10
5
Nr.
5.25
16,400
30,900
122,400
18,800
13,400
0.41
0.77
3.06
0.47
0.34
187,900
611,000
4.70
15.28
135,000
3.37
12,100
0.30
366,100
9.15
Total
Total E&
513,200
12.83
28.11
141
11 Decembrie 2006
Mna de lucru
Total
EXPLOATARE,
dependent de cantitile
intrate
Electricitate
Combustibil
Treatarea reziduurilor
100 Kg/t
intrate
/persoan
35,800
1,650
MWh/an
25 m3/an
81.8/MWh
4,000 t/an
91.5/t
485.7/m
Anexa 8-9.- CALCULUL COSTULUI UNITAR PENTRU INSTALAIE de

INCINERARE (/t)
INVESTIIE
Preul pmntului
Dezvoltarea zonei
Costurile de
construcie
Instalaii tehnice i
mainrii
Instalaii electrotehnice
Taxe
Pre-finanare
Investiie total
EXPLOATARE,
independent de
cantitile intrate
Construcie
Instalaii tehnice i
mainrii
Instalaii electrotehnice
Taxe i asigurri
Gestionare
Materiale auxiliare
Investiie
()
368,000
341,000
Costuri
unitare
(/t)
25
0.13
0.15
21,629,000
25
1,856,000
9.28
69,740,000
15
7,657,100
38.29
13,280,000
15
1,458,000
7.29
5,559,000
7,279,000
17
17
7
7
Procent (%)
21,970,000
300,000
676,000
12,000,000
Costuri
actualizate
anual (/year)
219,700
1.50
3.38
60,00
Costuri
unitare
(/t)
1.10
69,740,000
2,789,600
13.95
13,280,000
2,5
332,000
1.66
105,357,000
2,863,000
3,341,000
1
10
5
n.r
80
1,053,600
286,300
167,100
5.27
1.43
0.83
1,744,000
6,592,000
8,72
32.96
Gaz
CaO
Amoniac
142
Costuri
actualizate
anual (/an)
25,700
29,200
Apa procesat
Tratarea cenuei
Tratarea filtrelor
de praf i altele
Total
Total E&
Procent
(%)
7
7
Mna de lucru
Total
EXPLOATARE,
dependent de
cantitile intrate
Tratarea zgurei
Perioada
de
recuperare
(ani)
334 Kg/t
input
8 Kg/t input
22 Kg/t
input
/persoan
21800
51,200
m3/an
1,381,440
1000 ton/an
400
0.15/m3
7,900
0.04
0.20
79.2/t
97.1
282,500
79,200
38,900
1.41
0.40
0.19
66,800 t/an
28.1/t
1,878,500
9.39
1,600 t/an
255.6/t
409,000
2.05
4,400 t/an
255.6/t
1,124,800
5.62
3,820,800
19.10
52.06
11 Decembrie 2006
Anexa 8-10. COSTUL UNITAR PENTRU INVESTIII N STAIII DE TRANSFER

(/TON)
Investiie pentru staie de transfer n Judeul Teleorman

Populaia urban ce genereaz deeuri
140,023
0.43
Populaia rural ce genereaz deeuri
295,932
0.23
Cantitate total de deeuri care trebuie transferat ntr-un an
Durata de via a staiei de transfer
Cantitate total de deeuri care va fi transferat n 30 de ani
Costul unitar CAPEX pentru staiile de transfer
650,000
60,209.89
68,064.36
128,274.3
30
3,848,228
0.168909
tone
tone
tone
ani
tone
/ton
Anexa 8-11. COSTUL UNITAR PENTRU TRANSPORTUL CANTITILOR MARI

DE LA STAIILE DE TRANSFER (/TON)
Municipal
Urban
Investment E&
Investment E&
Rural
Investment
E&
Deeuri reciclabile uscate
2.63 4.21
2.63 4.08
2.87
4.42
Deeuri biodegradabile
1.05 1.68
1.05 1.63
1.15
1.77
Reziduuri
1.31 2.10
1.31 2.04
1.44
2.21
Sticl
0.58 0.93
0.58 0.91
0.64
0.98
0.55 0.89
0.55 0.86
0.61
0.93
143
11 Decembrie 2006
Anexa 8-12. IPOTEZE PENTRU CALCUL A COSTURILOR UNITARE PENTRU

TRANSPORTUL CANTITILOR MARI DE LA STAIILE DE TRANSFER
(/TON)
Costuri de
investitie
()
vehicul pentru
transportul
cantitilor mari
de deeuri de 30
m3
pubele de 30 m3
Sistem de
ncarcare
deeuri
biodegradabile
reziduuri
sticl
144
Sursa de
informare
120,000
ISPA Bacu
7,500
ISPA Bacu
50,000
ISPA Bacu
Densitatea
colectat
deeuri
reciclabile
uscate
Perioda de
nlocuire
(ani)
300 zile/ani; 16 ore pe zi (2

ture)
365 zile pe an
Exploatare 365 zile/an; pn la
8 ore/zi
Densitatea pentru transfer
0.15
volumul metalului poate fi

redus foarte mult, dar acesta
0.2
reprezint o mic parte a
ncarcturii
0.25
0.5 compactare
0.2
0.9
0.4 compactare
Nicio schimbare, sticla este
0.9 spart cnd se face
descrcarea
11 Decembrie 2006
9. Masuri de implementare
Pentru implementarea unui plan de gestionare a deseurilor sunt necesare de o serie de masuri.
Fiecare obiectiv prevazut in plan trebuie sa fie sustinut de una sau mai multe masuri specifice.
In cele ce urmeaza sunt prezentate obiective si masurile aferente, precum si responsabilii si
termenele de indeplinire a masurilor.
145
11 Decembrie 2006

Domeniu
1.Dezvoltarea
unei politici
regionale
Obiective principale
1.1. Dezvoltarea
cadrului legislativ si
organizatoric
necesar
implementarii unui
sistem integrat de
management al
deseurilor.
Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde

este cazul)
1.1.4. Elaborarea de acte normative specifice la
nivel judetean si local in concordanta cu politica de
gestionare a deseurilor si cu legislatia nationala,
pentru a implementa un sistem integrat, eficient din
punct de vedere economic si ecologic
1.1.5. Elaborarea unui ghid de implementare
sub indrumarea Ministerului Mediului si Gospodaririi
Apelor si a Agentiei Nationale de Protectia Mediului.
1.1.6. Incurajarea autoritatilor locale si a celor

judetene de a elabora impreuna cu sectorul privat o
strategie comuna
in vederea organizarii
managementului integrat pe tot lantul, de la
colectare, colectare selectiva, tratare si pana la
eliminarea finala (Parteneriate Public Private)
1.1.7. Constientizarea factorilor de decizie si a

populatiei ca un management calificat al deseurilor
este de cea mai mare importanta pentru sanatatea
populatiei (protejarea soului, apei si apei freatice)
1.2. Cresterea
importantei aplicarii
efective a legislatiei
privind
managementul
deseurilor
146
1.2.1. Cresterea importantei aplicarii legislatiei si a

controlului la nivelul autoritatilor de mediu care au
responsabilitati in managementul deseurilor.
Masuri pentru implementare

-Elaborarea de decizii ale Consiliilor
Judetene/ Locale si a altor reglementari
specifice necesare implementarii
obiectivelor propuse si atingerii tintelor
stabilite.
-Elaborarea unui ghid de implementare a
unui sistem integrat de management al
deseurilor bazat pe principiile
proximitatii si subsidiaritatii si care sa
stabileasca foarte clar responsabilitatile
fiecarei autoritati implicate
-Luarea deciziilor pe baza consultarilor de
jos in sus si de sus in jos prin:

Organizarea de mese rotunde cu
toti factorii implicati la nivel judetean si local
in vederea dezvoltarii acestei strategii
comune cu sectorul privat.

Organizarea de mese rotunde la
nivel regional cu factorii implicati de la toate
Prefecturile si Consiliile Judetene.
-ARPM si ALPM trebuie sa angajeze
personal calificat pe probleme specifice de
deseuri si in special ingineri constructori
specializati pentru un control mai eficient al
depozitelor de deseuri.
-Asigurarea procedurilor si resurselor
necesare pentru implementarea si controlul
implementarii legislatiei in domeniul
deseurilor
-Elaborarea si efectuarea unor programe de
inspectie
11 Decembrie 2006
Termene
Proces
continuu
revizuiri
periodice
cu
Responsabilitati
ARPM/
APM
Consilii
judetene,
Consilii
locale
Incepand cu
2007
ARPM,
APM
Proces
continuu
Garda de
Mediu,
ARPM/
APM
Consilii
judetene

Domeniu

este cazul)
1.2.2. Intarirea cooperarii intre institutii in vederea
aplicarii legislatiei
1.2.3. Cresterea eficientei structurilor institutionale

la nivel regional/judetean/ local, printr-o definire
clara a responsabilitatilor
1.3. Cresterea
eficientei de
aplicare a legislatiei
in domeniul
managementului
deseurilor
147
1.2.4. Incurajarea activitatilor de management al

deseurilor, paralel cu intarirea controlului agentilor
economici implicati in colectare, sortare, operarea
depozitelor de deseuri,.
Incercarea de integrare a colectarii informale facute
de rromi, intr-un sistem de supervizare
1.3.1.Informarea intensiva a tuturor factorilor
interesati/ implicati referitor la legislatia de protectie
a mediului, in general si la cea referitoare la deseuri
1.3.2. Cresterea importantei activitatilor de
monitorizare si control efectuate de autoritatile
competente ca ARPM, APM-uri, Garda Nationala de
Mediu in concordanta cu responsabilitatile acestora.

-Clarificarea responsabilitatilor fiecarei
autoritati implicate atat in
implementarea, cat si in monitorizarea si
controlul managementului deseurilor la
toate nivelele.
-Imbunatatirea si intarirea cooperarii
intre ARPM, APML, Garda de Mediu in
vederea controlului si monitorizarii
continue a respectarii legislatiei.
-Imbunatatirea si intarirea cooperarii
intre autoritatile de mediu si autoritatile
judetene/ locale in vederea implementarii
corecte a masurilor.
-Stabilirea si definirea clara a circuitelor
informationale si de decizie.
-Clarificarea
responsabilitatilor
fiecarei
autoritati implicate in managementul
deseurilor la toate nivelele.
-Privatizarea a minimun 70% din serviciile
de management al deseurilor
-Imbunatatirea conditiilor de munca in
procesul de colectare, colectare selectiva,
sortare si tratare a deseurilor
Definirea clara a atributiilor si
responsabilitatilor si asumarea
responsabilitatii la toate nivelele pe baza
principiului subsidiaritatii
-Monitorizarea periodica si verificarea
implementarii prevederilor legislative la
agentii economici generatori de deseuri
-Implementarea si extinderea monitorizarii
on-line (cu transmiterea datelor direct la
autoritatile de mediu) a agentilor economici
cu impact semnificativ asupra mediului
11 Decembrie 2006
Termene
Responsabilitati
(CJ), Consilii
locale (CL)
Proces
continuu
ARPM/
ALPM, ADR,
CJ,CL
Proces
continuu
Consilii
Judetene/
Locale,
operatori
economici
Proces
continuu
ARPM/
ALPM, ADR,
Garda de
Mediu

Domeniu
2. Aspecte
institutionale si
organizatorice
3. Resurse
umane
148
2.1 Dezvoltarea
institutiilor
regionale si locale
si organizarea
structurilor
institutionale in
vederea
conformarii cu
cerintele nationale
3.1. Asigurarea
necesarului de
resurse umane ca
numar si pregatire
profesionala

este cazul)
2.1.1 Crearea de conditii pentru o structura
institutionala mai eficienta in ceea ce piveste
aspectele de management al deseurilor.
2.1.2. Intarirea capacitatii administrative a institutiilor
guvernamentale la nivel de institutii regionale,
judetene si locale cu competente si responsabilitati
pentru implementarea legislatiei si controlului in
domeniul deseurilor,
3.1.1. Asigurarea de personal suficient si bine
instruit, care sa dispuna de logistica necesara la
toate nivelele regional, judetean, local - atat in
sectorul public cat si in cel privat.

-Analiza eficientei structurilor de protectia
mediului si evitarea suprapunerii de atributii
si responsabilitati prin stabilirea unei
diagrame de responsabilitati si a unor
mecanisme de cooperare functionale.
-Luarea unor masuri adecvate la nivelul
autoritatilor de protectia mediului de la toate
nivelele
pentru
intarirea
capacitatii
institutionale.
-Imbunatatirea cooperarii intre autoritatile
de protectia mediului si cele responabile cu
implementarea investitiilor publice.
-Elaborarea de programe de instruire pentru
personalul implicat din ARPM si APML-uri in
domeniile: juridic, controlul tehnic al
facilitatilor, colectarea, inregistrarea, analiza
si validarea datelor, probleme administrative
si probleme de ofertare si licitatii in
cooperare cu municipalitatile implicate
-Pregatirea de cursuri de instruire tematice
pentru personalul implicat din:
ARPM si APML-uri,
Consiliile Judetene, Consiliile locale si
primarii,
Companiile de salubritate si agenti
economici
implicati
in
activitati
de
gestionare deseuri
-Asigurarea logisticii si echipamentelor
necesare la toate nivelele si in toate
sectoarele, atat in cel public cat si in cel
privat
11 Decembrie 2006
Termene
Proces
continuu
Responsabilitati
ARPM/
ALPM, Garda
de Mediu
Proces
continuu
ARPM/
ALPM, Garda
de Mediu, CJ
si CL
Incepand cu
2007
ARPM/
ALPM, Garda
de Mediu,
Consilii
Judetene/
Locale,
sectorul
privat,
asociatii
profesionale

Domeniu
4. Finantarea
sectorului de
management al
deseurilor
149
4.1. Stabilirea si
utilizarea
sistemelor si
mecanismelor
economicofinanciare si a celor
de management al
deseurilor, pe baza
principiilor
poluatorul
plateste si a
principiului
subsidiaritatii.

este cazul)
4.1.1. Dezvoltarea unui sistem viabil de
management al deseurilor care sa cuprinda toate
etapele de la colectare, transport, valorificare,
reciclare, tratare si pana la eliminare finala.
4.1.2. Optimizarea accesarii tuturor fondurilor

disponibile la nivel national si international pentru
investitii ( fondul pentru mediu, fonduri private,
fonduri structurale si altele)

-Initierea unor sesiuni de finantare pe fluxuri
de deseuri de catre Administratia Fondului
pentru Mediu.
-Incurajarea dezvoltarii agentilor economici
implicati pe lantul de colectare, colectare
selectiva, transport, tratare si valorificare,
pentru diverse fluxuri de deseuri prin
utilizarea unor scheme de finantare puse la
dispozitie de AFM si de agentii economici
responsabili de indeplinirea tintelor.
-Pregatirea si organizarea de instruiri
tematice privind oportunitatile de finantare
pentru managementul deseurilor.
- Pregatirea unei liste de investitii prioritare
adaptata nevoilor regiunii in stransa
corelare cu cele necesare la nivel judetean
si local.
-Alocarea anuala de resurse financiare
necesare pentru:
Conceperea si elaborarea de aplicatii
de proiecte eligibile adaptate cerintelor
divesilor donori;
elaborarea de studii de fezabilitate
aferente investitiilor prioritare.
finantarea si/sau co-finantarea
investitiilor.
11 Decembrie 2006
Termene
Proces
continuu
Proces
continuu
Responsabilitati
AFM,
Consilii
judetene/
Locale,
sectorul
privat,
asociatii
profesionale
ARPM/
ALPM
Consilii
Judetene/
Locale,
sectorul
privat,
asociatii
profesionale

Domeniu

este cazul)
4.1.3. Imbunatatirea managementului deseurilor si
dezvoltarea de mecanisme economico-financiare
care sa permita organizarea unui management
integrat bazat pe taxe suportabile pentru cetateni si
care sa poata acoperi costurile de colectare, tratare
si depozitare controlata efectuate intr-o maniera
profesionista
4.1.4.Incurajarea utilizarii tuturor mecanismelor

economico-financiare in vederea colectarii selective
a bateriilor si acumulatorilor, a deseurilor
periculoase
menajere,
a
ambalajelor,
a
echipamentelor electrice si electronice si a
vehiculelor scoase din uz.
4.1.5. Initierea unor grupuri de planificare la diferite
nivele - local, judetean, regional - in vederea
implementarii unor sisteme de colectare in amestec
sau de colectare selectiva adaptate tipurilor de
locuinte..
150

-Implementarea si optimizarea unui
management integrat al deseurilor pentru
toate tipurile de asezari umane.
-Calcularea taxelor si tarifelor aferente
gestionarii deseurilor in asa fel incat sa
acopere costurile tuturor operatiilor de la
colectare, colectare selectiva, transport,
tratare, valorificare, eliminare, inchidere
depozite, monitorizare post-inchidere.
-Initierea de proiecte pilot de tipul:
colectare selectiva la sursa
scaderea taxelor
platesti cat arunci, in care plata sa
fie proportionala cu cantitatea de
deseuri generate,
sau implementarea altor tipuri de
proiecte de optimizare
-Facilitarea comunicarii intre toti
responsabilii implicati pe lantul de colectare,
tratare, valorificare, eliminare finala.
-Organizarea de mese rotunde pentru
schimburi de experiente in managementul
fluxrilor de deseuri nominalizate si
implementarea mecanismelor financiare si
economice necesare colectarii selective.
-Organizarea periodica de grupuri de lucru
formate din specialisti in domeniu care sa
ofere factorilor de decizie idei si scheme
practice pentru implementarea
corespunzatoare a colectarii si colectarii
selective (amplasarea punctelor de
coelctare/ colectare selectiva, tipul si
volumul containerelor/ pubelelor, etc.)..
11 Decembrie 2006
Termene
Termen
limita: 2007
cu
preocupare
permanenta
Termen
limita: 2007
cu
preocupare
permanenta
Responsabilitati
Consilii
Judetene/
Locale,
sectorul
privat,
asociatii
profesionale
ARPM/ APM,
asociatii
profesionale
specifice,
entitati
juridice care
preiau
responsabilit
atea de la
producatori/
importatori

Domeniu
5.Constientizarea factorilor
implicati
5.1. Promovarea
unor sisteme de
informare,
constientizare si
motivare pentru toti
factorii implicati.

este cazul)
5.1.1. Cresterea comunicarii intre toti factorii
implicati
5.1.2. Organizarea si supervizarea programelor de

educatie si constientizare la toate nivelele.
151

-Organizarea periodica de sesiuni de
informare comune cu Consiliile Judetene,
Consiliile Locale ADR, ARPM, APM,
referitoare la legislatie, la stadiul de
implementare
al
PRGD-ului,
la
monitorizarea acestuia si masuri si actiuni
corective intreprinse.
-Supervizarea planurilor de comunicare si
educare la toate nivelele: scoli, universitati,
comunitati
locale,
agenti
economici,
asociatii de mediu.
-Elaborarea de ghiduri scolare speciale
pentru profesori si pentru informarea
elevilor.
-Se recomanda ca Biserica sa integreze in
predicile sale aspecte legate de protectia
mediului.
11 Decembrie 2006
Termene
Proces
continuu
Proces
continuu
Responsabilitati
ADR/ARPM/
APM Garda
de Mediu,
Consilii
judetene/
Locale,
sectorul
privat,
asociatii
profesionale,
scoli,
universitati,
Biserica

Domeniu

este cazul)
5.1.3. Utilizarea tuturor canalelor de comunicatie
(mass-media, web site-uri, seminarii, evenimente)
pentru
informarea
publicului
si
pentru
constientizarea anumitor grupuri tinta ale populatiei
(copii, tineri, adulti, varsta a treia).
5.1.4. Promovarea auditurilor de management al

deseurilor ca parte a procesului de planificare si a
celui de supervizare si control. Pentru comunitati si
intreprinderi mari se recomanda integrarea auditului
de management al deseurilor in procedurile de
planificare si control.
152

-ARPM si APM -urile vor organiza periodic
conferinte de presa pentru a informa
publicul despre noi reglementari in
domeniu, ghiduri, stadiu de implementare al
PRGD, noi puncte de precolectare/
colectare selectiva, etc.
-ARPM si APM -urile au obligatia de a
informa publicul; pagina de web la capitolul
managementul deseurilor va fi revizuita si
completata cel putin lunar si va cuprinde cel
putin:
Lista tuturor actelor normative in
vigoare referitoare la managementul
deseurilor;
Lista tuturor punctelor de colectare si
colectare selectiva pentru fiecare flux
de deseu;
Lista cu toti agentii economici autorizati
implicati in colectare, transport,
reciclare, tratare, eliminare (cu adresa,
telefoane, email, etc detaliat si clar
specificat pe domenii de activitate)
-Organizarea de sesiuni de constientizare
cu marii agenti economici si municipalitati
pentru promovarea auditului referitor la
managementul deseurilor ca parte a
procesului de planificare.
11 Decembrie 2006
Termene
Proces
continuu
Proces
continuu
Responsabilitati
ADR/ARPM/
APM Garda
de Mediu,
Consilii
judetene/
Locale,
sectorul
privat,
asociatii
profesionale,
scoli,
universitati
ARPM/ APM
Garda de
Mediu,
sectorul
privat,
asociatii
profesionale,

Domeniu
6.Colectarea si
raportarea
datelor si
informatiilor
referitoare la
managementul
deseurilor
153
5.2 Campanii
publice referitoare
la imbunatatirea
stari de sanatate

este cazul)
5.2.1 Imbunatatirea informarii publicului referitor la
riscurile cauzate de depozitarea salbatica a
deseurilor si de poluarea apelor subterane si a
solului;.
6.1. Obtinerea de
date si informatii
corecte si
complete, adecvate
cerintelor de
raportare nationala
si Europeana.
6.1.1. Imbunatatirea sistemului regional/ judetean/

local de colectare, procesare si analiza a datelor si
informatiilor privind managementul deseurilor,
utilizand un sistem integrat si de dublu control
conectat cu Garda Nationala de Mediu.

-Organizarea de sesiuni publice la toate
nivelele care sa informeze asupra riscurilor
cauzate de aruncarea salbatica a
deseurilor.
-Initierea unei locatii speciale pe site-urile
de web ale ARPM si ALPM -urilor care sa
informeze publicul despre riscurile si
inconvenientele asociate depozitarii
salbatice poze cu exemple negative si
pozitive.
- Utilizarea tuturor metodelor si canalelor
specifice de informare si educare adecvate
grupurilor tinta (web site-uri, mass-media,
brosuri, afise, etc.)
-Introducerea metodelor standardizate de
colectare, procesare, validare a datelor.
-Definirea si elaborarea impreuna cu Garda
de Mediu, pe baza sistemului utilizat in
chestionarele statistice, a unei proceduri
clare de control incrucisat al datelor
referitoare
la
deseurile
generate,
gestionate.
-Gasirea impreuna cu Garda de Mediu a
modalitatii de a impune agentilor economici
si consiliilor locale implicate in raportare sa
transmita date corecte referitoare la
gestionarea deseurilor.
-Definirea unei structuri profesionalizate de
personal in cadrul ARPM si ALPM -urilor
care sa colecteze, sa analizeze, sa valideze
si sa faca agregarea datelor raportate.
-Obligarea agentilor economici si a altor
institutii implicate in raportare de a transmite
date corecte.
11 Decembrie 2006
Termene
Proces
continuu
Proces
continuu
Responsabilitati
ARPM/ APM
Consilii
Judetene/
Locale, ,
asociatii
profesionale,
scoli,
universitati
ARPM/ APM
Garda de
Mediu, agenti
economici si
institutii,
Consilii locale
sub
coordonarea
ANPM

Domeniu

este cazul)
6.1.2. Imbunatatirea raportarii directe prin mijloace
IT a datelor colectate la nivel judetean/ regional si
transmiterea acestora la nivel national respectiv la
Agentia Nationala pentru Protectia Mediului utilizand
intregul potential al facilitatilor moderne informatice.
6.1.3. Imbunatatirea sistemului de validare a datelor

primite,
cresterea
responsabilizarii
intregului
personal implicat in colectarea, procesarea si
validarea datelor, inclusiv a personalului Garzii
Nationale de Mediu.
7. Prevenirea
generarii
deseurilor
154
7.1. Maximizarea
prevenirii in ceea
ce priveste
generarea
deseurilor
7.1.1. Promovarea, incurajarea si implementarea

principiului prevenirii la producatori.
Termene
-Operarea programului bazei de date

existent la parametrii maximi de catre
ARPM si APML-uri sub indrumarea ANPM.
-Utilizarea facilitatilor IT ale programului
pentru transmiterea on-line a datelor de la
cele mai joase nivele posibile (agenti
economici) catre cele imediat superioare
ALPM, ARPM si ANPM.
Proces
continuu
-Imbunatatirea si strangerea cooperarii intre

personalul IT, cel de la biroul deseuri si cel
implicat in colectarea analiza si validarea
datelor din ARPM, ALPM -uri, precum si cu
Garda de Mediu pentru verificarea
incrucisata si validarea datelor.
-Cresterea responsabilizarii personalului
implicat prin stabilirea de atributii si
responsabilitatti clare in procesul de
colectare-raportare date si prin aplicarea de
sanctiuni in cazul erorilor grosolane.
-Supervizarea
unor
sesiuni
de
constientizare si instruire a agentilor
economici si asociatiilor profesionale
referitor la prevenirea generarii deseurilor.
-Seminarii de informare referitoare la noua
Strategie a Uniunii Europeane care
promoveaza prevenirea si minimizarea
generarii deseurilor din faza de proiect a
produsului si tinand cont de ciclul de viata al
acestuia.
Proces
continuu
11 Decembrie 2006
Proces
continuu
Responsabilitati
ARPM/ APM
Garda de
Mediu, agenti
economici si
institutii,
Consilii locale
sub
coordonarea
ANPM
ARPM/ APM
Garda de
Mediu, sub
coordonarea
ANPM
ARPM/ APM
Consilii
Judetene/
Locale, ,
asociatii
profesionale,
scoli,
universitati,
ONG-uri

Domeniu
8.Valorificarea
potentialului util
din deseuri
8.1. Utilizarea
eficienta a tuturor
capacitatilor
tehnice si a
mijloacelor
economice de
valorificare a
deseurilor.

este cazul)
7.1.2. Incurajarea consumatorilor sa implementeze
principiul prevenirii generarii deseurilor.
8.1.1. Sustinerea dezvoltarii unei piete viabile de

materii prime secundare la nivel regional si
judetean.
8.1.2. Reducerea cantitatilor totale de deseuri

generate utilizand capacitati optime de selectare a
deseurilor colectate.
155

-Sugerarea catre entitatile ce preiau
responsabilitatea valorificarii ambalajelor a
promovarii reutilizarii anumitor tipuri de
ambalaje,
-Incurajarea consumatorilor sa utilizeze
bunuri sau componente second-hand si
reciclate.
-Promovarea consumului ecologic, a
cumprturilor ecologice adica pe cat
posibil a cantitatilor mari, a concentratelor
cu ambalaje mai putine, evitarea pungilor si
obiectelor de unica folosinta.
-Incurajarea intreprinderilor mici si mijlocii
sa foloseasca materii prime secundare
provenite din deseuri.
-Biroul de deseuri impreuna cu cel de
autorizari din ARPM si APM -uri vor pregati
o lista cu agentii economici care utilizeaza
deseurile ca materii prime secundare. Lista
(continand si datele de contact pentru
fiecare agent economic, va fi publicata pe
site-ul ARPM, respectiv APM urilor si va fi
continuu adusa la zi cu mentionarea datei
de up-datare a site-ului..
-Amplasarea de puncte de colectare
selectiva voluntara, stradale, cu containere
inscriptionate pe tip de deseu in zonele
rurale si in zonele urbane aglomerate in
paralel cu constientizarea populatiei prin
campanii publice (afise, pliante, mass
media) privind avantajele colectarii selective
a deseurilor.
-Dotarea populatiei in zonele urbane cu
saci, pubele, etc inscriptionate pe tip de
deseu (hartie, carton, mase plastice, sticla,
etc).
11 Decembrie 2006
Termene
Proces
continuu
Responsabilitati
ARPM/ APM
Consilii
Judetene/
Locale, ,
asociatii
profesionale,
scoli,
universitati,
ONG-uri
Proces
continuu
Asociatii
profesionale,
universitati,
sectorul de
cercetare,
companii
private,
ARPM/ APM,
Consilii
Judetene
Proces
continuu
ARPM/ APM
Consilii
Judetene/
Locale,
operatorii de
salubritate

Domeniu
8.2. Sprijinirea
dezvoltarii
activitatilor de
valorificare
materiala si
energetica.

este cazul)
8.2.1. Cresterea gradului de valorificare materiala
(reciclare); reciclarea deseurilor menajere altele
decat cele de ambalaje.
Valorificarea energetica a anumitor fractii din
deseurile menajere, acolo unde reciclarea nu este
posibila
Incercarea de a integra sectorul informal (piata gri
de deseuri reciclabile) in sistemul
oficial de
colectare a deseurilor.
9.Colectarea
transportul
deseurilor
156
si
9.1. Asigurarea de
capacitati de
colectare si de
sisteme de
transport adaptate
numarului de
locuitori si
cantitatilor de
deseuri generate.
9.1.1 Extinderea sistemelor de colectare a

deseurilor municipale in mediul urban, cu atingerea
unei arii de acoperire de 100%.
9.1.2 Extinderea sistemelor de colectare a
deseurilor municipale in mediul rural cu atingerea
unei arii de acoperire de 90%.
9.1.3 Optimizarea
transport.
schemelor
de
colectare
si

-Introducerea de proiecte pilot de colectare
selectiva a hartiei de scris, ziare, reviste si a
cartoanelor in toate institutiile publice.
-Organizarea de puncte de colectare
selectiva a deseurilor reciclabile.
-Organizarea de mese rotunde cu operatorii
de salubritate, colectorii si IMM-urile ce
utilizeaza deseurile ca materii secundare, in
vederea facilitarii dezvoltarii pietei.
-Proiectarea si planificarea unor sisteme
eficiente de colectare selectiva.
selectiva din poarta in poarta a deseurilor
reciclabile, dupa un program stabilit de
comun acord cu agentii de salubritate.
-Utilizarea potentialului de co-incinerare a
unor fractii din deseurile menajere in
cuptoarele de clinker existente in regiune.
-Obligativitatea consiliilor locale urbane de a
extinde aria de acoperire cu servicii de
salubritate acolo unde actualmente nu
exista.
-Obligativitatea consiliilor locale rurale de a
introduce si de a extinde aria de acoperire
cu servicii de salubritate acolo unde
actualmente nu exista.
-Consiliile locale impreuna cu operatorii de
salubritate vor face periodic sesiuni de
planificare a optimizarii schemelor de
colectare si transport.
11 Decembrie 2006
Termene
Proces
continuu
Termen
limita: 2013
Termen
limita: 2009
Proces
continuu
Responsabilitati
ARPM/ APM
Consilii
Judetene/
Locale,
Operatori de
salubritate
Consilii
Locale,
Operatori de
salubritate
Consilii
Locale,
Operatori de
salubritate
Consilii
Locale,
Operatori de
salubritate

Domeniu
9.2. Asigurarea
celor mai bune
optiuni de colectare
si transport al
deseurilor corelat
cu activitatile de
reciclare si
depozitare finala

este cazul)
9.2.1 Colectarea separata a deseurilor periculoase
existente in deseurile municipale.
9.2.2. Studiul potentialului navigabil al Dunarii

pentru o eventuala utilizare a transportului naval al
deseurilor, corelat cu depozitele zonale si statiile de
transfer, pentru ariile riverane.
.
9.2.3 Implementarea si extinderea etapizata a

colectarii selective a deseurilor de ambalaje de la
populatie cu urmatoarele tinte:43%, 59% si 70%
9.2.4 Implementarea si extinderea colectarii

separate a deseurilor biodegradabile din piete,
parcuri, gradini in proportie de 100%.
157

-Asigurarea unor puncte de precolectare a
deseurilor periculoase din deseurile
menajere cu preluare gratuita de la
populatie.
-Instalarea de placute avertizoare sau
panouri de localizare in zonele cu trafic
mare (statii de masini, tramvaie, intrarea in
complexe comerciale) pentru indicarea
punctelor de colectare selectiva a deseurilor
periculoase din gospodarii.
-Agentii economici mici, comerciantii si
institutiile publice pot depune deseurile
periculoase la aceste puncte de
precolectare contra unor taxe stabilite.
-Asigurarea capacitatilor necesare pentru
colectarea si colectarea separata a
deseurilor municipale si includerea
potentialului navigabil al Dunarii in schema
de management integrat al deseurilor
pentru Regiunea 3 Muntenia Sud
-Promovarea si extinderea proiectelor pilot
de colectare selectiva a deseurilor
reciclabile de ambalaje.
-Instalarea de placute avertizoare
sau
mare pentru indicarea punctelor de
colectare selectiva a deseurilor de
ambalaje.
Promovarea si extinderea rapida a
proiectelor pilot de colectare selectiva a
deseurilor biodegradabile din piete, parcuri
si gradini
11 Decembrie 2006
Termene
Termen:
Incepand cu
2007
Termen:
Incepand cu
2008
43% in 2008
59% in 2010
70% in 2013
Incepand cu
2008
Responsabilitati
Consilii
Locale,
Operatori de
salubritate
Consilii
judetene,
Consilii locale
ale oraselor
riverane
Dunarii
Consilii
Locale,
Operatori de
salubritate
Consilii
Locale,
Operatori de
salubritate

Domeniu

este cazul)
9.2.5 Implementarea si extinderea etapizata a
colectarii separate a deseurilor biodegradabile din
deseurile menajere de la populatie, cu urmatoarele
tinte: 10%, 20% si 25%
10. Tratarea
deseurilor
10.1. Imbunatatirea
tratarii deseurilor
10.1.1. Imbunatatirea tratarii deseurilor pentru:

valorificare;
facilitarea manipularii;
diminuarea caracterului periculos;
diminuarea cantitatii finale depozitate
diminuarea emisiilor de la depozitele de deseuri,
luand in considerare conditiile de siguranta pentru
sanatatea umana si protectia mediului.
11. Deseuri biodegradabile
11.1. Reducerea
cantitatii de deseuri
biodegradabile ce
se depoziteaza
(deseuri organice
menajere si
deseuri organice
asimilabile din
comert, industrie,
institutii, deseuri
verzi din parcuri,
11.1.1. Reducerea etapizata a cantitatii de deseuri

biodegradabile cu tinte ce au ca an de referinta
cantitatea de deseuri biodegradabile depozitata in
1995, dupa cum urmeaza:
reducerea la 75%;
reducerea la 50%
reducerea la 35%
158
Termene
-Implementarea colectarii separate a

deseurilor biodegradabile se va face acolo
unde este fezabil din punct de vedere tehnic
si economic.
-Realizarea de actiuni de constientizare a
populatiei
in
zonele
alese
pentru
implementare.
-Introducerea pubelelor speciale pentru
deseuri biodegradabile si a echipamentelor
speciale de colectare si transport corelate
cu amplasarea facilitatilor de compostare.
-Utilizarea potentialului tehnologic existent
pentru valorificarea, reciclarea, tratarea
deseurilor.
-Incurajarea construirii de capacitati noi.
-Incurajarea dezvoltarii unei piete viabile de
recuperare/valorificare/ reciclare/ tratare a
deseurilor solide si a deseurilor periculoase
provenite din deseul menajer de la
populatie.
10% in 2010
-Incurajarea compostarii in spatele curtii in

gospodariile taranesti mari cu gradini, livezi
si animale si a compostarii pe platforme de
compostare in mediul rural (proiectele ISPA
existente, multiplicarea proiectului BM din
jud. Calarasi).
-Sesiuni de informare si constientizare a
publicului referitor la colectarea selectiva a
a compostului, si totodata a utilizarii sale ca
amendament al solului.
11 Decembrie 2006
20% in 2013
25% in 2016
Proces
continuu
2010
2013
2016
Responsabilitati
Consilii
Locale,
Operatori de
salubritate
Agenti
economici,
asociatii
profesionale,
ARPM/ APM,
Consilii
Judetene/
Locale
Consilii
Judetene/
Locale,
Operatorii de
depozite de
deseuri,
Garda de
Mediu

Domeniu
12.Deseuri
ambalaje
de
gradini si piete)

este cazul)
11.1.2. Realizarea de investitii noi de tratare a
deseurilor biodegradabile in vederea atingerii
tintelor regionale.
12.1. Prevenirea
generarii deseurilor
de ambalaje si a
impactului de
mediu.
12.1.1. Sprijinirea campaniilor de informare

referitoare la problematica deseurilor de ambalaje.
12.1.2
Crearea de conditii necesare pentru
reutilizarea si reciclarea ambalajelor, in sensul unei
bune organizari a colectarii selective.
159
Termene
-Directionarea investitiilor in instalatii de

compostare,
incinerare,
co-incinerare,
stabilizare uscata urmata de valorificare,
precum si alte alternative tehnice adecvate
regiunii, fezabile din toate punctele de
vedere, inclusiv cel economic.
-Entitatile
juridice
care
preiau
responsabilitatea atingerii tintelor impreuna
cu agentii economici vor dezvolta proiecte
pilot de cercetare pentru re-proiectarea
anumitor tipuri de ambalaje pentru a reduce
cantitatea de deseuri de ambalaje
Incepand cu
2008
-Promovarea unui sistem de garanii

rambursabile de tipul sistem depozit
pentru ambalajele reutilizabile din sticl, sau
din alte materiale, cu solicitarea elaborarii
unui plan de gestiune a acestora si
stabilirea de consecinte pentru nerealizarea
planului.
-Promovarea unui sistem de garanii
rambursabile pentru
containerele de
transport reutilizabile i pentru europalei,
aplicabil n industrie i comer.
-Puncte de colectare selectiva voluntara,
stradale, pe tipuri de material de ambalaj:
sticla, hartiesi carton, PET, alte plastice,
metal, etc.
-Instalarea de placute avertizoare
sau
mare, pentru indicarea punctelor de
colectare selectiva a deseurilor de
ambalaje.
11 Decembrie 2006
Proces
continuu
Responsabilitati
Consilii
Judetene/
Locale,
asociatii
profesionale,
operatori
ARPM/ APM,
Consilii
Judetene/
Locale,
agenti
economici,
ARAM,
entitati
juridice
ARPM/ APM,
CJ/CL agenti
economici,
ARAM,
entitati
juridice care
preiau
responsabilit
atea atingerii
tintelor de
valorificare

Domeniu
12.2. Valorificarea
si reciclarea
deseurilor de
ambalaje raportate
la cantitatile de
ambalaje introduse
pe piata

este cazul)
12.2.1 Valorificare totala 34%
Reciclare totala 28% din care pe tip de
material:
- 15% sticla
- 15% hartie si carton
- 15% metal
Reciclare totala
33% din care pe tip de
material:
- 15% sticla
- 50% metal
Reciclare totala
material:
-15% sticla
- 50% metal
Reciclare totala
material:
- 15% sticla
- 50% metal
Reciclare totala
material:
- 15% sticla
- 50% metal
-15% plastic
-15% lemn
160
Termene
-Implementarea si extinderea colectarii

selective a deseurilor de ambalaje din
deseurile asimilabile din comert, industrie,
institutii publice.
Termen:
2007
-Colectariea selectiva a deseurilor de

ambalaje din deseurile asimilabile din
comert, industrie, institutii publice.
-Implementarea si extinderea ariei de
colectare selectiva a deseurilor de ambalaje
provenite de la populatie la 43% din
populatia regiunii (vezi pct 9.2.3)
-Extinderea ariei de colectare selectiva a
deseurilor de ambalaje provenite de la
populatie.
provenite de la populatie (vezi pct 9.2.3).
-Susinerea fabricrii de produse noi din
deeuri de sticl.
populatie pentru a acoperi 59% din
populatia regiunii.
Termen:
2008
11 Decembrie 2006
Responsabilitati
Agenti
economici,
entitati
juridice care
preiau
responsabilit
atea atingerii
tintelor de
valorificare
Termen:
2009
Termen:
2010
Termen:
2011
Agenti
economici,
entitati
juridice care
preiau
responsabilit
atea atingerii
tintelor
de

Domeniu
12.3. Crearea si
optimizarea
schemelor de
reciclare a
deseurilor de
ambalaje
13. Deseuri din

constructii si
demolari (C&D)
161
12.4. Crearea si
optimizarea
schemelor de
valorificare
energetica a
deseurilor de
ambalaje care nu
pot fi reciclate.
13.1. Separarea pe
fractii a deseurilor
din constructii si
demolari

este cazul)
12.2.6. Valorificare totala 57%
Reciclare totala
material:
- 15% sticla
- 50% metal
-15% plastic
-15% lemn
Reciclare totala
material:
- 60% sticla
- 50% metal
- 22,5% plastic
-15% lemn
12.3.1 Organizarea de sisteme de colecare
separata a deseurilor de ambalaje in vederea
atingerii tintelor la termenele stabilite
Termene
Responsabilitati
valorificare,
Consilii locale
-Colectarea selectiva a deseurilor de

populatie.
Termen:
2012
-Colectarea selectiva a deseurilor de

provenite de la populatie la 70% din
populatia regiunii (vezi pct 9.2.3)
Termen:
2013
-Optimizarea functionarii fiecarei verigi

implicate in schema de colectare, colectare
selectiva, transport, reciclare, valorificare a
deseurilor de ambalaje pe fiecare tip de
material.
Termen:
2013
12.4.1 Organizarea valorificarii energetice pentru

aproximativ 10% din deseurile de ambalaje.
-Valorificarea energetica zonala, eventual

ca
si
combustibil alternativ pentru
cuptoarele de ciment, corelat cu punerea in
functiune a instalatiilor de procesare
adecvate.
Termen
limita:
2022
cu
preocupari
incepand din
2007
Agenti
economici
responsabilid
e atingerea
tintelor,
fabrici de
ciment
13.1.1. Tratarea deseurilor contaminate

din
constructii si demolari in vederea scaderii
potentialului periculos si eliminarii acestora in
conditii de siguranta
-Incurajarea
agentilor
economici
sa
investeasca
in
capacitati
de
tratare/inertizare a deseurilor contaminate
din constructii si demolari.
Termen:
incepand
2007
Industria
responsabila,
ARPM, APM
11 Decembrie 2006
cu

Domeniu

este cazul)
13.1.2. Minimizarea cantitatii depozitate de deseuri
provenite din constructii si demolari
13.1.3. Depozitarea in depozite corespunzatoare a

deseurilor C&D contaminate si a celor ce nu pot fi
valorificate
14.Deseuri
voluminoase
14.1. Colectarea
separata si
valorificarea
deseurilor
voluminoase
14.1.1. Instalarea de puncte speciale

colectarea deseurilor voluminoase.
pentru
14.1.2. Stabilirea de scheme de colectare din usa in

usa la perioade bine stabilite (de exemplu: la fiecare
3 luni, intr-o anumita zi a saptamanii)
14.1.3. Valorificarea deseurilor voluminoase
colectate separat .
15. Namol de la
statiile de
epurare a apelor
uzate orasenesti
162
15.1.
Managementul
ecologic rational al
namolului provenit
de la statiile de
epurare,
15.1.1.Prevenirea depozitarii ilegale
15.1.2. Prevenirea descarcarii namolului in apele de

suprafata.
Termene
Responsabilitati
Industria
responsabila,
ARPM, APM,
Consilii locale
-Construirea unor instalatii de sortare pentru

toate tipurile de deseuri reciclabile din C&D.
-Reutilizarea
si
reciclarea
deseurilor
provenite din constructii si demolari, in cazul
in care nu sunt contaminate
Proces
continuu
- Studierea oportunitatii construirii unui

depozit de deseuri inerte provenite din
constructii si demolari (pentru deseurile ce
nu pot fi valorificate) si de deseuri
periculoase pentru zona centru-vest a
regiunii.
-Amenajarea, acolo unde spatiul existent
permite, a unor puncte de colectare dotate
si pentru deseurile voluminoase.
-Instalarea de placute avertizoare pentru
indicarea punctelor de colectare selectiva
-Introducerea unor proiecte pilot de
colectare
selectiva
a
deseurilor
voluminoase reutilizabile si reciclabile.
Incepand cu
2007
Industria
responsabila,
ARPM, APM,
Consilii locale
Incepand cu
2007
Operatorii de
salubritate,
ARPM/ APM,
Garda de
Mediu,
Consiliile
Locale

selectiva a deseurilor voluminoase in
vederea reciclarii si/sau a valorificarii
energetice
-Elaborarea unei strategii regionale de
gestionare a namolului provenit de la statiile
de epurare orasenesti, in concordanta cu
legislatia nationala si cu cea a UE.
-Utilizarea
namolurilor
necontaminate
pentru reabilitarea terenurilor degradate si
acoperirea depozitelor existente (conform
cerintelor OM 344/2005)
Incepand cu
2007
11 Decembrie 2006
Incepand cu
2007
Termen
limita:
31.06.2007
Incepand cu
2007
Operatorii
Statiilor de
epurare,
ARPM/ APM,
Garda de
Mediu,
Consiliile
Locale

Domeniu

este cazul)
15.1.3. Utilizarea, pe cat de mult posibil, a namolului
necontaminat ca si fertilizator in agricultura,
15.1.4. Deshidratarea si pre-tratarea in vederea coincinerarii in cuptoare de ciment sau in

incineratoare.
16. Vehicule
scoase din uz
(VSU)
16.1. Crearea si
dezvoltarea unei
retele regionale de
colectare,
valorificare,
reciclare a
vehiculelor scoase
din uz
16.1.1.a) Colectarea i tratarea vehiculelor scoase

din uz care au fost introduse pe pia de productori
individuali sau ale cror productori i-au ncetat
activitatea.
16.1.1.b).Proiectarea sistemului care sa permita
ultimului proprietar al masinii sa o depuna la un
punct de colectare-valorificare
gratuit cu
exceptiile prevazute de HG 2406/2005.
16.1.2. Stabilirea a cel putin un punct de colectare

VSU pentru fiecare judet al Regiunii 3 Muntenia Sud
Stabilirea unui punct de colectare VSU in fiecare
oras cu mai mult de 100.000 de locuitori.
163
Termene
-Utilizarea namolului in agricultura ca

fertilizant sau amendament agricol in cazul
in care se respecta conditiile legale
prevazute in OM 344/2005.
-Incurajarea aparitiei agentilor economici
care sa faciliteze pe baza de contract
preluarea namolului de la statiile de epurare
si gestionarea ecologic rationala a acestuia
in concordanta cu legislatia in vigoare,
inclusiv prin incinerare sau co-incinerare
sau alte procedee de reducere a
potentialului
periculos
al
namolurilor
contaminate.
-La nivel national realizarea obiectivului se
asigura prin proiecte finanate de la Fondul
pentru Mediu, conform legislaiei n vigoare
-Au avut loc deja 3 astfel de proiecte
aprobate prin legislatie specifica a AFM,
ultimul in 2006
-Productorii de vehicule trebuie s
asigurare preluarea de la ultimul deintor a
vehiculelor pe care le-au introdus pe pia,
atunci cnd acestea devin VSU.
-Proiect
comun
al
asociatiei
dezmembratorilor
/valorificatorilor
si
producatorilor
/importatorilor
pentru
realizarea si finantarea unei unei scheme
functionale de colectare-valorificare.
-Transmiterea anual la MMGA a listei cu
punctele de colectare desemnate.
-Afiarea listei cu punctele de colectare pe
internet si la punctele de vnzare a
vehiculelor noi.
-Operationalizarea punctelor de colectare
VSU stabilite.
Incepand cu
2007
11 Decembrie 2006
Proces
etapizat
la
nivel national
Responsabilitati
Operatorii
Statiilor de
epurare,
ARPM/ APM,
Garda de
Mediu,
Consiliile
Locale,
OSPAs,
asociatiile de
fermieri,
fabricile de
ciment
AFM,
producatorii/
importatorii
de masini,
valorificatorii
Initiere cel
mai tarziu in
2007 cu
preocupare
permanenta
Producatorii/
importatorii
de masini,
individual sau
prin contracte
cu ali ageni
economici
autorizai
Incepand cu
2007
Producatorii/
importatorii
de masini

Domeniu
17. Echipamente
electrice si
electronice
164
17.1. Deseuri de
echipamente
electrice si
electronice (DEEE)

este cazul)
16.1.3. Extinderea reutilizarii si reciclarii materialelor
provenite de la VSU si valorificarea energetica a
acelor materiale care nu pot fi reciclate.
16.1.4. Reutilizarea i valorificarea a cel puin 75%
din masa vehiculelor fabricate nainte de 1 ianuarie
1980
din masa vehiculelor fabricate dup 1 ianuarie 1980
16.1.6. Reutilizarea i reciclarea a 70% din masa
vehiculelor fabricate nainte de 1 ianuarie 1980
16.1.7. Reutilizarea i reciclarea a 80% din masa
vehiculelor fabricate ncepnd cu 1 ianuarie 1980
din masa vehiculelor, pentru toate vehiculele scoase
din uz;
16.1.9. Reutilizarea i reciclarea a cel puin 85% din
masa vehiculelor, pentru toate vehiculele scoase din
uz
17.1.1. Stabilirea punctelor de colectare selectiva
dupa cum urmeaza:
1 punct de colectare in fiecare judet
1 punct de colectare in fiecare oras cu
>100000 locuitori
1 punct de colectare in fiecare oras cu >
20.000 locuitori

-Incurajarea agentilor dezmembratori sa
se organizeze si doteze in vederea
reutilizarii unor componente ale VSU, a
reciclarii materialelor si sa trateze
adecvat componentele ce pot fi
valorificate energetic, ca si combustibil
alternativ in diferite industrii: ciment,
siderurgie, termocentrale.
-Cooperarea cu reciclatori ale diverselor
tipuri de materiale ale VSU, reciclatori de
baterii, de parbrize, de cauciucuri si
latexuri, de fluide periculoase (acizi,
uleiuri, etc.) de plastice, metale, etc.
-Identificarea de agenti reciclatori pe
tipuri de materiale in regiunile vecine sau
chiar in tarile vecine si exportul acestora
in vederea reciclarii/valorificarii in
conditii ecologic rationale.
-Verificarea existentei pe teren a punctelor
de colectare a DEEE-urilor stabilite de
Consiliile locale la termenele prevazute de
HG 448/2004.
-Preluarea punctelor de colectare selectiva
a DEEE-urilor de catre agenti economici
specializati si operationalizarea acestora
11 Decembrie 2006
Termene
Incepand cu
2007
Responsabilitati
Producatorii/
importatorii
de masini,
Incepand cu
01.01.2007.
Incepand cu
01.01.2015
Incepand cu
01.01.2015
Termen
limita:
1.01.2007
Consilii
locale, agenti
economici,
producatori si
importatori

Domeniu

este cazul)
17.1.2. Organizarea colectarii selective a DEEE si a
componentelor acestora, cu o tinta de cel putin:
3 kg/ locuitor si an
4 kg/ locuitor si an
17.1.3. Incurajarea si facilitarea reutilizarii, a

dezmembrarii, reciclarii DEEE si a componentelor si
materialelor din care sunt facute EEE-urile.
18. Deseurile
periculoase din
deseurile
municipale
18.1.Implementare
a serviciilor de
colectare si
transport pentru
deseurile
periculoase
18.1.1. Informarea si incurajarea cetatenilor sa

separe componentele periculoase din deseurile
menajere
18.1.2. Instalarea unor puncte de colectare selectiva

si pentru deseurile periculoase din deseurile
menajere
18.2. Eliminarea
deseurilor
periculoase in mod
ecologic rational.
165
18.2.1. Dezvoltarea tratarii deseurilor periculoase in

vederea reciclarii si utilizarii in procese tehnologice
ce opereaza in conditii de siguranta.

-Organizarea colectarii selective din poarta
in poarta a DEEE de catre agentii de
salubritate prin programari periodice, al
caror calendar este popularizat prin
mijloace de informare specifice.
Organizarea si optimizarea colectarii
selective la punctele de colectare selectiva
a DEEE-urilor.
-Implementarea unui proiect social (locuri
de munc pentru omerii pe termen lung)
pentru repararea aparatelor electronice
vechi n vederea re-vnzrii
-Contientizarea populatiei n privina
deeurilor periculoase i a modalitilor de
manevrare corespunztoare a acestora.
-Promovarea celor 3R, adic reducerea,
reutilizarea
i
reciclarea
deeurilor
menajere, inclusiv a deeurilor menajere
periculoase
-Evitarea amestecrii deeurilor menajere
nepericuloase cu cele periculoase.
-Utilizarea capacitatilor industriale existente

si/sau construirea de capacitati noi de
tratare a deseurilor periculoase din
gospodarii alaturi de cele din industrie
11 Decembrie 2006
Termene
Termen
limita:
31.12.2007
31.12.2008
Incepand cu
2007 proces
continuu
Incepand cu
2007
Incepand cu
2007
Incepand cu
2007
Responsabilitati
Importatori/
producatri,
Consilii
locale,
operatori de
salubritate
ARPM/ APM,
agentii
economici
importatori si
producatori
Consilii
judetene/
consilii
locale,
operatori de
salubritate
Consilii
judetene/
consilii
locale,
operatori de
salubritate
Companii,
operatori de
salubritate,

Domeniu
19. Eliminarea
deseurilor
19.1. Eliminarea
deseurilor in
conditii de
siguranta pentru
mediu si sanatatea
populatiei.

este cazul)
18.2.2 Asigurarea ca noile instalatii din Regiunea 3
de la Slobozia judetul Ialomita si de la Filipesti de
Padure, jud. Prahova respecta standardele
Europene.
18.2.3. Facilitarea exportului de deseuri periculose

pentru a le elimina printr-o tratare in capacitati
externe, in conditii de siguranta.
19.1.1. Asigurarea necesarului de noi capacitati
pentru depozitare si a statiilor de transfer aferente
care sa corespunda standardelor europene
19.1.2.
Inchiderea etapizata
a depozitelor
neconforme in concordanta cu calendarul negociat
19.1.3. Sprijinirea micsorarii depozitelor

neautorizate si a celor neconforme ce trebuie
inchise.
166
Termene
-Verificarea parametrilor de operare ai

noilor investitii in vederea respectarii
cerintelelor nationale si europene.
Incepand cu
2007
-Aplicarea legislatiei in vigoare cu privire la

exportul deseurilor periculoase.
Proces
continuu
-Necesarul de capacitati noi de depozitare

corelat cu inchiderea depozitelor existente
se va face etapizat (-Derularea proiectelor
ISPA in judetele Arges, Dambovita si
Teleorman.
-Initierea si derularea de proiecte din fonduri
atrase pentru acoperirea intregului necesar
al regiunii stabilit pe baza prognozei si
analizei situatiei curente
-Sesiuni de constientizare a factorilor de
decizie si a publicului asupra impactului
negativ al depozitarii necontrolate a
deseurilor asupra sanatatii populatiei si a
mediului.
-Constientizarea facorilor de decizie si a
populatiei asupra consecintelor benefice ale
bunelor practici.
-Consiliile locale urbane si rurale vor
demara actiuni de curatare/mutare a
depozitelor salbatice la depozitele conforme
sau la cele in functiune pe cheltuiala proprie
sau din fonduri atrase.
Incepand cu
2007
11 Decembrie 2006
Incepand cu
2007
Responsabilitati
Companii,
asociatii
profesionale
si patronale,
ARPM, APM,
Garda de
Mediu
ANPM,
ARPM, APM
ARPM, APM,
operatori de
salubritate,
Consilii
judetene/
Locale

Domeniu
167

este cazul)
19.1.4. Eliminarea in conditii ecologic rationale a
deseurilor municipale prin alte metode decat
depozitarea
Termene
Evaluarea potentialului de co-incinerare a

unor fractii din deseurile municipale, precum
si a oportunitatii de dezvoltare a unor
capacitati de tratare termica/stabilizare a
deseurilor.
Incepand cu
2008 pentru
co-incinerare
si
2013
pentru
incinerare
sau
alte
metode
de
tratare
termica
11 Decembrie 2006
Responsabilitati
ARPM, APM,
Consilii
Judetene/
Locale
10.
Sistemul de monitorizare
Monitorizarea Planului Regional pentru Gestionarea Deeurilor va urmri progresul Regiunii

in realizarea obiectivelor i msurilor cuprinse n Plan.
Monitorizarea fiecrui Plan de Gestionare a Deeurilor este o competen oficial i o
responsabilitate a Ageniei Naionale pentru Protecia Mediului (ANPM) i a fiecrei Agenii
Regionale pentru Protecia Mediului (ARPM). Rezultatele monitorizrii Planului vor fi
raportate anuale ctre Ministerul Mediului i Gospodririi Apelor, ANPM, fiecare ARPM,
Agenia Local pentru Protecia Mediului, Consilii Judeene, publicului i alte organizaii
interesate.
Directiva prevede monitorizarea efectelor de mediu semnificative, si o astfel de monitorizare
trebuie sa fie corelata cu efectele semnificative anticipate in raportul de mediu ( prin aceasta
reflectand prioritatile si diferentele locale) si sa se concentreze asupra informatiei ce poate fi
ceruta pana la un nivel rezonabil.
Directiva solicita de asemenea identificarea efectelor adverse neprevazute. Efectele
neprevazute se refera de cele mai multe ori la efectele prevazute, de exemplu:
intensitatea estimata a unui efect se poate dovedi eronata
masurile de atenuare a unor efecte se pot dovedi a fi ineficiente, de
exemplu efectele adverse estimate luate in considerare a se rezolva prin
masurile propuse pot totusi sa se manifeste in ciuda masurilor luate
poate exista o schimbare in circumstantele care au stat la baza ipotezelor
considerate in evaluare.
Este posibil sa se identifice efecte ne-identificate initial ce nu au fost luate in considerare pe
parcursul evaluarii prin utilizarea unor indicatori mai largi, care tin cont de context.
Monitorizarea implementrii PRGD nseamn:
Definirea criteriului de monitorizare, a indicatorilor i frecvenei de control
Compararea anuala a obiectivelor si intelor stabilite n PRGD cu rezultatele

obinute
Identificarea ntrzierilor, deficientelor sau a pietrelor de moar n ceea ce

privete implementarea
Recomandare de aciuni pentru mbuntirea implementrii Planului
Elaborarea unui raport de verificare privind PRGD
Publicarea rezultatelor
Tehnicile adecvate de monitorizare, nsoite de raspuns ctre regiuni i ctre centru pot
influena planurile viitoare i ndeplinirea eficient a intelor.
Tehnicile neadecvate de monitorizare vor conduce n mod indubitabil la o direcionare greit
a investiiilor i la creterea costurilor, pentru gestionarea deeurilor, la toate nivelele.
Alegerea tehnicilor de monitorizare trebuie realizat cu atenie.
Pentru fiecare indicator trebuie specificat valoarea i tendina(evolutia). Tendina reprezint
variaia indicatorului, comparativ cu anul precedent i poate fi prezentat utiliznd simbolurile
lui Chernoff, dup cum urmez:
- Variaie pozitiv comparativ cu inteniile
- Variaie negativ comparativ cu inteniile
- Nici o variaie
168
11 Decembrie 2006

Monitorizarea implementrii trebuie realizat anual, de ctre autoritile responsabile.

Rezultatele monitorizrii vor fi publicate dup cum este cerut de normele legale n vigoare i
vor fi folosite pentru:
determinarea progresului de ndeplinire a obiectivelor;
determinarea deficienelor i a zonelor care necesit atenie;
ghidarea sau redirecionarea investiiilor viitoare, revizuirea calendarului
de planificare;
informarea i raportarea ctre public i persoane oficiale despre
implementarea planului i realizri cuantificate pentru atingerea intelor
Indicatorii care trebuiesc monitorizai sunt indicai mai jos.
169
11 Decembrie 2006
Obiectiv
Dezvoltarea politicii
regionale n vederea
implementrii unui
sistem integrat de
gestiune a deeurilor
Tint
cuantificabil
Crearea
cadrului
organizatoric
pentru stabilirea
orientrii
regionale n
domeniul
gestiunii
deeurilor i a
instrumentelor
de
implementare a
acesteia
Creterea
eficienei de
aplicare a
legislaiei n
domeniul
gestionrii
deeurilor
170
Indicator cuantificabil
Msuri
Precondiii
Tendin
Constituirea Grupului de
Monitorizare a PRGD, format
din reprezentani ai Consiliilor
Judetene, ARPM i Garda de
Mediu pn la jumtatea anului
2007
Crearea unui Grup de Lucru, cu
reprezentani ai Consiliilor
Judeene, ai ARPM-ului, ONGuri etc., pentru revizuirea
Planului Regional de
Gestionare a Deeurilor pn
la sfritul anului 2007
Compararea datelor de baz
pentru prognoz din PRGD
(evoluia PIB, populaie, indice
de generare) cu situaia
prezent
Numr de hotrri emise de
Consiliile Judeene i Consiliile
Locale pentru mbuntirea
gestionrii deeurilor
Grupul de monitorizare ntocmete

Raportul anual de monitorizare al
PRGD pn la sfritul lunii noiembrie
al fiecrui an i l prezint n edin
ordinar a Consiliului de Dezvoltare
Regional.
Pe baza Raportului anual de
monitorizare a PRGD, Grupul de Lucru
decide revizuirea PRGD.
O bun coordonare i
colaborare ntre
factorii implicai
O bun coordonare i
colaborare ntre
factorii implicai
Pe baza acestei comparaii, Grupul de

Lucru decide revizuirea PRGD.
O bun coordonare i
colaborare ntre
factorii implicai
Prevederi legislative locale care s

asigure ndeplinirea prevederilor din
PRGD
O bun contientizare
i nsuire a PRGD la
nivelul Consiliilor
Judeene i Consiliilor
Locale
O bun coordonare i
colaborare ntre
factorii implicai
Numrul anual de inspectii

Conform graficului de control
efectuate de Garda de Mediu in
domeniul activitatilor de
gestionare a deeurilor
11 Decembrie 2006

Obiectiv
Tint
cuantificabil
Numrul anual de aciuni

(seminarii, conferine, ateliere
de lucru) organizate de factorii
implicai (CJ-uri, ARPM, APMuri, Garda de Mediu, Ong-uri)
pentru creterea importanei
conformrii la legislaia
specific
Adaptarea i
Intrirea
Definirea clar a
dezvoltarea cadrului capacitii
responsabilitilor specifice n
instituional i
administrative
Regulamentul de Organizare i
organizatoric n
i a
Funcionare a respectivelor
vederea ndeplinirii
responsabilitii organizaii
cerinelor naionale i n aplicarea
compatibilizarea cu
legislaiei
structurile europene Asigurarea de
Numr personal angajat/Numr
personal
personal din schem
suficient i bine Numr personal instruit n
pregatit
cursul anului/Numr total
profesional i
personal
dotri adecvate Numarul, durata si subiectele
la toate nivelele sesiunilor de instruire aprobate
organizaiilor
Numr dotri/Numr total
implicate
personal
Crearea i utilizarea Optimizarea
Numr proiecte depuse de
de sisteme i
prelurii i
Consiliile Judeene i Locale
mecanisme
utilizrii
economico-financiare fondurilor
Numr proiecte
pentru gestionarea
naionale
aprobate/Numr proiecte
deeurilor n condiiile disponibile
depuse
respectarii principiilor
generale, cu
Optimizarea
Numr proiecte depuse de
precdere a
utilizrii
Consiliile Judeene i Locale
principiului poluatorul fondurilor
171
Msuri
Precondiii
Organizarea de seminarii, conferine,

ateliere de lucru etc., pentru creterea
importanei conformrii la legislaia
specific
Organizaiile implicate
au prevzut fonduri n
bugetele proprii
pentru organizarea
acestor aciuni
Definirea clara a responsabilitatilor si

asumarea acestora la toate nivelele,
tinnd cont de principiul subsidiaritatii
Regulamentul de
Organizare i
Funcionare al
respectivei organizaii
a fost elaborat i
aprobat printr-un act
normativ
Organizaiile au
prevzut fonduri n
bugetele proprii
Angajarea de personal
Plan de instruire profesional a
personalului
Completarea dotrii personalului

Instruiri tematice privind oportunitatile
de finantare pentru gestionarea
Imbuntirea calitii proiectelor
depuse
Pregatirea si propunerea de proiecte
eligibile, in functie de cerintele
finantatorilor
11 Decembrie 2006
Consiliile Judeene i
Locale au organizate
structuri pentru
ntocmirea
documentaiilor sau
au prevzut aceste
aciuni n buget
Consiliile Judeene i
Locale au organizate
structuri pentru
Tendin

Obiectiv
Tint
cuantificabil
pltete i cel privind europene i
responsabilitatea
internaionale
productorului
Numr proiecte
aprobate/Numr proiecte
depuse
Msuri
Instruiri tematice privind oportunitatile
de finantare pentru gestionarea
Analiza modului Raportul: cheltuieli/venituri ale

de finanare i sistemului de gestionare a
organizare a
deeurilor municipale
sistemului de
gestionare a
deeurilor
municipale
(tarife i taxe).
Calculul tarifelor astfel nct s

acopere costurile tuturor operaiunilor
de gestionare a deeurilor municipale
(colectare, inclusiv colectare selectiv,
transport, tratare, eliminare, nchidere,
monitorizare postnchidere ).
Pregatirea planurilor de investitii pentru
diverse fluxuri speciale de deseuri
Calcularea costurilor de investitii si de
operare
Promovarea unui
Organizarea i Numrul campaniilor de
Elaborarea la toate nivelele a unor
sistem de informare, susinerea de
informare
planuri de comunicare i educare
contientizare i
programe de
avand ca grupuri int: marele public
Numrul ntlnirilor anuale i al (inclusiv educaie colar), colectiviti
motivare pentru toate educare i
atelierelor
de lucru
prile implicate
contientizare a
locale, ageni economici, mediul
Numarul Ghidurilor si
populaiei, de
asociativ
Manualelor elaborate
ctre toate
prile implicate Numrul materialelor
informative, de contientizare
(autoriti
publice locale i sau de sondare a opiniei
publice elaborate de ctre
regionale,
autoritile implicate
societi
comerciale,
Numrul paginilor Web cu
ONG-uri,
subiect gestionarea deeurilor
instituii publice)
Obinerea de date i Imbunatirea
Existena unor proceduri de
Elaborarea de ctre fiecare organizaie
informaii complete i sistemului
asigurare/verificare a calitii
implicat n gestionarea deeurilor
corecte, care s
regional i local datelor colectate
municipale a procedurilor de
corespund cerinelor de colectare,
asigurare/verificare a calitii datelor
de raportare la nivel prelucrare,
colectate
172
11 Decembrie 2006
Precondiii
ntocmirea
documentaiilor sau
au prevzut aceste
aciuni n buget
Regional cooperation
Existena unor planuri

de informare,
campanii de
contientizare la
nivelul Consiliilor
Judeene i Locale
Existena unui sistem

de management a
calitii
Tendin

Obiectiv
naional i european
173
Tint
cuantificabil
analiz i
validare a
datelor i
informaiilor
referitoare la
generarea i
gestionarea
deeurilor
Numr de analize privind
compoziia deeurilor
menajere, precum i
determinarea indicatorului de
generare a deeurilor menajere
pentru mediul urban i rural
efectuate de ctre operatorii
depozitelor i agenii de
salubritate
Numr de edine de
informare/analizare a modului
de raportare a datelor privind
gestionarea deeurilor cu
societile implicate
Colectarea, la nivel regional, a
datelor privind generarea i
gestionarea deeurilor din
construcii i demolri
datelor colectate
Colectarea, la nivel regional, a
datelor privind generarea i
gestionarea deeurilor
voluminoase
datelor colectate
Formulare de raportare
conforme cu cerintele UE pe
diferite Directive specifice si pe
Directiva privind raportarea
Msuri
Efectuarea de ctre agenii de
salubritate i de ctre operatorii
depozitelor a analizelor privind
compoziia deeurilor menajere
precum i determinarea indicatorului
de generare pentru mediul urban i
rural sub coordonarea ARPM
Precondiii
O bun coordonare i
colaborare ntre
factorii implicai
Plan de ntlniri cu societile implicate O bun coordonare i

n gestionarea deeurilor
colaborare ntre
factorii implicai
Realizarea unui sistem, la nivel
regional, de colectare, analiz i
validare date referitoare la generarea
i gestionarea deeurilor din construcii
si demolri
O bun coordonare i
colaborare ntre
ARPM i Consiliile
Locale
Realizarea unui sistem, la nivel

regional, de colectare, analiz i
validare date referitoare la generarea
i gestionarea deeurilor voluminoase
O bun coordonare i
colaborare ntre
ARPM i Consiliile
Locale
Elaborarea unor formulare de

raportare pe fiecare dintre Directivele
pe deseuri DEEE, deseurile din
ambalaje- si procesarea si stocarea
datelor intr-o baza de date la care sa
aiba acces REPA
O buna colaborare
intre NEPA si ARPM
Sesiuni de instruire
pentru personalul
ARPM si APM privind
raportarea
11 Decembrie 2006
Tendin

Obiectiv
Tint
cuantificabil
Imbuntirea/dezvolt Extinderea
area unui sistem unui sistemului de
sistem integrat de
colectare a
colectare i transport deeurilor astfel
a deeurilor
nct n anul
2009 aria de
acoperire s fie
aproape 100 %
n mediul urban
i minim 90 %
in mediul rural
Eliminarea deeurilor
n conformitate cu
cerinele legislatiei n
domeniul gestiunii
deeurilor n scopul
174
Sistarea
activitatii
depozitelor
neconforme
Msuri
Precondiii
Rata de acoperire cu servicii

de salubritate in mediu urban
din regiune
Extinderea sistemelor de colectare a

Exist sursa
deeurilor municipale n mediul urban financiar atat pentru
arie de acoperire catre 100 %
investitie cat si pentru
exploatare si
intretinere
Rata de acoperire cu servicii
Extinderea sistemul de colectare a
Exist sursa
de salubritate in mediu rural din deeurilor municipale n mediu rural financiar atat pentru
regiune
arie de acoperire catre 90 %
investitie cat si pentru
exploatare &
intretinere
Numr populaie colectat
Implementarea sistemelor de colectare Pragul de
selectiv / Numr total populaie selectiv a materialelor valorificare
suportabilitate nu este
din regiune
astfel nct s se asigure atingerea
depasit
obiectivelor legislative referitoare la
Colectarea selectiva
deeurile de ambalaje i deeurile
este acceptata de
biodegradabile
populatia care
participa activ
Numr (capacitate) staii de
Construirea de staii de transfer n
Exist sursa
trasfer construite / Numr
conformitate cu prevederile studiilor de financiar
(capacitate) necesar
fezabilitate i n corelaie cu anii de
Pragul de
nchidere a depozitelor existente
depasit
Existena unor tarife
Crearea de instrumente economice
Aprobarea Consiliilor
difereniate pentru colectarea
pentru susinerea i extinderea
Judeene i Locale
n amestec i selectiv
sistemului de colectare selectiv i n
amestec a deeurilor menajere n
mediul urban i rural
Capacitate de colectare /
Modernizarea sistemelor actuale de
Sursa de finantare
transport modernizata
colectare si transport fara depasirea
identificata
pragului de suportabilitate
Numr depozite neconforme
Sistarea activitatii de depozitare in
Sursa de finantare
nchise (conform planificrii)
depozitele urbane neconforme
identificata
Numr spaii de depozitare
nchise n mediul rural
Inchiderea i ecologizarea spaiilor de

depozitare din mediul rural
11 Decembrie 2006
Sursa de finantare
identificata
Tendin

Obiectiv
Tint
cuantificabil
protejrii sntii
Asigurarea
populaiei i a
capacitilor
mediului
necesare
pentru
eliminarea
deeurilor prin
promovarea cu
prioritate a
instalaiilor de
eliminare la
nivel zonal
Reducerea cantitii Realizarea unui
de deeuri
sistem de
biodegradabile
compostare a
municipale
deeurilor verzi
depozitate n
(deeuri din
conformitate cu
parcuri, grdini
prevederile legislative i piee)
Asigurarea
capacitilor
sau extinderea
celor existente
pentru tratarea
biologic a
deeurilor,
altele dect
deeurile din
parcuri, gradini
si piete
175
Msuri
Numr (capacitate) instalaii de Realizarea de depozite confome

eliminare puse n funciune
zonale
Numrul i capacitatea staiilor

de compostare
Numrul i capacitatea
instalaiilor de tratare biologic
Precondiii
Sursa de finantare
identificata
Promovarea eliminarii deseurilor pe

depozitele conforme
Pragul de
depasit
Asigurarea compostrii ntregii cantiti

de deeuri biodegradabile rezultate din
parcuri, grdini (inclusiv deeurile din
cimitire) i piee
Intensificarea colectarii selective si
alocarea de fonduri necesare
Interzicerea la depozitare a deeurilor
organice pure (deeuri din parcuri,
grdini, piee)
Asigurarea fluxului de deeuri
biodegradabile pentru acoperirea
capacitilor instalaiilor de tratare
biologic, prin preluarea cu prioritate a
deeurilor organice de la restaurante,
cantine, supermarketuri
Sursa de finantare
identificata
11 Decembrie 2006
Pragul de
depasit
Sursa de finantare
identificata
Pragul de
depasit
Tendin

Obiectiv
Atingerea intelor de
valorificare material
i energetic a
deeurilor de
ambalaje n
conformitate cu
prevederile legislative
Tint
cuantificabil
Stabilirea unui
concept pentru
taxa de
depozitare a
deeurilor
biodegradabile
municipale i
aplicarea
acestuia n
zonele unde
alternativele de
tratare a
acestor tipuri de
deeuri deja
exist
Asigurarea
posibilitilor de
sortare a
deeurilor de
ambalaje
176
Colectarea
deeurilor de
echipamente
electrice i
Precondiii
Tax difereniat de depozitare Impunerea unei taxe mult mai mari

pentru deeurile
pentru depozitarea deeurilor
biodegradabile
biodegradabile
Aprobarea Consiliilor
Judeene i Locale
Numrul i capacitatea staiilor

de sortare a deeurilor de
ambalaje
Rata de recuperare pe
materiale (%)
Pragul de
depasit
Pragul de
depasit
Rata de reciclare pe materiale

(%)
Colectarea separat,
reutilizarea,
reciclarea i
valorificarea
Msuri
Identificarea surselor financiare sau

prevederea acestora n sistemele
integrate de gestionare a deeurilor
Urmrirea i corectarea acesteia n
concordan cu intele naionale
Planificarea si instalarea unor dotari
eficiente de colectare selectiva
Urmrirea i corectarea acesteia n
concordan cu intele naionale
Pragul de
depasit
Pragul de
depasit
Imbunatatirea bazei de date si

validarea calitatii datelor privind
deseurile din ambalaje
Realizarea de campanii de
constientizare privind deseurile din
ambalaje
Rata medie anual de
Planificarea detaliata a capacitatilor de Legislaia este
colectare selectiv de DEEE
dezasamblare si separare
aplicat pentru a
pe cap de locuitor provenite de
restriciona
la gospodriile particulare n
componentele
11 Decembrie 2006
Tendin

Obiectiv
deeurilor de
echipamente
electrice i
electronice
Tint
cuantificabil
electronice
Msuri
conformitate cu cerinele legale Asigurarea condiiilor de colectare
Precondiii
periculoase din
produsele autohtone
i importate
Acceptarea DEEE
este lipsit de taxe
pentru urmtorii 5 ani
Finanarea este
stabilit ca parte din
taxa pentru colectarea
deeurilor menajere
Gestionarea
corespunztoare cu
respectarea
principiilor strategice
i a minimizrii
impactului asupra
mediului i sntii
umane a nmolurilor
de la staiile de
epurare oreneti
Gestionarea
corespunztoare cu
respectarea
i a minimizrii
impactului asupra
mediului i sntii
umane a deeurilor
voluminoase
177
Prevenirea
Numr sanciuni aplicate/
eliminrii ilegale Numr de controale
i a deversrii
n apele de
suprafa
Conform graficului de control
Studii de fezabilitate efectuate de

staiile de epurare n colaborare cu
autoritile din agricultur i industria
cimentului
Colectarea
deeurilor
voluminoase
Numr puncte colectare

deeuri voluminoase
Informarea si pregatirea publicului

pentru acceptarea si participarea la
schema de colectare
Evidene ale operatorilor,

validate de ctre APM, ARPM
11 Decembrie 2006
Sunt alocate fonduri

pentru echipamentul
tehnic.
Sunt identificate
punctele de colectare
Costurile trebuie
acoperite din taxa de
colectare a deeurilor
menajere
Tendin

Obiectiv
Gestionarea
corespunztoare cu
respectarea
i a minimizrii
impactului asupra
mediului i sntii
umane a deeurilor
periculoase din
deeurile menajere
Gestionarea
corespunztoare cu
respectarea
i a minimizrii
impactului asupra
mediului i sntii
umane a deeurilor
din construcii i
demolri
Tint
cuantificabil
Implementarea
unui sistem de
colectare
separat a
deeurilor
periculoase din
deeurile
municipale
Colectarea i
reciclarea /
eliminarea
deeurilor din
construcii i
demolri
Separarea pe
fracii
Numr de localiti urbane /
rurale care au acest sistem
Numr puncte colectare / tip
deeu periculos
Cantitate (pe fiecare tip de
deeu periculos) colectat /
trimis la o staie de tratare n
vederea eliminrii
Cantitate anual colectat
Msuri
Planificare local detaliat
Infiinarea punctelor de colectare
Stabilirea, la nivel naional/regional, a
instalaiilor de tratare n vederea
eliminrii
Colectarea separat a deeurilor pe
deeuri periculoase si deeuri
nepericuloase
Crearea de capaciti de tratare i
valorificare
Cantitate anual tratat n

vederea eliminrii
Cantitate anual eliminat
corespunztor a deeurilor
care nu pot fi valorificate
Numr i capacitate (t/an) staii
tratare/valorificare
Pentru valorificare i
Fondurile sunt alocate pentru zona de
depozitare
depozitare, sortare i mrunire
Pentru refolosire i reciclare
Dezvoltarea
tehnologiei de
depozitare
178
Studiu de fezabilitate
11 Decembrie 2006
Precondiii
Publicul este contient
de problema
deeurilor periculoase
i accept schema de
colectare
Finanarea este
stabilit ca o parte din
taxa pentru colectarea
deeurilor menajere
Tendin

Obiectiv
Gestionarea
corespunztoare cu
respectarea
i a minimizrii
impactului asupra
mediului i sntii
umane a vehiculelor
scose din uz
Tint
cuantificabil
Refolosirea
final i
capacitatea de
reciclare
85%
Evidene care demonstrez

rata de acceptare
Evidene privind punctele de
colectare i uniti de
dezmembrare, validate de
APM, ARPM
Msuri
Plnuirea detaliat a capacitii
necesare de dezmembrare,
compactare, mrunire n conformitate
cu legislatia.
Stabilirea unui cost care s acopere
taxa
Selectarea numrului i locaiei
punctelor de colectare
Creterea treptat a
reciclrii i valorificrii
179
11 Decembrie 2006
Precondiii
Plnuirea detaliat a
capacitii necesare
de dezmembrare,
compactare,
mrunire, n
conformitate cu
legislatia.
Taxa privind
vehiculele scoase din
uz este acceptat de
proprietari
Tendin
ANEXA 1
Considerente legale (Directive ale UE, Reglementri naionale, Reglementri ale Ministerului
Administraiei Publice i a altor ministere, scurt prezentare i responsabiliti)
Aceast seciune prezint reglementrile europene i romneti de baz n domeniul gestionrii deeurilor, precum i prevederile
principale i acolo unde este cazul, punctele critice (n font italic). Prezint, de asemenea, i legislaie legat de domeniul de
gestionare a deeurilor.
Ca punct critic general privind actele juridice trebuie subliniate urmtoarele:
180
Pentru anumite directive UE (de exemplu Directiva nr. 96/59/CE referitoare la eliminarea bifenilului policlorinat i a trifenilului policlorinat
(PCB i PCT), Directiva nr. 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz, Directiva nr. 2002/96/CE privind deeurile din echipamente
electrice i electronice (DEEE)), transpunerea integral a fost realizat pas cu pas n mai multe acte juridice i au fost fcute amendamente
n noi acte juridice care le completeaz i modific pe primele, sau chiar ntr-o succesiune de acte juridice ca Ordine de Ministru.
Pentru a oferi autoritilor competenete i publicului reglementri mult mai clare i mai complete, legislaia ce transpune directivele UE
numite mai sus, n noi Decizii Guvernamentale i Ordine de Ministru trebuie ntocmite i numerotate din nou.
Celelalte acte juridice- ordonane de urgent, legi, etc- completate i modificate periodic trebuie rentocmite i combinate ntr-un singur act
pentru ca procesul de control i monitorizare s fie ct mai clar pentru autoritile competente, agenii economici i public.
11 Decembrie 2006
Directive/Decizii
Directiva nr 2006/12/CE
privind deeurile
181
Reglementari
naionale
Ordonana de Urgen nr.
78/2000 privind regimul
deeurilor (Monitorul Oficial
Nr. 283 dn 22. 06.2000),
Legea nr. 426/2001 pentru
aprobarea Ordonanei de
Urgen nr.78/2000 privind
regimul deeurilor, completat
i modificat (Monitorul Oficial
Partea I Nr.411 dn 25. 07.
2001) i Ordonana de Guvern
nr. 61/2006 pentru modificarea
i completarea Ordonanei de
Urgen nr. 78/2000 privind
regimul deeurilor (Monitorul
Oficial Nr. 790 dn 19. 08.
2006)
Sumarul prevederilor
Responsabilitile
autoritilor
relevante
Toate reglementeaz cadrul activitilor de

gestionare a deeurilor care trebuie s asigure
un nivel nalt de protecie pentru sntatea
uman i pentru mediu.
-Ministerul Sntii evalueaz

impactul pe care l pot avea
deeurile asupra sntii
publice
-Ministerul Administraei
Publice i Internelor
supraveghez i asigur
transpunerea strategiilor i
programelor de gestionare a
deeurilor de ctre autoritile
locale.
-Alte ministere contribuie cu
strategii sectoriale i planuri
de gestionare pentru a fi
integrate n planul naional.
- Consiliile judetene in
colaborare cu agentiile
regionale pentru protectia
mediului sunt responsabile
pentru elaborarea planurilor
regionale de gestionarea
deseurilor
Responsabilitile pentru
elaborarea i aprobarea Planurilor
la toate nivelele- naional, regional,
judeean i pentru Bucureti au
fost soluionate prin noua
Ordonan de Guvern nr. 61/2006.
Au fost stabilite sanciuni clare
pentru autoritile care nu
elaboreaz i revizuiesc planurile
lor de gestionare a deeurilor
11 Decembrie 2006

Directive/Decizii
Reglementari
naionale
Hotararea Guvernului nr.
1470/2004 privind aprobarea
Planului i Strategiei Naionale
de Gestionare a Deeurilor.
(Monitorul Oficial nr. 954 /
18.10.2004)
Directiva nr. 99/31/CE

privind depozitarea
deeurilor

349/2005 privind depozitarea
deeurilor (Monitorul Oficial nr.
394 din 10.05.2005)
Ordinul Ministerului Mediului i

Gospodririi Apelor nr.
95/2005 ce definete criteriile
ce trebuie ndeplinite de
deeuri pentru a putea fi
incluse pe lista specific de
deeuri a unui depozit i pe
lista naional de deeuri
acceptate n fiecare clas de
depozit de deeuri (Monitorul
Oficial nr. 194 din 8.03. 2005)
182
Se refer la aprobarea Strategiei i

Planului Naional de Gestionare a
Deeurilor coninnd o prognoz,
obiective i inte, un plan de aciune
i alternative pentru atingerea
obiectivelor i intelor propuse, n
ceea ce privete deeurile
municipale, inclusiv deeurile de
ambalaje i deeurile
biodegradabile.
Planul Naional conine, de
asemenea, i o parte distinct
pentru deeurile din producie
inclusiv deeurile periculoase
Stabileste cadrul legal pentru
depozitarea deeurilor, ca i pentru
construcia, exploatarea,
monitorizarea, nchiderea i
operaiunile de ntreinere ulterioar
a amplasamentelor depozitelor
existente de deeuri
Aprob normele tehnice privind
procedurile preliminare de
acceptare a deeurilor, criteriile de
acceptare a deeurilor i lista
naional de deeuri acceptate
pentru fiecare clas de depozit
11 Decembrie 2006
Responsabilitile
autoritilor
relevante
-Ministerul Administraiei
Publice particip la ntocmirea
planurilor de gestionare a
deeurilor pentru serviciile de
administraie public i
monitorizeaz ndeplinirea
obiectivelor propuse n Planul
Naional
- Administraia regional /
judeean / local asigur
implementarea anumitor
puncte din planul de
implementare
Autoritile locale trebuie s
iniieze aciunile
corespunztoare pentru
construirea unui depozit nou
de deeuri dup ce a fost
folosit 75% din capacitatea
proiectat a unui depozit
existent de deeuri.
Responsabilitatea aparine
Ministerului Mediului i
Gospodririi Apelor, Agentiei
Naionale pentru Protecia
Mediului i fiecrei Agenii
Regionale pentru Protecia
Mediului

Directive/Decizii
Reglementari
naionale
Normativului tehnic privind
depozitarea deeurilor
(Monitorul Oficial nr. 86 din
26.01. 2005), completat i
modificat prin Ordinul nr.
1230/2005 (Monitorul Oficial
nr. 1101 din 7.12. 2005)

privind depozitarea
deeurilor
183

1274/2005 privind emiterea
avizului de mediu la incetarea
activitatilor de eliminare a
deseurilor, respectiv
depozitare si incinerare
deseurilor (Monitorul Oficial nr.
1180 din 28.12.2005).
775/2006 pentru aprobarea
listei localitilor izolate care
pot depozita deeurile
municipale n acele depozite
cu condiia s ndeplineasc
unele din prevederile HG nr.
349/ 2005 privind depozitarea
deeurilor (Monitorul Oficial nr.
675 din 7.08. 2006)

depozitarea deeurilor, construcia,
exploatarea, monitorizarea i
nchiderea depozitelor de deeuri
OM nr.1230/2005 reglementeaz
pre-tratarea/tratarea levigatului de
la depozitele de deeuri n
concordan cu actele juridice n
vigoare privind calitatea apei
Responsabilitile
autoritilor
relevante
Pentru implementarea acestor
reglementri, responsabilitile
aparin administraiilor publice
centrale/regionale/locale i
autoritilor competenete
pentru protecia mediului,
precum i proiectanilor,
constructorilor, operatorilor i
proprietarilor
Reglementeaz condiiile pentru

nchiderea depozitelor de deeuri, a
incineratoarelor spitaliceti i
eliberarea permiselor pentru
nchiderea acestor instalaii
Ageniile Locale pentru

Proteci Mediului sunt
responsabile cu eliberarea
permiselor pentru nchidere
Aprob o list a localitilor izolate

care pot depune deeurile la
anumite depozite de deeuri care
nu sunt n totalitate conforme cu
HG 349/2005 privind depozitarea
deeurilor
Autoritile locale sunt

responsabile cu propuneri noi,
lund n considerare criteriul
localitilor izolate
11 Decembrie 2006

Directive/Decizii

privind ncinerarea deeurilor
Reglementari
naionale
Hotararea Guvernului nr. 128/
2002 privind incinerarea
deeurilor (Monitorul Oficial,
Partea I nr.160 din 6.03.2002)
268/2005 (Monitorul Oficial nr.
332. din 20.04.2005) care
completeaz i modific HG
nr. 128/2002 privind
incinerarea deeurilor

Normativului Tehnic privind
26.01.2005)
184
Reglementeaz activitile de
incinerare i co-incinerare, msurile
de control i monitorizare a
incineratoarelor i coincineratoarelor
Completeaz i modific
HG128/2002 i asigur
transpunerea total a Directivei nr.
2000/76/EC privind incinerarea
deeurilor, dnd de asemenea i
lista graficelor de nchidere a
incineratoarelor.
Ar trebui ntocmit o nou HG
pentru a putea fi corelat cu
legislaia actual n vigoare (ex. HG
856/2002 i procedura de obinere
a permiselor) i pentru a avea un
singur act juridic, complet i clar
11 Decembrie 2006
Responsabilitile
autoritilor
relevante
Ageniile pentru protecia
mediului sunt responsabile cu
eliberarea permiselor
Ageniile pentru protecia
mediului sunt responsabile cu
eliberarea acordurilor i
autorizaiilor pentru
incineratoare i coincineratoare

Directive/Decizii
Reglementari
naionale

ambalajele i deeurile din
ambalaje cu modificarile
ulterioare
Hotararea Guvernului nr. 621/

2005 privind gestionarea
ambalajelor i deeurilor din
ambalaje (Monitorul Oficial nr.
639 din 20.07.2005)
Reglementeaz gestionarea
ambalaje, stabilnd obiective i inte
naionale privind
valorificarea/reciclarea deeurilor
din ambalaje

ulterioare
Ordonana de Urgen nr.

196/2005 aprobat i
modificat de Legea nr.
105/25.04.2006 privind Fondul
de Mediu (Monitorul Oficial nr.
393 din 8.05. 2006)
Aprob nivelul taxelor pltite de

ctre productorii i importatorii de
bunuri ambalate dac acetia nu
ndeplinesc intele stabilite de HG
nr. 621/ 2005 privind gestionarea
ambalaje
Aprob procedura de raportare a
informaiilor privind ambalajele i
deeuri din ambalaje

927/2005 privind procedurile
de raportare a datelor
referitoare la ambalaje i
deeurile din ambalaje
18.10.2005)
185
11 Decembrie 2006
Responsabilitile
autoritilor
relevante
Ministerul Economiei i
Comerului trebuie s
proiecteze programe de
cercetare menite s studieze
fabricarea i compoziia
ambalajelor
-Ministerul Mediului i
Gospodririi Apelor
promoveaza campanii de
educare privind colectarea
selectiv
Adminstraia Fondului de
Mediu colecteaz taxele
pentru a finana prin proiecte
sistemul de colectare/reciclare
PET i alte proiecte de
protecie a mediului
Agenii economici- productori
i importatori- care introduc
bunuri ambalate pe pia
trebuie s raporteze cantitile
pentru baza de date naional
privind ambalajele i deeurile
din ambalaje

Directive/Decizii

ulterioare
Decizia nr.
2000/532/EC, moficat prin
Decizia nr. 2001/119 stabilind
o list a deeurilor
186
Reglementari
naionale
Ordinul MMGA nr. 1229/ 731/
Procedurii i criteriilor de
autorizare a operatorilor
economici n vederea prelurii
responsabilitii privind
realizarea obiectivelor anuale
de valorificare i reciclare a
(Monitorul Oficial Partea I, nr.
27 din 12.01. 2006)
Ordinul MMGA nr. 194/
360/1325/2006 ce
completeaz i modific
Ordinul 1229/ 731/ 1095/2005
pentru aprobarea Procedurii i
criteriilor de autorizare a
operatorilor economici n
vederea prelurii
responsabilitii privind
de valorificare i reciclare a
8.06.2006)
Hotararea Guvernului
856/2002 privind evidenta
gestiunii deseurilor i
aprobarea listei cuprinzand
deseurile, inclusiv deseurile
periculoase (Monitorul Oficial
nr. 659, din 5.09.2002)
Responsabilitile
autoritilor
relevante
Reglementeaz procedurile i
criteriile de acordare a permiselor
pentru persoanele juridice pentru a
prelua responsabilitile privind
atingerea intelor de reciclare i
valorificare a bunurilor ambalate
ANPM trebuie s ia toate

msurile pentru a ndeplini
prevederile acestui ordin.
MMGA, prin ANPM este
responsabil cu eliberarea
licenelor de funcionare a
entitilor economice ce preiau
responsabilitile de la
importatori i producatori
Completeaz i modific procedura

i criteriile pentru autorizarea
entitatilor juridice care preiau
responsabilitatea n ceea ce
privete atingerea intelelor privind
reciclarea i valorificarea
Reglementeaz pstrarea de
informaii privind gestionarea
deeurilor, inclusiv colectarea,
transportul, depozitarea temporar,
refolosirea i eliminarea de ctre
agenii economici
11 Decembrie 2006

Directive/Decizii
Responsabilitile
autoritilor
relevante
Directiva nr. 86/278/CEE
Ordinul MMGA i al
Ministerului Agriculturii,
Pdurilor i Dezvoltrii Rurale
nr. 344/708/ 2004 pentru
aprobarea normelor tehnice
privind protecia mediului, n
special , a solurilor, cnd se
utilizeaza nmoluri de epurare
n agricultur (Monitorul Oficial
nr. 959 din 19.10.2004)
Aprob normele tehnice pentru

protecia mediului i n special a
solului, atunci cnd nmolul
provenit de la staiile de epurare
este folosit n agricultur
-Autoritile teritoriale din

agricultur trebuie s
coopereze cu autoritatea de
mediu pentru eliberarea
permiselor pentru folosirea
nmolului provenit de la staiile
de epurare n agricultur.
-Ministerul Internelor i
Administraiei Publice
elaboreaz mpreun cu
autoritile locale planuri
pentru imbuntairea
activitilor staiilor de epurare
pentru a aplicare cele mai
bune practici n ceea ce
privete eliminarea nmolului

privind eliminarea uleiurilor
uzate, modificat prin
Directiva nr. 87/101/CEE i
Directiva nr. 91 /692/CEE
Hotararea Guvernului Nr.

662/2001 privind gestionarea
uleiurilor uzate (Monitorul
Oficial, Partea I nr. 446 din
8.08. 2001),completat i
modificat prin Hotararea
Guvernului nr. 441/2002
16.05. 2002) i Hotararea
Guvernului nr 1159/2003
14.10. 2003)
Reglementeaz depozitarea
uleiurilor uzate, pentru a evita
efectele negative pe care acestea
le pot avea asupra snttii umane
i asupra mediului.
Se refer la condiiile pentru
colectarea anumitor tipuri de uleiuri
uzate
Ministerul Mediului i
Gospodririi Apelor, Ministerul
Economiei i Comerului,
Ministerul Transporturilor i
autoritile locale de mediu
sunt autoritile competente.
Autoritile locale de mediu
trebuie s publice lista
companiilor certificate s
ntreprind activitai de
gestionare a uleiurilor uzate

privind bateriile i
acumulatorii ce conin
anumite substane
periculoase (inlocuita prin

1057/2001 privind regimul
bateriilor i acumulatorilor ce
conin substane periculoase
Stabileste condiiile pentru

etichetarea bateriilor i
acumulatorilor ce conin anumite
substane periculoase, ca i pentru
Comerului trebuie s depun
la Ministerul Educaiei i
Cercetrii diferite programe de
privind protecia mediului, i

n particular, a solului, atunci
cand namolul de la staiile
de epurare este utilizat n
agricultura
187
Reglementari
naionale
11 Decembrie 2006

Directive/Decizii
Directiva nr. 2006/66/CE) i

etichetarea bateriilor

5.11. 2001)
eliminarea bateriilor i
acumulatorilor uzai.

eliminarea bifenililor
policlorinati i a trifenililor
policlorinati (PCB i
PCT)
173/2000 pentru
reglementarea regimului
special privind gestiunea i
controlul bifenililor policlorurati
i ale altor compui similari
28.03.2000)
Hotararea Guvernului 291/
2005 pentru modificarea HG
nr. 173/ 2000 (Monitorul Oficial
nr. 330 din 19.04. 2005)
Reglementeaz condiiile speciale

pentru gestionarea i controlul
bifenililor policlorinai i a altor
compui similari, transpunnd
principalele prevederi ale Directivei
CE

eliminarea bifenililor
policlorinati i a trifenililor
policlorinati (PCB i
PCT)
188
Reglementari
naionale
Ordinul Ministrului Mediului i

1018/2005 privind nfiinarea n
cadrul Direciei Deeuri i
Substane Chimice
Periculoase a Secretariatul
Tehnic pentru compui
desemnai (Monitorul Oficial
nr. 966 din 1.11 2005)
Completeaz i modific HG nr.

173/2000 pentru a fi n concordan
cu Directiva UE privind termenele
limit i depozitarea echipamentelor
contaminate i a uleiurilor uzate
Aprob nfiinarea Secretariatului
Tehnic pentru Gestionarea i
Controlul PCB i PCT n cadrul
Direciei pentru Gestionarea
Deeurilor i Substanelor Chimice
Periculoase din cadrul Agentiei
Nationale pentru Protecia Mediului
11 Decembrie 2006
Responsabilitile
autoritilor
relevante
cercetare menite s reduc
coninutul de metal-greu i
cantitatea de substane
periculoase din baterii i
acumulatori
Autoritile responsabile cu
activitile de prevenire i
stingere a incendiilor trebuie
s reactualizeze n mod
regulat inventariile lor privind
PCB i PCT, incluzand date
despre cantitatea, tipul i
locaia compuilor
Agenii economici trebuie s
respecte termenele limit
stabilite pentru eliminare
Secretariatul Tehnic pentru
Gestionarea i Controlul PCB
i PCT are 3 reprezentanti de
la ANPM i cte 1
reprezentant de la fiecare din
urmtoarele instituii: MMGA,
ARPM, Garda Naional de
Mediu i ICIM- Bucureti

Directive/Decizii
Regulamentul nr. 259/93
supravegherea transportului
de deseuri n, dinspre i
nspre Comunitatea
European
189
Reglementari
naionale
Ordinul MMGA nr. 257/2006
pentru modificarea si
completarea anexei la Ordinul
MMGA nr. 1018/2005 privind
infintarea in cadrul Direciei
pentru Gestionarea Deeurilor
i Substanelor Chimice a
Secretariatului pentru
compui desemnati (Monitorul
Oficial nr. 249 din 20.03. 2006)
Hotrrea Guvernului nr.
1357/2002 pentru stabilirea
autoritilor publice
responsabile de controlul i
supravegherea importului,
exportului i tranzitului de
deeuri (Monitorul Oficial nr.
893 din 10.12.20025)
228/2004 privind controlul
introducerii n ar a deeurilor
nepericuloase, n vederea
importului, perfecionrii active
i a tranzitului (Monitorul
Oficial Nr. 189 din 04.03.2004)
completat cu HG nr.
514/2005 (Monitorul Oficial nr.
505 din 14.06.2005)
Responsabilitile
autoritilor
relevante
Stabilete condiiile pentru

inventarul echipamentelor ce conin
compuii numii sub 50 ppm i prin
adugarea unor definiii i prevederi
asigur transpunerea total a
Directivei nr. 96/59/EC
Reglementeaz supervizarea i
controlul transporturilor de deeuri
ntre ri, n ar i n afara rii
Comerului trebuie s
autorizeze activitile de
import de deeuri i activitile
de valorificare/reciclare
Reglementeaz supravegherea i
controlul transporturilor de deeuri
nepericuloase destinate importului,
procesrii n interiorul rii i
tranzitului
Autoritile vamale trebuie s

autorizeze intrrile n ar a
transporturilor de deeuri
nepericuloase
11 Decembrie 2006

Directive/Decizii
Regulamentul nr. 259/93
supravegherea transportului
de deseuri n, dinspre i
nspre Comunitatea
European
190
Reglementari
naionale
Responsabilitile
autoritilor
relevante
Legea nr. 6/1991 privind

aderarea Romniei la
Convenia de la Basel privind
controlul transportului peste
frontiere al deseurilor
periculoase i al eliminrii
acestora (Monitorul Oficial,
Partea I, nr. 18 din
26.01.1991)
Legea nr. 265/2002 privind
acceptarea amendamentelor
Conveniei de la Basel privind
controlul transportului peste
frontiere
al
deseurilor
periculoase i al eliminrii
acestora (Monitorul Oficial nr.
352 din 27.05.2002)
Reglementeaz micrile
transfrontaliere ale deeurilor
periculoase i eliminarea acestora
Autoritatea competent i
punctul focal este reprezentat
de MMGA prin entitile
subordonate acestuia: Direcia
pentru Gestionarea Deeurilor
i Agenia Naional pentru
Protecia Mediului

Gospodririi Apelor nr. 2/2004
pentru aprobarea Procedurii
de reglementare i control al
transportului deeurilor pe
teritoriul Romniei (Monitorul
Oficial nr. 324 din 15.04. 2004)
Stabilete Procedura pentru

reglementarea i controlul
transporturilor deeurilor de orice
tip pe teritoriul Romniei
Adopt amendamentele Conveniei

de la Basel privind controlul
transportului peste frontiere al
deseurilor
periculoase
i
al
eliminrii acestora
11 Decembrie 2006
Ministerele Mediului,
Transporturilor, Sntii,
Administraiei i
Internelelor, Comisia
Naional de Reciclare i
Garda Naional de Mediu
trebuie s identifice
neconcordanele i s aplice
sanciuni

Directive/Decizii

privind vehiculele scoase din
uz (VSU)
191
Reglementari
naionale
895/2006 pentru ntrirea
Regulamentul nr. 259/93/CEE
privind supravegherea
transportului de deseuri n,
dinspre i nspre Comunitatea
European, adoptat la
1.02.1993, ncepnd cu data la
care Romnia va adera la
Comunitatea European
(Monitorul Oficial nr. 638, din
25.07.2006)
vehiculelor scoase din uz
(Monitorul Oficial nr.32 din
11.01.2005.)
Hotararea de Guvern nr.
1313/2006 pentru completarea
si modificarea HG 2406/2004
privind gestionarea vehiculelor
scoase din uz
Responsabilitile
autoritilor
relevante
Stabilete cadrul legal pentru

importul, exportul i tranzitul
deeurilor n, prin i ntre rile UE.
Aceast HG va intra n vigoare n
momentul n care Romania va
deveni stat membru al UE. La
aceeai dat, celelalte HG cum ar fi
1357/2002 i 228/204 vor fi
abrogate
Reglementeaz gestionarea
vehiculelor scoase din uz, stabilind
intele pentru valorificare i
reciclare, i cerinele minime ce
trebuie ndeplinite n ceea ce
privete instalaiile de colectare i
de dezmembrare a VSU.
11 Decembrie 2006
MMGA are responsabilitatea

de a raporta datele la fiecare 3
ani Comisiei Europene

Directive/Decizii
Reglementari
naionale
Gospodririi Apelor i al
Ministrului Economiei i
Comerului nr. 88/110/2005
privind materialele i
componentele vehiculelor
exceptate de la aplicarea
articolului 4, alin.1 din
29.03. 2005
Ordinul comun al MMGA,
MAPA
i
MTCT
nr.
87/527/411/2005
privind
aprobarea modelului i a
condiiilor de
emitere a
certificatului de distrugere la
preluarea vehiculelor scoase
din uz (Monitorul Oficial nr.
295 din 8.04.2005)
192
Aprob lista materialelor i

componentelor ce fac excepie de
la aplicarea articolului 4, paragraful
(1) al HG nr. 2406/2004 privind
gestionarea vehiculelor scoase din
uz
.
Aprob modelul de certificat de

distrugere pentru vehiculele scoase
din uz precum i condiiile de
eliberare a acestui certificat
11 Decembrie 2006
Responsabilitile
autoritilor
relevante

Directive/Decizii
193
Reglementari
naionale

Gospodririi
Apelor
nr.
Procedurii i condiiilor de
autorizare
a
persoanelor
juridice n vederea prelurii
responsabilitii
privind
de reutilizare, reciclare i
valorificare
energetic
a
27.12.2005)
Aprob procedura i condiiile

pentru eliberarea permisului ctre
entitile juridice pentru ca acestea
s-i asume responsabilitile
pentru ndeplinirea intelor anuale
privind valorificarea i reciclarea de
la productorii i importatorii de
vehicule
Ordinul MMGA nr. 816/2006

constituirea Comisiei de
evaluarea i autorizare a
persoanelor juridice in vederea
preluarii responsabilitatii
privind realizarea obiectivelor
anuale de reutilizare, reciclare
si valorificare energetica a
VSU (Monitorul Oficial nr. 724
din 24.08.2006)
Stabilete competenele Comisiei, n ceea ce

privete emiterea permiselor pentru entitile
juridice care i asum responsabilitatea pentru
ndeplinirea intelor anuale de
valorificare/reciclare
O parte din persoanele

nominalizate n comisie au fost
nlocuite i OM trebuie modificat n
concordan cu noile schimbri i
nominalizri din Minister
11 Decembrie 2006
Responsabilitile
autoritilor
relevante

Directive/Decizii

electronice
(DEEE)
194
Reglementari
naionale
448/2005 privind deeurile de
electronice (Monitorul Oficial
nr. 491 din 10.06.2005)
Transpune cerinele Directivelor

Europene, obiectivele i intele ce
trebuie atinse gradual.
Responsabilitatea finanrii
colectrii/ transportului i eliminrii
DEEE din gospodrii i de la ceilali
utilizatori revine productorilor care
introduc EEE pe piat dup
31.12.2006

msurilor specifice pentru
colectarea deeurilor de
electronice care prezint
riscuri prin contaminare pentru
securitatea i sntatea
personalul de din punctele de
colectare (Monitorul Oficial nr.
910 din 12.10.2005)
Aprob msurile specifice pentru

colectarea DEEE deteriorate i
contaminate n condiii de siguran
pentru sntatea personalului ce
deservete punctele de colectare
11 Decembrie 2006
Responsabilitile
autoritilor
relevante
Comerului, Ministerul Mediului
si Gospodaririi Apelor i
autorittile publice locale sunt
obligate s promoveze
informaii i campanii de
educare a consumatorilor i s
ii ncurajeze s faciliteze
procesul de refolosire, tratare
i valorificare a DEEE

Directive/Decizii

electronice
(DEEE)
195
Reglementari
naionale
Responsabilitile
autoritilor
relevante
Ordinul comun al MMGA i

MEC
nr.
1225/721/2005
privind aprobarea procedurii i
criteriilor de evaluare i
autorizare
a
organizaiilor
colective n vederea prelurii
responsabilitii
privind
de
colectare,
reutilizare,
reciclare i valorificare a
deeurilor de echipamente
electrice
i
electronice
21.12.2005) i rectificarea
acestuia n 2006 (Monitorul
Oficial nr. 44 din 18.01.2005)
Reglementeaz procedura i
criteriile de evaluare i autorizare a
entitilor colective ce preiau
responsabilitatea de atingere a
intelor anuale de la productorii i
importatorii de echipamente
electrice i electronice.
Responsabil cu intrarea n
vigoare a OM este Agenia
Naional pentru Protecia
Mediului.

MEC
nr.
1223/715/2005
privind
procedura
de
nregistrare a productorilor,
modul de eviden i raportare
a
datelor
privind
echipamentele electrice i
electronice i deeurile de
echipamente
electrice
i
electronice (Monitorul Oficial
nr.1 din 3.01.2006)
Este aprobat o procedur clar de

nregistrare a productorilor i a
formelor specifice de raportare a
datelor privind EEE produse i
introduse pe pia, precum i date
referitoare la DEEE
Agenia Naional pentru

Protecia Mediului este
responsabil cu inregistrarea
datelor primite ntr-o baz de
date naional privind EEE i
DEEE.
11 Decembrie 2006

Directive/Decizii

privind deeurile de
electronice
(DEEE)
196
Reglementari
naionale
Responsabilitile
autoritilor
relevante
Hotrrea
Guvernului
nr.
992/2005 privind limitarea
utilizrii anumitor substane
periculoase n echipamentele
electrice
i
electronice
(Monitorul Oficial nr 822 din
12.09.2005)
Reglementeaz regimul de
introducere pe pia a EEE ce
conin substane periculoase; dup
1.01.2007 va fi interzis
introducerea pe pia a EEE ce
conin Pb, Hg, Cd, Cr6, BPB i
DEPB
Agenia Naional pentru

Substane si preparate
Chimice i Periculoase este
responsabil cu impunerea de
penaliti n cazul
neconformrii.
Hotrrea
Guvernului
nr.
816/2006 pentru completarea
i
modificarea
HG
nr.
992/2005 privind limitarea
utilizrii anumitor substane
periculoase n echipamentele
electrice
i
electronice
(Monitorul Oficial nr 822 din
12.09.2005)
Reglementeaz nivelul admis al

concentraiilor de anumite metale
grele i ali compui toxici n
echipamentele electrice i
electronice
MEC va schimba nivelul

concentraiilor i lista
substanelor periculoase
pentru a fi n concordan cu
progresul tehnologic

Gospodrii
Apelor
nr.
556/2006 privind marcajul
specific
aplicat
echipamentelor electrice i
electronice introduse pe pia
dupa 31 Dec 2006. (Monitorul
Oficial nr.608 din 13.07.2006)
Reglementeaz tipul i msurile

etichetelor pentru diferite bunuri,
introduse pe pia dup 31 Dec
2006, precum i identificarea
productorului
Garda Naional de Mediu i

Autoritatea pentru Protecia
Consumatorului sunt
responsabile cu instituirea
penalitilor n caz de
neconformare
11 Decembrie 2006

Directive/Decizii
Directiva nr. 78/176/CEE9

privind deeurile provenite
din industria de TiO2,
Directiva nr. 82/883/CEE**
i Directiva nr.
92/112/CEE***
197
Reglementari
naionale

Gospodrii Apelor nr. 66/2006
privind constituirea Comisiei
de Evaluare i Autorizare a
organizaiilor
colective
n
vederea
prelurii
responsabilitii
privind
realizarea obisctivelor anuale
de
colectare,
reutilizare,
reciclare i valorificare a
deeurilor de echipamente
electrice i electronice (OM
intern- nepublicat n Monitorul
Oficial)
Nominalizeaz persoanele din

cadrul Comisiei de Evaluare i
Autorizare a entitilor colective ce
preiau responsabilitatea atingerii
intelor anuale de refolosire,
valorificare i reciclare a DEEE

MEC nr. 751/870/2004 privind
gestionarea deeurilor din
industria dioxidului de titan
5.01.2005)
Aprob condiiile necesare pentru

autorizarea proiectelor i/sau a
activitilor din industria dioxidului
de titaniu precum i gestionarea
deeurilor din aceast industrie
11 Decembrie 2006
Responsabilitile
autoritilor
relevante

Directive/Decizii

privind prevenirea i
reducerea polurii
mediului cu azbest
Reglementari
naionale
Responsabilitile
autoritilor
relevante
Hotrrea Guvernului
nr.
124/2003 privind prevenirea
reducerea i controlul polurii
mediului cu azbest (Monitorul
Reglementeaz prevenirea,
reducerea i controlul polurii
mediului cu azbest; restricioneaz
folosirea i comercializarea
azbestului i a produselor ce conin
azbest i stabilete reguli pentru
Hotararea de Guvern nr.
etichetarea produselor cu coninut
734/2006pentru
modificarea
de azbest
HG nr. 124/2003 (Monitorul
Oficial nr 519/15. 06.2006)
Hotrrea Guvernului
nr. Reglementeaz condiiile de lucru
1875/2005 privind protecia pentru protecia personalului
sntii
i
securitii mpotriva polurii cu azbest
lucrtorilor fa de riscurile
datorate expunerii la azbest
24.01.2006)
Gospodririi
Apelor
nr.
108/2005 privind metodele de
prelevare a probelor i de
determinare a cantitilor de
azbest n mediu (Monitorul
Stabilete metodele de reglare i

metodele analitice ce vor fi folosite
pentru a determina
concentraia/cantitile de poluani
* Decizia nr. 2000/532/CE, modificat de Decizia nr. 2001/119 ce stabilete o list de deeuri- nlocuiete Decizia nr. 94/3/CE ce stabilete o list
de deeuri i Decizia nr. 94/904/CE ce stabilete o list de deeuri periculoase.
**Directiva nr. 82/883/CEE privind procedurile pentru supravegherea i monitorizarea mediilor afectate de deeurile din industria de dioxid de
titaniu.
198
11 Decembrie 2006

***Directiva nr. 92/112/CEE privind procedurile de armonizare a programelor pentru reducerea i eventuala eliminare a polurii cauzate de
deeurile din industria de TiO2.
199
11 Decembrie 2006

Legislaie adiacent
Legi i reglementri
Hotararea Guvernului 246/2006 pentru aprobarea Strategiei Naionale
privind dezvoltarea accelerat a utilitilor publice comunitare (Monitorul
Oficial nr. 2995 din 3.4.2005)
Legea nr. 326/2001 (Monitorul Oficial nr. 359 din 4.07.2001.) privind
serviciile publice de administraie, modificat de OGU nr. 9/2002
(Monitorul Oficial nr 120 din 14.02.2002) i OGU nr. 197/2002
(Monitorul Oficial nr. 956 din 27.12.2002)
Legea nr. 139/2002 (Monitorul Oficial nr. 233 din 1.09.2001) pentru
aprobarea Ordonanei Guvernamentale nr. 87/2001 privind serviciile
publice de salubritate n localiti (Monitorul Oficial nr.543 din
1.09.2001)
Legea nr. 515/2002 (Monitorul Oficial nr.578 din 5.08.2002) pentru
aprobarea Ordonaei Guvernamentale nr. 21/2002 privind administrarea
aezrilor urbane i rurale (Monitorul Oficial nr 86 din 1.02.2002)
Ordinul MEC nr. 128/2004 privind aprobarea listei standardelor
romneti ce adopt standardele europene armonizate (Monitorul
Oficial nr. 224 din 19.03.2004)
Ordonana de Urgen nr. 99/2004 privind nfiinarea programului de
stimulare a rennoirii Parcului Auto Naional (Monitorul Oficial nr. 1106
din 26.11.2004)
Ordonana de Urgen nr. 38/2006 pentru modificare Ordonanei de
Urgen nr. 99/2004 privind nfiinarea programului de stimulare a
rennoirii Parcului Auto Naional (Monitorul Oficial nr 474 din 1.06.2006)
200
Principalele prevederi
Stabilete: Unitatea Central de Monitorizare responsabil cu
monitorizarea i evaluarea stadiului de implementare a Strategiei
Naionale privind dezvoltarea serviciilor comunitare pentru utilitile
publice;
-responsabiliti clare pentru Ministerul Afacerilor i Internelor i
pentru autoritile judeene i locale privind elaborarea Planurilor
Municipale de Gestionare a Deeurilor.
- Fondurile IID (fonduri pentru dezvoltare, ntreinere i reabilitare) pentru
agenii economici care dezvolt proiecte de servicii publice comunitare
privind infrastructura cu fonduri europene nerambursabile
Stabilete un cadru legal unitar pentru nfiintarea, organizarea,
monitorizarea i controlul serviciilor de administraie public n localiti,
orase i comune
Stabilete un cadru legal unitar pentru organizarea, gestionarea,
reglementarea i monitorizarea serviciilor publice de salubritate n
localiti
Stabilete obligaiile i responsabilitile ce revin autoritilor publice
locale, instituiilor publice, intreprinderilor i publicului pentru crearea unui
mediu curat n aezrile urbane i rurale
Aprob lista ce include standardele romneti ce aprob standardele
europene armonizate referitoare la ambalaje i la deeurile din ambalaje
Aprob programul de stimulare a rennoirii Parcului Auto Naional i
stimularea colectrii vehiculelor scoase din uz
Aprob programul de stimulare a rennoirii Parcului Auto Naional i
stimularea colectrii vehiculelor scoase din uz
11 Decembrie 2006
201
11 Decembrie 2006

ANEXA 2
Tabel 1 : Centralizator depozite municipale neconforme care trebuiesc
inchise in perioada 2007 2017 Regiunea Sud Muntenia
Judetul
Arges
Giurgiu
Ialomita
Teleorman
TOTAL 2007
Arges
Dambovita
TOTAL 2008
Calarasi
Prahova
TOTAL 2009
Arges
Calarasi
TOTAL 2010
Calarasi
TOTAL 2012
Arges
Giurgiu
Prahova
TOTAL 2017
TOTAL
Regiunea Sud
Muntenia
202
Localizare
Pitesti
Giurgiu
Fetesti
Zimnicea 1
Rosiorii de Vede
Alexandria
Videle
Turnu Magurele
Campulung
Pucioasa
Gaesti
Fieni
Moreni
Titu
Aninoasa
Budesti
Mizil
Urlati
Curtea de Arges
Costesti
Topoloveni
Razvani
Fundulea
Oltenita
Calarasi
Mioveni
Bolintin
Mihailesti
Valenii de Munte
Suprafata
ocupata (ha)
10,4
6,5
1,0
1,4
1,8
6,0
0,9
4,5
32,5
3,2
21,37
An sistare
depozit
2007
2007
2007
2007
Nr. depozite
inchise
1
1
1
6
2008
2008
8
1
6
2009
2009
7
1
2
2,5
7,5
2010
3
3
3,25
2010
10,75
11,0
2012
5
2
11,0
1,6
4,0
2017
2017
2
1
2
2,3
2017
7,9
89,22
2007-2017
4
29
24,57
0,6
1,9
11 Decembrie 2006
ANEXA 3 Definitii
Act Normativ
activitatea medicala
Ordin MSF 219/2002
Autoritate competenta
H.G. 349/2005
Autoritate competenta
Legea 6/1991
autoritate
competenta
Ordinul 344/2004
autoritate
competenta pentru
protectia mediului
H.G. 128/2002
agenti economici
H.G. 621/2005
acumulatori
H.G. 1057/2001
agent de transport
Legea 6/1991
203
Definitia
orice activitate de diagnostic,
preventie, tratament, monitorizare
si recuperare a starii de sanatate,
care implica sau nu implica
utilizarea
de
instrumente,
echipamente ori aparatura medical
autoritatea careia i revin atributii si
responsabilitati ce decurg din
prezenta hotarre
autoritate
guvernamentala
desemnata de catre o parte ca fiind
raspunzatoare, in cadrul unei zone
geografice determinate, pentru a
primi notificarea privind deplasarea
transfrontiera
a
deseurilor
periculoase sau a altor reziduuri,
precum
si
orice
informatii
referitoare la acestea si pentru a
raspunde la aceasta notificare,
conform art. 6.
autoritatea careia i revin atributiili
responsabilitati ce decurg din
prezentele norme
tehnice;
autoritatea centrala pentru protectia
mediului sau autoritatea teritoriala
pentru
protectia mediului care are stabilite
competentele referitoare la
instalatiile de
incinerare in Ordonanta de urgenta
a Guvernului nr. 78/2000 privind
regimul
deseurilor, aprobata cu modificari
prin Legea nr. 426/2001;
referitor la ambalaje, inseamna
furnizorii de materiale de ambalare,
producatorii de
ambalaje si produse ambalate,
importatorii, comerciantii si
distribuitorii;
surse de energie electrica - sunt
alcatuiti din una sau mai multe
celule primare
reincarcabile, energia electrica
obtinandu-se prin transformarea
directa a energiei chimice
orice persoana care organizeaza
transportul deseurilor periculoase
11 Decembrie 2006
agricultura
Ordinul 344/2004
ambalaje
Ordin MMPA
756/2004
ambalaje
H.G. 621/2005
ambalaj primar
H.G. 621/2005
ambalaj secundar
H.G.621/2005
ambalaj tertiar
H.G. 621/2005
ambalaj reutilizabil
H.G. 621/2005
204
sau a altor
reziduuri;
cresterea tuturor tipurilor de culturi
agricole n scop comercial, inclusiv
a cantitatilor
necesare pentru stocare si
nsamntare;
containere transportabile, de
diferite dimensiuni, pentru
substante solide, pastoase
si lichide
orice obiect, indiferent de materialul
din care este confecionat ori de
natura acestuia, destinat reinerii,
protejrii, manipulrii, distribuiei i
prezentrii produselor, de la materii
prime la produse procesate, de la
productor pn la utilizator sau
consumator. Obiectul nereturnabil
destinat acelorai scopuri este, de
asemenea, considerat ambalaj.
ambalaj de vanzare - ambalaj
conceput si realizat pentru a
indeplini functia de
unitate de vanzare, pentru
utilizatorul final sau pentru
consumator in punctul de
achizitie;
ambalaj grupat-supraambalaj ambalaj conceput pentru a constitui
la punctul de
achizitie o grupare a unui numar de
unitati de vanzare, indiferent daca
acesta este
vandut ca atare catre utilizator sau
consumatorul final ori daca
serveste numai ca
mijloc de umplere a rafturilor in
punctul de vanzare; acesta poate fi
separat de
produs fara a afecta caracteristicile
produsului;
ambalaj de transport - ambalaj
conceput pentru a usura
manipularea si transportul
unui numar de unitati de vanzare
sau ambalaje grupate, in scopul
prevenirii
deteriorarii in timpul manipularii sau
al transportului. Ambalajul pentru
transport nu
include containerele rutiere,
feroviare, navale sau aeriene;
ambalaj reutilizabil - ambalaj
11 Decembrie 2006

refolosit pentru acelai scop, a
crui returnare de ctre consumator
ori comerciant este asigurat de
plata unei sume-sistem depozit,
prin reachiziionare sau altfel.
Ambalajul reutilizabil se
consider introdus pe pia atunci
cnd este fcut disponibil pentru
prima oar, mpreun cu produsul
pe care este destinat s l conin,
s l protejeze, s l manipuleze, s
l distribuie sau s l prezinte.
Ambalajul reutilizabil se
consider deeu de ambalaj cnd
se nltur, la sfritul duratei utile
de via. Ambalajul reutilizabil nu se
consider deeu de ambalaj atunci
cnd este returnat pentru a fi
refolosit.
Ambalajul reutilizabil nu se
consider ambalaj introdus pe pia
atunci cnd este refolosit pentru
ambalarea unui produs i fcut
disponibil din nou.
amplasament de
receptie
H.G. 173/2000
ape uzate orasenesti
Ordinul 344/2004
ape uzate menajere
Ordinul 344/2004
ape uzate industriale
Ordinul 344/2004
205
unul sau mai multe locuri

geografice alese pentru
depozitarea pe termen lung sau
pentru
eliminarea
compusilor
desemnati ;
ape uzate menajere sau amestec
de ape uzate menajere cu ape
uzate industriale
si/sau ape meteorice (conform
Normelor tehnice privind
colectarea, epurarea si
evacuarea apelor uzate orasenesti
NTPA-011, cuprinse n anexa nr. 1
la Hotarrea
Guvernului nr.188/2002
ape uzate provenite din gospodarii
si servicii, care rezulta de regula din
metabolismul uman si din
activitatile menajere (conform
colectarea, epurarea si evacuarea
apelor uzate orasenesti NTPA-011,
cuprinse n
anexa nr. 1 la Hotarrea Guvernului
nr. 188/2002);
orice fel de ape uzate ce se
evacueaza din incintele n care se
desfasoara activitati
industriale si/sau comerciale, altele
dect apele uzate menajere si
11 Decembrie 2006
baterii si acumulatori
care contin substante
periculoase
H.G. 1057/2001
baterii
H.G. 1057/2001
baterii sau
acumulatori pentru
autovehicule
H.G. 1057/2001
baterii sau
acumulatori uzati
H.G. 1057/2001
beneficiar de namol
Ordinul 344/2004
capacitate nominala
H.G.128/2002
206
apele meteorice
(conform Normelor tehnice privind
apelor uzate
orasenesti NTPA-011, cuprinse n
anexa nr. 1 la Hotarrea Guvernului
nr.
188/2002);
1. baterii si acumulatori care contin
mai mult de 0,0005% mercur din
greutate,
comercializati pe piata;
2. baterii si acumulatori care contin:
- mai mult de 25 mg mercur/celula,
cu exceptia bateriilor alcaline cu
mangan;
- mai mult de 0,025% cadmiu din
greutate;
- mai mult de 0,4% plumb din
greutate;
3. baterii alcaline cu mangan, care
contin mai mult de 0,025% mercur
din greutate;
surse de energie electrica - sunt
alcatuite din una sau mai multe
celule primare
nereincarcabile, energia electrica
obtinandu-se prin transformarea
directa a
energiei chimice.
Tipuri de baterii:
- baterii zinc-carbon
- baterii alcaline cu mangan
- baterii zinc
- baterii litiu-dioxid de mangan
- baterii tip pastila;
baterii sau acumulatori care se
folosesc la autovehicule pentru
pornire, aprindere si
iluminare;
baterii sau acumulatori care au
devenit improprii folosirii pentru
care au fost initial
destinati;
orice persoana fizica si juridica care
este proprietar, arendas sau
reprezentant al
acestora, care accepta aplicarea
namolului pe terenul sau
suma capacitatilor cuptoarelor din
care se compune instalatia de
incinerare sau de
coincinerare, specificata de
constructor si confirmata de
11 Decembrie 2006
cantitati minimale
H.G.173/2000
ciclu de viata al
produsului
Legea 426/2001
colectare
Legea 426/2001
colectare
H.G. 662/2001
colectare selectiva
H.G. 621/2005
combustie
H.G. 662/2001
combustie
Ordin MMP 1215/2003
compusi desemnati
H.G. 173/2000
consumator
H.G. 349/2002
deponii
Legea 426/2001
deseu
Legea 426/2001
deseu
H.G. 349/2005
207
operator, tinandu-se
seama in special de puterea
calorica a fiecarui tip de deseu,
exprimata prin
cantitatea de deseuri incinerate pe
ora;
o concentratie totala de minimum
50 ppm compusi desemnati la un
volum total de
peste 5 dm3, considerate impreuna
;
intervalul de timp cuprins intre data
de fabricatie a unui produs si data
cand acesta
devine deseu;
strangerea, sortarea si/sau
regruparea (depozitarea temporara)
a deseurilor, in
vederea transportului lor;
toate operatiunile care permit
transferul uleiurilor uzate de la
detinatori la cei care
valorifica sau elimina aceste uleiuri
;
colectarea deseurilor de ambalaje
pe tipuri de materiale si/sau
sortimente de
materiale;
utilizarea uleiurilor uzate drept
combustibil, cu recuperarea
adecvata a caldurii
generate;
tratarea deseurilor prin oxidare
termica n exces de aer ;
compusi chimici sau clase de
substante chimice supuse unui
control special
conform prezentei hotarari
persoana fizica sau juridica ce
foloseste ambalaje sau produse
ambalate pentru
alte scopuri decat cele comerciale ;
material rezultat prin decopertarea
solului in urma excavatiilor;
orice substanta sau orice obiect din
categoriile stabilite in anexa nr. I B,
pe care
detinatorul le arunca, are intentia
sau obligatia de a le arunca;
definit n anexa nr. I A la Ordonanta
de urgenta a Guvernului
nr.78/2000 privind
regimul deseurilor, aprobata cu
modificari prin Legea nr. 426/2001
11 Decembrie 2006

deseuri
Legea 6/1991
deseuri de ambalaje
H.G. 621/2005
deseuri menajere
Legea 426/2001
deseuri asimilabile cu
deseuri menajere
Legea 426/2001
deseuri din comert

asimilabile cu cele
menajere
Ordin MMPA 756/2004
deseuri periculoase
Legea 426/2001
deseuri periculoase
H.G. 349/2005
deseuri municipale
H.G. 349/2005
208
substantele sau obiectele care sint

eliminate sau urmeaza a fi
eliminate sau este
necesar sa fie eliminate in
conformitate cu legislatia nationala;
deeuri de ambalaje - orice
ambalaje sau materiale de
ambalare care satisfac cerinele
definiiei de deeu, exclusiv
deeurile de producie, din anexa
nr. I A la Ordonana de urgen a
Guvernului nr. 78/2000, aprobat
cu modificri i completri prin
Legea nr. 426/2001.
deseuri provenite din activitati
casnice sau asimilabile cu acestea
si care pot fi
preluate cu sistemele de
precolectare curente din localitati;
deseuri provenite din industrie, din
comert, din sectorul public sau
administrativ,
care prezinta compozitie si
proprietati similare cu deseurile
menajere si care sunt
colectate, transportate, prelucrate si
depozitate impreuna cu acestea;
deseuri rezultate din activitati
comerciale, magazine, activitati de
servicii publice si
industriale etc., cu conditia sa poata
fi depozitate mpreuna sau n
acelasi mod ca
deseurile menajere n functie de
tipul si cantitatea lor;
deseurile mentionate la art. 181
alin. (1), care se incadreaza la
categoriile sau
tipurile generice de deseuri
periculoase, prezentate in anexa nr.
I C, si constituentii
acestor deseuri, prezentati in anexa
nr. I D, constituenti care fac ca
aceste deseuri
sa fie periculoase atunci cand au
una sau mai multe dintre
proprietatile descrise in
anexa nr. I E;
deseuri definite n anexa nr. I C, I D
si I E la Ordonanta de urgenta a
Guvernului
nr.78/2000, aprobata cu modificari
prin Legea nr. 426/2001;
deseuri menajere si alte deseuri
11 Decembrie 2006
deseuri municipale
mixte
H.G 128/2002
Deseuri periculoase
H.G. 128/2002
deeurile periculoase
Ordin MSF 219/2002
deseuri nepericuloase
H.G. 349/2005
deseurile
nepericuloase
Ordin MSF 219/2002
deseuri
H. G.349/2005
209
care, prin natura sau compozitie,

sunt similare cu
deseurile menajere si care sunt
generate pe raza localitatilor;
deseuri menajere si comerciale,
industriale si din institutii, care, din
cauza naturii si
compozitiei, sunt similare cu
deseurile menajere, dar excluzand
fractiile indicate in
anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului
nr. 155/1999 pentru introducerea
evidentei
gestiunii deseurilor si a Catalogului
European al Deseurilor, sub
numarul 20 01
care sunt colectate separat la
sursa, si excluzand alte deseuri
indicate sub numarul
20 02 din aceeasi anexa
orice deseu solid sau lichid, asa
cum este definit in anexa nr. IA la
Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 78/2000,
aprobata cu modificari prin Legea
nr. 426/2001.
Pentru urmatoarele deseuri
periculoase cerintele specifice
pentru deseuri
periculoase din prezenta hotarare
nu se aplica ;
deseurile rezultate din activitati
medicale, care constituie un risc
real pentru sanatatea umana si
pentru mediu si care sunt generate
n unitatea sanitara n
cursul activitatilor de diagnostic,
tratament, supraveghere,
prevenirea bolilor si
recuperare medicala, inclusiv de
cercetare medicala si producere,
testare,
depozitare si distributie a
medicamentelor si produselor
biologice;
deseuri care nu sunt incluse n
categoria deseurilor periculoase
conform lit. j)
deseurile a caror compozitie este
asemanatoare cu cea a deseurilor
menajere si
care nu prezinta risc major pentru
sanatatea umana si pentru mediu;
deseuri care sufera descompuneri
11 Decembrie 2006

biodegradabile
deseuri inerte
H. G. 349/2005
deseuri lichide
H. G. 349/2005
deseuri din parcuri si

gradini
Ordin MMPA 756/2004
deseurile rezultate
din activitati medicale
Ordin MSF 219/ 2002

Ordin MSF 219/ 2002
deseurile anatomopatologice si part i

anatomice
deseurile chimice si
farmaceutice
Ordin MSF 219/ 2002
deseurile infect ioase
Ordin MSF 219/ 2002
deseurile
Ordin MSF 219/ 2002
210
anaerobe sau aerobe, cum ar fi

deseurile alimentare sau de
gradina, hrtia si cartonul ;
deseuri care nu sufera nici o
transformare semnificativa fizica,
chimica sau biologica, nu se
dizolva, nu ard ori nu reactioneaza
n nici un fel fizic sau chimic, nu
sunt biodegradabile si nu
afecteaza materialele cu care vin n
contact ntr- un mod care sa poata
duce la poluarea mediului sau sa
dauneze sanatatii omului.
Levigabilitatea totala si continutul
de poluanti al deseurilor, precum si
ecotoxicitatea levigatului trebuie sa
fie nesemnificative si, n special, sa
nu pericliteze calitatea apei de
suprafata si/ sau subterane ;
orice deseuri n forma
lichida,
inclusiv apele uzate, dar exclusiv
namolurile
Deseuri de origine vegetal
provenind de pe suprafe folosite la
gradinarit, din parcuri publice,
cimitire si spat ii verzi amplasate
de- a lungul strazilor ;
toate deseurile, periculoase sau
nepericuloase, care se produc n
unitat ile sanitare
deseurile care includ resuturile si
organele, part ile anatomice
rezultate din actele chirurgicale, din
autopsii si din alte proceduri
medicale; n aceasta categorie se
includ si animalele de laborator
utilizate n activitatea de diagnostic,
cercetare si experimentare;
substantele chimice solide, lichide
sau gazoase, care pot fi toxice,
corosive ori inflamabile;
medicamentele expirate si
reziduurile de substante
chimioterapice, care pot fi
citotoxice, genotoxice, mutagene,
teratogene sau cancerigene;
deseurile lichide si solide care cont
in sau sunt contaminate cu snge
ori cu alte fluide biologice, precum
si materialele care contin sau au
venit n contact cu virusuri, bacterii,
paraziti si/ sau toxinele
microorganismelor;
deseurile care pot produce leziuni
11 Decembrie 2006

nt epatoare - ta ietoare
deseuri radioactive
Ordin MSF 219/ 2002
depozitarea
temporara
Ordin MSF 219/ 2002
depozitarea sanitaar
Ordin MSF 219/ 2002
depozit
H. G. 349/2005
Stocare subterana
H. G. 349/2005
deplasare
transfrontiera
Legea 6/ 1991
211
mecanice prin ntepare sau taiere;

deseurile solide, lichide si gazoase
rezultate din activitat ile nucleare
medicale,
de
diagnostic
si
tratament, care cont in materiale
radioactive;
pa strarea pe o perioada limitata a
deseurilor ambalate corespunzator
n spat ii special destinate si
amenajate, pna la preluarea si
transportul lor la locul de eliminare
finala;
depozitarea deseurilor rezultate din
activitatea medicala n locuri
special amenajate, denumite
depozite de des euri periculoase
sau nepericuloase. Deseurile
periculoase sunt depozitate n
depozitul de deseuri dupa ce au
fost supuse tratamentelor de
neutralizare;
amplasament pentru eliminarea
finala a deseurilor prin depozitare
pe sol sau n subteran, inclusiv:
- spaii interne de depozitare a
deeurilor, adic depozite n care
un productor de deeuri execut
propria eliminare a deeurilor la
locul de producere;
- o suprafa permanent
amenajat (adic pentru o perioad
de peste un an) pentru stocarea
temporar a deeurilor, dar
exclusiv:
- instalaii unde deeurile sunt
descrcate pentru a permite
pregtirea lor n vederea efecturii
unui transport ulterior n scopul
recuperrii, tratrii sau eliminrii
finale n alt parte;
- stocarea deeurilor nainte
de valorificare sau tratare pentru o
perioad mai mic de 3 ani, ca
regul general, sau stocarea
deeurilor nainte de eliminare,
pentru o perioad mai mic de un
an;
mod de depozitare permanenta a
deseurilor ntr- o cavitate geologica
adnca,cum sunt minele de sare
sau de potasiu
orice miscare a deseurilor
periculoase sau a altor reziduuri
dintr- o zona aflata sub jurisdictia
11 Decembrie 2006
detinator
Legea 426/ 2002
detinator
H. G. 349/2005
dioxine si furani
H.G. 128/2002
eluat
H. G. 349/2005
eliminare
Legea 426/ 2001
eliminare
eliminare
H. G. 662/ 2001
Legea 6/ 1991
eliminarea finala
Ordin MSF219/ 2002
eliminator
Legea 6/ 1991
emisie
H. G. 128/ 2002
echivalent locuitor
Ordinul 344/2004
212
nationala a unui stat spre/ sau

printr- o zona aflata sub jurisdictia
nationala a altui stat sau spre o
zona ce nu e sub jurisdictia
nationala a nici unui stat, cu
conditia ca cel putin doua state sa
fie implicate in aceasta deplasare;
producatorul de deseuri sau
persoana fizica, persoana fizica
autorizata sa desfasoare activitati
independente ori persoana juridica
care are deseuri in posesia
sa. Se considera detinator si
persoana care transporta deseuri,
pe toata durata transportului, pana
la livrarea lor, pentru tratare
ulterioara, unei alte persoane;
definit n anexa nr. I A la Ordonanta
de urgenta Guvernului nr. 78/ 2000,
aprobata cu modificari prin Legea
nr. 426/ 2001
toate dioxinele dibenzo- ppoliclorurate si dibenzofuranii
enumerati in anexa nr. 3;
solutia obtinuta printr- un test de
levigare a deseurilor, efectuat n
laborator
orice operatiune prevazuta in anexa
nr. II A;
incinerarea uleiurilor uzate;
este orice operatiune specificata in
anexa IV a acestei conventii;
totalitatea metodelor si
tratamentelor fizice, chimice si
biologice aplicate deseurilor
periculoase rezultate din activitatile
medicale, care vizeaza eliminarea
pericolelor si riscurilor potentiale
asupra mediului si asupra starii de
sanatate a populatiei, precum si
reducerea volumului de deseuri
orice persoana care primeste
deseurile periculoase sau alte
reziduuri si care efectueaza
operatiile de eliminare a acestor
deseuri; Hotararea de Guvern nr.
188/ 2002);
degajarea directa sau indirecta din
instalatie de substante, vibratii,
caldura sau zgomote din surse
individuale ori difuze, in aer, apa
sau sol;
ncarcarea organica
biodegradabila avnd un consum
11 Decembrie 2006
electrolit
H. G. 1057/ 2001
excesul de aer
Ordin MAPAM
1215/ 2003
exportator
Legea 6/ 1991
fisa interna a
gestiunii deseurilor
Ordin MSF 219/ 2002
gestionare
Legea 426/ 2001
gaz de depozit
H. G. 349/2005
gospodarire
Legea 6/ 1991
gospodarirea
ecologica rationala a
deseurilor
periculoase si a altor
reziduuri
Legea 6/ 1991
generator
H. G. 662/ 2001
gazeificare
Ordin MMPA 756/2004
213
biochimic de oxigen la 5 zile

(CBO 5 ) de 60 g O 2 /zi (conform
apelor uzate orasenesti NTPA- 011,
cuprinse n Anexa nr. 1
solutie de acid sulfuric si apa
distilata sau demineralizata;
cantitatea de aer pentru combustie
suplimentara fata de cea necesara
teoretic pentru combustie;
orice persoana ce se afla sub
jurisdictia unui stat exportator, care
organizeaza exportul de deseuri
periculoase sau de alte reziduuri;
formularul de pastrare a evidentei
deseurilor produse n unitatile
sanitare, cu date privind circuitul
complet al deseurilor de la
producere si pna la eliminarea
finala a acestora, conform Hotarrii
Guvernului nr. 155/ 1999 pentru
introducerea evidentei
gestiunii deseurilor si a Catalogului
European al Deseurilor;
colectarea, transportul, valorificarea
si eliminarea deseurilor, inclusiv
supravegherea
zonelor
de
depozitare
dupa
inchiderea
acestora;
amestecul de compusi n stare
gazoasa, generat de deseurile
depozitate ;
inseamna colectarea, transportul si
eliminarea deseurilor periculoase
sau a altor reziduuri, incluzind si
masurile de securitate ce trebuie
luate dupa depozitarea in
locurile special amenajate;
totalitatea masurilor practice
necesare unei gospodariri a acestor
deseuri periculoase sau a altor
reziduuri, de natura sa asigure
protectia sanatatii omului si
a mediului inconjurator impotriva
efectelor nocive ce pot rezulta din
aceste reziduuri;
orice persoana fizica sau juridica
din a carei activitate rezulta uleiuri
uzate;
conversia deseului cu compusi
carbonici n bioxid de carbon,
monoxid de carbon si hidrogen
folosind un mediu de gazeificare
11 Decembrie 2006
gaze reziduale - gaze

de ardere
Ordin MMPA 756/2004
incinerare
H. G. 662/ 2001
instalatie de
incinerare
H. G. 128/ 2002
instalatie de
incinerare existenta
H. G. 128/ 2002
214
(aer, oxigen, abur);

amestecuri gazoase cu componenti
solizi, lichizi si gazosi formate prin
arderea deseurilor, tratate n
instalatiile de epurare a gazelor.
Gazele
reziduale
pot
fi
caracterizate aditional prin definirea
provenientei lor de exemplu,
tratarea gazelor reziduale de dupa
boiler,
gazele
reziduale
la
evacuarea din cosul de dispersie
etc ;
operatiunea de distrugere termica
a uleiurilor uzate;
orice unitate tehnica stationara sau
mobila si echipamentul destinat
tratamentului termic al deseurilor,
cu sau fara recuperarea caldurii de
ardere rezultate. Aceasta
include incinerarea prin oxidarea
deseurilor, precum si piroliza,
gazificarea sau alte procese de
tratament termic, cum sunt
procesele cu plasma, in masura in
care produsele rezultate in urma
tratamentului sunt incinerate
ulterior. Aceasta definitie
se refera la amplasament si la
intreaga instalatie, incluzand toate
liniile de incinerare, receptie a
deseurilor, depozitare, dispozitive
de pretratare locala;
sistemele de alimentare cu deseuricombustibilaer;
boilerul;
dispozitivele de tratare a gazelor de
ardere si a apei uzate sau
depozitarea reziduurilor; cosul de
fum; dispozitivele si sistemele de
control al operatiunilor de control al
incinerarii,
de
inregistrare
si
urmarire a conditiilor de incinerare;
o instalatie de incinerare care
functioneaza si detine autorizatie
de mediu emisa la data intrarii in
vigoare a prezentei hotarari sau
care este inregistrata pentru
obtinerea autorizatiei de mediu, cu
conditia ca instalatia sa fie pusa in
functiune cel tarziu la 31 decembrie
2002, iar pentru instalatiile ai caror
indicatori tehnico- economici au fost
aprobati prin Hotarari ale
Guvernului pana la data de 31
decembrie 2001, termenul limita de
punere in functiune este 31
11 Decembrie 2006
instalatie de
coincinerare
H. G. 128/ 2002
instalatie de
coincinerare
existenta
H. G. 128/ 2002
inlocuirea lichidului
H. G. 173/ 2000
inventar national
H. G. 173/ 2000
introducere pe piata
Legea 426/ 2001
215
decembrie 2004;
orice instalatie fixa sau mobila, al
carei scop principal este generarea
energiei sau a unor produse
materiale, care foloseste deseuri
drept combustibil uzual sau
suplimentar sau in care deseurile
sunt tratate termic pentru eliminare.
In cazul in care coincinerarea are
loc astfel incat scopul principal al
instalatiei nu estegenerarea de
energie sau producerea de produse
materiale, ci tratarea termica a
deseurilor, instalatia este
considerata instalatie de incinerare
conform definitiei prezentate la pct.
8. Aceasta definitie se refera la
amplasament si la intreaga
instalatie, incluzand toate liniile de
coincinerare, receptie a deseurilor,
depozitare, dispozitive de pretratare
locala; sistemele de alimentare cu
deseuri, combustibil si aer; boilerul;
dispozitivele de tratare a gazelor de
ardere si a apei uzate sau
depozitarea reziduurilor; cosul de
fum; dispozitivele si sistemele de
control al coincinerarii, de
inregistrare si urmarire a conditiilor
de coincinerare;
o instalatie de coincinerare care
functioneaza si detine autorizatie
de mediu emisa inainte de data de
31 decembrie 2004 sau care este
inregistrata pentru coincinerare si
detine acord de mediu emis inainte
de data de 31 decembrie 2004,
cu conditia ca instalatia sa fie pusa
in functiune pana la data de 31
decembrie 2005, sau este subiectul
cererii acordului de mediu inainte
de data de 31 decembrie 2004, cu
conditia ca instalatia sa fie pusa in
functiune pana la data de
31 decembrie 2006;
evacuarea din echipamente a
lichidelor ce contin compusi
desemnati si umplerea
echipamentelor cu alte lichide ;
baza de date in care se descriu
existenta, tipul si locul unde se
gasesc in Romania
toti compusii desemnati in cantitati
mai mari decat cele minimale
actiunea de a face disponibil pentru
11 Decembrie 2006
introducere pe piata
H. G. 1057/ 2001
importator
Legea 6/ 1991
incinerarea
des eurilor
OMSF 219/ 2002
incinerator de
periculoase
deseuri Ordinul MMGA 756/2004
levigat
H. G. 349/2005
lichidul de inlocuire
H. G. 173/ 2000
lichidul inlocuit
H. G. 173/ 2000
namoluri
Ordinul 344/2004
namol municipal
Ordin MMPA 756/2004
namoluri tratate
Ordinul 344/2004
216
prima data, contra cost sau gratuit,

un produs in vederea distribuirii si/
sau utilizarii;
actiunea de a face disponibil pentru
prima data, contra cost sau gratuit,
un produs in vederea distribuirii si/
sau utilizarii;
este orice persoana ce se afla sub
jurisdictia unui stat importator, care
organizeaza importul de deseuri
periculoase sau de alte reziduuri ;
- arderea deseurilor n instalatii
speciale, denumite incineratoare,
cu asigurarea unei temperaturi
nalte de combustie ce determina
neutralizarea deseurilor, utiliznduse echipamente de retinere si
purificare a gazelor;
instalatii pentru eliminarea prin
tratare termica, n principal a des
eurilor periculoase ;
orice lichid care a percolat
deseurile depozitate si este eliminat
sau mentinut n depozit ;
compozitii ce contin compusi
desemnati in proportii mai mici de
50 ppm si care pot fi utilizate pentru
inlocuirea lichidului cu continut de
compusi desemnati mai mare
decat cantitatile minimale din
echipamente ;
compozitii ce contin compusi
desemnati si care exista in
echipamente inainte de
inlocuirea lichidului ;
1. namoluri provenite de la statiile
de epurare a apelor uzate din
localitati si de la alte statii de
epurare a apelor uzate cu o
compozitie asemanatoare apelor
uzate orasenesti;
2. namoluri provenite de la fosele
septice si de la alte instalatii
similare pentru epurarea apelor
uzate;
3. namoluri provenite de la statiile
de epurare, altele dect cele
mentionate la pct. 1 si 2;
na mol rezultat din tratarea apelor
uzate municipale si industriale
similare cu cele municipale, chiar si
atunci cnd este uscat sau tratat n
vreun fel ;
namolurile tratate printr- un proces
11 Decembrie 2006
operator
Legea 426/ 2001
operator
H. G. 128/ 2002
operatorul depozitului
H. G. 349/2005
operator de transport
autorizat
H. G. 173/ 2000
producator
Legea 426/ 2001
organizatie de
integrare politica
si/ sau economica
Legea 6/ 1999
producator
Legea 6/ 1991
217
biologic, chimic sau termic, prin

stocare pe termen lung ori prin
orice alt procedeu corespunzator
care sa
reduca
n mod
semnificativ
puterea
lor
de
fermentare si riscurile sanitare
rezultate prin utilizarea lor;
investita cu atributii si
responsabilitati in activitati
autorizate in domeniul gestiunii
deseurilor;
orice persoana fizica sau juridica ce
exploateaza sau controleaza
instalatia ori careia i s- a delegat
puterea economica decizionala
pentru functionarea tehnica a
instalatiei;
orice persoan juridic, nvestit cu
atribuii i responsabiliti pentru
administrarea unui depozit conform
legislaiei
naionale;
aceast
persoan juridic poate fi alta la
faza de pregtire fa de cea de la
urmrirea postnchidere;
persoana autorizata de agentiile
teritoriale de protectie a mediului
pentru transferul compusilor
desemnati de la un amplasament la
altul ;
orice persoana fizica, persoana
fizica autorizata sa desfasoare
activitati independente sau
persoana juridica din a carei
activitate rezulta deseuri
(producator initial) si/ sau care a
efectuat operatiuni de pretratare, de
amestecare sau alte operatiuni care
genereaza schimbarea naturii ori a
compozitiei acestor deseuri;
orice organizatie constituita de
state suverane, careia acestea i- au
conferit competente in domeniile
reglementate prin prezenta
conventie si care au fost
autorizate, in conformitate cu
procedurile interne, sa semneze,
ratifice, accepte, aprobe sau sa
confirme oficial conventia sau sa
adere la ea ;
orice persoana a carei activitate
produce deseuri periculoase sau
alte reziduuri sau, daca aceasta
persoana nu este cunoscuta,
11 Decembrie 2006
prag de alerta
H. G. 162/ 2002
program pentru
conformare
H. G. 349/2005
planuri de eliminare
H. G. 173/ 2000
persoana
punctul focal
Legea 6/ 1991
Legea 6/ 1991
piroliza /gazeificare
Ordinul 756/2004
reutilizare
Legea 426/ 2001
reciclare
Legea 426/ 2001
reziduu
H. G. 128/ 2002
218
persoana care este in posesia

si/ sau controleaza aceste deseuri;
nivelul peste care exista un risc
pentru sanatatea oamenilor n urma
unei expuneri de scurta durata si
fata de care trebuie sa se ia masuri
imediate conform legislat iei
n vigoare;
definit n Ordinul ministrului apelor,
padurilor si protect iei mediului nr.
184/ 1997 pentru aprobarea
Procedurii de realizare a bilanturilor
de mediu, publicat n Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
303 bis din 6 noiembrie 1997, cu
modificarile
si
completarile
ulterioare ;
scheme intocmite de agentii
economici si aprobate de agentiile
teritoriale de protectie a mediului
privind transferarea compusilor
desemnati la un amplasament
de receptie ;
orice persoana fizica sau juridica;
entitatea unei parti, la care se fac
referiri in art. 5, responsabila cu
primirea si comunicarea
informatiilor conform art. 13 si 15.
descompunerea termica a
substantelor organice la
temperaturi ridicate, n mare
masura n absent a oxigenului ;
orice operatiune prin care ambalajul
care a fost conceput si proiectat
pentru arealiza in cadrul ciclului sau
de viata un numar minim de
parcursuri sau rotatii este reumplut
sau reutilizat pentru acelasi scop
pentru care a fost conceput;
operatiunea de reprelucrare intr- un
proces de productie a deseurilor
pentru scopul original sau pentru
alte scopuri;
orice material lichid sau solid,
inclusiv cenusa de vatra si zgura;
cenusi volante si praf de cazan;
produsi solizi de reactie de la
tratarea gazelor; namol de la
tratarea apelor uzate; catalizatori
consumati si carbune activ epuizat,
definit ca deseu in anexa nr. I A la
Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 78/ 2000, aprobata cu modificari
prin Legea nr. 426/ 2001, care este
11 Decembrie 2006
reprezentant
autorizat
H. G. 1057/ 2001
recipiente
H. G. 662/ 2001
Regenerare
H. G. 662/ 2001
raportul de aer
Ordin MMPA 756/2004
reziduuri din stat ia de

epurare a apelor
Ordin MMPA 756/2004
reciclarea deseurilor
de ambalaje
H. G. 621/2005
reciclare organica
H. G.621/2005
recuperarea
H. G. 349/ 2002
ambalajelor si deseurilor
de ambalaje
recuperarea energiei
H. G. 349/ 2002
reutilizarea
ambalajelor
219
H. G.621/2005
generat prin procesul de incinerare

sau coincinerare, tratarea gazului
de ardere si a apei uzate sau din
alte procese ale instalatiei de
incinerare ori coincinerare;
persoana juridica cu sediul in
Romania, desemnata de
producator sa actioneze in
numele sau;
rezervoare, cisterne, autocisterne si
butoaie metalice;
orice procedeu care permite
producerea de uleiuri de baza
printr- o rafinare a uleiurilor uzate,
implicnd mai ales separarea de
impuritati, produsi de oxidare si
aditivi ;
raportul ntre cantitatea de aer de
combustie folosita practic si cea
stabilita teoretic;
reziduurile din statia de epurare a
apelor includ reziduuri de la
desnisipatoare si separatoare de
grasimi, site si reziduuri de la
curatarea conductelor si drenurilor;
operatiunea de reprelucrare intr- un
proces de productie a deseurilor de
ambalaje pentru a fi reutilizate in
scopul initial sau pentru alte
scopururi. . Termenul include
reciclarea organic, dar exclude
recuperarea de energie;
- tratarea aeroba (compostare) sau
anaeroba (biometanizare), in
conditii controlate, utilizandu- se
microorganisme, a partilor
biodegradabile ale deseurilor de
ambalaje, care produc reziduuri
organice stabilizate sau metan.
Depozitarea in depozite nu
poate fi considerata reciclare
organica;
colectare in vederea reutilizarii si,
respectiv, a reciclarii acestora;
utilizarea deseurilor de ambalaje
combustibile ca mijloc de producere
a energiei prin incinerarea directa
cu sau fara alte deseuri, dar cu
recuperare de caldura;
orice operatiune prin care un
ambalaj care a fost conceput si
creat pentru a putea indeplini in
cursul ciclului sau de viata un
11 Decembrie 2006
solicitant
H. G. 349/2005
stat exportator
Legea 6/ 1991
stat importator
Legea 6/ 1991
stat de tranzit
Legea 6/ 1991
state interesate
Legea 6/ 1991
sistem "depozit"
H. G. 1057/ 2001
stat importator
Legea 6/ 1991
220
numar minim de rotatii este

reutilizat intr- un scop identic celui
pentru care a fost conceput,
recurgandu- se sau nu la produse
auxiliare existente pe piata, care
permit reumplerea ambalajului
insusi; un asemenea ambalaj
reutilizat va deveni deseu de
ambalaj atunci cand nu va mai
putea fi reutilizat;
orice persoana
care solicita o
autorizatie
pentru
depozitarea
deseurilor, conform prevederilor
prezentei hotarri;
partea care planifica initierea sau
initiaza deplasarea transfrontiera a
deseurilor periculoase sau a altor
reziduuri;
partea pentru care se planifica sau
se efectueaza deplasarea
transfrontiera a deseurilor
periculoase sau a altor reziduuri, in
scopul eliminarii lor sau
transbordarii inainte de a fi
eliminate intr- o zona ce nu se afla
sub jurisdictia nationala a nici unui
stat.
orice stat, altul decit statul
exportator sau importator, prin care
se planifica sau se efectueaza o
deplasare
transfrontiera
a
reziduuri.
partile care sint state exportatoare
sau importatoare si de tranzit, fie ca
sint sau nu parti la prezenta
conventie
sistemul prin care cumparatorul, la
cumpararea unei baterii si/ sau a
unui acumulator pentru autovehicul,
plateste vanzatorului o suma de
bani care ii este rambursata atunci
cand bateria si/ sau acumulatorul
uzat cu electrolitul in el este
returnat persoanelor juridice care
comercializeaza baterii si/ sau
acumulatori pentru autovehicule.
partea pentru care se planifica sau
se efectueaza deplasarea
transfrontiera a deseurilor
periculoase sau a altor reziduuri, in
scopul eliminarii lor sau
transbordarii inainte de a fi
eliminate intr- o zona ce nu se afla
11 Decembrie 2006
stat de tranzit
Legea 6/ 1991
state interesate
Legea 6/ 1991
sistem- depozit
H. G. 621/2005
studiu agrochimic
special
Ordinul 344/2004
sistemul de
gestionare a
deseurilor
Ordin MSF 219/ 2002
titularul proprietatii
Legea 426/ 2001
Tranzit
Legea 426/ 2001
Tratare
Legea 426/ 2001
Tratare
H. G. 349/2005
trafic ilicit
Legea 6/ 1991
221
sub jurisdictia nationala a nici unui

stat.
orice stat, altul decit statul
exportator sau importator, prin care
se planifica sau se efectueaza o
deplasare transfrontiera a
reziduuri.
partile care sint state exportatoare
sau importatoare si de tranzit, fie ca
sint sau nu parti la prezenta
conventie
sistemul prin care cumparatorul, la
achizitionarea unui produs ambalat
in ambalaj reutilizabil, plateste
vanzatorului o suma de bani care ii
este rambursata atunci cand
ambalajul este returnat
studiul agrochimic completat cu
datele privind ncarcarea solului si
plantei cu elementele poluante
totalitatea activitat ilor de colectare
separata la locul de producere,
ambalare, depozitare intermediara ,
transport si eliminare finala
administratorul sau detinatorul cu
titlu al unei proprietati ori arendasul
care detine proprietatea in urma
unui contract de arendare sau de
locatie. Prevederile prezentei
ordonante de urgenta cu privire la
detinatorii proprietatii se vor aplica
in egala masura responsabililor cu
intretinerea drumurilor publice,
proprietarilor cailor ferate,
detinatorilor micilor porturi si ai
zonelor de recreare in aer liber;
transportul pe teritoriul national de
la o granita la alta, cu stationari de
scurta durata, exclusiv cu caracter
tehnic si fara modificarea cantitatii
confirmate prin sigiliul vamal
totalitatea proceselor fizice, chimice
si biologice care schimba
caracteristicile deseurilor, in scopul
reducerii volumului si caracterului
periculos al acestora ;
definita n anexa nr. I A la
Ordonanta de Urgenta a Guvernului
nr. 78/ 2000, aprobata cu modificari
prin Legea nr. 426/ 2001.
orice deplasare transfrontiera a
reziduuri, asa cum este specificata
11 Decembrie 2006
ulei de baza
H. G. 662/ 2001
unitatea sanitar
OMSF 219/ 2002
uleiuri uzate
H. G. 662/ 2001
Utilizare
Ordinul 344/2004
utilizator de namol
Ordinul 344/2004
Valorificare
Legea 426/ 2001
valori limita de emisie
HG 128/ 2002
Valorificare
HG 662/ 2001
zona construibila
Legea 426/ 2001
zona
sau
aprobata
222
instalatie HG 173/ 2000
in art. 9.
ulei mineral rafinat n care se
introduc diferite adaosuri (aditivi
sau alte substante organice ori
anorganice) pentru obt inerea unor
proprietati speciale
orice unitate publica sau privata
care desfasoara activitati cu profil
sanitar;
toate uleiurile industriale si lubrifiant
ii, pe baza minerala, sintetica sau
biogena, care au devenit improprii
folosirii pentru care au fost initial
destinate, n special uleiurile
uzate de la motoarele cu combustie
si de la sistemele de transmisie,
uleiurile lubrifiante, uleiurile pentru
turbine, pentru sistemele hidraulice,
emulsiile si filtrele de ulei
- mpratierea namolurilor pe soluri
sau orice alta aplicare a namolurilor
pe si n soluri;
autorizata, implicata n ncarcarea,
transportul, depozitarea,
mprastierea si ncorporarea
namolului n terenul agricol al
beneficiarului;
orice operatiune mentionata in
anexa nr. II B; de constructie
masa
exprimata
in
termenii
parametrilor specifici, concentratia
si/ sau nivelul unei emisii, care nu
poate fi depasit in cursul uneia sau
mai multor perioade de timp.
regenerarea si/ sau combustia
uleiurilor uzate.
suprafata pentru care s- a elaborat
si s- a aprobat un plan de
urbanizare, un plan de constructie
pentru o cladire sau un magazin,
dar si o suprafata in perimetrul
careia constructiile sunt sistate pe
durata elaborarii planului de
urbanizare sau a planului de
constructie
este o zona sau instalatie pentru
eliminarea deseurilor periculoase,
sau a altor reziduuri, care are
autorizatia sau permisiunea sa
opereze in acest scop,
autorizatie emisa de o autoritate
competenta a statului in care se
afla
instalatia
sau
11 Decembrie 2006
zona aflata sub

jurisdictia nationala a
unui stat
Legea 6/ 1991
zgura /cenusa
Ordinul 756/2004
223
zona respectiva de eliminare

este orice zona terestra, maritima
sau aeriana asupra careia un stat
isi exercita competenta
administrativa si legislativa, in
conformitate cu legile internationale
cu privire la protectia sanatatii
omului si a mediului inconjurator.
termen folosit pentru reziduuri de
combustie topite sau sinterizate
rezultate din ardere.
11 Decembrie 2006

PRGD Sud Muntenia

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PRGD Sud Muntenia

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ASISTEN TEHNIC PENTRU ELABORAREA

PLANURILOR REGIONALE DE GESTIONARE A

MINISTERUL MEDIULUI I GOSPODRIRII

PLANUL REGIONAL DE GESTIONARE A

Planul Regional de Gestionare a Deeurilor Regiunea 3 Sud Muntenia

EVALUAREA SITUATIEI CURENTE......................................................................................................... 10

Alimentare cu apa si sisteme de canalizare................................................................................................... 18

Situatia socio-economica a regiunii Sud Muntenia ....................................................................................... 19

2.2 GESTIONAREA DESEURILOR IN REGIUNEA SUD MUNTENIA ............................................................................... 23

Colectarea si transportul deseurilor ..................................................................................................... 29

Organizarea colectarii deseurilor la nivel regional........................................................................................ 29

Statii de tratare si valorificare a deseurilor .......................................................................................... 34

Indicatori privind cantitatea de deseuri generate.......................................................................................... 26

Statii de sortare ............................................................................................................................................. 34

Amplasamentele pentru eliminarea deseurilor...................................................................................... 37

3.OBIECTIVE I INTE ......................................................................................................................................... 41

PROGNOZA PRIVIND DESEURILE MUNICIPALE SI DESEURILE DE AMBALAJE...................... 58

5. FLUXURI SPECIFICE DE DESEURI (SITUATIA EXISTENTA, PROGNOZA, METODE DE

Reducerea cantitii de substane periculoase .................................................................................. 72

Planul Regional de Gestionare a Deeurilor Regiunea 3 Sud Muntenia

EVALUAREA COSTURILOR .....................................................................................................................118

MASURI DE IMPLEMENTARE .................................................................................................................145

SISTEMUL DE MONITORIZARE .........................................................................................................168

LEGI I REGLEMENTRI .........................................................................................................................................200

Planul Regional de Gestionare a Deeurilor Regiunea 3 Sud Muntenia

Planul Regional de Gestionare a Deeurilor Regiunea 3 Sud Muntenia

Planul Regional de Gestionare a Deeurilor Regiunea 3 Sud Muntenia

Planul Regional de Gestionare a Deeurilor Regiunea 3 Sud Muntenia

Planul Regional de Gestionare a Deeurilor Regiunea 3 Sud Muntenia

Fluxuri de deseuri care fac obiectul PRGD

Deseuri periculoase si nepericuloase municipale

Namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti

Vehicule scoase din uz

Deseuri de echipamente electrice si electronice

Orizontul de timp al PRGD

Planul Regional de Gestionare a Deeurilor Regiunea 3 Sud Muntenia

Planul Regional de Gestionare a Deeurilor Regiunea 3 Sud Muntenia

2. Evaluarea situatiei curente

2.1.1. Scurta prezentare a Regiunii (Date geografice si geologice)

Planul Regional de Gestionare a Deeurilor Regiunea 3 Sud Muntenia

Planul Regional de Gestionare a Deeurilor Regiunea 3 Sud Muntenia

Planul Regional de Gestionare a Deeurilor Regiunea 3 Sud Muntenia

Planul Regional de Gestionare a Deeurilor Regiunea 3 Sud Muntenia

Drumuri judetene si comunale

Sursa: Breviar statistic judetean 2003

Planul Regional de Gestionare a Deeurilor Regiunea 3 Sud Muntenia

Planul Regional de Gestionare a Deeurilor Regiunea 3 Sud Muntenia

Figura 2.1 Ponderea judetelor in populatia Regiunii 3 Sud Muntenia

Planul Regional de Gestionare a Deeurilor Regiunea 3 Sud Muntenia

Tabel 2.7.: Evolutia populatiei in Regiunea Sud Muntenia intre 1999-2003

Numar locuitori aferent

Sursa: Breviar statistic judetean 2003

Planul Regional de Gestionare a Deeurilor Regiunea 3 Sud Muntenia

Lemn si deseuri din

Sursa: Breviar statistic judetean 2003

Planul Regional de Gestionare a Deeurilor Regiunea 3 Sud Muntenia

2.1.3 Aspecte socio-economice

Figura 3 Sursa datelor: INS

Planul Regional de Gestionare a Deeurilor Regiunea 3 Sud Muntenia

Agricultura, silvicultura, piscicultura

Planul Regional de Gestionare a Deeurilor Regiunea 3 Sud Muntenia

Figura 4 Procent de diferite domenii de activitate in Regiunea Sud Muntenia

Planul Regional de Gestionare a Deeurilor Regiunea 3 Sud Muntenia