UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI COMERCIAL

DISCIPLINA: Comunicare si negociere in afaceri comerciale

COMUNICAREA PRIN EVENIMENT PENTRU

LANSAREA UNEI DESTINAȚII TURISTICE DIN
ROMÂNIA

Profesor coordonator:
Conf. univ. dr. Ivona RĂPAN
Masteranzi:
Baranovschi Silvia

ANUL UNIVERSITAR 2020/2021

BUCUREŞTI
 CUPRINS
INTRODUCERE ................................................................................................. 3
CAPITOLUL I. PREZENTAREA DESTINAȚIEI TURISTICE
“Maramures” – POTENȚIALUL TURISTIC AL DESTINAȚIEI Italia ........ 4
CAPITOLUL II. ANALIZA PIEȚEI TURISTICE EXISTENTE ...................11
CAPITOLUL III. STRATEGIA DE COMUNICARE PENTRU
DESTINAȚIA TURISTICĂ “Maramures” .....................................................20
CAPITOLUL IV. COMUNICAREA PRIN EVENIMENT PENTRU
LANSAREA DESTINAȚIEI TURISTICE “Maramures” ...............................21
4.1. Conceperea operațiunii de comunicare prin eveniment Error! Bookmark not
defined.
4.1.1. Definirea obiectivelor operațiunii de lansare prin eveniment ... Error! Bookmark not
defined.
4.1.2. Caracteristicile publicului țintă .................................. Error! Bookmark not defined.
4.1.3. Stabilirea modului de atingere a obiectivelor ............. Error! Bookmark not defined.
4.1.4. Evaluarea oportunităților de impact ale operațiunii de comunicare prin eveniment
Error! Bookmark not defined.
4.2. Pregătirea operațiunii de comunicare prin eveniment Error! Bookmark not
defined.
4.2.1. Programul evenimentului și calendarul activităților de desfășurare a evenimentului
Error! Bookmark not defined.
4.2.2. Responsabilitățile și sarcinile elaborate de fiecare collaborator Error! Bookmark not
defined.
4.2.3. Bugetul operațiunii.................................................... Error! Bookmark not defined.
4.3. Asigurarea derulării evenimentului (despre desfășurarea activităților prevăzute în
program) .............................................................. Error! Bookmark not defined.
 4.4. Mulțumiri privind participarea la evemeniment (mesaje și obiecte pesonalizate)
Error! Bookmark not defined.
BIBLIOGRAFIE.................................................................................................23
ANEXE (flyer).....................................................................................................24
INTRODUCERE
Am ales aceasta lucrare cu tema « Importanta turismului in judetul Maramures »
deoarece mi sa parut o tema foarte interesanta datorita zonei geografice in care se afla si
turismul diversificat care se regaseste aici .

Atractia turistica de care se bucura este rezultatul numeroaselor posibilitati de drumetie

si mai ales de practicare a sporturilor de iarna.

Caracterul relativ izolat al Maramuresului a permis conservarea in satele acestei zone a

arhitecturii traditionale, in special constructii din lemn: case, monumente, biserici, care
pastreaza traditiile milenare ale mesterilor cioplitori din zona. Dar la fel de autentice sunt si alte
elemente precum portul popular, artizanatul sau folclorul care sunt unele din cele mai autentice
si si atractive lucruri care merita vizitate in Maramures.

Aceasta tema poate fi incadrata ca fiind una din cele mai interesante teme legate de
turismul din Romania datorita turismului maramuresenean foarte variat. In afara de turism, acest
judet se mai remarca si printr-o istorie deosebita si reprezentativa de-a lungul timpului.

In judetul Maramures se practica mai multe forme de turism si anume : turism de pelerinaj,
cognitiv, loisir, balnear, rural, de agrement, dar si turism de congrese.

Maramuresul a fost si a ramas pana astazi unul dintre nucleele "tari" de civilizatie si habitat
aparte in spatiul geo-spiritual romanesc. O calatorie in Maramures este o incantare pentru turistul
dornic de cunoasterea valorilor morale si spirituale ale locurilor, specifice poporului roman dar
uitate in alte zone. Maramuresul este prin excelenta izvorul cel mai bine pastrat al traditiilor
stramosesti. Este locul in care simplitatea se imbina armonios cu omenia, conferindu-le acea
noblete datatoare de har.

Maramuresul este o destinatie unica, situata in inima Europei, care a pastrat cu mare
grija cultura, traditiile si stilul de viata al taranului din vremuri trecute. Regiunea tine locul unui
testament al traditionalului, al unei ere romantice a simplitatii si a valorilor morale despre care in
zilele noastre doar citim sau auzim de la bunicii nostri.

Putine obiceiuri s-au schimbat de-a lungul secolelor ce au trecut. Familiile raman in aceleasi
sate ca si stramosii lor. Mestesugurile si traditiile sunt transmise din generatie in generatie.
Imbracamintea tesuta manual este inca purtata cu mandrie. Biserica este in continuare sufletul
satului
 Am ales aceasta zona ca tema a lucrarii deorace am fost atrasa de obiceiurile si traditiile
locale unice care merita vizitate si descoperite in cele mai mici detalii.

CAPITOLUL I. PREZENTAREA DESTINAȚIEI TURISTICE “Maramures”

– POTENȚIALUL TURISTIC AL DESTINAȚIEI

Judeţul Maramureş este situat în

partea de nord a tării, fiind delimitat de judeţele
Satu-Mare, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud şi
Suceava, respectiv la nord fiind delimitat de
frontiera cu Ucraina, având o suprafată de
6.215 km˛ (2,6% din suprafaţa ţării) şi un relief
variat ca morfologie si complex din punct de
vedere geologic.

Aproape 50% din regiune este muntoasa, aici gasindu-se cel mai inalt varf muntos din
Carpatii Orientali: Pietrosu (2303m). Patru lanturi muntoase distincte separa Moldova (a nu se
confunda cu Republica Moldova, tara de peste Prut) de Transilvania. De la NV la Est, Muntii
Gutai, Tibles si Rodna separa Maramuresul istoric de restul regiunii, iar muntii Maramuresului
formeaza o legatura naturala si politica cu Ucraina in NE. Principalele unitati montane sunt: Muntii
Rodnei (cei mai înalti), Maramuresului si lantul vulcanic Igniş - Gutâi - Ţibleş.

Regiunea abunda in rauri repezi, constant alimentate din muntii dimprejur. Avand o retea
hidrografica de peste 3000 km, nu este de mirare ca peisajul este atat de bogat si verde. Numele
raurilor mai mari sunt folosite pentru a diferentia zonele etnografice din Maramuresul istoric. Asa
ca se vorbeste des despre Valea Izei, a Marei, a Cosaului, a Viseului si a Tisei. Pe langa rauri,
exista lacurile alpine de origine glaciara Iezer si Buhaescu si
lacurile artificiale de la Ocna Sugatag, Baia Sprie, precum si
lacurile de acumulare Stramtori-Firiza si Runcu-Brazi-Firiza.

Desi clima subzona pădurilor mezofile.Altitudinal,pe acest

teritoriu,se disting două zone:zona forestieră şi zona
alpină.Ponderea cea mai mare în vegetaţia Maramureşului o are vegetaţia lemnoasă.

În funcţie de altitudine(diferenţa in Maramures este mai umeda si mai rece decat in restul
Romaniei, lunile de vara pot fi foarte calduroase. Iarna peisajul devine alb, oferindu-le schiorilor
posibilitatea de a se bucura de partiile de schi de toate dimensiunile si toate gradele de dificultate.
Cand primavara isi intra in drepturi peisajul ramane verde pana la venirea toamnei. Temperaturile
sunt relativ normale dar vara pot ajunge pana la 30 grade Celsius (19 grade Fahrenheit).

Ţinutul Maramureşului face parte,latitudinal,din zona nemorală a pădurilor de foioase

ale Europei Centrale, de altitudine este de peste 2000 m),de substrat,de influienţe climatice şi
pedobiologie,se observă o distribuţie etajată a vegetaţiei.Începând din depresiune până spre
vârfurile cele mai înalte,în Maramureş se deosebesc patru etaje de vegetaţie,şi,în cadrul
acestora,trei subetaje de vegetaţie:

I.Etajul colinar(al pădurilor de stejar şi gorun)

II.Etajul montan: -subetajul inferior(al carpino-făgetelor);

-subetajul mijlociu(al pădurilor de fag şi de amestec de fag cu raşinoase);

-subetajul superior(al pădurilor de molid)

III.Etajul subalpin(tufărişuri în regiunile montane înalte şi pajişti subalpine);

IV.Etajul alpin(cu ierburi scunde,arbuşti pitici şi vegetaţie de stâncărie).

Limitele etajelor sunt variabile datorită influienţelor locale.În cadrul vegetaţiei zonale
dominate,factorii locali specifici oferă condiţii de dezvoltare şi a altor formaţiuni
vegetale:intrazonale şi zonale.Zonal,este reprezentată marea majoritate a vegetaţiei forestiere,iar
după defrişarea acestora se instalează vegetaţia pajiştilor secundare zonale.

Speciile de animale sunt bine reprezentate, prezentând o mare varietate în funcţie de

altitudine: în zona alpină intâlnim capra neagră, marmota, acvila de stâncă, în jnepeniş, cocoşul
de mesteacăn, iar în pădurile de conifere si rasinoase, râsul, cocoşul de munte, ursul brun, cerbul
carpatin şi altele.

Hidrografia este reprezentata de rauri ce se varsa in Tisa: Viseu (cu Cisla, Vaser,
Ruscova), Iza (cu Mara. Ieud, Botiza), Somesul in sud, cu afluentii: Lapus, Barsau. Lacurile sunt
de mai multe categorii si anume: artificiale (Firiza), glaciare (Iezerele Buhaescu, Taul Pietrosu,
Negoiescu), lacuri sarate in foste ocne de sare (Ocna Sugatag, Costiui), lac format prin prabusirea
unei galerii de mina (Lacul Albastru). Sunt prezente si o serie de izvoare minerale la Borsa si
Botiza.

Lacul Albastru situat la 3 km de Baia Sprie s-a format in 1920 prin prabusirea unei vechi
galerii de mina in care ulterior s-a acumulat apa de ploaie. Lacul de forma circulara odata cu
trecerea timpului si datorita prezentei sulfatului de fier si a ionilor de cupru a capatat o aciditate
peste medie si o culoare verzuie chiar albastra in anumite conditii - de aici provenind numele sau
de Lacul Albastru.

Lacul de acumulare Firiza se afla langa localitatea componenta Firiza pe raul cu acelasi
nume. Construita pentru alimentarea cu apa a orasului Baia Mare, in prezent acest lac este folosit
si in scop recreativ si de agrement fiind unul din locurile preferate a populatiei din Baia Mare.

In Maramures exista o mare diversitate de obiective ocrotite intre care 19 rezervatii

naturale insumand o suprafata de peste 5000 ha. Dintre acestea amintim:

 Rezervatia Pietrosul Rodnei de 3300 ha, a fost declarata de UNESCO " rezervatie a
biosferei". Aici traiesc capra neagra si marmota. Vegetatia rezervatiei cuprinde si un
numar mare de endemisme, ce cresc in mijlocul unui minunat peisaj alpin, presarat cu
lacuri glaciare.
 Rezervatia de castan comestibil se intinde, pe o suprafata de 500 ha, pe dealurile ce
inconjoara Baia Mare.
 Rezervatia geologica " Creasta Cocosului" are in centru o culme ingusta de andezit,
portiune dintr-un vechi crater vulcanic.
 Rezervatia fosiliera Chiuzbaia . Aici se gasesc urme ale vegetatiei pliocene.

Parcul National Muntii Maramuresului

 Parcul Natural Munţii Maramureşului este situat pe teritoriul
adminstrativ al oraşelor Vişeu de Sus, Borşa şi al comunelor
Bistra, Petrova, Ruscova, Repedea, Poienile de sub Munte,
Moisei, Vişeu de Jos, Leordina. Suprafaţa acestuia este de
148.850 ha. Parcul are scopul de menţinere a interacţiunii
armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii
habitatelor şi peisajului, promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea
şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale. De asemenea,
oferă publicului posibilităţi de recreere şi turism şi se încurajează activităţile ştiinţifice şi
educaţionale.

Munţii Maramureşului sunt cel mai înalt masiv montan situat pe graniţa de stat a României.

In prezent, se menţionează existenţa a 4 rezervaţii naturale în munţii Maramureşului:

- Rezervaţia faunistică de cocoş de mesteacăn Cornul Nedeii-Ciungii Bălăsinei, 800 ha, înfiinţată
în anul 1971;

- Rezervaţia Farcău-lacul Vinderel-Mihailec, 150 ha, propusă în anul 1994 ca rezervaţie

geologică, faunistică, peisagistică;

- Rezervaţia Tomnatec-Sehleanu, 100 ha, propusă în anul 1994 ca rezervaţie floristică-

peisagistică (poiană cu narcise);

- Rezervaţia Stâncăriile Sâlhoi-Zâmbroslavele, 1,00 ha, înfiinţată în anul 1977 ca rezervaţie

botanică pentru ocrotirea plantei Cochlearia pyrenaica var. borzaeana

Mlaştina Poiana Brazilor

Rezervaţia naturală situată în comuna Giuleşti şi are suprafaţa de

3 ha. Aceasta se află în custodia Direcţiei Silvice Baia Mare.
Scopul principal al ariei naturale Poiana Brazilor este protectia si
conservarea unor habitate si specii naturale importante sub aspect
floristic, faunistic, forestier si hidrologic.

Mlaştina este amplasată într-o zonă depresionară, craterială de pe

cursul superior al Văii Brazilor. Zona craterială are diametrul de circa 2 km şi umplutura vulcanică
este constituită din andezitele piroxenice de Valea Brazilor (cu o grosime de peste 800 m) şi
intruziuni polistadiale. Rezervaţia Poiana Brazilor este un fragment situat la bifurcaţia a două
mlaştini extinse: mlaştina împădurită Valea Brazilor Stângă (lungime 1 km, lăţime 100-150 m) şi
mlaştina cu turbă Valea Brazilor Dreaptă (lungime 1 km, lăţime 150-200 m). Mlaştinile se dispun
de-alungul cursurilor de apă.

Aceasta este staţiunea cea mai joasă în care vegetează jneapănul în România (970 m), a fost
descoperită de Emil Pop (1932) şi interpretată ca o staţiune relictă, la circa 80 km de cea mai
apropiată staţiune spre est, situată în mijlocul pădurii de fag.

Peştera din Dealul Solovan

Este situată pe teritoriul administrativ al municipiului Sighetu

Marmaţiei şi are suprafaţa de 1 ha.

Dealul Solovan este situat în imediata vecinătate sudică de

municipiul Sighetu Marmaţiei. Din punct de vedere fitogeografic se
încadrează în provincia Central-europeană, subprovincia Carpaţilor
Orientali, circumscripţia Munţilor Oaş-Gutin-Văratec în care se include şi
etajul colinar. Este bine individualizat între râul Iza şi afluenţii săi: Şugău şi
Valea Spinului până la Culmea Hotarului. Reprezintă o regiune de legătură
între munţii vulcanici şi Depresiunea Maramureşului. Este aliniată în direcţia SE-NV cu o lungime
de aproximativ 10 km. Energia de relief este de 352 m (între 264 - 616 m).

Dealul Solovan este format din roci sedimentare (gresii, argile, conglomerate) în general
situate orizontal. Pe abrupturi (cu pante de peste 30-40 grade) roca este la suprafaţă (la Ciredi,
pe alocuri pe serpentine, deasupra grădinii Bota), iar în câteva cazuri s-au format alunecări de
teren (Lazu Şesului, Valea Spinului). În partea superioară a serpentinelor se găseşte o peşteră
săpată de ape de precipitaţii în gresii oligocene.

Defileul Lăpuşului

Aria narurală protejată este constituitaă din cursul mijlociu

ar râului Lăpuş intre localitatea Groape, apartinand oraşului Târgu
Lăpuş, şi confluenta cu rşul Cavnic, Împreunături, comuna
Remetea Chioarului, având lungimea de 25 km.
 Scopul administrării rezervaţiei este cel de conservare a habitatelor naturale, a florei şi
faunei sălbatice, diversităţii biologice.

Defileul Lăpuşului este un defileu epigenetic considerat unicat în România prin dimensiuni şi prin
rocile în care se dezvoltă (şisturi cristaline cu nivele de calcar şi dolomite metamorfozate). Defileul
cuprinde sectoare de tip canion (Vima Mică - Sălniţa, Buteasa Râu - La Împreunătură) şi are în
versanţi custuri stâncoase (Custura Cetăţelii, Custura Vimei), pereţi şi pinteni stâncoşi, cascade
(La Pişătoare) şi peşteri.
Mânastirea Bârsana

Sfantul lacas al Manastirii Barsana apropie, o data mai mult,

Valea Izei de Dumnezeu. Trecand pe sub o frumoasa poarta
maramureseana, se rasuceste in sus aleea care duce lin spre
manastire; intrarea se face pe sub semetul Turn - clopotnita,
dincolo de care, pe partea dreapta, biserica tasneste mladioasa
spre cer - pana nu demult, cea mai inalta biserica de lemn din
lume. De la biserica porneste aleea pietruita si strajuita de flori ce duce spre Staretie, constructie
supraetajata de o cuceritoare fantezie arhitectonica, remarcabila transpunere creatoare a stilului
maramuresean al bisericilor de lemn.
Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei Sighet

Memorialul nu este un loc linistit si nici macar unul care sa-ti

inspire cea mai mica urma de bucurie. Cu toate acestea insa, este
exemplul cel mai ilustrativ al modului in care oamenii au indurat
comunismul.Iar, vizitarea acestui loc nu este nici pe departe o
experienta impresionanta, sa spui acest lucru ar subestima realitatea
celor intamplate aici.

Din aceste motive memorialul nu este un loc linistit si nici macar unul care sa-ti inspire cea
mai mica urma de bucurie.Dar, este un loc pe care cat mai multi trebuie sa-l vada, pentru ca
lumea sa nu uite ce inseamna sa fii detinut, torturat, fortat la munca grea, interogat si intr-un final
chiar ucis pentru ceea ce gandesti sau spui.
 Muzeul de Mineralogie

Muzeul de Mineralogie din Baia Mare este diferit de alte muzee de

mineralogie din lume prin faptul ca toate mineralele expuse au fost extrase
din Maramures. Acest muzeu constitue una dintre cele mai populare
atractii pentru turistii ce vin in Maramures.

Statiunea balneoclimaterica si de odihna Borşa se afla in nordul Romaniei in judetul

Maramureş, la poalele Muntilor Rodnei la 850 m altitudine. Localitatea
Borşa este mentionata pentru prima data in anul 1365 iar in 1968 este
declarat oras, in zilele noastre are 27100 locuitori.

Complexul turistic Borsa aflat la in apropiere de oras

beneficieaza de o clima propice atat tratamentului cat si practicarii
sporturilor de iarna. Aerul este curat, lipsit de alergeni si puternic ozonizat. Sunt prezente si
izvoare de ape minerale bicarbonatate, calcice, magneziene, feruginoase folosite in tratarea
afectiunilor renale si a cailor urinare.

Complexul turistic Borşa este un loc ideal de petrecere a vacantelor atat vara (se pot
practica drumetiile existand in acest sens poteci marcate) cat si iarna stratul de zapada
mentinandu-se pana tarziu in primavara. Exista numeroase partii de schii de diferite grade de
dificultate precum si o trambulina naturala (113 m) pe care se pot efectua sarituri cu schiurile.
Instalatiile de transport pe cablu includ linii de teleferic si teleschii ce leaga statiunea cu vf Runcu
Stiolului (1611 m).

2.2.3.Potentialul socio-demografic
Baia Mare (maghiară Nagybánya, germană Frauenbach) este reşedinţa judeţului Maramureş şi
un important centru urban din nord-vestul României, situat la poalele
Carpaţilor Orientali. Are o populaţie de 148.263 locuitori.

Turnul Ştefan este o anexă a Catedralei "Sfântul Ştefan", ridicată de

Iancu de Hunedoara pe parcursul secolului XV. Construit în stil gotic turnul are
40 m înălţime. Turnul a fost folosit pentru supravegherea eventualelor posibile
incendii şi Localul Monetăriei, clădit între anii 1734 şi 1737, era folosit pentru
baterea monezilor. În prezent edificiul slujeşte drept sediu al Muzeului Judeţean Maramureş.

Turnul Măcelarilor a fost construit în secolul al XV-lea. Există o legendă, conform căreia
din acest turn ar fi fost împuşcat Pintea Viteazul.

Biserica de lemn din Chechiş, a fost construită în anul 1630 în satul Chechiş.

Teatrul dramatic construit în 1967.

Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial. “Monumentul Ostaşului

Român” a fost dezvelit, în 1960, în Câmpia Tineretului din Baia Mare, fiind dedicat militarilor
români care au căzut pe câmpul de luptă în Al Doilea Război Mondial. Opera comemorativă,
înaltă de 1,65 m şi lungă de 16 m, a fost realizată din piatră şi beton.

Sighetu Marmaţiei (colocvial Sighet, în traducere "Insula", maghiară Máramarossziget, germană

Marmaroschsiget,) este un municipiu din judeţul Maramureş,
Transilvania, România, foarte aproape de frontiera României
cu Ucraina. Are o populaţie de 41.246 locuitori. Situat la
confluenţa râurilor Iza si Tisa, municipiul Sighet este centrul
cultural şi economic al Maramureşului Istoric.Pânǎ în perioada
interbelică Sighetul(cuprinzand in anul 2007 circa de 55000
locuitori) a fost reşedinţa judeţului Maramureş.

Cimitirul Vesel si bisericile din lemn

"Bisericile de lemn”din arealul maramuresean se remarca prin planimetrie, tehnica

îmbinarilor din lemn si a realizarii învelitorilor de sindrila, fiind o dovada certa a ingeniozitatii
solutiilor constructive performate la cel mai înalt nivel de exprimare artistica.
Ele au fost ridicate pe înaltimi unde verticalitatea a impus solutii constructive specifice
vizibile în realizarea sarpantelor si turlelor prevazute cu foisor în care de regula se afla clopotnita
acoperita cu o cupola prelungita provocator spre cer, în vârful careia este fixata o cruce din fier
forjat de forma elaborata. Constructiile se remarca nu numai prin solutiile tehnice ci si prin
motivele ornamentale vizibile pe suprafata portalurilor si ancadramentelor - ce se sustin pe stâlpi
zvelti - simbolizând elemente de natura vegetala, animala si geometrica realizate prin daltuire,
crestare, horjire ori traforare.
În timp s-a ajuns la o adevarata arta a îmbinarilor în lemn numite si rosturi ce reprezinta o
tehnica specifica de îmbinare a lemnului fara cuie sau cu ajutorul cuielor de lemn în anumite
situatii impuse de locul si rezistenta îmbinarilor. Prin urmare, ansamblul arhitectural bisericesc din
Maramures a evoluat în timp în functie de priceperea, experienta si fantezia constructorilor locali,
ei reusind sa impunaun anume stil în redarea plastica a formelor si motivelor ornamentale care
s-a extins si în zonele limitrofe: Bistrita, Salaj, Satu Mare si Cluj.

Următoarele opt biserici de lemn din judeţul Maramureş au fost introduse în patrimoniul
mondial al UNESCO în decembrie 1999:

-Biserica de lemn din Budeşti Josani, Budeşti

-Biserica de lemn din Deseşti, Deseşti

-Biserica de lemn din Bârsana, Bârsana

-Biserica de lemn din Poienile Izei, Poienile Izei

-Biserica de lemn din Ieud Deal, Ieud

-Biserica de lemn din Şurdeşti, Şurdeşti

-Biserica de lemn din Plopiş, Plopiş

-Biserica de lemn din Rogoz, Rogoz

Bisericile de lemn din Budeşti Josani, Deseşti, Mănăstirea Bârsana

 Cimitirul Vesel este un cimitir din localitatea Săpânţa,
judeţul Maramureş, faimos pentru crucile mormintelor viu
colorate, picturile naive reprezentând scene din viaţa şi ocupaţia
persoanelor înhumate. Pe unele cruci există chiar versuri în care
sunt amintite, deseori cu nuanţe umoristice, persoanele
respective.

Ineditul acestui cimitir este diferenţierea faţă de majoritatea culturilor popoarelor, care
consideră moartea ca un eveniment foarte solemn. Uneori, cultura aparte a acestui cimitir a fost
pusă în legătură cu cultura dacilor, a căror filosofie era bazată pe nemurire şi pe consideraţia că
moartea era un motiv de bucurie, persoana respectivă ajungând într-o altă viaţă, mai bună.

Cimitirul îşi are originea în câteva cruci sculptate de Stan Ioan Pătraş. Astfel, în 1935,
Pătraş a sculptat primul epitaf, iar din anii 1960 încoace, întreg cimitirul a fost populat cu circa
800 astfel de cruci, sculptate din lemn de stejar, devenind un muzeu în aer liber de natură unică
şi o atracţie turistică.

Fiecare cruce este diferită de cealaltă: imaginile cioplite în lemn infățișează în mod naiv
una din caracteristicile vieții celui îngropat acolo iar epitafurile sunt scurte poezioare lipsite de
obișnuitele clișee și pline de tâlc, scrise la persoana I, ca o spovadă a răposatului însuși.

CAPITOLUL II. ANALIZA PIEȚEI TURISTICE EXISTENTE

ANALIZA – DIAGNOSTIC A OFERTEI TURISTICE DIN

JUDEŢUL MARAMUREs

Judetul Maramures reprezintǎ o zonǎ turisticǎ aparte, cu caracteristici si

personalitate distinctǎ, acesta s-a fǎcut remarcat prin frumusetile si bogǎtiile
sale si prin statiunile climaterice si balneo-climaterice. Denumit si Ţara
Lemnului, judetul este renumit pentru zonele etnografice si folclorice care si-
au pǎstrat aproape nealterate porturile, traditiile, obiceiurile si arta popularǎ.

3.1 Continutul potentialului turistic

De la Baia Mare se poate realiza o interesantǎ cǎlǎtorie în depresiunea

numitǎ "Ţara Maramuresului" de care ne despart culmile tesite ale muntilor
vulcanici Gutâi si
Ţibles. Pornim, mai întâi, spre Sighetu Marmatiei pe drumul prin Baia Sprie,
vechi
centru minier, pe la Poiana suiorului, loc pitoresc de popas cu o cabanǎ, teren
de camping
si parching, prin sate cu remarcabile biserici din lemn ca Desesti, Giulesti si
Vad. Mai
apoi ajungem la Sighetu Marmatiei, unde putem vizita un muzeu cu profil
etnografic. De
la Sighet putem coborî spre complexul turistic de la Borsa fie pe Valea Viseului,
fie pe
Valea Izei. Este de preferat acest din urmǎ drum care oferǎ un numǎr mai mare
de atractii
turistice cum ar fi: Oncesti, Nǎnesti, Bârsana, Strâmtura, Rozavlea, sieu. Dupǎ
sieu se
aflǎ satul Ieud cu cea mai veche biserica maramureseanǎ. În continuare se
trece prin
Bogdan Vodǎ, fosta resedintǎ voievodalǎ în sec. al XIV-lea, Dragomiresti,
Moisei, unde
se înaltǎ impresionantul monument al sculptorului Vida Gheza, dedicat celor
29 tǎrani
ucisi aici în 1944. Se trece mai apoi prin Borsa, peste pasul Prislop si se intrǎ
în
depresiunea Ţara Dornelor, din nordul Moldovei. În drum sunt întâlnite
localitǎtile
Cârlibaba, Ciocǎnesti si Iacobeni, vechi centru minier.

Revenind la Sighetu Marmatiei trebuie sǎ arǎtǎm cǎ de aici se poate vizita

si o altǎ zonǎ etnograficǎ foarte interesantǎ "Ţara Oasului". Vom porni pe
soseaua ce duce la
Seini, trecând prin inima Oasului, pe la Negresti. Traseul este pitoresc si
dinamic în
obiective turistice: Sǎpânta, sat cu un cimitir original, adevarat muzeu de artǎ
popularǎ,
pasul Huta dincolo de satul Teceu unde se aflǎ hanul turistic "Sâmbra Oilor",
Certeze, cu
un interesant port popular, Negresti, principala localitate din Ţara Oasului;
Varna,
important centru de ceramicǎ.

Seini este o comunǎ mare unde întâlnim podgorii, o fermǎ horticolǎ unde
s-au
aclimatizat migdali si lǎmâi, o carierǎ de piatrǎ pentru pavaj si chiar douǎ mici
fabrici,
una de drojdie de bere si una de abrazive. În apropierea comunei, pe dealul
Bradului,
localnicii au folosit un întins luminis (4000mp) pentru a scrie cu litere formate
din brazi
numele marelui poet Mihail Eminescu.

Potentialul turistic al zonei Maramuresului este cunoscut sub valoarea

pe care o are datoritǎ mai multor cauze printre care dotǎrile si drumurile
modernizate, care sunt foarte putine. Ţara Maramuresului pǎstreazǎ
numeroase locuri în zona montanǎ. Un peisaj de neuitat oferǎ
turistilor Masivul Rodnei, cu o serie de piscuri ce depǎsesc 2000 m. Sunt
prezente aici si urme ale glaciatiei, precum si formatiuni cu aspecte stranii
cum este "vâju" din Pietrosu, o cǎdere de apǎ. Calcarele din Masivul
Rodnei ascund un fenomen natural curios. Ponorul afluent al izvorului lui
Dragos, strǎbate un peisaj calcaros subteran de câtiva km pentru a reapare
printr-un izbuc puternic sub numele de Izvorul Albastru al Izei. Minunata
creatie a naturii, Cascada Izvorul Cailor, de pe râul cu acelasi nume din
Muntele Piatra Rea, se aflǎ la altitudinea de 1800 m, la o distantǎ de 4.5 km
de Borsa. Apele se prǎvǎlesc zgomotos, în trepte, de la o înǎltime de circa 60
m.
 Muntii Maramuresului cu vârfurile Pop Ivan, Farcǎu si Mihailec ascund
comori
floristice si faunistice deosebite.

Natura a format în Maramures câteva pesteri: Casa Pintii pe pârâul

Mihai Viteazu, Pestera cu oase de la Poiana Botizii, ambele aflate în apropiere
de Bǎiut; Pestera de la Vǎlenii sonicutei de pe Valea Repedea. Pestera cu oase
contine resturi de fosile ale ursului de pesterǎ. Cadrul natural maramuresean
conferǎ multe asezǎri, aspecte de statiuni balneare sau climaterice.

Borsa, situatǎ în plinǎ zonǎ a molidului, la 800 m altitudine, la poalele

Pietrosului, are calitǎti terapeutice de odihnǎ si recreere. Izvoarele cu ape
minerale carbogazoase,
magneziene, calcice, din împrejurimi sunt utilizate în tratarea unor afectiuni
ale
rinichiului. Pârtiile usor accesibile fac din statiune un centru al sporturilor de
iarnǎ.

Capacitatea de cazare existentă

Capacitatea de cazare turistica existenta reprezinta numarul de locuri de cazare de folosinta
turistica inscrise in ultimul act de receptie, omologare, clasificare al unitatii de cazare turistica,
exclusiv paturile suplimentare care se pot instala in caz de necesitate.
Locurile aferente structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare turistica
complementare (casute, terenuri de campare, etc.) la o structura de cazare turistica de baza (hotel,
motel, camping etc.) si utilizarea acestor locuri sunt cuprinse la structura de baza.
Capacitatea de cazare în Maramures a crescut constant de la an la an,cu excepția anului
2012.Față de anul 2011,cazarea în stațiune a scăzut în anul 2012.
În anii următori,situația s-a îmbunătățit considerabil,iar capacitatea de cazare a început din
nou să crească.Cea mai spectaculoasă creștere a vizitatorilor a avut loc între anii 2014 și 2015.
Creșterea capacitați de cazare a continuat și în anii 2016 și 2017, numărul lor fiind cu
aproximativ 230 de locuri mai mare în anul 2017 decât în anul 2016 (Tabel 2.1).
Tabelul 2.1 Capacitatea de cazare existentă
 Capacitatea de cazare existentă
1436
1209
989

648
451
268 299 291 279

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sursa: insse.ro
Capacitatea de cazare în funcționare
Capacitatea de cazare turistica in functiune reprezinta numarul de locuri de cazare puse la
dispozitia turistilor de catre unitatile de cazare turistica, tinand cont de numarul de zile cat sunt
deschise unitatile in perioada considerata.
Se exprima in locuri-zile (Tabelul 2.2).
Tabelul 2.2 Capacitatea de cazare în funcționare

Capacitatea de cazare în
funcționare
1671310 1734690
1642223
1330509
1313386 1414911
1256179 1267427
1208169

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sursa: insse.ro
Evoluţia numărului de turişti
 Numărul turiștilor care au venit în Maramures a crescut constant de la an la an,cu excepția
anului 2011.Față de anul 2010,numărul de turiști sosiți în stațiune a scăzut cu aproape o pătrime
în anul 2011.
În anii următori,situația s-a îmbunătățit considerabil,iar fluxul de turiști a început din nou să
crească.Cea mai spectaculoasă creștere a vizitatorilor a avut loc între anii 2012 și 2013,când în
anul 2015 au sosit 16.352 de turiști,cu aproximativ 6000 de oameni mai mult ca în anul anterior.
Creșterea numărului de turiști a continuat și în anii 2016 și 2017, numărul lor fiind cu aproximativ
2000 de oameni mai mare în anul 2017 decât în anul 2016(Tabel 2.3).

Tabelul 2.3 Evoluţia numărului de turişti.

Evoluția numărului de turiști

19388
17230
16352

10628
8433 7866 8211
6623
5353

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sursa: insse.ro

Evoluţia numărului de înnoptări

Înnoptarea reprezintă înregistrarea unei persoane fizice sau a mai multora într-un spațiu de
cazare,persoana petrecând minim 24 de ore în incinta unității respective.
La fel ca și la analiza numărului de turiști,numărul de înnoptări din Maramures a crescut
constant,în unele cazuri chiar foarte spectaculos.Între anii 2009 și 2010,s-au înregistrat creșteri cu
aproximativ 7000 de înnoptări în anul 2010 față de anul 2009.
Anul 2015 a venit cu o creștere spectaculoasă a numărului de turiști,unde s-a înregistrat o
creștere a numărului de înnoptări cu aproximativ 12.000 față de anul precedent.În anul 2016 s-au
înregistrat 39.105 de înnoptări,cu aproximativ 6.000 mai mult ca în anul anterior. Creșterea s-a
menținut și în anul 2017,fiind înregistrate cu aproximativ 4000 de înnoptări în plus față de anul
2016 (Tabel 2.4).

Numarul unitatilor de cazare din judetul Maramures în perioada 2004 - 2005

Tabel nr. 3.4

Unitǎti
Hoteluri
Moteluri
Vile turistice
Cabane turistice
Pensiuni urbane
Pensiuni rurale
Total
Sursa: Anuarul statistic al Judetului Maramures 2005, INSSE, Bucuresti

Din datele
obtinute din 2004-2005
din tabelul 3.4 se poate
observa ca numarul
hotelurilor a crescut , iar
numǎrul motelurilor a
rǎmas acelasi, la fel ca si
numǎrul vilelor turistice
si al cabanelor turistice.
Unitatile cu cea mai buna
evolutie sunt pensiunile urbane si rurale, aceste având o crestere de 2 si respectiv 7
pensiuni.

Figura nr. 3.1 Numarul unitatilor de cazare din anul 2004 în Maramures.

Unitatile de cazare si alimentatie, mijloacele de transport, instalatiile de agrement sau

tratament sunt adaptate specificului nevoilor turistilor, în functie de categoria sociala si venit. Atfel,
unitatile de cazare si alimentatie sunt definite dupa cum urmeaza:

Hotelul: reprezinta unitatea de cazare destinata în principal turismului automobilistic.

Categoriile sale de clasificare se încadreaza între 1 si 5 stele si poate fi de capacitate
mare, mica si mijlocie. În judetul Maramures sunt întâlnite hoteluri ce se încadreaza
din punct de vedere al clasificarii între 1 si 4 stele.

În privinta structurii, aceaste unitatii de cazare pot fi abordate din mai multe unghiuri,
folosind criterii diferite de segmentare ca: tipul unitatii, categoria de de confort, forma de
propietate, perioada de functionare, amplasarea în spatiu, importanta, etc.

CAPITOLUL III. STRATEGIA DE COMUNICARE PENTRU DESTINAȚIA

TURISTICĂ “Maramures”
Infracţionalitate redusă: turiştii vor să se simtă în siguranţă locurile care sunt cunoscute ca având o
rată ridicată a infracţionalităţii au probleme în a atrage vizitatorii

• Localnicii vorbesc limba vizitatorilor

• Hoteluri de calitate: destul de rar este ales un loc spre vizitare din cauza hotelului doar dacă nu este
vorba de o staţiune de lux o cameră de hotel devine un loc de refugiu pentru vizitatorii obosiţi de pe
urma activităţilor zilnice sau a cumpărăturilor o cameră bună, un hol atractiv este tot ce îşi doresc
turiştii destinaţiile bune oferă opţiuni printre hotelurile de calitate

• Mâncare bună: restaurantele contribuie şi ele în mod semnificativ la experienţa de vacanţă o masă
bună este una dintre activitătile cele mai îndrăgite, în mod special în locuri care par foarte diferite de cas
CAPITOLUL IV. COMUNICAREA PRIN EVENIMENT PENTRU
LANSAREA DESTINAȚIEI TURISTICE “Maramures”

DRUMEȚII ÎN REZERVAȚIA CREASTA COCOȘULUI

Un traseu până în vârful Crestei Cocoșului te va curăța de toate oboselile citadine, stresul și poluarea urbană
care ți-au cam ciupit din energia zilnică. Pădurile istorice adăpostesc legende și uneori lucruri greu de înțeles
precum ieșirea la suprafață a unor bucăți de cristale care se pare că ar indica existența unor zăcăminte de aur.
Peisajele sunt odihnitoare, iar drumeția este una accesibilă. Sus pe Creasta Cocoșului priveliștea este cea mai
frumoasă recompensă. Te poți relaxa luând prânzul, mirosind tufele de eucalipt pe care localnicele le culega
pentru a face gin sau poți face un experiment cu busola care își pierde indecisă direcția. Nu e vreun mister
nedezlegat, este pur și simplu influența câmpului magnetic.

2. ÎMPRIETENEȘTE-TE CU UN PAHAR DE HORINCĂ. SAU MAI MULTE.

În Maramureș ai ocazia de a vizita horincii unde oamenii își aduc borhotul și pleacă apoi cu partea lor de
horincă sau poți degusta la o pensiune, în compania veselă a localnicilor, un pahar de H2O cu aromă de prune
cum se glumește în aceste locuri. Tot ce se află peste 50/52 grade se numește horincă. Acest lichid cu puteri
magice dezleagă vorba, îmbie la veselie și dă poftă de mâncare.

3. GUSTĂ DIN BUCATELE DELICIOASE

Orice se poate întâmpla în Maramureș, dar în niciun caz nu vei rămâne flămând. Persiunile din Breb sau
hanurile din împrejurimi, precum Hanul lo Cobîlă, sunt renumite pentru bucatele delicioase și naturale.
Oamenii locului sunt foarte harnici: ei cultivă și cresc legumele și fructele în mod organic, mulg oile și prepară
după rețete tradiționale brânzeturi, dar și alte bunătățuri precum gemuri, murături. În gospodării precum cele
din Breb sau Budești vei simți gustul vieții de altădată, un gust pe care orășenii doar îl visează.

RUMEȚII ÎN REZERVAȚIA CREASTA COCOȘULUI

Un traseu până în vârful Crestei Cocoșului te va curăța de toate oboselile citadine, stresul și poluarea urbană
care ți-au cam ciupit din energia zilnică. Pădurile istorice adăpostesc legende și uneori lucruri greu de înțeles
precum ieșirea la suprafață a unor bucăți de cristale care se pare că ar indica existența unor zăcăminte de aur.
Peisajele sunt odihnitoare, iar drumeția este una accesibilă. Sus pe Creasta Cocoșului priveliștea este cea mai
frumoasă recompensă. Te poți relaxa luând prânzul, mirosind tufele de eucalipt pe care localnicele le culega
pentru a face gin sau poți face un experiment cu busola care își pierde indecisă direcția. Nu e vreun mister
nedezlegat, este pur și simplu influența câmpului magnetic.
2. ÎMPRIETENEȘTE-TE CU UN PAHAR DE HORINCĂ. SAU MAI MULTE.

În Maramureș ai ocazia de a vizita horincii unde oamenii își aduc borhotul și pleacă apoi cu partea lor de
horincă sau poți degusta la o pensiune, în compania veselă a localnicilor, un pahar de H2O cu aromă de prune
cum se glumește în aceste locuri. Tot ce se află peste 50/52 grade se numește horincă. Acest lichid cu puteri
magice dezleagă vorba, îmbie la veselie și dă poftă de mâncare.

3. GUSTĂ DIN BUCATELE DELICIOASE

Orice se poate întâmpla în Maramureș, dar în niciun caz nu vei rămâne flămând. Persiunile din Breb sau
hanurile din împrejurimi, precum Hanul lo Cobîlă, sunt renumite pentru bucatele delicioase și naturale.
Oamenii locului sunt foarte harnici: ei cultivă și cresc legumele și fructele în mod organic, mulg oile și prepară
după rețete tradiționale brânzeturi, dar și alte bunătățuri precum gemuri, murături. În gospodării precum cele
din Breb sau Budești vei simți gustul vieții de altădată, un gust pe care orășenii doar îl visează.

Câteva din cele mai frecventate trasee turistice care accesează ariile naturale protejate aici.

Sat Mara– Valea Hopșia – Masa de Piatră – Rezervaţia Creasta Cocoşului, marcat cu cruce albastră,
parcurgerea traseului de dificultate medie pe drum forestier și potecă, lung de 12 km, durează între 4
și 5 ore.
Breb – Tăul Morărenilor –Drumul Măriuței – Masa de Piatră – Rezervația Creasta Cocoșului, marcat cu
cruce roșie, parcurgerea traseului de dificultate medie pe drum forestier și potecă, lung de 8,5 km,
durează între 3 și 4 ore.
Sat Mara – Valea Crivini – Cheile Tătarului – Poiana Brazilor- Tăul lui Dumitru, marcat cu cruce roșie,
parcurgerea traseului de dificultate ușoară pe drum de macadam și potecă, lung de 24 km, durează
între 7 și 9 ore.
Hoteni – Tăurile de la Hoteni , marcat cu cruce roșie, parcurgerea traseului de dificultate ușoară pe
drum de țară și potecă, lung de 2 km, durează 0,5 ore.
Sat Șugatag – Iezerul Mare – Poiana Tătaru – Cheile Tătarului – Valea Marei – sat Mara, parcurgerea
traseului de dificultate medie, pe drum forestier și macadam de dificultate medie, lung de 20 km.

Pentru a fi mai aproape de natură și pentru o experiență ecoturistică completă, în care viața
satului să vi se dezvaluie în detaliu, puteți alege drumețiile ușoare în jurul satelor.

Concepute pentru a fi parcurse în orice anotimp, de către toți turiștii, sunt potrivite și pentru copii sau
seniori, necesită doar un echipament de trekking și, în funcție de vreme, protecție împotriva ploii sau
a soarelui prea puternic.
Traseu Budești – Popasul La Fogădău – Borcutul Breb – Măgura Popii – Drumul Mlăci – Groapa
Botencii, marcat cu cruce galbenă, parcurgerea traseului de dificultate ușoară, cu o lungime de 5,8
km, durează 1,5 -2 ore.
Traseu Breb: Breb – Valea Breboaia – Cimitirul Evreiesc – Dealul Muncelu – Podul de Piatră – Valea
Breboaia – Breb, marcat cu drumețul roșu, parcurgerea traseului de dificultate ușoară, cu o lungime
de 5 km, durează 2,5-3 ore.
Traseu Desești: Desești – terasamentul căii ferate înguste – biserica de lemn Sf. Paraschiva,
patrimoniu UNESCO – Râul Mara – Dâmbul Frumos – Valea Măreasca – Râul Mara – Desești, marcat
cu drumețul roșu, parcurgerea traseului de dificultate ușoară, cu o lungime de 6,3 km, durează 3-3,5
ore.
Traseu Călinești: Călinești – ulița Popii – Culmea Gruiet – Ponorele- ulița Popii – Călinești, marcat cu
drumețul roșu, parcurgerea traseului de dificultate ușoară, cu o lungime de 5,1 km, durează 2-2,5
ore.

Publicul tinta sunt persoanele cu chef de aventura, atat amatorilor cat si cei cu
experienta.

Trasee usoare – pentru incepatori

Trasee medii – pentru oameni cu o minima de experianta montana
Trasee grele - pentru oameni cu experienta

Trasee de bicicleta pt toate categoriile

Trasee de escalada pt adulti si copii

BIBLIOGRAFIE

Bibliografie

 www.wikipedia.ro
 www.visitmaramures.ro
 www.mmnet.ro
 www.muntiimaramuresului.ro
 www.infopensiuni.ro
 www.infotravelromania.ro/maramures
 https://www.ecomaramures.com/1-oferta-turistica/1-1-activitati-in-natura/drumetii/
http://www.mimivanili.ro/2018/01/08/activitati-si-experiente-de-incercat-intr-o-excursie-in-
maramures/

ANEXE (flyer)