Strategia Statiuenii Calimanesti-Caciulata

PARTEA I: ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE SI A TENDINTELOR DE DEZVOLTARE
CUPRINS:
0. Introducere 4
0.1. Contextul european și obiectivele strategiei
0.2. Contextul regional și județean al dezvoltării
0.3. Competiția națională
0.4. Metodologia de elaborare a strategiei și structura documentației
1. Orașul și locuitorii săi 14
1.1. Localizare – cadrul natural – evoluția istorică
1.2. Accesibilitate și poziționarea în regiune
1.3. Profilul socio-economic
1.4. Structura demografică și migrația
1.5 Concluzii și tendințe
2. Economia urbană 23
2.1. Structura economică locală
2.2. Turismul și infrastructura turistică
2.3. Forța de muncă
3. Mediul urban 47
3.1. Calitatea elementelor mediului
3.2. Resursele naturale şi antropice
3.3. Flora și fauna sălbatică
4. Infrastructura urbană și servicii 51
4.1. Locuirea
4.2. Alimentare cu apă şi canalizare
4.3. Gaz, electricitate şi telefonie
4.4. Transport inter-urban
4.5. Gestiunea deşeurilor
4.6. Infrastructura de educaţie, sănătate şi asistenţă socială
5. Patrimoniu urban: valori materiale și imateriale 64
5.1. Zone protejate
5.2. Monumente istorice
5.3. Evenimente şi activităţi culturale
6. Administrația locală și participarea comunității 70
6.1. Administrația publică
6.2. Participarea comunității în procesul de elaborare a strategiei
Anexa 1- planul de activitate a Casei de Cultură Florin Zamfirescu 81
Anexa 2 - chestionarele distribuite către principalii actori urbani 84
Anexa 3 - prezentarea pentru întâlnirea din 11.12.2013 88
Listă Hărți
Harta 1.1- Harta județului Vâlcea pag. 14
Harta 1.2- Orașul Călimănești și localitățile componente pag. 15
Listă Tabele
Tabel 1.1 – Populația județului Vâlcea la recensămintele din 1948, 1956, 1966, 1992, 2002, pag. 18
2011
Tabel 1.2 – Populația stabilă a orașului Călimănești în perioada 2007-2012 pag. 19
Tabel 1.3 - Populația stabilă, pe sexe, a orașului Călimănești în perioada 2007-2012 pag. 19
Tabel 1.4 - Populația pe grupe de vârstă și pe sexe, a orașului Călimănești în perioada 2007- pag. 20
2012
Tabel 1.5 – Stabiliri și plecări ale populației orașului Călimănești în perioada 2007-2012 pag. 20
Tabel 1.6 – Structura populaţiei după etnie pag. 21
Tabel 1.7 – Structura populaţiei după religie pag. 21
Tabel 2.1 - Structura firmelor pe domenii de activitate în anul 2010 pag. 23
Tabel 2.2. Cifra de afaceri în perioada 2006-2010–numar firme / cifra de afaceri pag. 24
Tabel 2.3 - Evoluția profitului net / numar firme pentru perioada 2006-2010 pag. 25
Tabel 2.4 - Evoluția numărului de firme raportat la profit net / cifră de afaceri pentru 2010 pag. 25
Tabel 2.5 - Evoluția mediului de afaceri pe coduri CAEN – număr firme / număr mediu de pag. 26
salariați / cifră de afaceri pentru 2010
Tabel 2.6 - Primele 15 firme – clasament după cifra de afaceri realizată în 2010. pag. 29
Tabel 2.7 - Primele 15 firme – clasament după profitul net realizat în 2010. pag. 30
Tabel 2.8 – Fondul de locuințe în orașul Călimănești în perioada 2007-2012 pag. 30
Tabel 2.9 – Autorizații emise în orașul Călimănești în perioada 2007-2012 pag. 31
Tabel 2.10 – Număr unități de cazare în orașul Călimănești în perioada 2007-2012 pag. 32
Tabel 2.11 – Locuri în unitățile de cazare din orașul Călimănești în perioada 2007-2012 pag. 34
Tabel 2.12 – Locuri / zile în unitățile de cazare din orașul Călimănești în perioada 2007-2012 pag. 35
Tabel 2.13 – Sosiri totale în unitățile de cazare din orașul Călimănești în perioada 2007-2012 pag. 36
Tabel 2.14 – Innoptările totale în unitățile de cazare din orașul Călimănești în perioada 2007- pag. 39
2012
Tabel 2.15 – Numărul mediu de salariați îmn orașul Călimănești pentru perioada 2007-2012 pag. 40
Tabel 2.16 – Numărul mediu de salariați pe sectoarele de activitate în perioada 2007-2012 pag. 41
Tabel 2.16 – Evoluția numărului de firme cu cei mai mulți salariați, în orașul Călimănești, în pag. 42
perioada 2006-2010
Tabel 2.17 – Numărul șomerilor înregistrați în orașul Călimănești în perioada 2010 - 2012 pag. 43
Tabel 4.1 – Numărul locuințelor existente în orașul Călimănești în perioada 2007-2012 pag. 51
Tabel 4.2 – Suprafața locuibilă existentă în orașul Călimănești în perioada 2007-2012 pag. 51
Tabel 4.3 – Construcții terminate în orașul Călimănești în perioada 2007-2012 pag. 51
Tabel 4.4 – Autorizații de construire eliberate în orașul Călimănești în perioada 2007-2012 pag. 52
Tabel 4.5 – Alimentare cu apă potabilă în orașul Călimănești în perioada 2007-2012 pag. 53
Tabel 4.6 – Energia termică distribuită în orașul Călimănești în perioada 2007-2012 pag. 56
Tabel 4.7 – Lungimea conductelor de distribuție a gazelor naturale în orașul Călimănești în pag. 56
perioada 2007-2012
Tabel 4.8 – Volumul gazelor naturale distribuite în orașul Călimănești în perioada 2007-2012 pag. 57
Tabel 4.9 – Unități de învățământ în orașul Călimănești în perioada 2007-2012 pag. 58
Tabel 4.10 – Populația școlară existentă în orașul Călimănești în perioada 2007-2012 pag. 59
Tabel 4.11 – Personalul didactic existent în orașul Călimănești în perioada 2007-2012 pag. 59
Tabel 4.12 – Echipamente și dotări școlare existente în orașul Călimănești în perioada 2007- pag. 60
2012
Tabel 4.13 – Personal medical existent în orașul Călimănești în perioada 2007-2012 pag. 61
Tabel 4.14 – Echipamente și dotări de sănătate existente în orașul Călimănești în perioada pag. 61
2
2007-2012
Tabelul 6.1 – Bugetul de venituri și cheltuieli al orașului Călimănești în perioada 2009-2013 pag. 70
Tabel 6.2 – Centralizarea răspunsurilor la chestionarele transmise populației – 2013 pag. 74
Tabel 6.3 – Alte probleme semnalate de respondenți în cadrul chestionarelor transmise pag. 76
(2013)
Tabel 6.4 – Centralizarea priorităților așa cum reies din chestionarele transmise populației pag. 78
(2013)
Listă Figuri
Figura 0.1. Evoluţia capacităţii de cazare turistică din localităţile judeţului Vâlcea pag. 9
Figura 0.2. Evoluţia numărului de sosiri ale turiştilor în localităţile din judeţul Vâlcea pag. 9
Figura 0.3. Segmentarea piețelor turismului de sănătate pag. 10
Figura 0.4. Poziționarea orașului Călimănești pe piața turismului de sănătate în România pag. 11
Figura 0.5. Clasificarea stațiunilor din România pe baza criteriilor de atractivitate multiplicate pag. 11
cu un coeficient de importanță a criteriului (3 – maxim, 1 –minim)
Figura 1.1 – Distribuția terenurilor după modul de folosință pentru anul 2012. pag. 16
Figura 1.2 – Distribuția terenurilor agricole după modul de folosință pentru anul 2012. pag. 16
Figura 1.3 – Evoluția populației României și județului Vâlcea din datele înregistrate de pag. 18
recensănântele din perioada 1948 – 2011.
Figura 1.4 – Evoluția populației în orașul Călimănești pentru perioada 2007-2012. pag. 19
Figura 1.5 – Distribuția populației pe sexe în orașul Călimănești pentru perioada 2007-2012. pag. 19
Figura 1.6 – Distribuția populației pe sexe și grupe de vârstă pentru anul 2011. pag. 20
Figura 1.7 – Migrația populației – plecări și stabiliri de reședință – pentru perioada 2007- pag. 21
2012
Figura 1.8 – Distribuția populației după etnie pentru anul 2011 pag. 21
Figura 1.9 – Distribuția populației după etnie pentru anul 2011 pag. 22
Figura 2.1 - Structura firmelor după principalele domenii de activitate pentru anul 2011 pag. 23
Figura 2.2 - Evoluția cifrei de afaceri 2006-2010- numar firme / cifra de afaceri pag. 24
Figura 2.3 – Evoluția profitului net / numar firme pentru perioada 2006-2010 pag. 25
Figura 2.4 – Evoluția numărului de autorizații de construcție emise în total în orașul pag. 32
Călimănești pentru perioada 2007-2012
Figura 2.5 – Evoluția numărului unităților de cazare în orașul Călimănești pentru perioada pag. 32
2007-2012
Figura 2.6 – Distribuția tipurilor unităților de cazare în orașul Călimănești în anul 2012 pag. 33
Figura 2.7 – Evoluția locurilor de cazare în unitățile de cazare în orașul Călimănești în pag. 33
perioada 2007-2012
Figura 2.8 – Distribuția locurilor de cazare în unitățile de cazare în orașul Călimăneștipentru pag. 34
anul 2012
Figura 2.9 – Evoluția locuri – zile în unitățile de cazare în orașul Călimănești în perioada pag. 35
2007-2012
Figura 2.10 – Distribuția locurilor - zile în orașul Călimănești pentru anul 2012 pag. 36
Figura 2.11 – Evoluția sosirilor în unitățile de cazare în orașul Călimănești în perioada 2007- pag. 37
2012
Figura 2.12 – Evoluția sosirilor pe tipuri de unități de cazare în perioada 2007-2012 pag. 38
Figura 2.13 – Distribuția sosirilor pe unitățile de cazare în orașul Călimănești pentru anul pag. 39
2012.
Figura 2.14 – Evoluția înnoptărilor în unitățile de cazare în orașul Călimănești în perioada pag. 39
2007-2012
Figura 2.15 – Distribuția înnoptărilor în unitățile de cazare în orașul Călimănești în panul pag. 39
2012
Figura 2.16 – Evoluția numărului mediu de salariați în perioada 2007-2012 pag. 40
Figura 2.17 – Anul 2012 - numărul mediu de salariați pag. 40
3
Figura 2.18 – Evoluția numărului de angajați pe cei mai mari angajatori pentru perioada pag. 43
2006-2010
Figura 2.19 – Evoluția numărului de șomeri în perioada 2007-2012. pag. 43
Figura 4.1 – Evoluția numărului de locuințe total / proprietate privată în perioada 2007- pag. 51
2012.
Figura 4.2 – Evoluția suprafeței locuibile totale / proprietate privată în perioada 2007-2012. pag. 52
Figura 4.3 – Evoluția indicatorilor privind distribuția apei potabile în perioada 2007-2012. pag. 53
Figura 4.4 – Evoluția indicatorilor privind canalizarea în perioada 2007-2012. pag. 54
Figura 4.5 – Evoluția indicatorilor privind energia termică în perioada 2007-2012. pag. 56
Figura 4.6 – Evoluția indicatorilor privind distribuția gazelor naturale în perioada 2007-2012. pag. 57
Figura 4.7 – Evoluția indicatorilor privind distribuția gazelor naturale în perioada 2007-2012. pag. 57
Figura 4.8 – Evoluția populației școlare pe medii de învățământ în perioada 2007-2012. pag. 59
Figura 4.9 – Evoluția cadrelor didactice pe medii de învățământ în perioada 2007-2012. pag. 60
Figura 4.10 – Evoluția numărului de dotări de învățământ în perioada 2007-2012. pag. 60
Figura 4.11 – Evoluția dotărilor de sănătate în perioada 2007-2012. pag. 61
Figura 4.12 – Distribuția dotărilor de sănătate pentru anul 2012. pag. 62
Figura 6.1 – Organigarma Primăriei orașului Călimănești pag. 70
Figura 6.2 – Venituri – prevederi inițiale și finale la bugetul primăriei orașului Călimănești pag. 71
Figura 6.3 – Cheltuieli – prevederi inițiale și finale la bugetul primăriei orașului Călimănești pag. 72
Figura 6.4 – Incasări și plăți în bugetul primăriei orașului Călimănești pag. 72
Figura 6.5 – Deficitul între veniturile – prevederile finale - și încasările finale la buget. pag. 73
4
Capitolul 0. Introducere
0.1. Contextul european și obiectivele strategiei
Strategia de dezvoltare locală a orașului Călimănești este elaborată în contextul pregătirii

perioadei de programare 2014-2020, perioadă ce se situează sub auspiciile Strategiei Europa
2020 și ale altor documente europene care au precedat-o, sau susținut-o: Carta oraşelor
europene durabile (Leipzig, 2007), Declarația de la Marsilia (2008), Declarația de la Toledo
(2010).
Privit prin prisma Strategiei Europa 2020, prezentul document sintetizează priorități și indicatori
ce reflectă situația existentă, dar și obiectivele României, ca stat membru, de a contribui la
atingerea țintelor de dezvoltare a Uniunii Europene prin integrarea priorităților legate de (1).
Dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare (creștere inteligentă), (2).
Promovarea unei economii bazate pe utilizarea mai eficientă a resurselor, mai ecologică și mai
competitivă (creștere durabilă) și (3) Promovarea unei economii cu grad înalt de ocupare a forței
de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială (creștere incluzivă)1.
In conformitate cu Carta de la Leipzig, documentul propune îmbunătățirea coordonării

politicilor sectoriale și dezvoltarea unui nou simț al responsabilității pentru formularea unei
politici integrate de dezvoltare urbană, prin luarea în considerare, simultană şi echitabilă, a
tuturor preocupărilor şi intereselor relevante pentru dezvoltarea urbană. In acest sens,
obiectivele unei strategii de dezvoltare locală sunt:
 să descrie punctele tari și punctele slabe ale orașului, pe baza unei analize a situației
actuale,
 să definească obiective de dezvoltare coerente pentru localitățile componente și să
dezvolte o viziune pentru oraș, ca întreg,
 să coordoneze diferite planuri și politici sectoriale și tehnice și să se asigure că investițiile
planificate vor contribui la promovarea unei dezvoltări echilibrate a zonei urbane,
 să coordoneze și să concentreze din punct de vedere spațial utilizarea fondurilor de către
actorii din sectorul public și privat și
 să fie coordonate atât la nivel local, cât și la nivel regional și să implice cetățenii și alți
parteneri care pot contribui substanțial la dezvoltarea calității economice, sociale, culturale
și ecologice a fiecărei zone.
Pentru ca modelul orașului mai inteligent, durabil și incluziv să devină o realitate, strategia
orașului Călimănești pornește de la principiile Declarației de la Toledo, care susțin:
 Implementarea strategiilor de dezvoltare urbană integrată, adoptând o viziune globală şi
comprehensivă a oraşului, având drept reper o perspectivă a dezvoltării teritoriale care
să promoveze, într-un mod armonios şi integrat, toate dimensiunile sustenabilităţii
urbane, precum şi noile dezvoltări şi zone existente ale oraşului;
 Îmbunătăţirea performanţei economice, eco-eficienţa şi coeziunea socială a oraşului
existent, pentru a atinge obiectivele generale şi specifice stabilite în Strategia EUROPA
2020.
1
Priorități ale Strategiei Europa 2020
5
 Necesitatea implicării cetățenilor în dezvoltarea urbană, prin consultări publice şi, de
asemenea, recunoașterea importanţei parteneriatelor şi implicării tuturor actorilor din
domeniu ca un instrument deosebit de important pentru o abordare integrată;
 Recunoaşterea importanţei renovării şi îmbunătăţirii fizice a fondului existent de
locuinţe
 Atenţie specială către “cartierele defavorizate, în contextul oraşului ca un tot unitar” şi,
în mod particular, alinierea obiectivelor concrete ale diferitelor cartiere, cu scopul
reducerii polarizării sociale;
 Spaţiile publice - o condiţie esenţială pentru oferirea unui ambient plăcut populaţiei
 Necesitatea reciclării, la nivel urban, şi/sau planificarea urbană compactă, acolo unde
este necesar, drept strategii de minimizare a consumului de teren, împiedicând astfel
transformarea inutilă a zonelor verzi şi a celor naturale în teren urban, şi în consecinţă
administrarea şi limitarea expansiunii urbane.
0.2. Contextul regional și județean al dezvoltării
Prin poziționarea sa în județul Vâlcea și în Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia, dezvoltarea

orașului Călimănești trebuie considerată în contextul teritorial existent. Planul cu privire la
priorităţile de dezvoltare ale judeţului Vâlcea2 are ca fundamentare Strategia de dezvoltare
regională 2007-2013, Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului Vâlcea 2009-2013,
Strategia de dezvoltare a turismului în judeţul Vâlcea 2007-2013, Planul de dezvoltare regională
şi a fost elaborat în urma consultăriilor între autorităţile administraţiei publice locale şi
conducătorii serviciilor publice deconcentrate.
Strategia de dezvoltare economico-socială a județului Vâlcea 2009 – 20133 este rezultatul

planificării strategice desfățurate de actorii locali, ce a presupus:
 pornirea de la o înţelegere comună a situaţiei existente, identificând şi analizând
problemele şi oportunităţile şi definind prin consens problemele majore şi oportunităţile
care pot fi puse în valoare pentru rezolvarea acestor probleme;
 definirea situției dorite în 2013, pentru 5 domenii strategice în care, se concentrează
problemele majore, conform datelor şi indicatorilor definiţi prin studiu şi a percepţiei
populaţiei;
 identificare căilor care conduc la realizarea viitorului dorit pentru fiecare domeniu
strategic, adică programe şi idei de proiecte care rezolvă problemele majore cu care se
confruntă localităţile din judeţul Vâlcea, definind responsabilii de iniţierea proiectelor şi
posibilii parteneri.
Astfel, au fost identificate punctele tari şi oportunităţile în domeniul turismului ca fiind:

 patrimoniul natural şi cultural deosebit de valoroase şi diversificate, mediul curat,
nepoluat, peisajele culturale şi zonele cu specific arhitectural;
 capacitatea de cazare importantă, infrastructura de turism în staţiunile de interes
naţional, cele mai multe sosiri ale turiştilor din Regiunea Oltenia;
2
Instituţia Prefectului – Judeţul Vâlcea, Planul cu privire la priorităţile de dezvoltare a judeţului, 2012,
http://www.prefecturavalcea.ro
3
Consiliul Judeţean Vâlcea, Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului Vâlcea, 2009-2013,
http://www.cjvalcea.ro
6
 operatorii turistici calificaţi, unităţile de pregătire pentru industria hotelieră, existenţa
unor experienţe locale de succes (Depresiunea Horezu), autorităţile publice active în
promovare;
 oportunităţile de finanţare pentru dezvoltarea infrastructurii de turism şi pentru instruire.
Punctele slabe și riscurile acestui sector sunt:

 infrastructura de turism slab dezvoltată, neîntreţinută;
 lipsa strategiilor de promovare a turismului la nivel judeţean/teritorial, lipsa
parteneriatelor şi a structurilor de sprijin;
 insuficiente resurse umane specializate şi probleme manageriale;
 dezvoltarea dezechilibrată a zonelor turistice;
 competitivitatea scăzută a ofertei turistice.
În urma analizei tuturor acestor aspecte au fost propuse direcţiile de dezvoltare ce pot fi urmate
în vederea dezvoltării turismului la nivel județean. În prezent, în cadrul regiunii Sud-Vest Oltenia,
judeţul Vâlcea este judeţul cu gradul cel mai ridicat de dezvoltare turistică, însă potenţialul
acestuia este nelimitat având în vedere resursele sale naturale şi multitudinea de atracţii
turistice existente pe teritoriul său. Dezvoltarea turistică este dezbătută în Strategia de
dezvoltare a turismului în județul Vâlcea 2007-20134.
În cadrul strategiei sunt descrise atât resursele naturale (resursele hidrotermale, rezevaţiile
naturale) de care dispune judeţul Vâlcea, cât şi resursele turistice antropice (monumente
arheologice; situri arheologice; monumente, ansambluri şi rezervaţii de arhitectură; monumente
şi ansambluri memoriale; aşezări şi vestigii istorice şi culturale de mare preţ).
Bogată ofertă turistică a județului Vâlcea cuprinde următoarele produse5:
a. Turismul cultural și istoric: Potenţialul cultural este evident în context naţional şi regional:
 cultură populară puternică, numeroase evenimente şi festivaluri tradiţionale organizate;
 prezența pe teritoriul județului a 790 de monumente istorice şi ansambluri de
arhitectură, dintre care - 1 monument UNESCO naţional - Mânăstirea Hurezi;
 prezența monumentelor şi statuilor de cult şi laice: Casa Memorială "Anton Pann",
Muzeul de Istorie a Judeţului Vâlcea, Muzeul de Artă "Casa Şimian", Muzeul Satului
Vâlcean, Complexul Muzeal Măldăreşti;
 prezența instituţiilor de spectacol (Teatru, Filarmonică, Orchestre populare, Ansambluri
artistice);
 existența a numeroase mănăstiri şi schituri;
 existența siturilor arheologice.
Formele de cultură din Vâlcea reprezintă o motivaţie semnificativă pentru numeroşi vizitatori.
Monumentele arhitecturale, din care multe reprezintă vestigii culturale, reprezintă puncte de
atracţie majore. Dintre vestigiile antice cuprinse pe drumul roman din județul Vâlcea numit
Calea lui Traian amintim: Castrul Arutela, Masa lui Traian, ambele în Defileul Oltului şi Buridava
Romană, aflată la Stolniceni (sat din sudul municipiului Râmnicu Vâlcea).
4
Consiliul Judeţean Vâlcea, Strategia de dezvoltare a turismului în judeţul Vâlcea 2007 – 2013, www.cjvalcea.ro
5
Studiu privind dezvoltarea turismului la nivel regional
7
Evenimentele culturale şi folclorice prezintă un potenţial semnificativ pentru dezvoltarea
turismului, fapt ce poate reprezenta un avantaj pentru asigurarea unei funcţionări durabile şi
păstrarea acestora pentru generaţiile viitoare. Sunt organizate numeroase festivaluri şi
evenimente tradiţionale anuale care nu atrag însă interesul scontat al vizitatorilor.
b. Turismul monahal: Numeroasele mănăstiri, biserici şi schituri de pe teritoriul județului Vâlcea,

asigură premisele dezvoltării durabile și sustenabile a turismului monahal în această zonă.
Judeţul Vâlcea ocupă locul al II-lea în ţară în privinţa aşezămintelor monahale, pe teritoriul său
fiind construite 13 mănăstiri, 272 biserici şi 22 schituri.
Printre așezămintele monahale consacrate amintim Mănăstirea Cozia, ctitorie a lui Mircea cel
Bătrân, mănăstirile Horezu, Govora, Arnota, Surpate, Dintr-un Lemn, Turnu, Stănişoara, Frăsinei,
Ostrov, Berislăveşti, Cornet, multe dintre aceste aşezări şi vestigii istorice fiind considerate
unicat. De asemenea trebuie amintit faptul că ansamblul mănăstiresc Horezu a fost cuprins încă
din anul 1993 ca monument istoric, în lista patrimoniului mondial - UNESCO.
Acestora li se adaugă bisericile şi schiturile ce datează din sec XVI-XIX: Schitul Jgheaburi (1640-
1826) din comuna Stoeneşti, Schitul Iezer-sec.XVII, localitatea Cheia-Olăneşti, Schitul Dobruşa,
din comuna Ştefăneşti, Schitul Sf. Ioan de sub piatră - 1602, Cozia Veche, Schiturile Pahomie şi
Bradu din localitatea Olăneşti.
c. Turism sportiv și de vânătoare: Vâlcea oferă vizitatorilor săi o gamă largă de oportunităţi ce
asigură dezvoltarea turismului activ. Multe din atracțiile acestui tip de turism sunt reglementate,
administrate şi promovate de asociaţii împreună cu autorităţile respective sau de mediul de
afaceri. Există un sistem bine dezvoltat de marcare a traseelor, în special în zonele montane, şi
de autorizare a acestora ca fiind de actualitate şi sigure pentru excursionişti.
Judeţul Vâlcea se bucură de o mare atracţie în rândul sporturilor de iarnă prin partea de nord,
unde predomină un relief muntos şi există o infrastructură care poate susţine derularea acestor
sporturi. Totodată, ţinând cont de fauna mai ales din zona montană, turismul de vânătoare
reprezintă o formă de turism care trebuie avută în vedere.
d. Turism balnear, medical și de wellness: Judeţul Vâlcea dispune de nu mai puţin de 3

(Călimănești-Căciulata, Băile Olănești și Băile Govora) din cele 9 staţiuni balneare din ţară,
recunoscute pe plan naţional, dar şi internaţional pentru potenţialul şi valoarea curativă.
În majoritatea staţiunilor balneare există infrastructură, însă, indiferent dacă aparţine sectorului
de stat sau a celui privat, aceasta este în cea mai mare parte în stare precară. Există o
discrepanţă între nivelul cantitativ al ofertei de servicii de cazare (relativ ridicat) şi nivelul
calitativ al acesteia (relativ redus). Astfel, referitor la spațiul de cazare din stațiunile balneare din
județul Vâlcea amintim existența în Băile Olănești a două structuri de cazare de 4 **** și a mai
multor hoteluri de 2** și 3***. De asemenea la nivelul stațiunii Călimănești Căciulata există
structuri de cazare de 4**** însă într-un număr mult mai redus față de cele încadrate în
categoria de 2** și 3***. În stațiunea Băile-Govora nu există decât două spații de cazare de 3***,
restul fiind încadrate sub acest nivel.
Furnizorii de servicii de turism admit că sistemul subvenţionat de bilete asigură o cotă

semnificativă din numărul de turişti cazaţi. Există însă şi furnizori privaţi de servicii de turism
8
particulare în staţiuni balneare care îşi modernizează şi extind oferta de facilităţi şi produse
pentru a satisface aşteptările pieţei. În judeţul Vâlcea tendinţele descrescătoare sunt atenuate
de aşa numitul "turism social", care reprezintă fluxul de turişti ce vizitează regiunea mulţumită
subvenţiilor sociale de la bugetul de stat. De fapt, cazarea în staţiunile balneo-climaterice este
subvenţionată pentru persoane care sufera de anumite boli şi pentru persoane în vârstă. Acest
segment de turism este prin definiţie caracterizat de cheltuieli reduse.
e. Agro- și ecoturism: Practicarea acestui tip de turism presupune recreerea în decor rural sau
mediu rural, în scopul participării la /experimentării unor activităţi, evenimente sau puncte de
atracţie care nu sunt disponibile în zonele urbane. Acesta include rezervaţiile naturale, zonele
rurale deschise, satele şi zonele agricole.
În ultimii ani a existat o creştere semnificativă atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ
a unităţilor de cazare rurale datorită investitorilor individuali şi finanţării din fonduri europene.
Este necesară dezvoltarea mai multor produse/programe turistice care să nu se axeze pe
cazarea turiștilor, în scopul îmbunătăţirii gamei de atracţii şi activităţi oferite vizitatorilor. În
special, există oportunităţi pentru extinderea durabilă a activităţilor vizitatorilor în zonele
protejate. Acestea pot avea un impact pozitiv semnificativ asupra furnizorilor din comunităţile
locale din interiorul sau împrejurimile zonelor protejate.
f. Turism oeno-gastronomic: Specificul culinar tradițional al zonei precum și prezența

pensiunilor agroturistice la nivelul județului asigură premizele necesare dezvoltării acestui tip de
turism, însă în condițiile de promovare adecvate ale acestuia. Printre rețetele gastronomiei
locale se numără: morcovi glasați, cașcaval la capac, etc.
g. Turism de tip ”City-break”: Turismul de tip ”City-break” este favorizat de existența unor
importante capacități de cazare în cadrul centrelor urbane importante ale județului, dintre
acestea distingându-se resedința județului, Râmnicu Vâlcea. De asemenea acesta poate fi
ocazionat de manifestări culturale precum: Festivalul de folclor „Cântecele Oltului”, Târgul
Ceramicii Populare „Cocoşul de Hurez", Târgul Meşterilor Populari, Festivalul viei şi vinului,
Toamna merelor - sărbătoarea pomicultorilor etc.
h. Turism științific: În afară de relieful muntos şi deluros dezvoltat pe aproximativ 66% din
suprafața județului, există o serie de alte premize, care să permită practicarea cu succes a
acestui tip de turism:
 existența parcurilor naţionale Cozia şi Buila-Vânturariţa - cu o suprafaţă de 17.100 ha,
respectiv 4.186 ha;
 existența rezervaţiilor;
 existența peşterilor;
 prezența animalelor rare.
i. Turism de afaceri, congrese și reuniuni: Practicarea acestui tip de turism este favorizată de
importantele investiții străine atrase la nivelul județului. De asemenea, sustenabilitatea
practicării acestui tip de turism este asigurată de prezența unor importante capacități de cazare
la nivelul reședinței județului, municipiul Râmnicu Vâlcea, precum și de deschiderea unor noi
centre expoziționale și de conferință.
9
Poziționarea turistică a orașului în competiția județeană arată locul de lider al acestuia atât din
punctul de vedere al evoluţiei capacităţii de cazare turistică, cât și al evoluţiei numărului de
sosiri ale turiştilor în stațiunile din județ.
Figura 0.1. - Evoluţia capacităţii de cazare turistică din Figura 0.2. - Evoluţia numărului de sosiri ale
localităţile judeţului Vâlcea turiştilor în localităţile din judeţul Vâlcea
0.3. Competiția națională
Romania se înscrie printre țările europene cu un remarcabil potential balnear și de sănătate, cu

circa 1/3 din apele minerale și termale din Europa (din cca 8000 de izvoare sunt folosite doar
cca 2000, conform datelor din raportul Consiliului Mondial pentru Calatorii, organism al
Organizatiei Mondiale a Turismului). Principalii factori naturali de cură sunt : apele minerale și
termale, nămolurile, mofetele, climatul temperat (aer ionizat și bioclimat moderat tonifiant sau
blând), apa salină a Mării Negre, plaja și aeroionizarea specifice litoralului, salinele. Valoarea
factorilor naturali de cură este certificată periodic de către Institutul National de Recuperare
Medicala, Medicina Fizica și Balneologie, ca organism oficial abilitat sa acorde certificari oficial
recunoscute.
Din 160 de stațiuni balneare, cca 40 de stațiuni sunt de nivel national și din acestea, 22 de
stațiuni sunt recunoscute pe plan internațional datorită unei îndelungate tradiții (unele sunt
cunoscute încă de pe vremea romanilor) ca și a eficacității factorilor naturali de cură. Sosirile în
stațiunile balneare se cifrează la cca 600.000 turiști anual, din care cca 7-10% sunt turiști străini
(din Germania, Israel, Belgia, etc)
10
Diversitatea și importanța potențialului balnear a determinat autoritățile publice să acorde o
atentie sporită acestui sector; astfel în 2009 turismul balnear a fost declarat ca o prioritate
pentru ministerul de resort, în 2010 a fost elaborată o Strategie Naționala de turism balnear , în
2011 a fost finalizat Planul de acțiuni și înfiintat un Grup ‘BALNEO”’ interdepartamental cu
participarea unor specialiști din principalele instituții implicate în această activitate.
Introducerea unor standarde și nevoia certificării și acreditării este necesară din perspectiva
dezvoltării turismului medical, întrucât certifică nivelul serviciilor, calificării personalului,
echipamentelor specifice și infrastructurii. In acest sens, urmează a fi acceptat sistemul de
standarde specifice turismului balnear și de wellness promovat de Asociația Europeană a
Stațiunilor balneare – ESPA, EuropeSpaMED și EuropeSpaWellness (deja mai multe țări membre
au unități certificate cu siglele respective, în Romania funcționând doar un singur hotel acreditat
astfel, hotelul International din Băile Felix).6
Turismul de sănătate în România se realizează pe o piață ce cuprinde mai multe produse

turistice și în care există competitori diferiți. Segmentarea acestei piețe și poziția orașului
Călimănești în competiția națională sunt descrise în Master Planul pentru Dezvoltarea
Turismului Balnear, prin figurile următoare.
Figura 0.3 - Segmentarea piețelor turismului de sănătate
(Detente Consultants – Master Plan pentru Dezvoltarea Turismului Balnear, 2009)
6
Radulescu N. (2011) Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania, www.romanian-spas.ro
11
Figura 0.4 - Poziționarea orașului Călimănești pe piața turismului de sănătate în România
Figura 0.5 - Clasificarea stațiunilor din România pe baza criteriilor de atractivitate multiplicate cu
un coeficient de importanță a criteriului (3 – maxim, 1 –minim)
12
0.4. Metodologia de elaborare a strategiei și structura documentației
Metodologia de elaborare a lucrării este în conformitate cu practica internaţională, referitoare

la managementul şi planificarea teritoriilor urbane, studiată şi validată şi în România, prin
proiectul de cercetare “Model conceptual şi metodologic pentru stabilirea sistemului de relaţii în
domeniul planificării strategice în România din perspectiva dezvoltării durabile a zonelor
funcţionale/metropolitane şi a aglomeraţiilor urbane - Amtrans/CP-V, Fabricat în România”
(MEC).
Structural, strategia de dezvoltare este construită pe metodologia planificări strategice adaptată

după Kotler (1999)7 şi se compune din cinci etape: (1). Audit, (2). Viziune şi obiective strategice,
(3). Politici de dezvoltare, (4). Implementare, (5). Monitorizare şi evaluare, conform tabelului
următor:
I. : Audit: Care este starea orașului astăzi, dintr-o perspectivă de dezvoltare?

Identificarea factorilor Identificarea tendinţelor de Analiza SWOT
dezvoltării dezvoltare
II.: Viziune şi obiective strategice: Cum ar trebui să fie, sau să devină orașul, în
viziunea comunităţii?
Conceptul strategic de dezvoltare Formularea obiectivelor strategice prin

bazat pe valorile/identitatea locală combinaţia optimă a factorilor de
dezvoltare
III.: Formularea strategiei de dezvoltare: Care sunt programele și proiectele de

dezvoltare pe clase de probleme?
Probleme și politici sectoriale Programe şi proiecte de dezvoltare

Politică integrată de dezvoltare integrată
IV. : Implementare: Care sunt paşii ce trebuie urmaţi pentru implementarea

programelor şi proiectelor?
Identificarea organizaţiilor şi Condiţii de implementare/cadru

resurselor instituțional
V.: Monitorizare şi evaluare: Cum se poate asigura implementarea cu succes a

proiectelor?
Monitorizare Evaluare indicatori Analiza impactului
7
Kotler, P., Asplund, C., Rein, I., Haider, D. (1999), Marketing Places Europe, Financial Times, Prentice Hall, U.K
13
Documentul este structurat conform etapelor din metodologie, cuprinzând următoarele părți
componente:
Partea I: Analiza situației existente și a tendințelor de dezvoltare
Partea II: Analiza SWOT și scenarii de dezvoltare

 Matricea SWOT
 Scenarii strategice de dezvoltare
PARTEA III: Strategia de dezvoltare
 Viziune și obiective strategice
 Politici sectoriale
PARTEA IV – Programe și proiecte

 Argumente strategice şi operaţionale ce susțin proiectele
 Lista programelor de dezvoltare
 Lista proiectelor conform planului de politici și programe de dezvoltare
 Coordonarea listei proiectelor cu obiectivele și cu programele de dezvoltare
 Lista proiectelor organizate pe programe, solicitant, perioada și finanțare
 Graficul implementării proiectelor
PARTEA V: Cadrul instituțional pentru implementarea strategiei

 Motivații și obiective
 Structura generală de management şi cadrul instituţional
 Structura echipei de coordonare, rol şi responsabilităţi
Volumul de față se referă la Partea I și cuprinde raportul privind analiza situației existente și a
tendințelor de dezvoltare, analiză efectuată pe baza consultării documentelor furnizate de
autoritatea contractantă și a răspunsurilor la chestionarele distribuite către instituții publice,
agenți economici, populație și organizații non-guvernamentale.
14
Capitolul 1. Orașul și locuitorii săi
1.1. Localizare – cadrul natural – evoluția istorică
Oraşul Călimănești este situat în județul Vâlcea, la poalele Carpaţilor Meridionali, pe malul drept
al râului Olt, la o altitudine de 260 m și are o suprafaţă de 10.632 ha din care 264 ha intravilan.
Nordul orașului este dominat de zona muntoasă constituita din munții Cozia, muntii Căpățânii,
defilul Oltului în sectorul Cozia și Valea Lotrisorului.
Harta 1.1 -
Harta județului Vâlcea
Sursa:
http://www.infoimobiliar.ro/chan
ge_zone.php?location=Valcea
Clima este continental - temperată, fără schimbări bruşte de temperatură, caracteristică

depresiunilor subcarpatice. Media anuală este de 9,7 grade Celsius, temperatura medie a lunii
iulie fiind de 19 grade Celsius, iar a lunii ianuarie de -1,5 grade Celsius. Cantitatea medie anuală
de precipitaţii este de 750-800 mm, durata de strălucire a soarelui este de 110 zile, iar
umiditatea relativă a anului este cuprinsă între 60-80%. Localitatea aflându-se la adăpostul
natural al munților și al dealurilor subcarpatice, climatul este deosebit de favorabil curei
balneare, neavând variații bruște de temperatura și umiditate.
Principalul curs de apă îl constituie râul Olt căruia i se adaugă izvoarele care fac faimă staţiunii.
Afluentii principali sunt pârâul Lotrisor, pe malul drept și pâraiele Păușa și Coisca pe malul stâng.
Văile Puturoasa, Postei, Căciulata, Rostea, Cărpănoasa, pe malul drept și Valea Satului pe malul
stâng, au un caracter torențial, debitul lor devenind mai important numai în urma ploilor
puternice sau a topirii zăpezilor (PUG, 2011).
Orașul Călimănești este compus din șase localități: Călimănești, Căciulata, Seaca – pe malul
drept al Oltului și Jiblea Veche, Jiblea Nouă și Păușa – pe malul stâng al Oltului.
15
Harta 1.2- Orașul Călimănești și localitățile componente
16
Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Judetean Vâlcea, orașul se află în zona județului
cu profil economic complex (industrie energetică, turism, exploatare și prelucrare a lemnului
etc.), cu grad ridicat de urbanizare și de echipare tehnică. In cadrul rețelei de localități,
Călimăneștiul este un centru orășenesc intercomunal. In raport cu localitățile înconjurătoare,
este dependent de orașele apropiate (Brezoi și Râmnicu Vâlcea) din punctul de vedere al
industriei, serviciilor, culturii, învățământului (PUG, 2011).
Resursele solului sunt reprezentate de pădurile de foioase de pe munții înconjurători, precum și

de cultivarea cu precădere a nucului, a castanului, prunului și mărului, precum și a viței de vie.
Resursele subsolului sunt apele minerale și geotermale ce fundamentează profilul economic și
turistic al localității.
Din totalul terenurilor, suprafața totală a terenurilor, pentru anul 2012, era de 10.453 ha. Dintre
acestea, doar 2040 – doar 11% - erau suprafețe agricole după folosință.
Figura 1.1 –
Distribuția
terenurilor după
modul de folosință
pentru anul 2012.
Sursa:
INSSE – Fișa
localității perioada
2007- 2012
Din totalul terenurilor agricole, distribuția acestora după modul de folosință este următoare:
Figura 1.2 –
Distribuția
terenurilor agricole
după modul de
folosință pentru anul
2012.
Sursa:
INSSE – Fișa
localității perioada
2007- 2012
17
Se poate observa că, din acestea doar 26% sunt suprafețe arabile, majoritatea terenurilor – în
proporție de 45% - sunt ocupate de pășuni.
Istoric. Căciulata, împreună cu Călimăneştiul sunt atestate documentar în 1388. Mai târziu,
călugării Mânăstirii Cozia au construit aici o bolniţă pentru tratament utilizată, între alţii, de
Mircea cel Bătrân şi Matei Basarab, domnitori ai Ţării Româneşti.
Izvoarele minerale, cunoscute din timpul dacilor şi romanilor, sunt valorificate terapeutic
începând cu anul 1830. In 1855 dr. Carol Davila propune înfiintarea unui stabiliment balnear
pentru ostasi, dar abia în 1868-1869, dr. Bernard face prima analiza chimică a acestui izvor și la
expoziția de la Viena din 1873, apele minerale de la Căciulata și Călimănești sunt apreciate și
medaliate, iar în 1893 primesc “Diploma Grand – Prix” şi medalia de aur.
Între 1882 - 1884 s-a construit Stabilimentul Balnear de la Călimăneşti, cu servicii complete de
cazare, masă şi tratament, iar după 1884 s-au efectuat noi captări de izvoare. Se începe şi
construirea celui de-al doilea stabiliment balnear la Căciulata, iar la sfârsitul secolului al XIX-lea,
începe îmbutelierea apelor de Căciulata. Odată cu introducerea luminii electrice, Călimăneştiul
trece oficial în rândul staţiunilor balneo-climaterice din ţară. Primele pavilioane pentru cură de
apă minerală datează din anul 1910. În 1927, Călimăneşti-Căciulata devine oraş.
Potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1122/2002, Direcţia Generală de Autorizare a

Autorităţii Naţionale pentru Turism din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi
Turismului, atestă Călimăneşti – Căciulata ca staţiune turistică balneară, ce dispune de resurse
de substanţe minerale, ştiinţific dovedite şi tradiţional recunoscute ca eficiente terapeutic, de
instalaţii specifice pentru cură şi care au o organizare ce permite acordarea asistenţei medicale
balneare în condiţii corespunzătoare.
1.2. Accesibilitate și poziționarea în regiune
Amplasat la aproximativ 18 km de municipiul Râmnicu Vâlcea, orașul Calimănești are o bună

accesibilitate rutieră, fiind străbătut pe toată lungimea, pe directia nord-sud de drumul național
DN 7 (E 81) București – Pitești - Rm. Vâlcea - Sibiu. Pe calea ferată, accesul se face pe linia 201
(între Rm. Vâlcea și Brezoi), pe malul stâng al Oltului, gara CFR fiind în Jiblea Veche. In ceea ce
privește accesul aerian, orașul se află la 94 km de Aeroportul Sibiu și la aproximativ 200 km de
Aeroportul Otopeni.
1.3. Profilul socio-economic
Profilul socio-economic al orașului este conferit de turismul balnear, practicat încă din sec. XIX.
Factorii naturali terapeutici ce se regăsesc în staţiunea Călimăneşti – Căciulata sunt:
 Bioclimatul sedativ, conferit de aerul curat şi sănătos, bogat în ozon.
 Apele minerale sulfuroase, clorurate, bromurate, sodice, calcice, magneziene,
iodurate, bicarbonatate, în principal hipotone, dar şi hipertone, având compoziţii
chimice şi temperaturi variabile (mineralizare între 0,5 şi 11,5 gr/l; atermale,
mezotermale 41 grade Celsius şi hipertermale 49,5 grade Celsius). În staţiune
există 12 izvoare atermale şi 3 izvoare termale.
Apele minerale din staţiune sunt indicate în tratamentul diferitelor afecţiuni, precum:
18
 Afecţiuni ale tubului digestiv: gastrite cronice cu hiper şi hipoaciditate; boală
ulceroasa (ulcer gastric şi duodenal fără complicaţii); sechele stomac operat;
entero-colopatii cronice nespecifice;
 Afecţiuni ale veziculei şi căilor biliare: dischinezii biliare, colecistite cronice
nelitiazice sau cu calculi urici; sechele postcolecistectomie; hepatite cronice
postvirotice sau mixte stabilizate;
 Afecţiuni dismetabolice: hiperuricemii, dislipidemii, diabet zaharat compensat;
 Afecţiuni ale rinichilor şi căilor urinare: litiază şi miceolitiază urinară cu sau fără
infecţii, pielonefrite cronice ascendente; pieolocistite;
 Afecţiuni ale aparatului locomotor: reumatismale inflamatorii stabilizate,
reumatismale degenerative (artroze, spondiloze); afecţiuni degenerative
articulare ale omului vârstnic; afecţiuni neurologice periferice (nevralgii, nevrite,
ascitalgii); sechele posttraumatice;
 Afecţiuni cronice netuberculoase (ca boli asociate, anexite, metroanexite cronice,
sterilitate secundară);
 Afecţiuni ale căilor respiratorii superioare: rinofaringite, sinuzite cronice, afecţiuni
bronhopulmonare cronice netuberculoase (broşite cronice, astm bronşic).
1.4. Structura demografică și migrația
Scăderea continuă a populației începând cu anul 1992 manifestată la nivel național, s-a
manifestat și la nivel județean, Vâlcea înscriindu-se în tendințe. Astfel că, dacă, la nivel național
populația a scăzut în anul 2011 față de anul 1992 cu 11.80%, populația județului Vâlcea a scăzut
cu 15.20% în anul 2011 față de anul 1992. Rata medie anuală de scădere a fost de 3333 de
locuitori la nivelul județului.
Tabel 1.1 – Populația județului Vâlcea la recensămintele din 1948, 1956, 1966, 1992, 2002, 2011
POPULATIA LA RECENSAMINTELE D I N:
25 21 20
15 martie 5 ianuarie 7 ianuarie 18 martie
ianuarie februarie octombrie
1966 1977 1992 2002
1948 1956 2011
ROMANIA 15872624 17489450 19103163 21559910 22810035 21680974 20121641
judetul
341590 362356 368779 414241 438388 413247 371714
VALCEA
Figura 1.3 –
Evoluția populației României
și județului Vâlcea din
datele înregistrate de
recensănântele din perioada
1948 – 2011.
Sursa:
INSSE – Recensamantul
populației – rezultate finale
octombrie 2011
19
Orașul Călimănești se înscrie și el în aceste tendințe de scădere a populației manifestate atât la
nivel național, cât și la nivel județean. Astfel că, pentru perioada analizată, în anul 2012, se
poate observa o scădere a populației cu 123 de locuitori în cifre absolute, reprezentând
aproximativ 1.50% din populație mai puțin față de anul 2007. Această cifră este cu mult sub
media națională și sub media pe țară.
Tabel 1.2 – Populația stabilă a orașului Călimănești în perioada 2007-2012

2007 2008 2009 2010 2011 2012
Populatia stabilă - total, la 1 ianuarie 8813↘ 8823↘ 8786↘ 8794↗ 8738↘ 8690↘
Figura 1.4 –
Evoluția populației în orașul
Călimănești pentru perioada
2007-2012.
Sursa:
INSSE – Fișa localității pentru
perioada 2007-2012
In ceea ce privește distribuția pe sexe a locuitorilor orașului, se poate vorbi de un echilibru, cu o

ușoară predominanță a populației de sex feminin – valoare ce se învârte în jurul procentului de
51%.
Tabel 1.3 - Populația stabilă, pe sexe, a orașului Călimănești în perioada 2007-2012

2007 2008 2009 2010 2011 2012
Populatia stabila - femei, la 1 ianuarie 4520 4523 4525 4533 4503 4475
Populația stabilă – bărbați la 1 ianuarie 4293 4300 4261 4261 4235 4215
Figura 1.5 –
Distribuția populației pe sexe
în orașul Călimănești pentru
perioada 2007-2012.
Sursa:
perioada 2007-2012
20
Pentru anul 2011, conform rezultatelor finale ale recensământului, structura populaţiei pe sexe
şi grupe de vârstă era următoarea:
Tabel 1.4 - Populația pe grupe de vârstă și pe sexe, a orașului Călimănești în perioada 2007-2012
Grupa de vârstă
sub 5 6-14 15-24 25-34 35-44 45-54 55-64 65-74 peste 74
Ambele sexe 356 794 841 937 1239 1043 1135 743 534
procentaj 4,67% 10,42% 11,03% 12,29% 16,26% 13,68% 14,89% 9,75% 7,01%
Masculin 187 418 436 465 603 529 533 333 199
Feminin 169 376 405 472 636 514 602 410 335
Figura 1.6 –
Distribuția populației pe sexe
și grupe de vârstă pentru anul
2011.
Sursa:
INSSE – Recensământul
populației – rezultate finale
octombrie 2011
In ceea privește distribuția populației pe grupe de vârstă, că populația activă, cu vârste cuprinse
între 15 și 65 de ani reprezintă 53.26% din totalul populației la nivelul anului 2011. Din totalul
acestei populații, 49.40% îi reprezintă populația de sex masculin.
In structura populației tinere, din totalul de 1150 locuitori cu vârstă sub 15 ani, 52.60% dintre
aceștia sunt de sex masculin. La polul opus, în structura populației cu vârsta de peste 65 de ani,
populația de sex masculin reprezintă 41.70% din totalul populației din acea categorie.
Tabel 1.5 – Stabiliri și plecări ale populației orașului Călimănești în perioada 2007-2012
2007 2008 2009 2010 2011 2012
Stabiliri cu domiciliul (inclusiv migratia externa) 201↘ 179↘ 165↘ 150↘ - -
Plecari cu domiciliul (inclusiv migratia externa) 166↗ 187↘ 152↗ 196↗ - -
Stabiliri de resedinta in localitate la 1 ianuarie 54↘ 36↗ 52↘ 43↘ 41↘ 30↘
(pana in 2000 la 1 iulie)
Plecari cu resedinta din localitate la 1 ianuarie 105↗ 113↘ 111↘ 110↘ 104↘ 102↘
(pana in 2000 la 1 iulie)
21
Figura 1.7 –
Migrația populației – plecări și
stabiliri de reședință – pentru
perioada 2007-2012
Sursa:
perioada 2007-2012
Una din cauzele scăderii scăderii populației o reprezintă migrația populației, mai ales, că și din
punctul acesta de vedere, orașul Călimănești se înscrie în tendințele naționale – numărul
plecărilor din resedință fiind mai mare ca cel al stabilirilor.
La nivelul populației, în ceea ce privește structura etnică, se observă că majoritari sunt românii
cu aproape 90%, următoarea cea importantă etnie fiind cea a romilor – cu aproape 6%.
Figura 1.8 –
Distribuția populației după
etnie pentru anul 2011
Sursa:
http://www.valcea.insse.ro
/main.php?lang=fr&pageid
=56
Tabel 1.6 – Structura populaţiei după etnie8:

Români Maghiari Romi Germani Altă etnie Informaţie nedisponibilă
6 830 8 430 3 5 346
89,61 % 0,10 % 5,64 % 0,04 % 0,07 % 4,54 %
Tabel 1.7 – Structura populaţiei după religie9:

Romano- Penti- Greco- Adventista de Altă religie Informaţie
Ortodoxă
catolică costala catolica ziua a saptea sau atei nedisponibilă
7 198 5 26 9 30 900 345
8
sursa: http://www.valcea.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=56
9
sursa: http://www.valcea.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=56
22
Structura populației după religie reflectă distribuția populației pe etnii. Astfel că majoritari fiind
practicanții religiei ortodoxe.
Figura 1.9 –
Distribuția populației
după etnie pentru anul
2011
Sursa:
http://www.valcea.inss
e.ro/main.php?lang=fr&
pageid=56
Concluzii. Localitate cu o bogată istorice, atestată încă din secolul al XIV-lea, folosită ca bază de
tratament încă de la începutul secolului al XIX-lea.
Accesibilitatea sporită a orașului în cadrul județului Vâlcea (localitatea fiind străbătută de DN 7 /

E 81), în relație cu Râmnicu Vâlcea – capitala de județ, și cu celelalte stațiuni balneo-climaterice
din zonă (Băile Olănești, Ocnele Mari, Băile Govora), cât și amplasamentul favorabil în cadrul
natural și geografic, fac ca orașul să beneficieze de cele mai bune condiții pentru desfăsurarea
unui tip intensiv de turism balneo-climateric. Resursele naturale sunt destul de variate și
cuprind: păduri de foioase, livezi (de nuci, castani, pruni și meri sau vița de vie); izvoare de ape
minerale și geotermale – principala resursă pe care se bazează turismul în localitate. Terenurile
agricole reprezintă doar 11% din totalul suprafețelor.
Structura demografică a localității Călimănești nu a suferit schimbări majore în perioada 2007-

2012, aceasta înscriindu-se în tendința națională și județeană de scădere a populației, însă
încadrându-se sub media națională; principala cauză a scăderii populației fiind migrația
populației. Densitatea locuitorilor este de 32 loc/ha, densitate sub media națională (84.7 loc
/ha). Distribuția pe sexe a locuitorilor este egal distribuită pe cele două sexe. Pe grupe de vârstă,
populația activă reprezintă 53% din totalul populației, iar populația de peste 65 de ani reprezintă
aproape 17%. Cea mai importantă minoritate – etnia romă, cu aproape 6% din populația totală.
Tendințe. Posibilitatea creării unui nucleu turistic format din Călimănești-Căciulata, Băile
Olănești și Băile Govora (3 din cele 9 staţiuni balneare din ţară), care să concureze la nivel
național și internațional cu alte stațiuni balneo-climaterice.
Procesul continuu de scădere a populației, accentuat de migrație, va face, ca pe termen lung, în

localitate să rămână o populație îmbătrânită, proporția dintre populația tânără (până în 15 ani)
și populația îmbătrânită (peste 65 de ani) fiind în favoarea celei de a doua grupe de vârstă.
23
Capitolul 2. Economia urbană
2.1. Strutcura economică locală
2.1.1. Evoluția situației economice a societăților comerciale
Conform datelor furnizate de Borg Design – de pe cd-ul Liste Firme, rezultă că la începutul anului
2011, în orașul Călimănești au fost înregistrate 200 de societăți comerciale, ceea ce reprezenta
un procent de aproximativ 5% din totalul firmelor înregistrate la nivelul județului. Dintre
acestea, un număr foarte mare își desfășoară activitatea în domeniul serviciilor, respectiv 78.5%
(157 de societăți comerciale înregistrate de ListaFirme.ro).
Numărul mediu total al salariaților pentru anul 2010 a fost de 3163 (conform datelor INSSE),
dintre care un număr de 2932 de persoane erau încadrate în sectorul serviciilor (ceea ce
reprezintă un procent de 92%). Sectoarele industriei, construcțiilor și agricultură au oferit în anul
2010 un total de 231 din numărul total de locuri de muncă – în procent de 8%.
În anul 2010 ramura cea mai bine reprezentantă din punct de vedere al numărului de societăți
comerciale înregistrate este cea a serviciilor. Următoarele sectoare sunt cele ale construcțiilor,
industriei și agriculturii. Cele mai multe firme înregistrate au fost în domeniul comerțului cu
ridicata și amănuntul (71 de firme) și în domeniul hotelier și al serviciilor conexe (37 de firme).
Figura 2.1-
Structura firmelor
după principalele
domenii de
activitate pentru
anul 2011
Sursa: CD
ListaFirme Borg
Design, 2011
Tabel 2.1 - Structura firmelor pe domenii de activitate în anul 2010

Sectiunea A - Agricultura, silvicultura și pescuit 7
Sectiunea B - Industria extractiva 1
Sectiunea C - Industria prelucratoare 13
Sectiunea E- Distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de
19
decontaminare
Sectiunea F -Constructii 18
Sectiunea G - Comert cu ridicata și cu amanuntul; repararea autovehiculelor și
71
motocicletelor
24
Sectiunea H - Transport și depozitare 18
Sectiunea I - Hoteluri și restaurante 37
Sectiunea J - Informatii și comunicatii 3
Sectiune K - Intermedieri financiare și asigurari 4
Sectiunea L - Tranzactii imobiliare 5
Sectiunea M - Activitati profesionale, stiintifice și tehnice 7
Sectiunea N - Activitati de servicii administrative și activitati de servicii suport 7
Sectiunea S - Alte activitati de servicii 5
Sursa: CD ListaFirme Borg Design, 2011
2.1.2. Cifra de afaceri și ponderea sectoarelor economiei la realizarea cifrei de afaceri
Din analiza seriilor anuale ale valorilor cifrei de afaceri se observă o creștere constantă în
perioada 2006-2010 a firmelor ce au înregistrat o cifră de afaceri cuprinsă între valorile de
10.000 și 1.000.000.000. In această perioadă, numărul firmelor cu o cifră de afaceri cuprinsă
între valorile mai sus menționate a crescut de la 94 în anul 2006, la 117 de firme pentru anul
2010 – ceea ce reprezintă un procent de 25%.
Tabel 2.2. Cifra de afaceri în perioada 2006-2010–numar firme / cifra de afaceri (mii lei)
2006 2007 2008 2009 2010
0 - 10.000 4 7 9 10 9
10.001 - 100.000 47 49 39 52 59
100.001 - 1.000.000 47 53 63 59 58
1.000.001 - 10.000.000 9 15 18 21 20
> 10.000.000 3 3 3 2 3
Figura 2.2 -
Evoluția cifrei
de afaceri
2006-2010-
numar firme /
cifra de afaceri
(mii lei)
Sursa: CD
ListaFirme Borg
Design, 2011
25
2.1.3. Rezultatul net în perioada 2005-2009
În perioada 2006-2010 societățile comerciale care au inregistrat profit au reprezentat în medie

aproximativ 40% din numărul total al societăților înregistrate. Dacă în perioada 2006-2010,
numărul firmelor ce au înregistrat profit a crescut, cu evidențierea anului 2009 când o societate
comercială a înregistrat profit mai mare de 1.000.000.000 lei, în anul 2010 toate sectoarele, au
cunoscut un declin considerabil, numărul firmelor cu profit net ajugând la 34% din totalul celor
înregistrate.
Tabel 2.3 - Evoluția profitului net / numar firme pentru perioada 2006-2010
2006 2007 2008 2009 2010
0 - 1.000 7 10 9 21 9
1.001 - 10.000 26 37 29 24 24
10.001 - 100.000 30 28 37 29 24
100.001 - 1.000.000 9 13 10 10 11
> 1.000.000 0 0 0 1 0
Figura 2.3 –
Evoluția
profitului net /
numar firme
pentru perioada
2006-2010
Sursa: CD
ListaFirme Borg
Design, 2011
Anul cel mai profitabil pentru mediul de afaceri din Călimănești a fost anul 2007, procentual 50%
din totalul firmelor înregistrate au raportat profit.
Pentru anul 2010, situatia corelată a numărul firmelor cu profit și cifră de afaceri arată astfel:
Tabel 2.4 - Evoluția numărului de firme raportat la profit net / cifră de afaceri pentru 2010
profit net cifra de afaceri nr firme
0 - 1.000 0 - 10.000 1
0 - 1.000 10.001 - 100.000 2
0 - 1.000 100.001 - 1.000.000 6
0 - 1.000 1.000.001 - 10.000.000 1
1.001 - 10.000 0 - 10.000 1
1.001 - 10.000 10.001 - 100.000 13
26
1.001 - 10.000 100.001 - 1.000.000 9
1.001 - 10.000 1.000.001 - 10.000.000 5
10.001 - 100.000 10.001 - 100.000 3
10.001 - 100.000 100.001 - 1.000.000 17
10.001 - 100.000 1.000.001 - 10.000.000 8
100.001 - 1.000.000 100.001 - 1.000.000 4
100.001 - 1.000.000 1.000.001 - 10.000.000 5
100.001 - 1.000.000 > 10.000.000 2
Total: 77
Din analiza celor doi indicatori combinați, ai profitului net obținut și a cifrei de afaceri
înregistrate, pentru anul 2010 se detașează firmele cu o cifră de afaceri cuprinsă între 100.001
și 1.000.000, înregistrând profit cuprins între 10.001 și 100.000 – 22% din totalul firmelor ce au
înregistrat profit. Fimele cu profit și cifră de afaceri peste 100.000 și respectiv 10.000.000 de lei
– reprezintă doar 9% din total.
Tabel 2.5 - Evoluția mediului de afaceri pe coduri CAEN – număr firme / număr mediu de
salariați / cifră de afaceri pentru 2010
nr cifra de
nr
Domenii de activitate (CAEN) salariati afaceri pe
firme domenii
mediu
0149 Cresterea altor animale 1 1 59 027
Silvicultura și alte activitati
Sectiunea A - Agricultura, 0210 3 14 628 075
forestiere
silvicultura și pescuit
0220 Exploatarea forestiera 2 5 879 012
0322 Acvacultura in ape dulci 1 3 140 071
Sectiunea B - Industria Extractia pietrisului și nisipului;
0812 1 1 143 100
extractiva extractia argilei și caolinului
Fabricarea preparatelor
1086 alimentare omogenizate și 1 3 516 007
alimentelor dietetice
Fabricarea hartiei și cartonului
20
1721 ondulat și a ambalajelor din 3 116
702572
hartie și carton
Fabricarea altor articole din
1729 2 4 1 055 679
hartie și carton n.c.a.
Sectiunea C - Industria 1811 Tiparirea ziarelor 1 4 35 686
prelucratoare Fabricarea articolelor din
2223 material plastic pentru 1 2 73 372
constructii
Fabricarea articolelor ceramice
2341 pentru uz gospodaresc și 1 1 23 350
ornamental
Fabricarea de constructii
2511 metalice și parti componente 3 29 1 466 206
ale structurilor metalice
27
Fabricarea de usi și ferestre din
2512 1 2 113 252
metal
Sectiunea E- Distributia
apei; salubritate,
Colectarea deseurilor
gestionarea deseurilor, 3811 1 3 867 876
nepericuloase
activitati de
decontaminare
Lucrari de constructii a cladirilor
4120 9 118 5 507 161
rezidentiale și nerezidentiale
Lucrari de constructii a altor
4299 2 2 128 760
proiecte ingineresti n.c.a.
Lucrari de foraj și sondaj pentru
4313 1 4 626 606
constructii
Sectiunea F -Constructii
Lucrari de instalatii sanitare, de
4322 3 7 176 218
incalzire și de aer conditionat
Alte lucrari de instalatii pentru
4329 1 1 168 862
constructii
Alte lucrari speciale de 11 810
4399 2 60
constructii n.c.a. 021
Intretinerea și repararea
4520 3 5 78 971
autovehiculelor
Intermedieri in comertul cu
4619 5 1 4 603 629
produse diverse
Comert cu ridicata al cerealelor,
4621 semintelor, furajelor și 1 1 43 238
tutunului neprelucrat
Comert cu ridicata nespecializat
4639 de produse alimentare, bauturi 2 24 5 650 011
și tutun
Comert cu ridicata al
materialului lemnos și a
4673 4 10 1 900 332
materialelor de constructie și
echipamentelor sanitare
Sectiunea G - Comert cu
ridicata și cu amanuntul; 4690 Comert cu ridicata nespecializat 2 1 1 547 804
repararea autovehiculelor Comert cu amanuntul in

și motocicletelor magazine nespecializate, cu
4711 vanzare predominanta de 44 6 267 972
21
produse alimentare, bauturi și
tutun
Comert cu amanuntul in
magazine nespecializate, cu
4719 16 702 348
vanzare predominanta de 13
produse nealimentare
Comert cu amanuntul al
4725 bauturilor in magazine 2 6 457 833
specializate
carburantilor pentru
4730 1 30 781 724
autovehicule in magazine
specializate
28
articolelor de fierarie, al
4752 articolelor din sticla și a celor 3 9 2 610 241
pentru vopsit, in magazine
specializate
mobilei, al articolelor de
4759 iluminat și al articole de uz 1 1 124 115
casnic n.c.a., in magazine
specializate
Comert cu amanuntul al ziarelor
4762 și articolelor de papetarie, in 1 1 5 122
magazine specializate
4773 produselor farmaceutice, in 1 7 1 747 052
magazine specializate
Comert cu amanuntul al altor
4778 bunuri noi, in magazine 2 7 676 033
specializate
4779 bunurilor de ocazie vandute 2 3 59 415
prin magazine
Comert cu amanuntul prin
4789 standuri, chioscuri și piete al 3 8 195 331
altor produse.
Comert cu amanuntul efectuat
in afara magazinelor,
4799 4 5 373 663
standurilor, chioscurilor și
pietelor
4941 Transporturi rutiere de marfuri 9 34 4 953 328
Sectiunea H - Transport și
depozitare 5121 Transporturi aeriene de marfa 9 1 1 519 499
Hoteluri și alte facilitati de 34 431

5510 7 310
cazare similare 810
Sectiunea I - Hoteluri și 5590 Alte servicii de cazare 8 12 654 346

restaurante 5610 Restaurante 99 3 748 357
11
Baruri și alte activitati de servire
5630 7 209 744
a bauturilor 11
5813 Activitati de editare a ziarelor 1 19 1 178 548
Activitati de realizare a soft-ului
Sectiunea J - Informatii și 6201 la comanda (software orientat 1 1 12 490
comunicatii client)
Alte activitati de servicii privind
6209 1 1 191 081
tehnologia informatiei
Sectiune K - Intermedieri
6492 Alte activitati de creditare 4 16 823 994
financiare și asigurari
29
Inchirierea și subinchirierea
6820 bunurilor imobiliare proprii sau 4 3 247 778
Sectiunea L - Tranzactii
inchiriate
imobiliare
6831 Agentii imobiliare 1 1 42
Activitati de consultanta pentru

Sectiunea M - Activitati 7022 4 2 300 146
afaceri și management
profesionale, stiintifice și
tehnice 7500 Activitati veterinare 3 4 155 706
Servicii de furnizare și
7830 2 256 3 408 868
Sectiunea N - Activitati de management a fortei de munca
servicii administrative și 7911 Activitati ale agentiilor turistice 2 8 411 406
activitati de servicii suport Activitati de intretinere
8130 3 39 248 812
peisagistica
Repararea articolelor de uz
9529 2 3 248 586
Sectiunea S - Alte personal și gospodaresc n.c.a.
activitati de servicii Coafura și alte activitati de
9602 3 2 42 315
infrumusetare
Din analiza domeniilor de activitate în care activează firmele din Călimănești, cele mai active
domenii, după cifra de afaceri sunt: domeniul hotelier și al facilităților de cazare – ce pentru anul
2010 deține 27% din totalul firmelor înregistrate, urmat de domeniul privind fabricarea hârtiei
și cartonului ondulat și a ambalajelor din hârtie și carton – ce pentru anul 2010 deține 16% din
total, urmate (cu o pondere mult mai mică) de comerțul cu amănuntul, de domeniul alimentației
publice și de lucrări de construcții – reprezentând doar 14%.
Astfel, reflectând situația prezentată mai sus, firma cu cea mai mare cifră de afaceri este
Călimănești Căciulata SA – din domeniul hotelier și al facilităților de cazare – care pentru anul
2010 a înregistrat o cifră de afaceri ce a reprezentat 22% din totalul pe anul respectiv.
Următoarele două clasate, din domeniul industriei prelucrătoare (fabricarea hârtiei) și din
domeniul construcțiilor – însumează 25% din totalul pe anul respectiv. După cum se poate
observa din tabelul de mai jos, următoarele clasate au o cifră de afaceri înregistrată sub 5
milioane de lei - și însumează aproape 30% din totalul cifrei de afaceri înregistrate la nivelul
anului 2010. Se poate observa o concentrare a forțelor pentru primele 3 clasate – 47%, urmate
de 30% pâna la restul de 15 firme luate în considerare, ceea ce duce la concluzia ca pentru restul
de 185 de firme cifra de afaceri însumează restul de 25%.
Tabel 2.6 - Primele 15 firme – clasament după cifra de afaceri realizată în 2010.
cifra de afaceri caen 2010
1 Călimănești Caciulata SA 5510 28.489.470
2 Vilcart SRL 1721 19.841.057
3 Progaz SRL 4399 11.810.021
4 Boicea SRL 4639 5.093.689
5 Vilcart Trading SRL 4619 4.603.629
6 Arbo SRL 4711 3.769.036
7 Vlad Construct SRL 4120 3.392.369
8 Ardava SRL 5510 2.916.230
30
9 Rusu Transport SRL 4941 2.459.500
10 Popasul Casa Romaneasca SRL 5510 2.301.735
11 Servicii Cozia SRL 7830 2.127.847
12 Busvas SRL 4752 1.588.775
13 Drumalex SRL 4690 1.546.804
14 Aviatia Utilitara 2002 SRL 5121 1.519.499
15 Santier CM SRL 4120 1.463.174
In topul firmelor cu profit – regăsim prima clasată și în topul firmelor după cifra de afaceri –
Călimănești Căciulata SA. In schimb, pentru următoarele locuri, regăsim alte firme decât cele
prezentate în tabelul precedent, din domenii precum cel al intermedierilor financiare și al
asigurărilor, sau al colectării deșeurilor nepericuloase – ceea ce poate demonstra că unele din
firmele cu cele mai mari profituri nete, nu au o cifră de afaceri mare (încadrându-se în cei 25%
de firme cu cifră de afaceri sub 1 milion de lei anual).
Tabel 2.7 - Primele 15 firme – clasament după profitul net realizat în 2010.
profit net caen 2010
1 Călimănești Caciulata SA 5510 536.181
2 IFN Moise SRL 6492 507.814
3 Lim Inter SRL 3811 459.498
4 Aviatia Utilitara 2002 SRL 5121 303.295
5 Drumalex SRL 4690 193.636
6 Popasul Casa Romaneasca SRL 5510 176.248
7 Progaz SRL 4399 156.541
8 Elixir SRL 4773 137.600
9 Cozimar SRL 6820 112.398
10 Galamar Construct SRL 4329 103.076
11 Scorilo SRL 5610 100.791
12 Vilcart Trading SRL 4619 99.448
13 Riovil SRL 4730 86.643
14 Vlad Construct SRL 4120 85.337
15 Farmaserv SRL 4711 73.853
2.1.4 Investiții – domeniul imobiliar
Din analiza datelor oferite de INSSE, prin fișele localității, se poate constata, că pentru perioada
analizată 2007-2012, numărul locuințelor a crescut cu aproape 1% în anul 2012 față de anul
2007 – toate noile construcții find realizate în regim privat.
Tabel 2.8 – Fondul de locuințe în orașul Călimănești în perioada 2007-2012

2007 2008 2009 2010 2011 2012
Locuinte existente - total -
3199 3204 3205 3213 3214 3217
numar
Locuinte in proprietate 43 43 43 43 43 43
31
majoritara de stat - numar
Locuinte in proprietate
3156 3161 3162 3170 3171 3174
majoritar privata - numar
Suprafata locuibila - total mp 123965 124464 125068 125606 125905 126425
Suprafata locuibila - proprietate
1348 1348 1348 1348 1348 1348
majoritara de stat - mp
Suprafata locuibila - proprietate
122617 123116 123720 124258 124557 125077
majoritar privata - mp
Suprfața locuibilă a crescut și ea – cu aproape 2% în anul 2012 față de anul 2007, ajungând la
14.40 mp/loc – indicator sub media județeană înregistrată în anul 2011 de 16.36 mp/loc.
Tabel 2.9 – Autorizații emise în orașul Călimănești în perioada 2007-2012

2007 2008 2009 2010 2011 2012
Autorizatii de construire eliberate
pentru cladiri rezidentiale (exclusiv 28 31 37 18 18 28
pentru colectivitati) - numar
pentru cladiri rezidentiale pentru 1 - - - - -
colectivitati - numar
pentru alte cladiri (hotel, cladiri similare, - 4 - - - -
cladiri pentru comert) - numar
- - 4 1 9 6
pentru alte cladiri - numar
pentru cladiri rezidentiale (exclusiv 4230 4807 5771 3039 2402 4445
pentru colectivitati) - mp
pentru cladiri rezidentiale pentru 740 - - - - -
colectivitati - mp
pentru alte cladiri (hotel, cladiri similare, - 2139 - - - -
cladiri pentru comert) - mp
- - 1533 984 1578 90
pentru alte cladiri - mp
Același lucru nu se poate constata și din analiza numărului autorizațiilor emise, unde s-a
înregistrat un vârf al investițiilor (în clădiri rezidențiale – dar nu pentru colectivități) în anul
2009. Insă de atunci a început declinul, în anul 2011 înregistrându-se cu 45% mai puține
autorizații emise față de anul 2009. Pentru alte categorii de investiții imobilare – în afara celor
rezidențiale – se poate observa din tabelul anterior un maxim înregistrat în anul 2008 pentru
clădiri noi cu funcțiuni hoteliere, comerciale etc. și mai ales o scădere accentuată de atunci și
până în anul 2012.
32
Figura 2.4 –
Evoluția numărului de
autorizații de
construcție emise în
total în orașul
Călimănești pentru
perioada 2007-2012
Sursa:
INSSE – Fișa localității
pentru perioada 2007-
2012
2.2. Turismul și infrastructura turistică
Turismul este unul din cele mai importante domenii, din cadrul sectoarelor economice, ce
generează o cifră de afaceri și locuri de muncă cu ponderi importante la nivelul orașului
Călimănești. Astfel că, pentru perioada 2007-2012, se poate observa o creștere a numărului de
unități turistice de cazare, cu aproape 12% în anul 2012, față de anul 2007.
Figura 2.5 –
Evoluția numărului
unităților de cazare în
orașul Călimănești
2012
Sursa:
2012
Evoluția numărului de unități de cazări pentru perioada 2007-012 a fost influențată de apariția
(a hostelurilor) sau dispariția (a cabanelor și pensiunilor agro-turistice) unor tipuri de unități de
cazare înregistrate.
Tabel 2.10 – Număr unități de cazare în orașul Călimănești în perioada 2007-2012

TURISM 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Unitati de cazare - (total) numar 38↘ 37↗ 40↔ 40↘ 39↗ 43↗
Hoteluri - numar 8 8 8 8 8 8
Moteluri - numar 3 3 3 2 4 4
Vile turistice - numar 10 10 12 12 9 10
33
Hosteluri - numar - - - - 1 1
Cabane - numar 1 1 1 1 - -
Campinguri - numar 1 1 1 1 1 1
Bungalouri - numar - - - 1 2 2
Popasuri turistice - numar 1 1 1 1 1 1
Tabere de elevi și prescolari - numar 1 1 1 1 1 1
Pensiuni turistice urbane - numar 12 11 13 13 12 15
Pensiuni agroturistice - numar 1 1 - - - -
Distribuția unităților de cazare, pentru anul 2012, este următoarea:

Figura 2.6 –
Distribuția tipurilor
unităților de cazare în
orașul Călimănești în
anul 2012
Sursa:
2012
Din datele înregistrate se poate observa preponderența pensiunilor turistice urbane (35%), apoi
a vilelor turistice (23%) și a hotelurilor (19%), această ultimă categorie având și cel mai mare
număr de locuri de cazare.
Locurile în unitățile de cazare, ca urmare a creșterii numărului unităților de cazare, au suferit o

ușoară creștere în perioada 2007-2012. Astfel că, față de anul 2007, în 2012 erau cu 85 de locuri
de cazare mai multe, ceea ce reprezintă o creștere de 3%.
Figura 2.7 –
Evoluția locurilor de
cazare în unitățile de
cazare în orașul
Călimănești în
perioada 2007-2012
Sursa:
INSSE – Fișa
localității pentru
perioada 2007-2012
34
Se poate observa din cadrul graficului de mai sus, un minim înregistrat în anul 2010, când
numărul locurilor de cazare în unitățile de cazare scade drastic față de anul 2007, ca mai apoi să
înceapă să crească până în anul 2012.
Tabel 2.11 – Locuri în unitățile de cazare din orașul Călimănești în perioada 2007-2012
TURISM 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Locuri in unitati de cazare - (total) numar- 3312↘ 3299↗ 3362↘ 3109↗ 3263↗ 3397↗
mp
Locuri in hoteluri - numar 2482 2445 2445 2200 2263 2313
Locuri in moteluri - numar 106 106 106 90 134 142
Locuri in vile turistice - numar 244 266 305 312 304 325
Locuri in hosteluri - numar - - - - 40 40
Locuri in cabane - numar 12 12 12 12 - -
Locuri in campinguri - numar 118 118 118 118 118 118
Locuri in bungalouri - numar - - - 14 30 30
Locuri in popasuri turistice - numar 14 14 24 10 34 24
Locuri in tabere de elevi și prescolari - 114 128 128 120 120 120
numar
Locuri in pensiuni turistice urbane - numar 212 200 224 233 220 285
Locuri in pensiuni agroturistice - numar 10 10 - - - -
Spre deosebire de proporția relevată anterior în ceea ce privește distribuția tipurilor de unități
de cazare, distribuția locurilor pe unități de cazare este majoritară pentru locurile în hoteluri cu
aproape 75% din totalul pentru anul 2012; următorul cel mai important tip de unitate de cazare
fiind vilele turistice cu 10% din locurile de cazare.
Figura 2.8 –
Distribuția locurilor
de cazare în unitățile
de cazare în orașul
Călimăneștipentru
anul 2012
Sursa:
INSSE – Fișa
perioada 2007-2012
35
Figura 2.9 –
Evoluția locuri – zile
în unitățile de cazare
în orașul Călimănești
în perioada 2007-
2012
Sursa:
INSSE – Fișa
perioada 2007-2012
Evoluția locurilor – zile în unitățile de cazare este una fluctuantă pentru perioada 2007-2012,
scăzând din 2007 până în 2010 – când a înregistrat și un minim pentru perioada analizată, ca mai
apoi să crească cu aproape 20% în anul 2012, față de anul 2010.
Tabel 2.12 – Locuri / zile în unitățile de cazare din orașul Călimănești în perioada 2007-2012
TURISM 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Total - locuri-zile 923590↘ 894393↘ 818188↘ 792526↗ 923201↗ 953468↗
Hoteluri - locuri-zile 756720 714725 623355 634932 735668 731566
Moteluri - locuri-zile 33472 32736 26660 29752 40504 49544
Vile turistice - locuri-zile 68368 78296 98149 64277 69337 68487
Cabane turistice - locuri-zile 1836 2196 1836 1476 - -
Campinguri - locuri-zile 16284 13806 13798 12626 10856 10856
Bungalouri - locuri-zile - - - 434 2760 3476
Popasuri turistice - locurizile 2560 4342 3928 3604 4518 1354
Tabere de elevi și prescolari 11344 14340 14670 14480 13990 15287
- locuri-zile
Pensiuni turistice urbane - 31736 31472 34162 30945 45568 72898
locuri-zile
Pensiuni agroturistice - 1270 2480 1630 - - -
locuri-zile
In ceea ce privește distribuția pe tipuri de unități de cazare pentru anul 2012, majoritar ocupate
au fost locurile din hoteluri - cu 77% (ca urmare a programelor naționale de tratament pentru
persoanele cu venituri scăzute), acesta fiind urmat de locurile în pensiuni turistice urbane, vile
turistice și moteluri – toate 3 însumând aproape 20%.
36
Figura 2.10 –
Distribuția locurilor -
zile în orașul
Călimănești pentru
anul 2012
Sursa:
INSSE – Fișa
perioada 2007-2012
Tabel 2.13 – Sosiri totale în unitățile de cazare din orașul Călimănești în perioada 2007-2012
TURISM 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Sosiri - total - numar 77731↗ 79746↘ 71661↘ 69177↗ 107472↘ 80101↗
Sosiri in hoteluri - numar 58214 59276 50640 53126 88934 62479
Sosiri in moteluri - numar 6394 6965 6816 4265 4297 4001
Sosiri in vile turistice - 6429 5905 7130 7025 8302 5766
numar
Sosiri in cabane turistice - 145 250 150 76 - -
numar
Sosiri in campinguri - numar 3226 3103 3455 2692 2463 2144
Sosiri in bungalouri - numar - - - 12 190 416
Sosiri in popasuri turistice - 211 428 263 150 302 83
numar
Sosiri in tabere de elevi și 1087 1302 1309 685 851 255
prescolari - numar
Sosiri in pensiuni turistice 1915 2224 1734 1146 2133 4957
urbane - numar
Sosiri in pensiuni 110 293 164 - - -
agroturistice - numar
Pentru perioada analizată, se observă la fel o fluctuație destul de importantă a sosirilor

înregistrate în orașul Călimănești – cu minimul atins în anul 2010 și maximul atins în 2011 – când
numărul sosirilor a crescut cu peste 55%.
37
Figura 2.11 –
Evoluția sosirilor în
unitățile de cazare în
perioada 2007-2012
Sursa:
2012
Pondere cea mai mare o dețin tot hotelurile – cu 78%, urmate de pensiuni urbane turistice,
moteluri și vile turistice – toate trei însumând 18%.
Evoluția sosirilor pe tipuri de unități de cazare în perioada 2007-2012 este reprezentată în

graficul de mai jos, unde se poate observa că ponderea sosirilor în unitățile, altele decât
hotelurile, a rămas oarecum aceeași de-a lungul perioadei analizate.
Figura 2.12 – Evoluția sosirilor pe tipuri de unități de cazare în perioada 2007-2012
Pentru anul 2012, situația distribuției sosirilor pe tipuri de unități de cazare a rămas aceași ca și
în anii anteriori, prin majoritatea turiștilor fiind cazați în hoteluri – peste 78% dintre aceștia, 18%
dintre aceștia fiind cazați în moteluri, pensiuni urbane și vile turistice.
38
Figura 2.13 –
Distribuția sosirilor pe
orașul Călimănești pentru
anul 2012.
Sursa:
2012
Numărul înnoptărilor per total, la nivelul orașului Călimănești, pentru perioada 2007-2012 arată
o scădere cu 6% a numărului înregistrat în anul 2012 față de anul 2007, cu relevarea minimului
consemant și de indicatorii anteriori în anul 2010. Totuși în ultimii 3 ani, se constată o creștere a
numărului de înnoptări cu 19% pentru anul 2012, față de anul anul 2010.
Figura 2.14 –
Evoluția înnoptărilor în
perioada 2007-2012
Sursa:
2012
Dintre categoriile de unități de cazare, cele mai afectate de această scădere au fost:
 taberele școlare cu o scădere de 74% pentru anul 2012, față de anul 2007;
 motelurile cu o scădere de 44% pentru anul 2012, față de anul 2007;
 vilele turistice cu o scădere de 35% pentru anul 2012, față de anul 2007;
 campinguri cu o scădere de 23% pentru anul 2012, față de anul 2007;
 hotelurile cu o scădere de 2% pentru anul 2012, față de anul 2007
Evoluția cea mai spectaculoasă a numărului de înnoptări, pentru această perioadă, au înregistrat
pensiunile turistice urbane care scad constant ca număr din 2007 până în 2010 cu peste 65%, ca
apoi să crească în 2 ani cu 252%.
39
Tabel 2.14 – Innoptările totale în unitățile de cazare din orașul Călimănești în perioada 2007-
2012
TURISM 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Innoptari - total - numar 485899↘ 483191↘ 428630↗ 383961↗ 450948↗ 458833↗
Innoptari in hoteluri -
numar 419829 416701 368547 333620 398077 413067
Innoptari in moteluri -
numar 11646 10734 9228 7063 7175 6441
Innoptari in vile turistice -
numar 31791 33913 30968 29928 30284 20682
Innoptari in cabane
turistice - numar 145 250 150 76 - -
Innoptari in campinguri -
numar 9384 9136 8740 7256 7139 7218
Innoptari in bungalouri -
numar - - - 24 592 1068
Innoptari in popasuri
turistice - numar 211 428 414 168 314 83
Innoptari in tabere de
elevi și prescolari - numar 5333 6213 5720 3297 3119 1347
Innoptari in pensiuni
turistice urbane - numar 7270 5238 4513 2529 4248 8927
Innoptari in pensiuni
agroturistice - numar 290 578 350 - - -
Distribuția înnoptărilor pe unităti de cazare relevă o preonderență în alegeri a hotelurilor – cu

90%. Acest fenomen relevă o concentrare a unui număr mare de turiști într-un număr mic de
unități de cazare.
Figura 2.15 –
Distribuția
înnoptărilor în
panul 2012
Sursa:
INSSE – Fișa
perioada 2007-2012
40
2.3. Forța de muncă
Evoluția numărului mediu de salariați pentru perioada 2007-2012 a cunoscut un minim în anul
2007, ca apoi până în anul 2009 – când înregistrează un maxim- să crească cu 15%, pentru ca
mai apoi în anul 2012 să scadă cu 2%.
Figura 2.16 –
mediu de salariați în
perioada 2007-2012.
Sursa:
INSSE – Fișa
perioada 2007-2012
Tabel 2.15 – Numărul mediu de salariați îmn orașul Călimănești pentru perioada 2007-2012
FORTA DE MUNCA 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Salariati - total - numar mediu 2836↗ 2972↗ 3266↘ 3163↘ 3158↘ 3220↗
Figura 2.17 – Anul 2012 - numărul mediu de salariați în:
41
Din totalul forței de muncă (număr mediu de salarați), se observă că 38.9% sunt localizați în
sectorul terțiar, al serviciilor – respectiv, comerț; 16.5% sunt localizați în sectorul hotelier și al
alimentației publice; 11.3% sunt în sectorul industriei. Alături de aceastea mai sunt următoarele
activități economice, ce rețin aproape 20% din efectivul mediu de salariați: construcțiile,
învățământ, asistență socială și sănătate.
Tabel 2.16 – Numărul mediu de salariați pe sectoarele de activitate în perioada 2007-2012

FORTA DE MUNCA 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Numar mediu salariati in agricultura 10 - - - - -
Numar mediu salariati in agricultura, - 20 20 20 20 21
silvicultura și pescuit
Numar mediu salariati in industrie - total 493 - - - - -
Numar mediu salariati in industrie - 429 386 369 369 365
Numar mediu salariati in industria 60 - - - - -
extractiva
Numar mediu salariati in industria 203 - - - - -
prelucratoare
Numar mediu salariati in industria - 215 176 170 170 170
prelucratoare
Nr mediu salariati in energie electrica și 230 - - - - -
termica,gaze și apa
Numar mediu salariati in productia și - 64 66 60 60 60
furnizarea de energie electrica și termica,
gaze, apa calda și aer conditionat
Numar mediu salariati in constructii 200 - - - - -
Numar mediu salariati in distributia apei, - 150 144 139 139 135
salubritate, gestionarea deseurilor,
activitati de decontaminare
Numar mediu salariati in comert 1460 - - - - -
Numar mediu salariati in constructii - 224 227 200 200 212
Numar mediu salariati in transport și 150 - - - - -
posta
Numar mediu salariati in comert cu - 1456 1320 1300 1300 1250
ridicata și cu amanuntul, repararea
autovehiculelor și motocicletelor
Numar mediu salariati in activitati 30 - - - - -
financiare, bancare și de asigurari
Numar mediu salariati in transport și - 28 136 130 130 130
depozitare
Numar mediu salariati in administratie 65 - - - - -
publica
Numar mediu salariati in hoteluri și - 112 544 526 526 530
restaurante
Numar mediu salariati in invatamant 180 - - - - -
Numar mediu salariati in informatii și - 16 24 24 24 25
comunicatii
Numar mediu salariati in sanatate și 248 - - - - -
asistenta sociala
Numar mediu salariati in intermedieri - 42 45 40 40 45
financiare și asigurari
Numar mediu salariati in tranzactii - - - - - 19
imobiliare
42
Numar mediu salariati in activitati - - 18 17 17 15
profesionale, stiintifice și tehnice
Numar mediu salariati in activitati de - - 14 15 15 93
servicii administrative și activitati de
servicii suport
Numar mediu salariati in adminstratie - 73 86 95 90 90
publica și aparare, asigurari sociale din
sistemul public
Numar mediu salariati in invatamant - 220 214 214 214 214
Numar mediu salariati in sanatate și - 240 222 220 220 200
asistenta sociala
Numar mediu salariati in activitati de - - 10 10 10 11
spectacole, culturale și recreative
Numar mediu salariati in alte activitati - 112 - - - -
ale economiei nationale
In ceea privește distribuția populației pe grupe de vârstă, populația activă, cu vârste cuprinse
între 15 și 65 de ani reprezintă 53.26% din totalul populației la nivelul anului 2011 (5989 de
persoane – în cifre absolute). Dintre aceștia, populația activă ocupată reprezintă aproximativ
53%.
Prin corelarea a doi indicatori prezentați – cifră de afaceri și profit net înregistrat cu numărul
maxim de salariați, reiese că firma cea mai importantă la nivelul orașului Călimănești este
Călimănești Căciulata SA, ca principal angajator - concentrând în anul 2006 aproape 10% din
populația activă a orașului, ca în anul 2010 să ajungă la mai puțin de 5%. Următoarele două
clasate concentrează peste 5% din populația activă ocupată, împreună.
Tabel 2.17 – Evoluția numărului de firme cu cei mai mulți salariați, în orașul Călimănești, în
perioada 2006-2010
salariati caen 2006 2007 2008 2009 2010
1 Călimănești Caciulata SA 5510 498 437 217 154 218
2 Servicii Cozia SRL 7830 0 139 182 169 174
3 Vilcart SRL 1721 138 138 129 107 111
4 Vlad Construct SRL 4120 0 53 106 97 83
5 Tehnic Oltul SRL 7830 0 83 104 86 82
6 Progaz SRL 4399 62 70 80 60 60
7 Popasul Casa Romaneasca SRL 5510 0 32 40 45 41
8 Călimănești Serv SRL 8130 0 0 0 0 39
9 Ardava SRL 5510 20 24 25 35 30
10 Riovil SRL 4730 0 16 28 30 30
11 Santier CM SRL 4120 23 22 32 30 25
12 Boicea SRL 4639 26 28 22 31 21
13 Malmis SRL 2511 6 12 27 23 21
14 M.B. Plus SRL 5610 15 20 21 18 19
15 Petras SEL 5813 19 22 22 19 19
43
Din analiza primelor celor 15 firme clasate, se constată că 6 din ele sunt înființate după anul
2006. De asemenea, se poate observa că evoluția numărului de angajați este în continuă
scădere în perioada 2006-2009, când se înregistrează un minim al numărului de angajați, cu o
ușoară tendință de creștere manifestată la nivelul anului 2010.
Figura 2.18 –
Evoluția
numărului de
angajați pe cei
mai mari
angajatori
pentru perioada
2006-2010
Sursa: CD
ListaFirme Borg
Design, 2011
Numărul șomerilor înregistrați în perioada 2010 – 2012 a cunoscut o scădere în 2011 față de
2010, cu peste 30% ca apoi să revină aproape la nivelul anului 2010, crescând cu 33% față de
anul 2011.
Tabel 2.18 – Numărul șomerilor înregistrați în orașul Călimănești în perioada 2010 - 2012
FORTA DE MUNCA 2010 2011 2012
Numarul somerilor inregistrati la sfarsitul anului - total 264↘ 183↗ 244↗
Numarul somerilor inregistrati la sfarsitul anului - femei 127 102 109
Numarul somerilor inregistrati la sfarsitul anului - barbati 137 81 135
In ceea ce privește distribuția pe sexe a șomerilor, în rândul femeilor – procentul s-a păstrat
între valorile 44%-55%, pentru perioada analizată – cu un maxim în anul 2011 – 55% și un minim
în 2012, de 44%; pentru populația de sex masculin, procentajul a variat între aceleași valori 44%
-55% cu un minim de 45% în anul 2011 și un maxim de 56% în anul 2012.
Figura 2.19 –
de șomeri în
perioada 2007-2012.
Sursa:
INSSE – Fișa
perioada 2007-2012
44
Concluzii. Economia locală a orașului Călimănești reprezentată de cele 200 de societăți

comerciale înregistrate de BorgDesign – Listă firme- pentru anul 2011, înseamnă cam
aproximativ 5% din totalul societăților la nivel județean. Dintre acestea, peste 78% activează în
domeniul serviciilor.
Principalele domenii de activitate, care înregistrează cel mai mare număr de firme și angajați
sunt reprezentate de: comerțul cu ridicata și amănuntul (35.5% din firme) și în domeniul hotelier
și al serviciilor conexe (18.5% din firme).
Numărul mediu al salariaților pentru anul 2010 a fost de 3163, ceea ce reprezenta 36% din
totalul populației și 60% din totalul populației active înregistrate. 92% din salariți au fost angajați
în domeniul serviciilor, iar 8% în sectoarele industriei, construcțiilor și agriculturii.
Din punct de vedere al cifrei de afaceri înregistrate, pentru anul 2010, doar 1.5% din firmele
înregistrate aveau o cifră de faceri mai mare de 10.000.000 de lei, 10% dintre firme aveau o cifră
de afaceri cuprinsă între 1.000.001 și 10.000.000 de lei.
Din punct de vedere al pofitului net înregistrat, doar 5% din totalul firmelor au avut un profit net
cuprins între 100.001 și 1.000.000 lei, restul înregistrându-se sub minima de 100.001. Situația
economică a firmelor a cunoscut din anul 2007 o evoluție descendentă, din ce în ce mai puține
din acestea raportând un profit la finele anilor fiscali.
Domeniile în care societăților comerciale au înregistrat cifrele de afaceri cele mai importante la
nivelul economiei locale sunt (în ordine descrescătoare):
 domeniul hotelier și al altor facilități de cazare similare - 27% din totalul firmelor
înregistrate;
 domeniul fabricării hârtiei și cartonului ondulat și a ambalajelor din hârtie și carton -
16% din totalul firmelor înregistrate;
 comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse
alimentare, băuturi și tutun;
 lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale.
Firma cu cea mai mare cifră de afaceri este Călimănești Căciulata SA – din domeniul hotelier și
al facilităților de cazare – care pentru anul 2010 a înregistrat o cifră de afaceri ce a reprezentat
22% din totalul pe anul respectiv. Următoarele două clasate, din domeniul industriei
prelucrătoare (fabricarea hârtiei) și din domeniul construcțiilor – însumează 25% din totalul pe
anul respectiv. Următoarele clasate au o cifră de afaceri înregistrată sub 5 milioane de lei - și
însumează aproape 30% din totalul cifrei de afaceri înregistrate la nivelul anului 2010. Se poate
observa o concentrare a forțelor pentru primele 3 clasate – 47%, urmate de 30% pâna la restul
de 15 firme luate în considerare, ceea ce duce la concluzia ca pentru restul de 185 de firme cifra
de afaceri însumează restul de 25%.
Călimănești Căciulata SA concentrează, pe lângă cea mai mare cifră de afaceri, și cel mai mare
profit net înregistrat, dar și cel mai mare număr de angajați înregistrați la nivel local – fiind unul
dintre cei mai importanți actori economici.
45
Investițiile în domeniul imobiliar au ritm mic al înnoirii, fondul de locuințe crescând cudoar 1% în
anul 2012 față de anul 2007, toate în regim privat.
Turismul este domeniul principal, din cadrul sectoarelor economice, ce generează o cifră de
afaceri și locuri de muncă cu ponderi importante la nivelul orașului Călimănești. Astfel că, pentru
perioada 2007-2012, se poate observa o creștere a numărului de unități turistice de cazare, cu
aproape 12% în anul 2012, față de anul 2007, creștere susținută și de programele naționale
subvenționate pentru persoanele cu venituri scăzute.
Din datele înregistrate (ca număr de unități turistice de cazare) se poate observa preponderența
pensiunilor turistice urbane (35%), apoi a vilelor turistice (23%) și a hotelurilor (19%), această
ultimă categorie având și cel mai mare număr de locuri de cazare. In schimb, distribuția locurilor
pe unități de cazare este majoritară pentru locurile în hoteluri, cu aproape 75% din totalul
pentru anul 2012; următorul cel mai important tip de unitate de cazare fiind vilele turistice cu
10% din locurile de cazare.
Evoluția locurilor – zile în unitățile de cazare este una fluctuantă pentru perioada 2007-2012,
scăzând din 2007 până în 2010 – când a înregistrat și un minim pentru perioada analizată, ca mai
apoi să crească cu aproape 20% în anul 2012, față de anul 2010. In ceea ce privește distribuția
pe tipuri de unități de cazare pentru anul 2012, majoritar ocupate au fost locurile din hoteluri -
cu 77% (ca urmare a programelor naționale de tratament pentru persoanele cu venituri
scăzute), acesta fiind urmat de locurile în pensiuni turistice urbane, vile turistice și moteluri –
toate 3 însumând aproape 20%.
Pentru perioada analizată sosirile înregistrate au avut o fluctuație considerabilă, anul 2011
înregistrându-se un vârf, ca apoi să scadă. Legat de sosiri, înnoptările pentru perioada 2007-
2012 arată o scădere cu 6% a numărului înregistrat în anul 2012 față de anul 2007. Totuși în
ultimii 3 ani, se constată o creștere a numărului de înnoptări cu 19% pentru anul 2012, față de
anul anul 2010. Distribuția înnoptărilor pe unităti de cazare relevă o preonderență în alegeri a
hotelurilor – cu 90%.
Forța de muncă. Evoluția numărului mediu de salariați pentru perioada 2007-2012 a cunoscut
un minim în anul 2007 și un maxim în 2012. Distribuția angajaților este astfel făcută: 8.9% sunt
localizați în sectorul terțiar, al serviciilor – respectiv, comerț; 16.5% sunt localizați în sectorul
hotelier și al alimentației publice; 11.3% sunt în sectorul industriei. La fel ca în analiza
indicatorilor economici (profit și cifră de afaceri) Călimănești Căciulata SA este și principalul
angajator - concentrând în anul 2006 aproape 10% din populația activă a orașului, ca în anul
2010 să ajungă la mai puțin de 5%. Numărul șomerilor înregistrați în perioada 2010 – 2012 a
cunoscut o scădere în 2011 față de 2010, cu peste 30% ca apoi să revină aproape la nivelul
anului 2010, creascând cu 33% față de anul 2011.
Tendințe. Economia locală, bazată doar pe sectorul serviciilor, și în special pe turism ca principal
generator de venituri și locuri de muncă, este supusă schimbărilor de la nivel național sau
internațional, bazându-se aproape exclusiv pe un singur domeniu de activitate. Dependența față
de subvențiile venite de la administrația centrală prin programele naționale derulate prin Casa
Națională de Pensii în colaborare cu ANAT, reprezintă un risc major pentru economia locală – în
cazul în care acceste prgrame vor înceta să se mai deruleze, numărul turiștilor va scădea
46
vertiginos. De asemenea, caracterul sezonier al activităților face ca doar în anumite perioade,
cererea de forță de muncă să fie mai consistentă.
Pe viitor, necesitatea elaborării unei strategii de marketing a stațiunii (de sine stătoare sau în
parteneriat cu celelalte stațiuni balneare din zonă), diversificarea profilului economic prin
utilizarea tuturor resurselor și potențialului oferit de orașul Călimănești, sunt doar câteva din
acțiunile necesare a fi întreprinse pentru a asigura o dezvoltare economică locală sustenabilă.
47
Capitolul 3. Mediul urban
3.1. Calitatea elementelor mediului
Principalele surse de poluare cuprind:

 Canalul colector principal Dn 600 mm în dreptul Casei de Cultura este colmatat și
debușează în rigola digului; pe străzile Horia și Closca, canalizarile individuale sunt
deversate în pâraul Chirbului (Chibritului); în localitățile componente Jiblea Veche, Jiblea
Nouă, Pausa și Seaca, apele uzate menajere sunt deversate direct în șanțuri, văi și
paraie, fără preepurare sau epurare.
 Gazele de ardere provenite din combustibilii lichizi și solizi cu care funcționează
centralele termice, nu mai sunt filtrate și măresc gradul de poluare a mediului
înconjurator;
 Groapa pentru depozitarea gunoiului menajer și a deșeurilor industriale (zgure) cu
amplasament în Jiblea Noua pe malul stâng al pârâului Coisca în suprafata de 0,72 ha,
necesită măsuri urgente de reamenajare pentru încadrare în normele actuale de
protectie sanitara. La ora actuală deșeurile menajere și industriale cu un volum de
12.500 mc/an, sunt descărcate necontrolat în zona mentionată, pe un teren
neamenajat, fără substrat de impermeabilizare, unde apele meteorice care spală
deșeurile, se infiltrează în sol și șiroiesc în pârâul Coisca, poluând solul, apele freatice și
de suprafata. Zona este neamenajată, necontrolată și nedezinfectată, reprezentând din
punct de vedere sanitar un puternic focar de infecții (PUG, 2011).
Se produc degradări ale terenului natural - alunecări de teren pe versanții văilor și pâraielor - în
statiunea Călimanesti - Valea Sărată, pâraul Tapului, valea Rostea, pâraul Chirbului și valea
Cărpănoasa, iar în Jiblea Veche - valea Satului, iazul garii, valea Coisca și diverse viroage ce nu au
denumiri distincte.
3.2. Resursele naturale şi antropice
In prezent, în judeţul Vâlcea, se află constituite la nivel naţional, conform Legii nr.5/2000, un
număr de 30 arii naturale protejate, dintre care un parc naţional (Parcul Naţional Cozia), un
număr de 18 rezervaţii naturale în suprafaţă totală de 609,35 ha şi un număr de 11 monumente
ale naturii (speologice), în suprafaţă de 2,65 ha. La acestea se adaugă noile arii naturale
protejate instituite prin H.G.2151/2004, Parcul Naţional Buila – Vânturariţa, în suprafaţă de 4186
ha, Aria de Protecţie Specială Avifaunistică - Lacul Strejeşti de 2378 ha, aparţinând judeţelor Olt
şi Vâlcea şi rezervaţia naturală Muzeul Trovanţilor in suprafaţa de 1,1 ha instituită prin HG 1581
/2005. La nivel judeţean nu au fost declarate arii naturale protejate.
Parcul National Cozia a fost declarat prin Ordinul nr. 776-2007, Sit de importanţă comunitară, ca
parte integrantă a Reţelei Ecologice Natura 2000. Situl ROSCI0046 Cozia cu o suprafaţă de 16720
ha, face parte din zona biogeografică alpină în care au fost inventariate 17 tipuri de habitate
naturale, 6 specii de mamifere, 2 specii de amfibieni și reptile, 3 specii de pesti de interes
comunitar, 7 specii de nevertebrate şi 4 specii de floră; se suprapune in totalitate peste
suprafaţa Parcului Naţional Cozia.
Se poate aprecia că pentru toate ariile naturale protejate au fost realizate condiţiile care să le
48
asigure realizarea regimului de protecţie şi conservare. Astfel, pentru Parcul Naţional Cozia,
administrat de RNP – Romsilva şi care dispune de o structură de administraţie proprie, referitor
la protecţia şi conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei naturale, s-au realizat acţiuni
de refacere a marcajelor în anumite zone ce delimiteaza parcul, acţiuni de supraveghere şi pază
a ariilor protejate în număr de 150, constatându-se transporturi ilegale de masă lemnoasă, tăieri
ilegale de arbori, exploatarea pietrei, sustragerea sau însuşirea fără drept de arbori. În anul 2007
pe raza Parcului Naţional Cozia în fond forestier de stat s-au parcurs tăieri de masă lemnoasă cu
un volum de 4236 mc pe o suprafaţă de 20,46 ha în fond forestier privat s-a extras un volum de
masă lemnoasă de 2398 mc pe o suprafaţă de 40 ha. Regenerări naturale s-au realizat pe o
suprafaţă de 28,85 ha în zone de făget şi făget în amestec cu răşinoase .
Astfel, principalele resurse naturale, cu potențial de exploatare turistică din oraş şi din
împrejurimi sunt reprezentate de:
 Munţii Cozia - masiv muntos situat în SV Munţilor Făgăraş prezintă forme de relief
de un pitoresc deosebit (abrupturi, creste zimţate, turnuri, mici escavaţii de
peşteri, forme antropomorfe, ca de pildă: "Sfinxul Coziei", "Ciobănaşul",
"Haiducul", "Ursul", "Faraonul" etc.). Altitudine maximă este 1660 m (vf. Cozia).
 Parcul Naţional Cozia - Masivul Cozia este străbătut de apele râului Olt prin
defileul Gura Lotrului – Cozia, fiind constituit într-un parc (17.100 ha) de o
deosebită originalitate cu un specific aparte care s-a păstrat în decursul
vremurilor, mai ales sub aspect geologic, naturalistic şi peisagistic. Din punct de
vedere botanic există aici una dintre cele mai pitoreşti şi valoroase colecţii de
plante din judeţul Vâlcea şi poate chiar din ţară. Doar sub aspect floristic în acest
spaţiu sunt identificate aproximativ 800 de specii decorative. Se găsesc laolaltă
plante alpine, subalpine, plante termofile şi plante rare (garofiţa de munte, iedera
albă, laleaua pestriţă, mixandrele de stâncă, floarea de colţ). Şi fauna este bine
reprezentată, cele mai importante specii fiind capra neagră şi râsul dar şi speciile
de origine mediteraneană scorpionul şi vipera cu corn.
 Defileul Oltului - parte integrantă a parcului este un coridor ecologic deschis
păsărilor în migraţia lor spre Europa (Lăstunul de stâncă).
 Oltul - În aval de confluenţa cu râul Cibin, Oltul îşi croieşte, pe o distanţă de circa
40 km (între Turnu Roşu şi Călimăneşti), unul dintre cele mai mari şi spectaculoase
defilee din Carpaţii româneşti, străpungând transversal, de la N la S, Carpaţii
Meridionali.
 Munţii Căpăţânii – se întind de la Călimăneşti până la Vaideeni, având cele mai
ridicate înălţimi în partea vestică a masivului Năruţiu (1.550 m în Cârligele
Olăneştilor). Din acest nod geografic pornesc spre nord numeroase contraforturi
muntoase scurte şi înclinate iar spre Olt culmi cu aspect de muchii punctate de
vârfurile: Sturii - 1.380 m, Foarfeca - 857 m, Plaiul Lotrişorului - 876 m, Vârful
Olăneştilor - 1.416 m, Dosul Pământului - 1.219 m, Fruntea lui Dat - 1.1.79 m.
 Piramidele din Valea Stăncioiului (Râmnicu Vâlcea). Cunoscută şi sub numele de
Piramidele de Pământ, rezervaţia geologică este extinsă pe o suprafaţă de 12 ha.
Resursele turistice antropice din oraş şi din împrejurimi sunt reprezentate de:
 Ansamblul Mânăstirea Cozia, cel mai vechi şi mai important monument de
arhitectură şi artă medievală din Ţara Românească, este situată la 5 km de
staţiune şi datează din anii 1387-1388, fiind ctitoria domnitorului Mircea cel
49
Bătrân, care este îngropat aici. Lângă mormântul domnului îşi doarme somnul de
veci mama lui Mihai Viteazul, călugărita sub numele de Teofana. În cadrul
Mânăstirii, se pot vedea picturi murale datând din 1391. Din ansamblul
arhitectonic de la Cozia se remarcă biserica bolniţei, construită la începutul
secolului al XVI-lea, care păstrează în interior frescele originale, printre chipurile
zugrăvite fiind şi portretul lui Mircea cel Bătrân şi a fiului său. Muzeul Mânăstirii
Cozia adăposteşte o valoroasă colecţie de icoane.
 Mânăstirea Turnu – ce poartă hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului , a
fost ctitorită în anul 1676 de către mitropolitul Varlaam. Este un monument istoric
şi de arhitectură religioasă.
 Castrul roman „Arutela” - în apropierea complexului hotelierr Căciulata se
păstrează şi astăzi unele vestigii istorice renumite cum ar fi: castrul roman
”Arutela”, stânca de piatră numită ”Masa lui Traian” şi băile termale de la Bivolari
– pe malul stâng al Oltului.
 Schitul Ostrov, ctitorită de Neagoe Basarab şi construită între anii 1518-1522.
Păstrează picturi murale interioare din 1752-1715. Este situată pe o insulă din
mijlocul Oltului, unde este amenajat şi un parc cu circa 50 de specii de arbori şi
arbuşti.
 Mânăstirea Cornetu, ce poartă hramul Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul, este
situată la 20 km de staţiune, în apropiere de Brezoi, în satul Călineşti. Mânăstirea
a fost ctitorită în anul 1666 de vornicul Marej Basescu.
 Mânăstirea Stănişoara (5 km de staţiune), ctitorită în anul 1747, este un vechi
monument istoric şi de arhitectură religioasă.
3.3. Flora şi fauna sălbatică
Din suprafaţa totală a staţiunii, aproape jumătate este împădurită: 13% răşinoase şi 87% foioase.
Dintre răşinoase, bradul ocupă 70%, în timp ce molidul ocupă restul de 30%. Între foioase
predomină fagul cu peste 80%. În rest, foioasele mari sunt reprezentate de către: stejar, arţar,
mesteceni, iar de-a lungul văilor putem întâlni plopi şi sălcii. Stratul ierbaceu din pădurile
staţiunii este format din ferigi. În timpul verii, dealurile se acoperă cu o mantie verde de iarbă,
punctată de roşul, albastrul, galbenul şi albul florilor: margarete de munte, Melandryum
nemorale, Alyssum incanum şi altele.
Fauna în această zonă cuprinde căprioara, ursul brun, cocoşul de munte, ciocănitoarea, uliul şi
altele. Pe Nărutu se pot vedea capra neagră, jderul, bursucul şi numeroase păsări cântătoare:
privighetori, piţigoi, pitulicea galbenă, turtureaua, mierla şi multe altele. În frunziş se găsesc mii
de specii de animale mici: salamandra, vipere şi alte specii de şerpi. Se găsesc şi specii specifice
climatului mediteranean: scorpionul, vipera cu corn, lăcusta migratoare, Scutigera coleopătrată
şi altele.
In judeţul Vâlcea au fost identificate un număr de 54 de specii de floră și 67 specii de faună de

interes naţional, respectiv 7 specii de floră şi 19 specii de faună de interes comunitar. La nivelul
florei şi faunei sălbatice nu se constată dezechilibre ecologice, generate de dezvoltarea unei
specii in detrimentul altei specii. De asemenea, nu au fost înregistrate calamităţi sau incendii şi
nici alte fenomene, care să afecteze ireversibil fauna şi flora sălbatică protejată de lege in
rezervatiile şi parcurile naţionale de pe teritoriul judeţului Vâlcea.
50
Se remarcă o proliferare a avifaunei acvatice în lacurile de baraj artificiale de pe râul Olt. In
condiţiile instalării și extinderii suprafeţelor ocupate cu vegetaţie caracteristică de baltă, în
special în zonele situate de-a lungul malurilor, s-au creat condiţii favorabile pentru instalarea
unor habitate naturale, populate atât în sezonul rece, cât şi în cel călduros cu specii de pasari de
apă specifice ce au ca habitat zonele umede. Aceste zone se constituie în culoare ecologice
pentru păsările de pasaj şi oferă condiţii de hrană şi de cuibărit pentru o gamă din ce în ce mai
largă de specii de păsări, situaţie facilitată şi de intervenţia scăzută a omului.
Au fost identificate numeroase specii de păsări protejate la nivel comunitar sau specii de
păsări pentru a căror conservare a fost necesară desemnarea de arii de protecţie specială
avifaunistică SPA Valea Oltului Inferior (Specii de raţe şi gâşte sălbatice: lişiţa, găinuşa de baltă,
cormoranul mare şi cormoranul mic, stârcul cenuşiu, egreta mare şi mică, lebăda de vară şi de
iarnă, barza neagră, cufundacul, specii de pescăruşi etc., tendinţa actuală fiind atât de
diversificare a numărului de specii, cât şi de creştere a numărului de indivizi în cadrul speciei).
Pe râul Olt, la nivelul faunei piscicole, se remarcă o creştere semnificativă a cantităţii de plătică,
avat şi scobar, fapt pus in evidenţă, aval confluenţă cu pârâul Lotru , datorită în principal unui
aport suplimentar de apă curată.
Concluzii. In orașul Călimănești nu există surse de poluare importante (nici ca substanțe și noxe
emise, nici ca depășiri ale cantităților admise), cele mai grave probleme de mediu fiind cele
legate de alunecările de teren din anumite zone. Există o stație de epurare a apelor uzate.
Orașul Călimănești are un patrimoniu natural și antropic bine reprezentat: Parcul National Cozia,
Ansamblul Mânăstirii Cozia, Mânăstirea Turnu, Castrul roman „Arutela”, Schitul Ostrov,
Mânăstirea Cornetu, Mânăstirea Stănişoara. De asemenea, fondul forestier este unul
consistent, aproape 50% din suprafața stațiunii fiind împădurită.
Tendințe. Activitatea economică slab industrializată a permis ca în orașul Călimănești să poate fi

avută în vedere dezvoltarea unui tip de turism ecologic, în condițiile de mediu actuale.
51
Capitolul 4. Infrastructura urbană și servicii
4.1. Locuirea
Fondul de locuințe, pentru perioada analizată 2007-2012, a înregistrat o creștere de 0.6%,

creștere înregistrată în ceea ce privește locuințele în proprietate majoritar privată.
Tabel 4.1 – Numărul locuințelor existente în orașul Călimănești în perioada 2007-2012

LOCUINTE, UTILITATI PUBLICE 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Locuinte existente - total - numar 3199↗ 3204↗ 3205↗ 3213↗ 3214↗ 3217↗
Locuinte in proprietate majoritara de
stat - numar 43 43 43 43 43 43
Locuinte in proprietate majoritar privata
- numar 3156 3161 3162 3170 3171 3174
Figura 4.1 –
de locuințe total /
proprietate privată
în perioada 2007-
2012.
Sursa:
INSSE – Fișa
perioada 2007-
2012
Urmare a creșterii fondului de locuințe, a crescut și suprafața locuibilă, cu 2% în anul 2012, față
de anul 2007. Suprafața locuibilă pe cap de locuitor a ajuns în anul 2012 la 14.55 mp/locuitor.
Tabel 4.2 – Suprafața locuibilă existentă în orașul Călimănești în perioada 2007-2012

LOCUINTE, UTILITATI PUBLICE 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Suprafata locuibila - total mp 123965 124464 125068 125606 125905 126425
Suprafata locuibila - proprietate 1348 1348 1348 1348 1348 1348
majoritara de stat - mp
Suprafata locuibila - proprietate 122617 123116 123720 124258 124557 125077
majoritar privata - mp
Tabel 4.3 – Construcții terminate în orașul Călimănești în perioada 2007-2012

CONSTRUCTII 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Locuinte terminate - total - numar 5 7 8 9 4 6
52
Locuinte terminate din fonduri private - numar 5 7 8 9 4 6
Locuinte terminate din fondurile populatiei - numar 5 7 8 9 4 6
Figura 4.2 –
Evoluția suprafeței
locuibile totale /
proprietate privată
în perioada 2007-
2012.
Sursa:
INSSE – Fișa
perioada 2007-2012
Tabel 4.4 – Autorizații de construire eliberate în orașul Călimănești în perioada 2007-2012

CONSTRUCTII 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Autorizatii de construire eliberate pentru cladiri 28 31 37 18 18 28
rezidentiale (exclusiv pentru colectivitati) - numar
Autorizatii de construire eliberate pentru cladiri 1 - - - - -
rezidentiale pentru colectivitati - numar
Autorizatii de construire eliberate pentru alte cladiri - 4 - - - -
(hotel, cladiri similare, cladiri pentru comert) -
numar
Autorizatii de construire eliberate pentru alte cladiri - - 4 1 9 6
- numar
Autorizatii de construire eliberate pentru cladiri 4230 4807 5771 3039 2402 4445
rezidentiale (exclusiv pentru colectivitati) - mp
Autorizatii de construire eliberate pentru cladiri 740 - - - - -
rezidentiale pentru colectivitati - mp
Autorizatii de construire eliberate pentru alte cladiri - 2139 - - - -
(hotel, cladiri similare, cladiri pentru comert) - mp
Autorizatii de construire eliberate pentru alte cladiri - - 1533 984 1578 90
- mp
4.2. Alimentare cu apă şi canalizare
Orașul Călimănești dispune de instalații de alimentare cu apă în sistem centralizat, atât pentru
stațiunea Călimănești-Căciulata, cât și parțial pentru localitățile componente Jiblea Veche, Seaca
și Păușa. Deoarece prin localitate trec conductele (OL 2 O 1000 mm) de alimentare cu apă a
municipiului Râmnicu Vâlcea din sursa Brădișor, iar pentru stațiunea Călimănești-Căciulata se
distribuie un debit de 150 l/s. Rețeaua de distribuție alcătuită din conducte de diverse diametre
cuprinde atât conducte pe majoritatea străzilor stațiunii cât și în localitățile componente.
53
Tabel 4.5 – Alimentare cu apă potabilă în orașul Călimănești în perioada 2007-2012
UTILITATI PUBLICE 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Capacitatea instalatiilor de producere a apei
potabile - mc/zi 10000 2592 4320 4320 4320 4320
Cantitatea de apa potabila distribuita
consumatorilor - total - mii mc 1433 447 409 390 515 592
Cantitatea de apa potabila distribuita
consumatorilor - uz casnic - mii mc 217 181 185 179 233 240
Lungimea totală a rețelei de distribuție a apei potabile la nivelul orașului Călimănești, era pentru
anul 2012 de 34.7 km lungime, lungime ce a crescut față de anul 2007 cu 2%.
Schimbări semnificative s-au produs la nivelul capacității instalațiilor de producere a apei

potabile, pentru anul 2012, acest indicator scăzând cu 56.8% față de anul 2007, minimul
înregistrat fiind în anul 2008.
Această fenomen este rezultatul scăderii cantității de apă potabilă distribuită către consumatori
per total, o scădere de 58.7% în anul 2012 față de anul 2007. Cu toate acestea, distribuția apei
potabile către consumatorii de uz casnic a crescut cu 10% pentru anul 2012, față de anul 2007,
ceea ce înseamnă că la nivelul distribuției per total, consumatorii industriali au fost cei care și-au
micșorat consumul de apă potabilă, probabil ca rezultat al unor schimbări în activitatea
acestora.
Figura 4.3 –
Evoluția
indicatorilor
privind distribuția
apei potabile în
perioada 2007-
2012.
Sursa:
INSSE – Fișa
perioada 2007-
2012
Deoarece canalul colector al apelor uzate menajere dinspre Căciulata spre Călimănești este
obturat și descarcă în drenul lacului de acumulare, pe care l-a colmatat, pânza de apa freatică a
fost infectată. Din cauza acestui fapt, sursa de apă, ce dădea un debit de 40 l/s, a fost închisă în
anul 1994 de către Inspectoratul Sanitar. Porțiunile din rețeaua de distribuție a apei potabile cu
o vechime de peste 20 ani, cu diametre necorespunzătoare, pereți deteriorați (ruginiți) și
fisurați, cu pierderi mari de apa trebuie refăcute. Unde sunt depistate pierderi mari de apă, se
constată că pereții conductelor sunt subțiați și nu mai suportă intervenții de reparații prin
sudură (PUG, 2011).
54
Reteaua de canalizare este în sistem mixt (PUG, 2011):
 Canalizarea menajeră: Pentru stațiunea Călimănești-Căciulata există un canal colector
principal din tuburi, în care debușează majoritatea canalelor secundare orașenești.
Stația de epurare mecano-biologică are o capacitate de 113 l/s și este amplasată în
partea sudică a stațiunii. Localitățile componente Jiblea Veche și Jiblea Noua nu dispun
de rețea centralizată de canalizare menajeră, existând câteva canale menajere
dispersate ce sunt debușate în șanțuri și pâraie. Gara și serele C.F.R-ului dispun de canal
Dn 500 mm și Dn 800 mm în sistem unitar, care debușează în pârâul Coisca. Pe str. Gării,
există un canal Dn 400 mm (ce colectează în primul rând casa Mihăila) pe cca 200 m, ce
debușează în pârâul din apropiere. Pe str. 24 Ianuarie și pe alte străzi există rigole în
care sunt deversate și apele uzate menajere de la locuințe. Scoala are canalizare care
debușează tot într-o vale. S.C.PRESACET SA prezintă canalizare menajeră cu fosă septică
ce debușează în valea Satului. Sediul S.M.T.C.F. are canalizare menajeră cu deversare în
Valea Satului. Blocul cu 12 apartamente are canalizare ce se varsă în râul Olt. S.C.
Electromontaj are canalizare menajeră care debușează în pârâul Coisca. Zonele
rezidențiale Păușa și Seaca nu au canalizari menajere centralizate.
 Canalizarea pluvială: Apele de ploaie din zona Călimănești-Căciulata sunt colectate și
conduse prin șanțuri deschise (rigole) sau canale acoperite care descarcă în drenul
existent la baza digului de pe malul drept al lacului de acumulare Căciulata. In zona
Jiblea Veche apele pluviale sunt preluate prin șanțurile amenajate pe marginea
drumurilor, care conform reliefului debușează în pâraie și văi. In partea sudică a zonei
Jiblea unde sunt concentrate multe santuri și rigole există o viroagă naturală
neamenajată care are descărcare în râul Olt printr-un tub Dn 800, care nu are capacitate
să deverseze tot debitul transportat de șanțuri, motiv din care se produc inundații în
această zonă. Sunt constatate o serie de disfuncționalități la nivelul lucrărilor edilitare
de canalizări. Canalul colector menajer principal Dn 600 mm în zona Casei de Cultură
este colmatat pe cca 200 m. Pe străzile Horia și Cloșca canalele menajere Dn 250 mm
existente nu sunt racordate la canalul colector și debușează în pârâul Chirbului. In Jiblea
Veche locuitorii debușează apele uzate menajere în rigolele drumurilor. Tubul Dn 800
mm de la viroaga ce preia apele pluviale de pe zona localității Jiblea Veche nu poate
transporta întreg debitul colectat.
Figura 4.4 –
Evoluția indicatorilor
privind canalizarea
în perioada 2007-
2012.
Sursa:
INSSE – Fișa
perioada 2007-2012
55
4.3. Gaz, electricitate şi telefonie (PUG, 2011)
Alimentarea cu energie electrică: In prezent consumatorii casnici, sociali-culturali și comerciali

din orașul Călimanești și localitățile componente sunt alimentați cu energie electrică din
sistemul energetic național printr-o stație de transformare amplasată în satul Jiblea Veche și
Hidrocentrala de la Turnu. Rețeaua de energie electrică acoperă toate localitățile componente.
Toți consumatorii care vor apărea în diverse zone ale orașului în următorii ani, se vor alimenta
cu energie electrică din rețelele existente și posturile de transformare, care se vor amplifica
pentru a prelua necesarul de energie.
Telefonie: In prezent orașul Călimănești este deservit de o centrală telefonică automată.

Rețeaua telefonică în zona centală a orașului Călimănești este realizata prin cabluri telefonice
amplasate în canalizatii subterane. In localitatile componente reteaua telefonica este de tip
aerian pe stalpii RENEL. Pentru racordarea noilor abonati este necesara marirea capacitatii
centralei telefonice existente. Stabilirea solutiilor de dezvoltare a retelelor de telecomunicatii se
va face de catre proiectantii ROMTELECOM.
C.A.T.V: Televiziunea prin cablu, dezvoltata dupa anul 1994, are centrul de captare și
amplificarea semnalelor emise de satelit, amplasat pe blocul 1 din orasul Călimănești; de aici
semnalele sunt transise în reteaua de distributie de tip aerian. Aceasta retea foloseste în unele
locuri stâlpii de susținere ai rețelei electrice, iar în alte părți este susținută pe elementele de
construcție ale blocurilor de locuințe. Rețeaua de televiziune prin cablu acoperă zona centrală a
orașului, dar este în curs de extindere și spre zonele de case individuale.
Alimentarea cu energie termică: In orașul Călimănești aceasta se realizează cu două sisteme de

încălzire:
 încalzirea centrală ce asigură necesarul de căldură și apă caldă de consum la blocurile de
locuințe, la o serie de construcții administrative și social-culturale, la obiectivele
hoteliere cu bazele acestora de tratament, precum și la un număr redus de locuințe
individuale.
 încalzirea locală dezvoltată în special la locuintele îndividuale, la unele spații
administrative, social culturale și la unele spații de cazare de mică importanță, folosind
drept combustibil lemnele de foc și cărbune.
Sursele termice cuprind:

 Centrale termice în număr de 8, cu capacități cuprinse între 0,4 și 2,5 Gcal/h; ele au rolul
de a asigura necesarul de energie termică la locuințe, clădiri administrative și obiective
social-culturale. Toate centralele termice folosesc pentru ardere combustibil lichid ușor
(C.L.U).
 Obiectivele hoteliere și bazele de tratament au dezvoltat un sistem propriu în baza unor
studii și investiții proprii. Astfel cele trei sonde (foraje) executate și puse în funcțiune
asigură debite suficiente de apă termală la o temperatura de aprox. 90 °C. Centralele
termice de la aceste obiective au fost modificate în consecință ele folosind apa
geotermală pentru încălzirea spațiilor, la prepararea apei calde de consum cât și la
prepararea apei calde pentru tratamente.
Starea avansată de uzură a echipamentelor din CT pecum și a rețelelor termice aferente

acestora face ca asigurarea cu căldură a localității să fie deficitară, confortul termic din locuințe
56
și nivelul de trai al oamenilor destul de scăzut mai ale în perioadele reci. Gazele de ardere
provenite din combustibilii lichizi și solizi măresc gradul de poluare al mediului înconjurător.
In ceea ce privește distribuția energiei termice – Gcal – se poate observa că evoluția este una
fluctuantă, cu tendințe de creștere. Astfel că, pentru anul 2012, față de anul 2007 s-a înregistrat
o creștere de 10%, dar o scădere fată de anul 2011 cu 9%.
Tabel 4.6 – Energia termică distribuită în orașul Călimănești în perioada 2007-2012

UTILITATI PUBLICE 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Energia termica distribuita - Gcal 6696↗ 7347↘ 7701↗ 8069↗ 8159↘ 7409↘
Figura 4.5 –
privind energia termică
în perioada 2007-2012.
Sursa:
2012
Alimentarea cu gaze naturale: Prin Hotărârea Guvernului nr. 566 din septembrie 1992 s-a
aprobat înființarea de distribuție a gazelor naturale pentru consum destinat preparării hranei la
blocurile de locuințe, preparării hranei și încălzirii prin CT proprii sau sobe în gospodăriile
individuale și necesităților obiectivelor social-culturale la un nivel de 4870 Nmc/h. Numărul de
gospodării individuale este de 3783, inclusiv petroliști, 150 obiective social-culturale (primărie,
școli, dispensare, creșe, cămine culturale, biserici etc.), 1678 apartamente. In conformitate cu
avizul CTE al ROMGAZ Mediaș cu nr.52/15.06.1992, gazele se vor lua din stația de reglare-
măsurare-predare Râureni, printr-un racord de medie presiune Dn 14, L = 0,6 Km și Dn 12", L =
22 Km până în stațiunea Călimănești și Dn 4 " L = 1,3 Km, până în Jiblea.
Tabel 4.7 – Lungimea conductelor de distribuție a gazelor naturale în orașul Călimănești în

perioada 2007-2012
UTILITATI PUBLICE 2010 2011 2012
Lungimea totala a conductelor de distributie a gazelor - km. 17.1 43.8 42.8
In ceea ce privește lungimea totală a conductelor de distribuție a gazelor naturale, se poate

observa o tendință de creștere, pentru anul 2012 față de anil 2010 – cu 150%, dar de scădere
pentru anul 2012, față de anul 2011 - de 3%.
57
Figura 4.6 –
gazelor naturale în
perioada 2007-2012.
Sursa:
2012
Din totalul gazelor naturale distribuite (care pentru anul 2012 a crescut de peste 7 de ori ca
volum – față de anul 2011), doar 15% sunt distribuite către consumtorii de uz casnic.
Tabel 4.8 – Volumul gazelor naturale distribuite în orașul Călimănești în perioada 2007-2012
UTILITATI PUBLICE 2011 2012
Gaze naturale distribuite total- mii mc 30 230
Gaze naturale distribuite - uz casnic- mii mc 2 34
Figura 4.7 –
gazelor naturale în
perioada 2007-2012.
Sursa:
2012
4.4. Transport inter-urban
Transportul în comun în teritoriu este organizat în două moduri: transport local și transport pe
distanță medie. In prezent, transportul local se execută pe baza unui protocol, încheiat cu SC
ANTARES TRANSPORT SA, traseele existente făcând legătura dintre oraşul Călimăneşti şi
localităţile componente (Păuşa, Jiblea nouă, Jiblea Veche). În data de 20.12.2013 va avea loc
licitaţia pentru transport public local, pe traseele ce fac legătura între Călimăneşti - Jiblea Nouă ,
Jiblea Veche, Păuşa, Mânăstirea Turnu.
58
Traficul de tranzit, precum și traficul pe distanță lungă au capăt de linie orașul Călimănești, care
împreună cu stațiunea Căciulata reprezintă o destinație pentru turismul balnear. Traseul de
intrare și ieșire se realizează prin strada Calea lui Traian, strada recent modernizată.
Traficul greu, de mărfuri, atât local cât mai ales cel de tranzit, se desfășoară pe un traseu care
ocolește centrul orașului pe strada Stefan cel Mare, pe malul drept al râului Olt, peste barajul
UHE Călimanești și apoi pe malul stâng al Oltului pâna la barajul UHE Căciulata. Astfel noxele și
zgomotul produs de aceste autovehicule sunt evitate în stațiuni. Accesul prin centru este permis
numai autovehiculelor ușoare și de aprovizionare.
4.5. Gestiunea deşeurilor
Pe raza oraşului Călimăneşti, deşeurile menajere de la populaţie / persoane juridice sunt ridicate
de SC URBAN SA şi SC PRESACET SA şi depozitate la depozitul de la Horezu. Groapa de gunoi de
pe raza oraşului Călimăneşti este închisă din 16 iulie 2009 conform H.G. nr.349/2005.
Totodată, un program de colectare selectivă a deșeurilor se află în implementare, astfel:

 PET – 30125 KG - pe baza unui contract de colaborare
 HARTIE - 585 KG - prin SC MCC PRODUCTIE și SERVICII
 ALUMINIU - 328 KG - prin recipiente amplasate în anumite zone ale oraşului pentru
hârtie, PET, doze de aluminiu.
 DEEE - 859 KG - o data pe lună se colectează la Sera de Flori şi se predau la SC URBAN
SA
 SURSE DE LUMINA - 92 KG - sunt colectate de Primărie și predate, prin contract cu
RECOLAMP
4.6. Infrastructura de educaţie, sănătate şi asistenţă socială
Numărul total al unităților de învățământ a scăzut cu 25% în anul 2009, în urma reformei
sistemului de învățământ. Astfel că pentru anul 2012, în orașul Călimănești existau câte o
gradiniță, o școală (cu ciclurile primare și gimnaziale) și un liceu.
Tabel 4.9 – Unități de învățământ în orașul Călimănești în perioada 2007-2012

INVATAMANT 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Unitati de invatamant – total 4 4 4 3 3 3
Gradinite de copii 1 1 1 1 1 1
Scoli din invatamantul primar și gimnazial 2 2 2 1 1 1
Licee 1 1 1 1 1 1
Numărul elevilor înscriși, indiferent de mediul de învățământ, este într-o continuă descreștere.
Cu mici variații, populația școlară a scăzut în perioada 2007-2012, pe toate ciclurile de
învățământ, de la grădiniță la liceu cu peste 24%. Defalcat pe ciclurile de învățământ, situația
este următoarea (pentru anul 2012, față de anul 2007): numărul copiilor înscriși în grădinițe a
scăzut cu 17%, numărul elevilor înscriși în ciclul primar și gimnazial a scăzut cu 16%, numărul
elevilor înscriși la liceu a scăzut cu 14%.
59
Figura 4.8 –
Evoluția populației
școlare pe medii de
învățământ în
perioada 2007-2012.
Sursa:
INSSE – Fișa
perioada 2007-2012
Tabel 4.10 – Populația școlară existentă în orașul Călimănești în perioada 2007-2012

INVATAMANT 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Copii inscrisi in gradinite 327↘ 297↘ 280↗ 292↗ 301↘ 271↘
Elevi inscrisi - total 2149↘ 1996↘ 1955↗ 1979↘ 1913↘ 1813↘
Elevi inscrisi in invatamant primar și 726 692 666 649 613 613
gimnazial
Elevi inscrisi in invatamant primar 340 316 324 321 323 339
Elevi inscrisi in invatamant gimnazial 386 376 342 328 290 274
Elevi inscrisi in invatamant liceal 697↘ 612↗ 623↗ 681↗ 687↘ 587↘
Elevi inscrisi in invatamantul de arte și 279 249 139 58 - -
meserii
Absolventi - total - - - 314↘ 228↘ -
Absolventi invatamant gimnazial - - - 100 74 -
Absolventi invatamant liceal - - - 160 154 -
Absolventi invatamant profesional - - - 54 - -
Scăderea populației școlare a avut ca efect și scăderea cadrelor didactice, de 138 în anul 2007 la
110 profesori în anul 2012 – o scădere de 20%. Cea mai drastciă scădere a avut loc în rândurilor
profesorilor din învățământ liceal – o scădere de 27%, urmat apoi de scăderea personalului din
învățământul gimnzial – 23%.
Tabel 4.11 – Personalul didactic existent în orașul Călimănești în perioada 2007-2012

INVATAMANT 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Personal didactic - total 138↗ 145↘ 141↘ 131↘ 114↘ 110↘
Personal didactic in invatamant prescolar 23 22 20 19 19 21
Personal didactic in invatamant primar și 55 53 57 59 46 46
gimnazial
Personal didactic in invatamant primar 20 19 18 17 17 19
Personal didactic in invatamant gimnazial 35 34 39 42 29 27
Personal didactic in invatamant liceal 60 70 64 53 49 43
60
Figura 4.9 –
Evoluția cadrelor
didactice pe medii de
învățământ în
perioada 2007-2012.
Sursa:
2012
Dotările din mediul școlar sunt repartizate astfel pentru anul 2012: 42 de săli de clasă la o
populație școlară totală de 2084 de elevi (de la grădiniță la liceu), ceea ce rezultă la indicator de
50 de elevi / sală de clasă.
Tabel 4.12 – Echipamente și dotări școlare existente în orașul Călimănești în perioada 2007-2012
INVATAMANT 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Sali de clasa și cabinete scolare 44 45 45 39 44 42
Laboratoare scolare 14 12 11 11 7 3
Ateliere scolare 1 1 1 1 1 -
Sali de gimnastica - total 3 3 3 3 2 2
Terenuri de sport - total 1 1 - - 3 2
PC - total 100 92 95 100 86 92
Figura 4.10 –
Evoluția numărului de
dotări de învățământ în
perioada 2007-2012.
Sursa:
2012
In sectorul sănătății și asistenței sociale, numărul dotărilor din mediul public a rămas relativ
constant, înregistrând o ușoară creștere din anul 2008 – de 12.5%; în același timp, dotările din
mediul privat au crescut în mod constant în perioada analizată, pentru ca în anul 2012 să
înregistreze o creștere de 63% față de anul 2007.
Tabel 4.13 – Personal medical existent în orașul Călimănești în perioada 2007-2012
61
SANATATE 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Paturi in spitale - proprietate publica - numar 80 90 90 90 90 90
Paturi in spitale - proprietate privata - numar 22 22 30 30 30 36
Medici - proprietate publica - persoane 10 10 10 10 10 9
din total:Medici de familie - proprietate publica - 4 4 4 4 4 4
persoane
Medici - proprietate privata persoane 2 4 2 8 19 19
din total:Medici de familie - proprietate privata - - - - 1 - -
persoane
Stomatologi – proprietate privata - persoane 2 2 1 1 2 2
Farmacisti – proprietate privata - persoane 1 2 2 2 2 3
Personal mediu sanitar - proprietate publica - 34 34 34 33 34 32
persoane
Personal sanitar mediu - proprietate privata - 60 60 50 12 12 46
persoane
Figura 4.11 –
Evoluția dotărilor de
sănătate în perioada
2007-2012.
Sursa:
2012
Tabel 4.14 – Echipamente și dotări de sănătate existente în orașul Călimănești în perioada 2007-
2012
SANATATE 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Cabinete medicale scolare - proprietate publica - 1 1 1 - - -
numar
Cabinete medicale individuale (de familie)- 4 4 4 4 4 4
proprietate publica - numar
Spitale - proprietate privata - numar 1 1 1 1 1 1
Cabinete medicale de specialitate – proprietate 2 2 2 2 2 6
privata - numar
Cabinete stomatologice - proprietate privata - numar 2 2 1 2 2 2
Laboratoare de tehnica dentara - proprietate privata 1 1 1 1 1 1
- numar
Farmacii - proprietate privata - numar 2 2 2 2 2 2
Puncte farmaceutice - proprietate privata - numar 2 2 - - - -
Policlinici – proprietate privata - numar 2 2 2 2 1 1
Cabinete medicale de medicina generala - 1 1 1 - - -
62
proprietate privata - numar
Figura 4.12 –
Distribuția dotărilor de
sănătate pentru anul
2012.
Sursa:
2012
Concluzii. Fondul de locuințe, în orașul Călimănești, acoperă nevoile minime ale locuitorilor,
suprafața locuibilă / locuitor fiind de 14.55mp/loc, sub media națională de 15 mp/loc
înregistrată la nivel național și cu mult sub media europeană – 30 mp/loc.
Sistemul de alimentare cu apă și de canalizare a apelor menajere este centralizat și acoperă în

totalitate stațiunea Călimănești–Căciulata și parțial celelalte localități componente. Sistemele de
distribuție de apei potabile și de colectare a apelor este unul depăsit și are mari pierderi.
Rețeaua de alimentare cu energie electrică acoperă toate localitățile componente.
Rețeaua de alimentare cu gaze naturale acoperă majoritatea gospodăriilor și apartamentelor,

însă din totalul volumului de gaze naturale distribuite doar 15% revin către consumtorii de uz
casnic.
Alimentarea cu energie termică se realizează atât prin sistemul centralizat, însă acesta nu
acoperă toți utilizatorii.
In ceea ce privește infrastructura de educație, în orașul Călimănești existau câte o gradiniță, o

școală (cu ciclurile primare și gimnaziale) și un liceu – în anul 2012. Populația școlară a scăzut în
perioada 2007-2012 cu peste 24%, ceea ce a însemnat și o scădere a efectivelor personalului din
învățământ. Dotările de învătământ nu îndeplinesc nevoile populației școlare – fiind
suprapopulate.
In sectorul sănătății și asistenței sociale, numărul dotărilor din mediul public a rămas relativ
constant, iar dotările din mediul privat au crescut în mod constant în perioada analizată (2007-
2012), cu aproape 63% față de anul 2007.
63
Tendințe. Sistemele de alimentare cu apă, de colectare a apelor uzate, de alimentare cu gaze
naturale sau de alimentare cu energie termică nu acoperă toate localitățile componente și nici
toată populația orașului. De aceea sunt necesare investiții care să acopere aceste deficențe de
sistem.
64
Capitolul 5. Patrimoniu urban: valori materiale și imateriale
5.1. Zone protejate
Pentru evaluarea generală a zonelor protejate şi implicit conservarea şi folosinţa lor trebuie
avute în vedere considerente de natura istorică, etnografică, urbanistică și estetică, așa cum
este specificat în studiul istoric (PUG, 2011)10. Delimitarea zonelor protejate în localitățile
componente ale orașului Călimănești conduce la reglementarea intervențiilor în cadrul
următoarelor zone:
Călimănești: Ansamblul istoric Calea lui Traian se compune din construcţii individuale, locuinţe
colective, vile balneo-climaterice, spaţii publice, edificii ale patrimoniului construit, precum şi
elemente de peisaj, cimitire şi grădini. Caracterul specific al străzii principale din Călimăneşti
este determinat de constucţii de locuinţe şi vile parter, parter etaj şi parter înalt cu prispe sau
foişoare amplasate în faţada principală şi în adâncimea parcelei, mai ales pe latura de est în zona
centrală a oraşului.
Zona protejată propusă pentru Călimăneşti şi Căciulata este delimitată de două linii care se
desfăşoară la distanţă de 30-80m în dreapta şi stânga traseului Căii lui Traian în medie la cca.
50m faţă de axul şoselei. În anumite zone, de exemplu în dreptul Mănăstirii Cozia se propune
includerea malului stâng al Oltului pentru a nu interveni în peisajul deosebit de valoros din jurul
acestui monument de primă valoare pentru arhitectura României. Şi în dreptul satului Păuşa
este necesar controlul malului stâng al Oltului.
O altă zonă protejată se află în partea de sud-vest a oraşului în perimetrul străzilor Tudor
Vladimirescu şi 1 Mai, zonă în care se află mai multe monumente istorice: Biserica Sfinţii
Apostoli, turnul clopotniţă, casa Mişcurici, o şcoală veche şi mai multe case cu valoare
ambientală. Se impune şi protejarea anturajului casei de lemn din str. Tudor Vladimirescu nr. 18,
desigur după salvarea substanţei istorice a acestui monument listat.
În centrul oraşului este un ansamblu arhitectural construit în perioada interbelică, care se

propune a fi inclus în lista monumentelor istorice din Călimăneşti. Este vorba de Biserica Sf.
Petru şi Pavel, Primăria oraşului, Casa Parohială Ortodoxă şi Căminul Cultural. La acestea se
adaugă şi Piaţa de Alimente, care preia elemente arhitecturale dela construcţiile de pe Calea lui
Traian. Valoarea acestui ansamblu la care se mai adaugă şi Şcoala constuită în 1937 în partea de
vest a străzii, constă în scara arhitecturală armonică, în folosirea unui vocabular arhitectural
neoromânesc de bună calitate: logii, arcade, coloane şi acoperişuri în patru ape cu învelitoare de
ţiglă şi cornişe evazate.
Zone de protecţie, variând între 80-200m de la monumentele propriu-zise, sunt necesare şi la

monumente izolate cum ar fi Biserica Sf. Iona de sub Piatră şi mănăstirile Turnu şi Stănişoara.
Având în vedere valoarea excepţională a monumentului Mănăstirea Cozia şi a Bolniţei Cozia se
consideră necesar ca zona de protecţie să fie de 120m la nord şi sud şi 90m spre vest de
monument. Se consideră ca şi pe o distanţă de 250m pe malul stâng al Oltului să se stabilească o
zonă non-edificandi, zonă care să fie limitată spre est de versanţii dealului.
10
STUDIU DELIMITARE ZONE PROTEJATE ŞI REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM, PUG (2011)
65
Jiblea Veche: În zona centrală aproape de piaţeta bisericii se află Casa Virgiliu Popescu,
monument istoric listat. Un alt monument istoric listat este Gara Călimăneşti-Jiblea, o
construcţie P+1 ridicată în 1889, cu faţade de cărămidă aparentă, cu o arhitectură sobră
caracteristică perioadei in-dustrializării dela sfârşitil secolului al XIX-lea. În înprejurimile acestui
edificiu se mai află alte edificii tehnice din perioada primelor construcţii feroviare: magazii,
rezervoare turnuri de apă, un depozit de locomotive. Acest ansamblu poate fi pus în valoare în
totalitatea lui ca un monument al dezvoltării industriale timpurii.
5.2. Monumente istorice
Lista monumentelor istorice (2010) pentru oraşul Călimăneşti cuprinde un număr însemnat de
poziţii privind lăcaşe de cult, mănăstiri, construcţii industriale, case de locuit, construcţii de
vilegiatură şi cruci comemorative. Ca ansamblu este cuprinsă Calea lui Traian, artera principală a
oraşului, care trece prin Căciulata şi Călimăneşti.
Situri arheologice:
36 VL-II-m-B-09521 Aşezare, oraş Călimăneşti, între Pârâul Poştei şi Tabăra de copii,
Latène
Monumente:
356 VL-I-s-B-09696 Schitul "Sf. Ioan” de sub Piatră ("Cozia localitatea CĂCIULATA; la
cca. 1 km. amonte faţă de 1602 (1670) CĂLIMĂNEŞTI mănăstire
357 VL-II-a-A-09697 Mănăstirea Cozia localitatea CĂCIULATA; 1388 - 1391, sec. XVI;
CĂLIMĂNEŞTI XVII, XVIII
358 VL-II-m-A-09697.01 Biserica "Sf. Treime” localitatea CĂCIULATA; 1388; 1707
CĂLIMĂNEŞTI
359 VL-II-m-A-09697.02 Paraclisul "Adormirea Maicii Domnului” localitatea CĂCIULATA;
în colţul SE al incintei 1583 CĂLIMĂNEŞTI
360 VL-II-m-A-09697.03 Paraclisul "Duminica Tuturor Sfinţilor” localitatea CĂCIULATA; în
colţul NE al incintei 1711 CĂLIMĂNEŞTI
361 VL-II-m-A-09697.04 Trapeza localitatea CĂCIULATA; 1853 CĂLIMĂNEŞT
362 VL-II-m-A-09697.05 Bolniţa "Sf. Apostoli” localitatea CĂCIULATA; vis-a-vis de incinta
mănăstirii (la 1542 - 1543 CĂLIMĂNEŞTI vest de D.N./ E 15A)
363 VL-II-m-A-09697.06 Corpul de clădiri ale incintei -laturile de nord, localitatea
CĂCIULATA; laturile de nord, est, sud ale sec. XIV - XVII est, sud
CĂLIMĂNEŞTI incintei mănăstirii
364 VL-II-a-B-09699 Mănăstirea Stănişoara oraş CĂLIMĂNEŞTI pe muntele Cozia, la
10 km de 1747 gara Jiblea
365 VL-II-m-B-09699.01 Biserica "Sf.Gheorghe” şi "Sf. Treime" oraş CĂLIMĂNEŞTI 1905
366 VL-II-m-B-09699.02 Chilii oraş CĂLIMĂNEŞTI 1747, ref. 1807 şi 1850
367 VL-II-m-B-09699.03 Trapeza oraş CĂLIMĂNEŞTI 1886
66
368 VL-II-a-B-09700 Ansamblu urban oraş CĂLIMĂNEŞTI Str. Calea lui Traian sf. sec.
XIX - înc. sec. XX
369 VL-II-m-B-09701 Pavilion central (Hotelul Central) oraş CĂLIMĂNEŞTI Str. Calea
lui Traian 403, 1881 – 1886, şoseaua E 15A, la km18
370 VL-II-m-A-09698 Biserica Nașterea Maicii Domnului a schitului Ostrov, oraş
CĂLIMĂNEŞTI, 1520-1521
371 VL-II-m-B-09702 Gara Călimănești (anterior Gara Jiblea) oraş CĂLIMĂNEŞTI Str.
Gării, 1899
372 VL-II-m-B-09703 Casă de lemn oraş CĂLIMĂNEŞTI Str. Vladimirescu Tudor 18
1880
373 VL-II-a-B-09704 Ansamblul bisericii "Sf. Voievozi", biserica din oraş CĂLIMĂNEŞTI
Str. Vladimirescu Tudor 27, 1711 - 1715 Deal
374 VL-II-m-B-09704.01 Biserica "Sf. Voievozi", Biserica din Deal oraş CĂLIMĂNEŞTI Str.
Vladimirescu Tudor 27 1711 - 1715
375 VL-II-m-B-09704.02 Turn clopotniţă oraş CĂLIMĂNEŞTI Str. Vladimirescu Tudor 27
1711 - 1715
376 VL-II-m-B-09705 Casa Miscurici oraş CĂLIMĂNEŞTI Str. Vladimirescu Tudor 44
1850 - 1860
482 VL-II-s-B-09795 Ansamblu rural localitatea JIBLEA NOUĂ; oraş Str. Principală sf.
sec. XIX CĂLIMĂNEŞTI
483 VL-II-m-B-09797 Biserica "Adormirea Maicii Domnului” localitatea JIBLEA VECHE;
oraş Str. Bălcescu Nicolae 1 sec. XVIII ref. 1857 - CĂLIMĂNEŞTI
1862
484 VL-II-m-B-09796 Casa Vergiliu Popescu localitatea JIBLEA VECHE; oraş Str. 24
Ianuarie 25 sec. XVIII CĂLIMĂNEŞTI
555 VL-II-m-B-09863 Biserica Sf. Voievozi, localitatea Păușa, oraş CĂLIMĂNEŞTI, 1654-
1658, ref. 1854-1857
556 VL-II-a-A-09862 Mănăstirea Turnu, localitatea Păușa, oraş CĂLIMĂNEŞTI, sec.
XVII
557 VL-II-m-A-09862.01 Biserica "Intrarea în Biserică, localitatea Păușa, oraş
CĂLIMĂNEŞTI, 1676
558 VL-II-m-A-09862.02 Biserica "Schimbarea la Faţă, localitatea Păușa, oraş
CĂLIMĂNEŞTI, 1897-1901
559 VL-II-m-A-09862.03 Clopotniţă, localitatea Păușa, oraş CĂLIMĂNEŞTI, sec. XIX
560 VL-II-m-B-09862.04 Clădiri – anexe, localitatea Păușa, oraş CĂLIMĂNEŞTI, sec. XIX
561 VL-II-m-A-09862.05 Chilii rupestre, localitatea Păușa, oraş CĂLIMĂNEŞTI, 1843
758 VL-IV-m-B-10011 Cruce de piatră localitatea CĂCIULATA; oraş CĂLIMĂNEŞTI,
1688, pe şosea la km 197, în faţa Mănăstirii Cozia
759 VL-IV-m-B-10013 Cruce de piatră localitatea CĂCIULATA; oraş CĂLIMĂNEŞTI 1765
67
760 VL-IV-m-B-10012 Cruce de piatră localitatea CĂCIULATA; oraş CĂLIMĂNEŞTI 1734,
pe D.N. 7 la intrarea în localitate dinspre Călimăneşti
761 VL-IV-m-B-10015 Cruce de piatră localitatea CĂCIULATA; oraş CĂLIMĂNEŞTI Str.
Cantacuzino Şerban 71, 1755, în faţa casei fam. Macavei
762 VL-IV-m-B-10016 Cruce de piatră localitatea CĂCIULATA; oraş CĂLIMĂNEŞTI,
1741, Str. Cloşca 14, în curtea fam. Stârcu Gh. de la nr.14
763 VL-IV-m-B-10014 Crucea lui Epure localitatea CĂCIULATA; oraş CĂLIMĂNEŞTI, pe
"Valea satului" 1810
782 VL-IV-m-B-10035 Cruce de piatră localitatea JIBLEA VECHE; oraş CĂLIMĂNEŞTI
1702, în curtea bisericii
783 VL-IV-m-B-10036 Cruce de piatră localitatea JIBLEA VECHE; oraş CĂLIMĂNEŞTI,
Str. Bălcescu Nicolae colţ cu str. Păcii, 1732
In plus, Studiul istoric propune spre a fi listat un ansamblu ce poate fi un reper în privinţa scării şi
caracterului arhitectural pentru centrul oraşului. Este vorba de ansamblul compus din Primărie,
Biserica Sf. Petru şi Pavel, Casa Parohială Ortodoxă, Căminul Cultural, Şcoala şi Piaţa de
alimente, construcţii parter şi P+1, care pot servi ca model pentru remodelarea sau înlocuirea
unor edificii ridicate în a doua jumătate a secolului al XX-lea.
5.3. Evenimente şi activităţi culturale
Principalele evenimente sunt prilejuite de sărbătorile religioase și hramul bisericilor. La acestea

se adaugă Zilele Staţiunii, Festivalul de Folclor Doinele Văii Oltului, dar şi alte manifestări
culturale la Casa de Cultură Florin Zamfirescu.
In conformitate cu prevederile planului de activitate al Casei de Cultură pentru anul 2014 (Anexa
1), ca și în anii precedenți, aceasta desfășoară activități cu caracter cultural, sportiv, civic și
religios, la nivel local, național și internațional, astfel:
Manifestări cu caracter internațional :

 Tabăra Internatională de Pictură “Vlaicu Ionescu” , ediţia a VIII-a10.07.2014 –
20.07.2014, în cadrul căreia au loc permanet expozitii personale și de grup, atat in
localitate, cat și in alte localitati, manifestarea fiind mediatizata atat la nivel national, cat
și international.
Manifestări cu caracter național :

 Tabăra Natională de Teatru “Florin Zamfirescu” , ediţia a VI-a10.07.2014 – 20.07.2014 –
unde in fiecare zi este prezentat un spectacol, sau animatie stradala.
 Festivalul National de Folclor “Cântecele Oltului”, ediţia a 46-a, 16 -17 08.2014 , unde
doar numarul participantilor din concurs este de aproximativ 400, iar publicul este de
aprox. 600 – 800 spectactatori.
Manifestari cu caracter județean :

 Expoziția de icoane “Hristos a inviat!” , ediţia a IV-a14.04.2014 – 26.04.2014
 Crosul tineretului - 09.05.2014
68
 Târgul de jucării, manifestare unde copii isi exerseaza abilitatile de negustori, vanzând
jucăriile vechi cu care nu se mai joacă, fac schimburi intre ei și donează jucării copiilor
nevoiaşi. Octombrie 2014 –
 Expozitie de desen și pictură – “Toamna in sufletul copiilor” - noiembrie 2014
 Concurs de proză scurta pentru copii : “De Craciun: povestea unui copil” 18.12.2014
Manifestări cu caracter local:

 Comemorari Depuneri de coroane, spectacol de famfara “Hai sa dam mana cu mână”
24.01.2014 ; 29.05.2014 –
 Colocviu, sesiune de comunicari “De la Dragobete la Valentine’s Day” - 24.02.2014 -
 Expozitie de desene și martisoare lucrate manual de copii – “Primăvara in sufletul
copiilor” - 01 - 15.03.2014 –
 Spectacol dedicat Zilei Internaţionale a Femeii - ”De ziua ta, cea mai frumoasă”
06.03.2014 -
 colocvii, mese rotunde, teatru pentru copii - “Să ştii mai mult, să fii mai bun!”
 Spectacole pentru copii și tineret (liceu) - teatru 07 -11.04. 2014 -
 Ziua Oraşului Călimăneşti (Te Deum, Festivatea de premiere a familiilor care implinesc
50 de ani de casatorie, alte manifestari) - 20.o5.2014
 Ziua Internaţională a Copilului - Concursuri distractive, teatru pentru copii 01.06.2014 .
 Spectacol omagial – Ziua Natională a României
 Spectacol de colinde – Ajunul Craciunului
In ultimii ani, agenda culturală a orasului Călimăneşti s-a diversificat, in sensul realizării de noi
proiecte culturale şi sportive sau. Astfel, au aparut noi manifestări culturale și sportive care se
adresează nu numai locuitorilor din Călimăneşti sau elevilor, ci și din localitătile vecine sau din
scolile de pe raza judetului Valcea.
A fost inițiat Crosul Tineretul, ce se desfășoară în fiecare an de Ziua Europei, concursul de proză
scurtă pentru elevii din gimnaziu și liceeni (aflat la editia I), dar și Târgul de Jucării (Târgul
Copiilor) – în fiecare an în luna noiembrie, spectacole omagiale realizate cu ocazia Zilei Naționale
a Românei. Toate acestea au fost initiate și organizate nu numai pentru a oferi diversitate
publicului și pentru extinderea ofertei culturale în afara perioadei estivale. Premisa de la care s-
a pormit a fost lipsa unei oferte culturale și sportive pe segmentul gimnaziu.
Impactul creat de prezența taberelor de creație de teatru și pictură pe perioada verii, a dus la
cresterea prestigiului localității, în sensul promovării acesteia nu numai la nivel national ci și
internațional. Stau mărturie în acest sens numeroasele articole din ziarele din Slovenia și
Croația, dar, mai ales din Spania, prin deosebita contribuție adusă de artistul Juan Panisello
Chavaria.
Multe dintre acțiuni au fost extinse la nivel zonal, tocmai datorită interesului arătat de publicul
țintă: Crosul Copiilor (peste 150 de copii participanți), Concursurile de Ziua Internațională a
Copilului (peste 300 de copii participanți), Târgul de Jucării (peste 100 de copii participanți).
A fost extinsă oferta culturală din Tabăra Naționala de Teatru, în sensul înfiinățrii unei noi
secțiuni care pregătește aspiranții la meseria de actor (cealaltă secțiune adresându-se tinerilor
deja studenți ai UNATC București). Aceasta s-a datorat interesului crescut al celor celor care
69
doresc sa devină actori, dar și rezultatelor obtinute în urma pregătirii lor în cadrul acestei
tabere.
Primăria Orașului Călimănești a initiat un alt proiect la nivel sportiv, cu impact deosebit asupra
locuitorilor, Cozia Mountain Bike – desfățurat în cadrul manifestărilor dedicate Zilelor Orașului
Călimănești. Primăria Orașului Călimănești este partener în numeroase proiecte inițiate și
demarate de foruri naționale și internaționale: consursuri și olimpiande de șah, de fizică, de
astronomie și astrologie, consursuri montane de atletism etc.
In hotelurile cu facilități de organizare de evenimente au loc congrese medicale, târguri și

expoziții medicale, cu specific balneologic. Hotelul "Casa Românească", de exemplu, dispune de
o sală de conferințe modernă având o capacitate de 70 locuri, ideală pentru organizarea de
evenimente tip training, team building, conferințe.
Concluzii. Cele două localități componente – Călimănești și Jiblea Veche, au un nucleu urban
istoric bine delimitat, iar punctual și în celelalte loclaități, există numeroase monumente istorice
listate.
In plus, în ultimii ani, agenda culturală a orașului, cuprinzând evenimente sportive, evenimente
culturale adresate atât copiilor, cât și elevilor și tinerilor.
70
Capitolul 6. Administrația locală și participarea comunității
6.1. Administrația publică
Figura 6.1 – Organigarma Primăriei orașului Călimănești:
71
Venituri și cheltuieli la bugetul primăriei orașului Călimănești pentru perioada 2009-2013.
Tabelul 6.1 – Bugetul de venituri și cheltuieli al orașului Călimănești în perioada 2009-2013.

- mii lei -
Anul Venituri Incasari Procent Cheltuieli Plati Procent
incasari plati
prevederi prevederi prevederi prevederi
initiale finale initiale finale
2009 21.186 26.158 19.638 75,1% 21.186 26.158 19.279 73,7%
2010 19.927 22.724 14.496 63,8% 19.927 22.724 14.614 64,3%
2011 17.794 20.510 14.641 71,4% 17.885 20.592 14.663 71,2%
2012 19.862 22.017 13.020 59,1% 19.932 22.086 13.067 59,2%
2013 16.349 - - - 16.349 - - -
In alcătuirea bugetului, se observă o scădere a veniturilor (prevederi finale), în perioada 2009-

2012, de aproape 20%.
Figura 6.2 –
Venituri – prevederi
inițiale și finale la
bugetul primăriei
orașului Călimănești
Figura 6.3 –
Cheltuieli – prevederi
inițiale și finale la
bugetul primăriei
72
Figura 6.4 –
Incasări și plăți în
bugetul primăriei
Mai mult decât scăderea veniturilor, se observă o scădere considerabilă a încasărilor de aproape
34% pentru anul 2012 față de anul 2009. Astfel, că și deficitul între încasări și venituri pentru
anul 2012 este de 41%.
Figura 6.5 –
Deficitul între
veniturile –
prevederile finale - și
încasările finale la
buget.
6.2. Participarea comunității în procesul de elaborare a strategiei
In procesul de elaborare a strategiei, implicarea comunității s-a realizat prin următoarele

mecanisme:
 consultarea documentelor pe site-ul primăriei
 dezbateri asupra priorităților de dezvoltare.
6.2.1. In procesul de implicare a comunității au fost distribuite chestionare către principalii

actori urbani (in Anexa 2 este prezentat Formularul de chestionar); rezultatele acestora relevă
următoarele aspecte:
73
Pentru primul chestionar transmis, din cei 23 de respondenți, în ceea ce privește FACTORII
DEZVOLTĂRII, răspunsurile au fost împărțite astfel:
 la nivelul infrastructurii, respondenții au identificate domeniile prioritare pentru
modernizare, ca fiind: rețeaua de canalizare (peste 57%), epurarea apelor uzate (peste
38%), drumuri / pasaje / poduri (peste 42%); pentru celelalte domenii opinia cetățenilor
este în general bună (peste 40%);
 la nivelul economiei locale, peste 70% din respondenți au indicat lipsa unor agenți
economici implicați în producția locală; pentru celelalte domenii opinia cetățenilor este
în general bună (peste 35%);
 la nivelul administrației locale, problemele identificate au vizat serviciile și sprijinul
pentru IMM-uri (peste 66%) și comunicarea și diseminarea informațiilor (peste 52%);
pentru celelalte domenii opinia cetățenilor este în general bună (peste 55%);
 în ceea ce privește mediul comunitar, respondenții au identificat ca fiind problematice
toate domeniile prezentate: lipsa unii spirit comunitar (peste 52%), siguranța cetățenilor
(peste 61%), lipsa dotărilor culturale (peste 47%), lipsa facilităților sportive (peste 61%),
și patrimoniu istoric și cultural aflat în degradare (peste 76%).
Tabel 6.2 – Centralizarea răspunsurilor la chestionarele transmise populației – 2013

Domeniul Calificativ total raspunsuri procent
A. Infrastructură
1. foarte bine 9 42,86%
Alimentare cu apă bine 8 38,10%
potabilă slab 3 14,29%
foarte slab 0 0,00%
Reţeaua de canalizare bine 5 23,81%
slab 12 57,14%
foarte slab 3 14,29%
Epurarea apelor uzate bine 8 38,10%
slab 8 38,10%
Alimentare cu gaz bine 7 33,33%
slab 4 19,05%
foarte slab 2 9,52%
Transport public bine 11 52,38%
slab 6 28,57%
foarte slab 1 4,76%
Managementul deşeurilor bine 14 66,67%
menajere slab 5 23,81%
foarte slab 2 9,52%
74
Drumuri, pasaje, poduri bine 11 52,38%
slab 10 47,62%
foarte slab 0 0,00%
Servicii de sănătate bine 14 66,67%
slab 7 33,33%
foarte slab 0 0,00%
Servicii de educaţie bine 17 80,95%
slab 2 9,52%
foarte slab 1 4,76%
Resurse naturale bine 11 52,38%
pentru recreere slab 4 19,05%
foarte slab 1 4,76%
Calitaea aerului, apei şi a bine 8 38,10%
terenului. slab 1 4,76%
foarte slab 0 0,00%
Mediu natural bine 8 38,10%
slab 2 9,52%
foarte slab 0 0,00%
B. Economie
Servicii financiare şi bine 13 61,90%
asigurări slab 3 14,29%
foarte slab 0 0,00%
Agenţi economici bine 2 9,52%
productie slab 15 71,43%
Agenţi economici bine 11 52,38%
turism/servicii slab 0 0,00%
foarte slab 0 0,00%
Forţă de muncă bine 13 61,90%
slab 6 28,57%
foarte slab 1 4,76%
Buget public local bine 10 47,62%
slab 7 33,33%
foarte slab 0 0,00%
C. Administraţie publică
Management public bine 14 66,67%
slab 3 14,29%
foarte slab 0 0,00%
75
Patrimoniu local bine 13 61,90%
slab 7 33,33%
foarte slab 0 0,00%
Planuri urbanistice şi de bine 12 57,14%
amenajarea teritoriului slab 5 23,81%
foarte slab 1 4,76%
Servicii şi sprijin pentru bine 1 4,76%
IMMuri slab 14 66,67%
Comunicare şi diseminare bine 6 28,57%
de informaţii slab 11 52,38%
D. Mediu comunitar
1. Spirit comunitar foarte bine 0 0,00%
bine 1 4,76%
slab 4 19,05%
Siguranţa cetăţenilor bine 1 4,76%
slab 13 61,90%
Dotări culturale bine 0 0,00%
slab 8 38,10%
Facilităţi sportive bine 2 9,52%
slab 13 61,90%
Patrimoniu istoric şi bine 3 14,29%
cultural slab 16 76,19%
foarte slab 2 9,52%
Tabel 6.3 – Alte probleme semnalate de respondenți în cadrul chestionarelor transmise (2013):
A. Infrastructură
1. ALIMENTARE CU APĂ POTABILĂ
Zona Jiblea Veche, str. 16 Februarie – furnizarea apei este intreruptă, fără a fi anunţată reluarea furnizării
acesteia.
Există mari pierderi datorită reţelelor invechite.
Calitatea apei nu este cea conform STAS.
2. REŢEAUA DE CANALIZARE
Canalizare defectă, cu conducte vechi, în zona oraşului.
Jiblea Veche – nu există canalizare menajeră. Pe str. Al. Odobescu; apa uzată menajeră este deversată în
rigolele din faţa caselor. Lipsă reţea canalizare zona Seaca, Teaua, Păuşa.
76
Reţelele sunt invechite, degradate, subdimensionate. Nu există un control al condiţiilor de utilizare al
acestor reţele.
3. EPURAREA APELOR UZATE
Jiblea Veche – nu există staţie de epurare a apelor uzate menajere.
Lipsă treaptă chimică la actuala staţie de epurare.
Lipsă staţie de epurare zona Seaca, Teaua.
4. ALIMENTARE CU GAZ
Nu sunt racordate locuinţele din cauza costurilor ridicate.
5. TRANSPORT PUBLIC
Nu există transport public local. Turiştii care ajung în oraş cu trenul nu au mijloc de transport în comun
pentru a ajunge în staţiune.
Nu există staţii de autobuz marcate corespunzător, iar cele existente nu corespund funcţional.
Nu există un program care să acopere nevoile turiştilor privind trasnportul de la gara CFR la hoteluri.
Traficul pietonal pe poduri este greoi (trotuare înguste).
6. MANAGEMENTUL DEŞEURILOR MENAJERE
Lipsa unui program de reciclare a deșeurilor / colectare diferențiată a acestora.
Din cazua lipsei centrelor de colectare se depozitează cantităţi uriaşe în zona "Pluif" din Jiblea Nouă, văii şi
pe râul Coisca.
7. DRUMURI, PASAJE, PODURI
Solicitare reparare trotuare strada Calea lui Traian, de la intersecţia cu strada Gării şi pâna la Hotel
Central.
Există foarte multe străzi neasfaltate. Drumuri degradate în localităţile componente.
Nu există pasaj pietonal la Păuşa (pentru traversare cale ferată şi strada ocolitoare a oraşului).
Nu există parcări suficiente.
Traficul mare produce disconfort cetăţenilor.
Lipsa unor drumuri de exploatare agricolă – către livezi zona Căldări, Dos, Glodurele.
Lipsă piste biciclete.
8. SERVICII DE SĂNĂTATE
Nu există farmacie care să asigure serviciul permanent.
Există permanenţă pentru acordarea primului ajutor.
Actualul dispensar este departe e centrul oraşului, nu există staţie de autobuz în zonă.
Nu există punct medical în Jiblea Nouă.
Mutarea dispensarului într-o zonă mai accesibilă pacienţilor.
Cabinetele medicilor de familie prost amplasate.
9. SERVICII DE EDUCAŢIE
Grădiniţa funcţionează în spaţii mici, neadecvate.
Şcoala funcţionează dimineaţa pentru elevii de clasele 0 – IV şi după-masa pentru clasele V – VIII.
Finalizarea reabilitării liceului – liceul nefiind funcțional.
10. RESURSE NATURALE PENTRU RECREERE
Nu există grădină zoologică.
Zone precum Stănişoara, Turnu, Cascada Lotrişor greu accesibile pentru cei care nu au mijloace auto.
11. CALITATEA AERULUI, APEI ŞI A TERENULUI
Poluarea generată de traficul intens.
12. MEDIUL NATURAL
Există riscul de alunecări de teren în anumite zone.
B. Economie
1. SERVICII FINANCIARE ŞI ASIGURĂRI
Impact negativ produs de mutarea Trezoreriei din Călimăneşti.
2. AGENŢI ECONOMICI PRODUCŢIE
Lipsa totală a unor investitori cu potenţial în agricultură, pentru comasarea şi exploatarea terenuri
agricole existente în Jiblea Veche şi Jiblea Nouă.
Din cauza sistemului fiscal, dar şi a altor factori, nu sunt atrași investitori în oraş.
77
3. AGENŢI ECONOMICI TURISM/SERVICII
Se doreşte dezvoltarea unor zone de agrement specific zonei montane, în Parcul Naţional Cozia.
4. FORŢĂ DE MUNCĂ
Forţă de muncă există, nu există locuri de muncă.
5. BUGET PUBLIC LOCAL
1. MANAGEMENT PUBLIC
Personalul administrativ necalificat real (nu scriptic), mai mult decât suficient.
2. PATRIMONIU LOCAL
Există şi reprezintă atracţii turistice, dar nu sunt suficient exploatate (de ex. siturile arheologice).
3. PLANURI URBANISTICE ŞI DE AMENAJAREA TERITORIULUI
Nu se respectă legislaţia în domeniul construcţiilor.
Blocurile de locuinţe existente au nevoie reparații în ceea ce privește eficiența energetică.
4. SERVICII ŞI SPRIJIN PENTRU IMMURI
Nu există.
5. COMUNICARE ŞI DISEMINARE DE INFORMAŢII
Inexistentă. Informarea se face prin afişare la panoul Primăriei, prea puţin prin alte mijloace.
D. Mediu comunitar
1. SPIRIT COMUNITAR
Rezolvarea de urgenţă a problemei câinilor comunitari.
Spirit comunitar există printre cetăţeni. Nu se găsesc lideri care să-i coordoneze.
Comunitatea nu este nici unită, nici responsabilă.
2. SIGURANŢA CETĂŢENILOR
Tulburări frecvente ale liniştii şi ordinii publice în zona blocurilor de locuinţe. Neimplicarea organelor de
ordine.
Lipsa iluminatului stradal pe faleza râului Olt şi în alte zone din oraş.
3. DOTĂRI CULTURALE
Casa de Cultură necesită reparaţii şi dotare cu mobilier.
Nu există alte dotări culturale (în afară de bibliotecă).
4. FACILITĂŢI SPORTIVE
Există o singură sală de sport, administrată foarte prost; este amenajată necorespunzător din punct de
vedere sportiv.
5. PATRIMONIU ISTORIC ŞI CULTURAL
Intreținerea și mentenanța patrimoniului cultural și istoric (clădiri, statui etc.) este necesară.
Există valori de patrimoniu, dar nu sunt exploatate.
Alte solicitări ale cetăţenilor:
- Educarea populaţiei în domenii ca sănătate, spirit comunitar.
- Crearea de evenimente locale care să atragă turiştii în localitate.
- Realizarea de terenuri de sport şi baze de agrement în zona Cozia şi Seaca.
Pentru cel de-al doilea chestionar transmis, din cei 23 de respondenți, în ceea ce privește
PRIORITATILE PRIVIND REZOLVAREA PROBLEMELOR, peste 90% dintre aceștia consideră că toate
problemele identificate spre a fi rezolvate sunt prioritare, acestea fiind încadrate la priorități cu
rezolvare între 1 și 3 ani; singurele 3 domenii, trecute în rubrica de priorități cu rezolvare între 3
și 5 ani sunt: poluarea rezultată a traficului auto, renovarea clădirilor de patrimoniu și
întreținerea bazei de tratament (peste 35% din respondenți).
Tabel 6.4 – Centralizarea priorităților așa cum reies din chestionarele transmise populației
(2013)
Probleme existente în Rezolvare procent Rezolvare procent Rezolvare procent
domeniul: 1-3 ani 3-5 ani 5-10 ani
78
Alimentarea cu apă potabilă 13 61,9 % 4 19,05 % 2 9,52 %
Alimentarea cu apă caldă 15 71,43 % 1 4,76% 3 14,29%
Canalizare menajeră şi 18 85,71 % 1 4,76 % 0 0%
pluvială
Epurarea ape uzate 17 80,95 % 2 9,52 % 1 4,76 %
menajere
Epurarea ape uzate 12 57,14% 4 19,05 % 3 14,29%
industriale
Incălzire centralizată prin 11 52,38 % 10 47,62% 0 0%
servicii publice
Salubritate (colectare 14 66,67% 5 23,81% 1 4,76 %
deşeuri menajere,
industriale)
Salubritate (depozitarea 12 57,14% 4 19,05 % 3 14,29%
deşeurilor, menajere,
industriale)
Transport public: capacitate 13 61,90% 5 23,81% 2 9,52 %
de transport şi frecvenţă
Nivel de poluare din trafic 5 23,81% 10 47,62% 4 19,05 %
auto
Drumuri locale, inclusiv 17 80,95 % 3 14,29% 0 0%
poduri pasaje
Spatiul public 15 71,43 % 4 19,05 % 1 4,76 %
Spaţii verzi (parcuri şi 17 80,95 % 3 14,29% 1 4,76 %
grădini)
Spaţii de agrement 17 80,95 % 3 14,29% 1 4,76 %
Servicii sociale 13 61,90% 5 23,81% 1 4,76 %
Servicii de sănătate 15 71,43 % 4 19,05 % 1 4,76 %
Servicii de educaţie 16 76,19% 4 19,05 % 0 0%
Oferta de locuri de muncă 19 90,48% 0 0% 0 0%
Renovare fond construit 9 42,86 % 8 38,10% 3 14,29 %
domeniul public (siguranţă,
stabilitate)
Renovare fond construit 9 42,86 % 7 33,33 % 4 19,05 %
domeniul public (eficienţă
energetică)
Renovare clădiri patrimoniu 7 33,33 % 9 42,86 % 4 19,05 %
Riscuri naturale (inundaţii) 9 42,86 % 9 42,86 % 2 9,52 %
Intretinerea bazei de 8 38,10% 8 38,10% 4 19,05 %
tratament
Siguranţa cetăţeanului 17 80,95 % 2 9,52 % 1 4,76 %
Comunicarea/informarea 19 90,48% 0 0% 0 0%
cetăţenilor
Alte probleme identificate de participanţi
Alimentarea cu gaze 1 4,76%
6.2.2. Au fost organizate întâlniri / ateliere de lucru (prezentarea pentru întâlnirea din
11.12.2013 se regăsește în Anexa 3), în cadrul Primăriei, în care a fost implicată comunitatea
locală. Lista participanților și minuta întâlnirii sunt detaliate mai jos.
79
Intâlnirea a avut ca obiectiv consultarea și implicarea comunității locale în elaborarea
Strategiei de Dezvoltare a orașului Călimănești pentru perioada 2014-2020.
Participanții prezenți la întâlnirea din 11.12.2013 organizată în cadrul Primăriei Călimănești

privind prima etapa în elaborarea Strategiei de Dezvoltare a orașului, au fost următorii:
Reprezentanți ai Primăriei
 Florinel Constantinescu – Primar
 Ilie Nemeș
 Ana Ungureanu
 Marian Moisescu
 Aura Nicolaescu
 Vasile Scarleu
 Georgeta Pripaș
 Mircea Stănculescu
Consiliul Județean Vâlcea

 Dumitru Tărășenie
 Iuliana Moise
 Aurelian Cârstea
Reprezentanți ai comunității locale

 Constantin Vlăduțu
 Petre Dragoș Ionescu
 Bogdan Văduva
 Răzvan Văduva
 Constantin Alexandrescu
 Nicolae Ghinoiu
 Lucia Popa
 Mihai Iacovete
 Nicolae Sasu
 Dorin Calotescu
 Constantin State
 Tiberiu Nistor
 Cristian Drăgoescu
 Cristian Mămularu
 Marius Gaurilă
 Ilia Manduc
 Constantin Mihăilă
 Traian Nițu
 Valentin Selipcea
 Emil Cilidin
 Constantin Necșoiu
Reprezentanți ai altor instituții

 Eftimie Ghermac – Regia de Drumuri și Poduri
80
 Aurel Berbece – SC CET SA
 Cozia Info- DCN
 APAVIL
 Minodora Săvulescu - ONG Cozia Racing Team
In cadrul dezbaterii publice, reprezentanții instituțiilor publice și private locale, cât și membrii
comunității locale au semnalat următoarele aspecte cheie:
 dorința de implicare directă a cetățenilor în elaborarea strategiei, prin facilitarea
accesului acestora la mijloacele de informare puse la dispoziție de Primărie;
 prioritizarea proiectelor de investiții, cu precădere a celora ce vor avea impact direct în
îmbunătățirea calității vieții locuitorilor orașului Călimănești (accesul la canalizare și apă
potabilă, la încălzire, drumuri modernizate etc. – proiecte care să vizeze locuitorii din
toate localitățile componente);
 valorificarea potențialului turistic și balneo-climateric al stațiunii, prin integrarea
acestuia într-un traseu al stațiunilor turistice din județul Vâlcea; diversificarea
activităților economice, prin utilizarea resurselor oferite de terenurile agricole și nu
numai.
81
Anexa 1 – planul de activitate a Casei de Cultură Florin Zamfirescu, orașul Călimănești,pentru anul 2014
Nr. Denumirea evenimentului Data Locul desfăşurării Importanţa Organizatori
Crt. (manifestării) evenimentului
1. “Hai să dăm mână cu mână” 152 de ani de la 24.01 Casa de Cultură Locală Primăria Oraşului Călimăneşti
deplina unificare politico – administrativă a 2014 “Florin Casa de Cultură "Florin Zamfirescu"
Principatelor Române Zamfirescu” Călimăneşti
Depuneri de coroane; Spectacol famfara
2. De la Dragobete la Valentine’s Day 24.02. Casa de Cultură Zonala Primăria Oraşului Călimăneşti
colocviu 2014 “Florin Casa de Cultură "Florin Zamfirescu"
Zamfirescu” Călimăneşti
Şcoala Gimnaziala “Şerban Vodă Cantacuzino
Scoala Gimanaziala Berislavesti
3. “Primăvara în sufletul copiilor” 01-15. Casa de Cultură Locală Casa de Cultură "Florin Zamfirescu"
- expoziţie de desene și martisoare lucrate 03. “Florin Călimăneşti
manual 2014 Zamfirescu” CJCPCT Vâlcea
Şcoala Generală “Şerban Vodă Cantacuzino”
Scoala Gimanaziala Berislavesti
4. “De ziua ta, cea mai frumoasă!” 06.03 Casa de Cultură Locală Primăria Oraşului Călimăneşti
Spectacol dedicat Zilei Internationale a Femeii 2014 “Florin Casa de Cultură"Florin Zamfirescu"
Zamfirescu” Călimăneşti
5. Saptamana Altfel / 07 – 11 Casa de Cultură Locala Primăria Oraşului Călimăneşti
"Sa stii mai mult sa fii mai bun!" Apr “Florin Casa de Cultură "Florin Zamfirescu"
Colocvii, mese rotunde 2014 Zamfirescu" Călimăneşti
Teatru pentru copii Scoala Gimnaziala Serban Voda Cantacuzino
Călimănești
Spectacole pentru tineret Primăria Oraşului Călimăneşti
6. (Grup Şcolar Economic Călimăneşti și şcolile 01-30. Casa de Cultură Locală Casa de Cultură Călimăneşti
generale din Călimăneşti – clasele V – VIII) 04.2014 “Florin Teatrul Municipal Ariel
Zamfirescu”
7. Spectacole pentru copii 01-15. Casa de Cultură Locală Primăria Oraşului Călimăneşti
(Grădiniţelele şi clasele I-IV) 04.2011 “Florin Casa de Cultură Călimăneşti
Zamfirescu” Teatrul Municipal Ariel
8. “Hristos a înviat!” 14-26.04 Casa de Cultură Judeateana CJCPCT Vâlcea
Expoziţie de icoane 2014 “Florin Primăria Oraşului Călimăneşti
82
Participă elevii de la cursurile de pictură Zamfirescu” Casa de Cultură Călimăneşti
susţinute de CJCPCT Vâlcea în parteneriat cu
Primăria Călimăneşti
9. "Crosul tineretului" 9.05. Concurs sportiv Zonala Primăria Oraşului Călimăneşti
2014 (clasele V-VIII Casa de Cultură Călimăneşti
și IX-XII) Şcoala Gimnaziala “Şerban Vodă Cantacuzino
Scolile din comunele invecinate
10. Ziua Oraşului Călimăneşti 20.05. Casa de Cultură Locală Primăria Oraşului Călimăneşti
- 626 de ani de atestare documentara a 2014 “Florin Casa de Cultură Călimăneşti
localitatii – Te Deum Zamfirescu” Biblioteca a. E. Baconsky Călimănești
Festivitatea de premiere a familiilor care
implinesc 50 de ani de la casatorie
Alte manifestari aniversare
11. Ziua Eroilor / Inaltare 29.05. Monumentele din Locala Primaria Orasului Călimănești
Momente commemorative / Depuneri de 2014 localitate
coroane
12. 1 IUNIE – Ziua Internaţională a Copilului 01.06. Casa de Cultură Locală Primăria Oraşului Călimăneşti
Concursuri 2014 “Florin Casa de Cultură Călimăneşti
Spectacol de teatru Zamfirescu” Scolile și gradinitele de pe raza orasului
Călimănești
13. Tabăra Naţională deTeatru “Florin Zamfirescu”, 10-20. Casa de Cultură Naţională UNATC “I.L. Caragiale”
ediţia a VI-a 07.2014 “Florin Bucureşti
Zamfirescu” Primăria Oraşului Călimăneşti Casa de
Cultură Călimăneşti
14. Tabăra Internatională de Pictură “Vlaicu 10-20. Casa de Cultură Internaţională Primăria Oraşului Călimăneşti Casa de
Ionescu”, 07.2014 “Florin Cultură "Florin Zamfirescu" Călimăneşti
ediţia a VIII-a Zamfirescu” U.A.P. Valcea
15. Festivalul Naţional de Folclor “Cântecele 16-17. Parcul Casei de Naţională Primăria Oraşului Călimăneşti
Oltului”, 2011, 08.2014 Cultură “Florin Centrul Judeţean de Conservare şi Promovare a
ediţia a 46-a Zamfirescu”, Culturii Tradiţionale Vâlcea
- concurs de interpretare vocală şi instrumentală Pavilionul Central Casa de cultură “Florin Zamfirescu” Călimăneşti
- târg de artă populară Călimăneşti
- concurs “Frumoasa Oltului”, s.a.
16. Spectacole pentru copii 20.09- Casa de Cultură Locală Primăria Oraşului Călimăneşti
83
(Grădiniţele şi clasele I-IV) 20.10 “Florin Casa de Cultură Călimăneşti
2014 Zamfirescu” Teatrul Judeţean
“Anton Pann”
17. Spectacole pentru tineret 20.09- Casa de Cultură Locală Primăria Oraşului Călimăneşti
(Grup Şcolar Economic Călimăneşti și şcolile 20.10 “Florin Casa de Cultură Călimăneşti
generale din Călimăneşti – clasele V – VIII) 2014 Zamfirescu” Teatrul Municipal Ariel
18. Targul de Jucarii 16. 10. Casa de Cultură Zonala Primăria Oraşului Călimăneşti
2014 “Florin Casa de Cultură Călimăneşti
Zamfirescu” Scolile și gradinitele de pe raza orasului
Călimănești
19. "Toamna in sufletul copiilor" 05.11. Casa de Cultură Locala Primăria Oraşului Călimăneşti
Expozitie de desen și pictura 2014 “Florin Casa de Cultură Călimăneşti
Zamfirescu” Scolile și gradinitele de pe raza orasului
Călimănești
20. "1 DECEMBRIE – Casa de Cultură Judeteana Primăria Oraşului Călimăneşti
Ziua Nationala a Romaniei" 01.12. “Florin Casa de Cultură Călimăneşti
Spectacol omagial 2014 Zamfirescu” Scolile și gradinitele de pe raza orasului
Călimănești
21. "De Craciun: Povestea unui copil" 18.12. Casa de Cultură Primăria Oraşului Călimăneşti
Concurs de proza scurta 2014 “Florin Casa de Cultură Călimăneşti
Zamfirescu” Inspectoratul Judetean Scolar Valcea
Scolile din nordul judetului Valcea
Manastirea Cozia
22. "Domn, Domn sa-naltam! " 10-30. Casa de Cultură Locală CJCPCT Vâlcea
(Expoziţie de icoane) 12.2014 “Florin Primăria Oraşului Călimăneşti
Zamfirescu” Casa de Cultură
“Florin Zamfirescu”
Călimăneşti
23. “Iata, vin colindatori !” 23.12 Primăria Orasului Locală Primăria Oraşului Călimăneşti
Colinde de Crăciun 2014 Călimăneşti Casa de Cultură
Spectacol de colinde “Florin Zamfirescu”
Călimăneşti
84
Anexa 2 - chestionarele distribuite către principalii actori urbani
FORMULAR 1: CHESTIONAR PRIVIND FACTORII DEZVOLTĂRII

Scopul Chestionarului11: Acest formular se distribuie în scop evaluării situaţiei actuale de
dezvoltare a orașului Călimănești.
Mod de Evaluare: Evaluarea se face pe 4 niveluri: foarte bine, bine, slab sau foarte slab, privind
4 domenii ale dezvoltării orașului şi anume: infrastructură, economie, administraţie publică şi
mediul comunitar. Dacă consideraţi util, puteţi adăuga pe o foaie de hîrtie anexată acestui
chestionar şi alte informaţii privind starea acestor 4 domenii. Participanţii sunt rugaţi să
încercuiască unul din calificative, care descrie cel mai bine situaţia prezentă.
Grupul ţintă: Formularul se distribuie reprezentanților instituțiilor publice, firmelor private cu o

contribuţie semnificativă în dezvoltarea economică, ONG-uri active în domeniul social şi cultural,
reprezentanților comunității locale.
Data şi locul trimiterii formularului completat, persoană de contact: nume, prenume, loc,
telefon
Indicarea zonei
Precizări şi date din oraș/comună
Domeniul Calificativ Explicaţii suplimentare oferite de care se confruntă
participant cu situaţia
descrisă
A. Infrastructură
1. foarte bine Se va evalua modul de
Alimentare cu bine funcţionare a sistemului de
apă potabilă slab alimentare cu apă.
foarte slab
Rețeaua de bine funcţionare a reţelei de
canalizare slab canalizare.
foarte slab
Epurarea bine funcţionare a sistemului de
apelor uzate slab epurare a apelor uzate.
foarte slab
Alimentare cu bine funcţionare a sistemului de
gaz slab alimentare cu gaz.
foarte slab
Transport bine funcţionare a sistemelor de
public slab transport public.
foarte slab
Managementul bine funcţionare a activităţilor
deşeurilor slab de colectare şi depozitare a
menajere foarte slab deşeurilor menajere.
11
/ Acest chestionar a fost elaborat de IHS România SRL pe baza lucrării „Planning Local Economic Development –
Theory and Practice” de Edward Blakely, Editura SAGE Publications, 1996.
85
7. foarte bine Se va evalua starea
Drumuri, bine drumurilor locale, pasaje,
pasaje, poduri slab poduri
foarte slab
Servicii de bine funcţionare a unităţilor
sănătate slab specifice precum:
foarte slab dispensar, policlinică
Servicii de bine funcţionare a unităţilor
educaţie slab specifice: preşcolar, şcolar,
foarte slab liceal.
10. foarte bine Se va evalua existenţa de
Resurse bine zone naturale de interes
naturale slab naţional/regional, elemente
pentru recreere foarte slab naturale specifice, gradină
zoologică.
11. foarte bine Se va evalua calitatea
Calitaea bine mediului în funcţie de
aerului, apei şi slab gradul de poluare scăzut
a terenului. foarte slab sau ridicat pentru aer, apă,
teren.
12. foarte bine Se va evalua calitatea
Mediu natural bine mediului natural (absenţa
slab riscurilor de alunecări de
foarte slab teren sau inundaţii etc.)
B. Economie
1. foarte bine Se va evalua existenţa
Servicii bine instituţiilor financiare
financiare şi slab publice sau private şi a
asigurări foarte slab birourilor de asigurări.
Agenţi bine agenţilor economici, din
economici slab domeniul agro-industrial.
productie foarte slab

Agenţi bine agenţilor economici, din
economici slab turism / servicii.
turism/servicii foarte slab
Forţă de muncă bine forţei de muncă active şi
slab calificate.
foarte slab
5. foarte bine Se va evalua capacitatea de
Buget public bine finanţare din bugetul local
local slab pentru utilităţi şi servicii
foarte slab publice.
1. foarte bine Se va evalua existenţa unui
Management bine personal calificat şi
public slab suficient numeric la nivelul
foarte slab administraţiei locale
86
Patrimoniu bine clădiri şi terenuri aflate în
local slab proprietatea municipiului/
foarte slab orașului/comunei
Planuri bine Planuri Urbanistice
urbanistice şi slab Generale/ zonale/Planul de
de amenajarea foarte slab amenajarea a judeţului.
teritoriului

Servicii şi sprijin bine birouri de informare pentru
pentru IMMuri slab înfiinţarea de afaceri,
foarte slab finanţare, etc.
Comunicare şi bine formelor de informare a
diseminare de slab locuitorilor în legătură cu
informaţii foarte slab intiaţive, proiecte de
investiţii ale comunității.
D. Mediu comunitar
1. Spirit foarte bine Se va evalua de la „foarte
comunitar bine slab” la „foarte bine”
slab existenţa unei comunităţi
foarte slab unite şi responsabile, ce
participă la viaţa publică şi
îşi manifestă interesul faţă
de domeniul public al
localităţii.
2. foarte bine Se va evalua existenţa sau
Siguranţa bine nu a unui climat infracţional
cetăţenilor slab
foarte slab
Dotări culturale bine cinematografelor,
slab instituţiilor muzicale,
foarte slab bibliotecilor, etc
Facilităţi bine sălilor de sport sau a
sportive slab terenurilor de sport.
foarte slab
5. foarte bine Se va evalua existenţa zone
Patrimoniu bine şi monumente istorice,
istoric şi slab situri arheologice case
cultural foarte slab memoriale etc.
87
FORMULAR 2: PRIORITATI REZOLVARE PROBLEME
Scopul Formularului: Acest formular se distribuie în scopul evaluării priorităţior de rezolvare a
problemelor cu care se confruntă orașul Călimănești.
Grupul ţintă: Formularul se distribuie reprezentanților instituțiilor publice, firmelor private cu o

contribuţie semnificativă în dezvoltarea economică, ONG-uri active în domeniul social şi cultural,
reprezentanților comunității locale.
Mod de Evaluare: Participanţii sunt rugaţi să marcheze cu „ X „ în ce categorie de prioritate se

încadrează problemele identificate în domeniile prezentate în coloana 1.
Data şi locul trimiterii formularului completat, persoană de contact: nume, prenume, loc,
telefon
Probleme Probleme Probleme

Probleme existente în domeniul: prioritate 1 prioritate 2 prioritate 3
Rezolvare 1-3 ani Rezolvare 3-5 ani Rezolvare 5-10 ani
Alimentarea cu apă potabilă
Alimentarea cu apă caldă
Canalizare menajeră şi pluvială
Epurarea ape uzate menajere
Epurarea ape uzate industriale
Incălzire centralizată prin servicii publice
Salubritate (colectare deşeuri menajere,
industriale)
Salubritate (depozitarea deşeurilor, menajere,
industriale)
Transport public: capacitate de transport şi
frecvenţă
Nivel de poluare din trafic auto
Drumuri locale, inclusiv poduri pasaje
Spatiul public
Spaţii verzi (parcuri şi grădini)
Spaţii de agrement
Servicii sociale
Servicii de sănătate
Servicii de educaţie
Oferta de locuri de muncă
Renovare fond construit domeniul public
(siguranţă, stabilitate)
Renovare fond construit domeniul public (eficienţă
energetică)
Renovare clădiri patrimoniu
Riscuri naturale (inundaţii)
Intretinerea bazei de tratament
Siguranţa cetăţeanului
Comunicarea/informarea cetățenilor
Alte probleme identificate de participanţi
88
Anexa 3 - prezentarea pentru întâlnirea din 11.12.2013
89
PARTEA II: ANALIZA SWOT SI SCENARII DE DEZVOLTARE
CUPRINS:
A.1 ANALIZA SWOT 3
1.2 Aspecte cheie de management 3
Accesibilitate și poziție în teritoriu
Dezvoltare economică / turism
Echipare cu infrastructură și servicii
Cadrul natural și construit
Administrația publică locală
1.2 ANALIZA SWOT integrată 7
A.2 SCENARII DE DEZVOLTARE 9
1
A.1 ANALIZA SWOT
Amplasare în centrul ţării,
pe traseul de legătură între
Oltenia şi Transilvania
puncte tari
1.1 ASPECTE CHEIE DE MANAGEMENT
Amplasare în apropiere de
zone naturale protejate pe
Analiza situației existente din capitolul anterior a relevat o serie defileul Oltului
de aspecte cheie de management al dezvoltării urbane, grupate Accesibilitate rutieră şi CF

pe cinci paliere de investigație, după cum urmează: Distanţe mari faţă de
aeroporturi (Sibiu şi
Bucureşti), cu legătură spre
puncte slabe
Accesibilitate și poziție în teritoriu acestea prin drumuri
naţionale şi parţial
Oraşul Călimănești, cu o populație de 8690 locuitori (2012), se autostrada
află în zona central-estică a judeţului Vâlcea, la poalele Segregarea orașului prin

Carpaților Meridionali, pe malul drept al râului Olt. Nordul axul DN 7 - trafic greu
intens
orașului este dominat de zona muntoasă constituita din munții Creşterea accesibilităţii şi
Cozia, muntii Căpățânii, defilul Oltului în sectorul Cozia si Valea mobilităţii prin realizarea
coridorului paneuropean IV
Lotrisorului. Localitatea Călimănești are două componente: (autostrada A1, tronson
Piteşti – Sibiu)
aşezarea primară în lungul DN 7 (E 81), formată din localitățile
Călimănești-Căciulata ce dau și numele stațiunii și localitățile Realizarea legăturilor cu
oportunități
localităţile componente
secundare, componente, de-o parte și de alta a râului Olt (Păușa, prin realizarea de poduri
pietonale peste râul Olt
Jiblea Veche, Jiblea Nouă, Seaca). Oraşul Călimănești, este
racordat la circuitul căilor rutiere direct prin Drumul Naţional DN Amplasat în nordul
Olteniei, zonă cunoscută cu
7 (drumul Express european 81) ce face legătura între sudul țării resurse naturale pentru
sănătate (Olăneşti, Govora,
și vest: Pitești - Râmnicu Vâlcea - Călimănești – Sibiu - Orăștie –
Ocnele Mari), cu nucleu
Simeria – Deva - Arad. Oraşul Călimănești se află la o distanţă de coordonator municipiul
Râmnicu Vâlcea
18 față de Râmnicu Vâlcea, de 81 de km față de Sibiu și de 187
Scăderea numărului de
km față de București. Pe calea ferată, accesul se face pe linia 201 trenuri pentru persoane
pericole
care traversează localitatea

(între Rm. Vâlcea și Brezoi), pe malul stâng al Oltului, gara CFR
fiind în Jiblea Veche. Diminuarea tranzitului auto
în zonă prin dezvoltarea
culoarului Ploieşti - Braşov
2
Activităţi economice
existente legate de turism
Dezvoltare economică / turism preponderent balneo
Activităţile economice principale sunt turismul și fabricarea
puncte tari
Existenţa locurilor de
hârtiei și cartonului ondulat. Activitatea turistică se poate cazare în structuri de
diverse categorii (hoteluri,
desfăşura in peisajul bazinului râului Olt, înconjurat de munţi pensiuni etc.)
pitoreşti, definind unul dintre punctele cu cel mai mare potenţial
Existenţa structurilor de
turistic al ţării, într-o zonă cu un microclimat stabil și fără convenţii şi expoziţii
schimbări bruște de temperatură. Este un oraş a cărui apariție, Lipsa de investiţii pentru
susţinerea turismului
involuție sau evoluție a fost, în ultimii 250 de ani, legată
Lipsa locurilor de muncă
permanent de izvoarele de apă minerală și termală, dar și de
turism ca principală resursă economică. Caracterul sezonier al
activităţilor turistice
Turismul poate fi considerat în oraşul Călimănești ramura
puncte slabe
Absenţa unor măsuri active
economică cu cel mai mare potenţial de creştere având în de promovare a turismului
vedere zona deosebit de frumoasă, unică în Europa. De aceea, și a produselor locale
cel mai mare angajator și cea mai importantă firmă, ca cifră de Lipsa activităţilor de
agrement complementare
faceri și profit înregistrate la nivelul orașului, este societatea
turismului balneo
Călimănești Căciulata SA (ce deține hotelurile Căciulata, Cozia,
Lipsa unor structuri de
Oltul, Central, Teilor, pensiunea Pescăruș și vilele Liliacul, cazare de categorie 4 stele
şi a dotărilor aferente
Trandafirul, Turnu și Furnica). Potenţialul local nu este valorificat
Dezvoltarea activităţilor
la reala lui valoare, iar analiza informaţiilor existente cu privire la turistice bazate pe
potenţialul natural şi
dotările zonei şi la numărul de turişti atraşi, evidenţiază acest construit existent
lucru. Pe de altă parte trebuie identificate şi prezervate acele
Dezvoltarea în apropiere a
oportunități
forme ale activităţilor turistice care să nu interfereze cu turismului montan de iarnă

(pârtie Vidra şi Rânca)
biodiversitatea specifică zonei şi care să nu aducă modificări
peisajului natural și surselor de ape minerale. Amplasarea în apropierea
municipiului Râmnicu
De asemenea, se poate observa o mișcare mult prea subtilă de Vâlcea, pol de atracţie
pentru activităţi recreative
diversificare a activităților economice locale, însă la un nivel mult
(teatru, filarmonică,
prea mic pentru a avea un impact considerabil în crearea terenuri şi săli de sport,
etc.)
locurilor de muncă. Migrația forţei de muncă
Lipsa structurilor pentru

pregătirea personalului în
pericole
domeniul balneo
Competiţia cu alte
destinaţii turistice din judeţ
(Olăneşti, Govora, Ocnele
Mari)
3
Echipare cu infrastructură și servicii
Deşi starea infrastructurii în Călimănești nu este satisfăcătoare,
la data elaborării prezentei lucrări se poate observa că au existat Existenţa reţelelor de
utilităţi – apă, canalizare
anumite inițiative ale autorităților centrale, în ultimii ani, menajeră şi pluvială,
energie electrică, gaze,
materializate prin proiectele de extindere a rețelei de alimentare voce-date
puncte tari
cu apă, canalizare şi reabilitare de străzi. In prezent mai puțin de
Existenţa transportului
50% din locuitorii orașului sunt racordați la sistemul de public
alimentare cu apă și de colectare a apelor uzate, doar locuitorii Existenţa unui sistem de
stațiunii Călimănești-Căciulata fiind racordați în întregime la management al deşeurilor
sistem. Existenţa surselor de

încălzire cu apă geotermală
Apele uzate menajere ajung în prezent într-o staţie de epurare
mecano-biologică. In oraşul Călimănești, toți consumatorii Echiparea edilitară nu
acoperă întreaga suprafată,
casnici, sociali sau locali sunt racordați la sistemul de alimentare sau este în stare proastă în
anumite zone
cu energie electrică.
puncte slabe
Lipsa legăturilor auto între
Serviciile de sănătate publică sunt asigurate pentru populație, în gara CF şi centrul oraşului
limitele unei bune funcționări. Proporția medicilor și Lipsa unor studii pentru
personalului din mediul privat este covârșitoare, fiind de 5 ori gestionarea mai eficientă a
surselor de apă geotermală
mai mulți medici în domeniul privat decât în domeniul public. La
Lipsa fondurilor pentru
acestea se adaugă două laboratoare de tehnică dentară
terminarea clădirii liceului
(privată). Prin urmare, la o populație de 8690 locuitori,
Călimănești înregistrează 2.5 medici la 1.000 locuitori, un nivel Utilizarea energiilor
oportunități
regenerabile (alternative) –
situat sub media Uniunii Europene care depășește 3 medici la pentru iluminat public,
1.000 locuitori. încălzire şi transport public
(maşini electrice, apă
geotemală)
Infrastructura de educație are ca instituție principală Grupul
Scolar Economic Administrativ și de Servicii Calimănești ce Scăderea atractivităţii
pericole
deservește o populație școlară de aproape 587 de copii, turistice din cauza echipării
precare cu servicii si utilităţi
populația fiind în scădere. publice
4
Cadrul natural și construit Istorie, tradiţii, patrimoniu
– Parcul Naţional Cozia,
Din punct de vedere al mediului natural si al mediului urban, parte integrantă a Reţelei
teritoriul administrativ al Oraşului Călimănești este situat intr-o Ecologice Natura 2000
depresiune intramontană în care cele două localități –
puncte tari
Resurse turistice antropice:
Ansamblul Mânăstirii Cozia,
Călimănești și Căciulata – ale căror resurse sunt valorificate încă Mânăstirea Turnu, Castrul
din 1830 și în care există activitățile specifice turismului balnear, Roman Arutela, Schitul
Ostrov etc.
s-au dezvoltat complementar. Peisajul urban indică o imagine
Condiţii climatice favorabile
tipică pentru o staţiune balneoclimaterică montană cu renume turismului de sănătate şi
dobândit în sute de ani de existenţă. Condiţiile naturale de relief, pentru sport
Starea de degradare a
de climă, materialele de construcţii folosite la cladiri, caracterul patrimoniului construit
unic al peisajului şi izvoarele de apă minerală au influenţat
Lipsa unor programe /
poziţia oraşului, structura și înfățișarea acestuia. In localitatea proiecte de punere în
valoare a cadrului natural
Călimănești, ansamblul istoric de pe Calea lui Traian reprezintă
puncte slabe
centrul vital al orașului, ax care se prelungește până în Cadrul urban rezultat din
urbanizarea unor lotizări de
localitatea Căciulata. De-a lungul acestei axe privirea este tip agricol (loturi înguste şi
lungi)
concentrată spre clădirile ce o mărginesc sau spre elementele
deosebite ale cadrului natural şi izvoarele de apă minerală. În Slaba legătură între
localităţile componente
anumite zone, de exemplu în dreptul Mănăstirii Cozia se amplasate pe cele două
maluri ale râului Olt
propune includerea malului stâng al Oltului în zona protejată,
Fond construit valoros
pentru a nu se interveni în peisajul deosebit de valoros din jurul
Dezvoltarea altor tipuri de
acestui monument de primă valoare pentru arhitectura turism (monahal)
României. Monumentele istorice şi arhitectonice din această
oportunități
Reabilitarea bazelor de
zonă reprezintă elementele ce atrag vizitatorii şi concentrează tratament
mişcarea spre zonele de interes, scoţând în evidenţă valorile
Existenţa amenajării
construite şi naturale ale oraşului – staţiune. Datorită lipsei hidrotehnice (diguri), cu
posibilitatea utilizării
activităților economice poluante, în general, starea calității pentru pietonal /
promenadă şi valorificarea
elementelor mediului urban (calitatea aerului, calitatea apelor
cadrului amenajat
subterane și a celor de suprafață) este foarte bună, neexistând Creşterea poluării
amenințări de acest gen.
Distrugerea peisajului
Patrimoniul construit, pe de altă parte, se află intr-o proporție
pericole
Degradarea până la
importantă în stare de declin – din punct de vedere dispariţie a patrimoniului
construit
architectural, social și economic: multe clădiri prezintă risc
structural, alte clădiri au fost abandonate, proprietarii privați nu Lipsa unor programe de
susţinere financiară pentru
investesc în clădirile de patrimoniu. păstrarea identităţii locale
5
Administrația publică locală
Primăria orașului Călimănești se ocupă de managementul
puncte tari
eficient al orașului, care include relația cu cetățenii, oferta de Proiecte de dezvoltare
implementate cu succes
servicii publice și implementarea politicilor de dezvoltare prin
programe și proiecte. Primăria are în implementare o serie de
proiecte importante de investiții în infrastructură si servicii Lipsa unei unităţi speciale
de implementare a
(prezentate în capitolul I), fără a avea însă o unitate specială de proiectelor finanţate din
puncte slabe
management si implementare a proiectelor finanțate din fonduri fonduri externe
externe. Slaba comunicare cu

cetăţenii
Lipsa personalului calificat

Sprijin financiar EU 2014-
2020
oportunități
Dezvoltarea capacităţii
primăriei de implementare
a proiectelor PIDU (PUG,
regulament)
Diminuarea resurselor
financiare disponibile
pentru implementarea
pericole proiectelor
Lipsa informării suficiente

în legătură cu programele
de finanţare europeană
Buget local insuficiant

pentru sustenabilitatea
dezvoltării localităţilor
componente
Pe baza concluziilor etapei de analiză, în cadrul atelierului de

lucru organizat în 11.12.2013, au fost identificate principalele
puncte tari (S) și puncte slabe (W) ale orașului, precum și
oportunitățile (O) și pericolele (T) ce vizează dezvoltarea
acestuia. Matricea acestor elemente de analiză SWOT se
prezintă astfel:
6
1.2 ANALIZA SWOT INTEGRATA
CE FA CTORI FA C
CALIMANESTIUL PUTERNIC?
PUNCTE TARI
 Amplasare directă pe drumul expres E81, pe traseul de

legătură între Oltenia şi Transilvania
 Apropierea de municipiile Râmnicu Vâlcea și Sibiu
 Prezenţa apelor minerale valoroase cu proprietăţi curative
 Poziţionare geografică și climaterică favorabilă
 Amplasament și mediu natural atractiv
 Bioclimat şi cadru natural valoros, nepoluat
 Valori culturale și istorice prezente
 Atracții turistice în împrejurimi
 Administrație activă și implicată
 Infrastructură existentă pentru spa, turism balnear, sporturi în
natură, timp liber
 Existenţa resurselor regenerabile (lemnoase, eoliene, solare,)
posibil de utilizat în cadrul unui sistem de încălzire locale
CE FACTORII POT SUSTINE

OPORTUNITATI DEZVOLTA REA ORASULUI?
 Dezvoltarea de noi produse și servicii turistice

 Posibilitatea creării unor noi tipuri de cooperare cu celelalte
stațiuni turistice din zonă pentru a crea un pol turistic balnear
de importanță națională și regională
 Valorificarea cadrului natural înconjurător
 Ridicarea standardelor de calitate pentru servicii și utilități
atât la nivel urban, cât și în turism
 Creșterea numărului de turiști, atât locali, cât și internaționali
 Existența programelor europene de finanțare
 Creșterea numărului de clădiri renovate și reabilitate
 Dezvoltarea unei unități de formare profesională în turism
 Furnizarea de produse sportive pe timp de iarna
 Realizarea unui sistem de licențe în turism implementat la
nivel local
7
IN CE DOMENII ESTE
PUNCTE SLABE
CALIMANESTIUL SLAB?
 Lipsa activităților de recreere suport turismului

 Lipsa unui program susținut de formare în turism
 Lipsa cadrelor medicale specializate în domeniul turismului
balneo-climateric
 Lipsa unor programe / proiecte de punere în valoare a cadrului
natural (ex. trasee montane)
 Absenţa unor măsuri active de protejare şi valorificare a
cadrului natural
 Lipsa de finanțări în sectorul de marketing turistic pentru
identificarea produselor de turism, a creării acestora și a
formelor de promovare
 Lipsa unei unităţi speciale de implementare a proiectelor
finanţate din fonduri externe
CE FA CTORI POT AFECTA

PERICOLE DEZVO LTAREA ORA SULUI?
 Dependența față de sistemul de vouchere subvenționate

 Apariția de noi destinatii competitive în piața de turism
(Olăneşti, Govora, Ocnele Mari)
 Creșterea costurilor de energie influențând tariful de cazare
 Scăderea atractivităţii turistice datorită echipării precare cu
servicii si utilităţi publice
 Diminuarea resurselor financiare disponibile pentru
implementarea proiectelor
 Diminuarea cotei din bugetul local, provenite din transferul de
la bugetul județean
8
A.2 SCENARII DE DEZVOLTARE
Staţiunea Călimanesti-Căciulata reprezintă o comunitate a cărei
dezvoltare este generată din două surse: (1) investiţiile în
infrastructura urbană realizate prin managementul public al
primăriei şi (2) investiţiile private, realizate în lucrări de
îmbunătăţire a patrimoniului construit, în principal cu funcţiune
balneară. Rezultatele acestor investiții conduc la îmbunătăţirea
condițiilor de locuire, a imaginii stațiunii şi a condiţiilor de cazare
şi de tratament pentru vizitatori.
Scenariile propuse se referă la condiţiile de durabilitate asigurate

prin finanţarea cererii şi ofertei pentru turismul balnear. Prin
cerere se înţelege sistemul subvenţionat de bilete de tratament
sau turism pe piaţa liberă, iar prin ofertă, infrastructura turistică
şi serviciile suport. Cele două scenarii propuse răspund la
întrebarea de ce? şi cum? ar trebui asigurate condiţiile de
durabilitate a dezvoltării Staţiunii Călimănești-Căciulata. Cele
două scenarii au în comun ipoteza unor cheltuieli identice de
operare şi de întreţinere a oraşului şi a proiectelor de investiții
realizate până în prezent, sau aflate în faza de implementare.
Scenariul 1
Scenariul porneşte de la premiza că motorul dezvoltării bazat
numai pe profitul operatorului de turism nu este suficient pentru
dezvoltarea stațiunii şi că trebuie găsite și alte forme de
susţinere a acestui motor, prin măsuri de stimulare a cererii. În
consecinţă, scenariul gândeşte sistemul balnear în conformitate
cu misiunea sa socială: starea de sănătate a unei naţiuni,
persoane active sau pensionari, este de interes pentru guvern,
sindicate şi patronate, deopotrivă.
In acest scenariu, dezvoltarea se bazează pe avantajele

competitive date de existenţa resurselor naturale, de calitatea
9
geografiei locului şi de calitatea valorilor de patrimoniu. Prin
implementarea proiectelor propuse prin Strategia de Dezvoltare
se va asigura, până în anul 2020, creşterea ofertei de servicii
turistice precum și ridicarea gradului de atractivitate a stațiunii
prin reabilitarea patrimoniului construit şi de mediu.
Rezultatul măsurilor de stimulare a ofertei prin proiecte oferă ca

rezultat o comunitate stabilă şi prosperă, cu acces la servicii de
calitate şi la locuri de muncă, ce practică activităţi turistice
prietenoase mediului natural.
Măsurile de stimulare a cererii vin prin continuarea sistemului de

bilete de tratament, dar gândit într-o altă filozofie şi anume,
bilete de tratament la pachet cu indicatori de performanţă.
Aceste măsuri trebuie să ajute pregătirea sistemului de turism
balnear în intrarea pe piaţa liberă. Mai exact sistemul de oferire
a biletelor de tratament trebuie orientat către finanţarea unor
servicii de bună calitate în folosul consumatorului de turism
balnear.
Scenariul 2
Scenariul al doilea este cel în care sistemul balnear este operat
în condiţiile pieţei libere. In acest scenariu infrastructura
turistică de tratament şi managementul turistic intră în
competiţie directă cu alte oraşe staţiuni similare europene, pe
bază de calitate-preț.
In condiţiile acestui scenariu operatorii privaţi se vor confrunta

singuri cu impactul pieţei. Costurile necesare îmbunătăţirii şi
dezvoltării infrastructurii balneare sunt semnificative, greu de
accesat prin sistemul bancar, iar resursele umane calificate pe
servicii balneare şi de turism sunt insuficiente.
Este posibil ca un procent redus să reziste acestor provocări, dar

cu cât cei rămaşi în piaţă sunt mai puţini, cu atât dezvoltarea
10
economică locală este mai mică, iar veniturile la bugetul local
mai reduse. In final, pe termen mediu economia urbană se va
baza pe un sigur motor, cel al sectorului privat rămas în piaţă,
care nu va genera suficiente locuri de muncă şi nu va putea
contribui la o dezvoltare urbană durabilă.
Bugetul local în scădere va face cu greu faţă cheltuielilor de

operare şi întreţinere a oraşului, Călimănești-Caciulata
rămânând în continuare o comunitate fără capacitatea de a
reţine propria generaţie tânără şi de atragere de noi resurse
umane calificate.
11
PARTEA III: STRATEGIA DE DEZVOLTARE
CUPRINS:
B.1.1 Viziunea 2
B.1.2 Obiective strategice 3
B.2 Politici sectoriale 5
1
B.1.1 VIZIUNEA
Staţiunea Călimăneşti - Căciulata se încadrează în categoria
staţiunilor balneoclimaterice de interes general din România,
constituind zona de tratament dominantă din sudul României.
Călimănești-ECO, o
Viziunea de dezvoltare, în consecință, identifică turismul ca comunitate păstrătore de
principalul contributor la dezvoltarea durabilă economică, valorii culturale și istorice,
parte din lanțului de
socială, și culturală, orașul fiind parte a familiei de staţiuni staţiuni balneare europene,
balneare, oferind servicii de tratament într-un cadru natural oferă facilităţi de tratament
de sănătate şi frumuseţe
cultural valoros, sprijinit de evenimente organizate pentru
într-un mediu natural şi un
locuitori şi vizitatori. patrimoniu cultural unic.
Implementarea viziunii de
Ce rol trebuie să joace orașul în viitor? dezvoltare se bazeză pe trei

piloni:
Călimănești-Căciulata va trebuie să fie:

Pilon 1: Dezvoltarea unui
 un actor cheie in regiune în industria turismului de SPA sector turistic prosper capabil
 o comunitate activă, sigură și educată/pregatită să atragă continuu investiţii și
 un spațiu natural și construit care asigură protecția și să atragă forță de muncă
valorificarea patrimoniului
Pilon 2: Cooperarea dintre
Ce se urmărește prin implementarea viziunii? sectorul turismului şi

comunitatea urbană și rurală
Călimănești-Căciulata va trebuie să devină: din regiune pentru obţinerea

de bunuri, servicii și beneficii
reciproce
 o stațiune turistică vibrantă, care valorifică poziția
geografică dar și moștenirea culturală și istorică
Pilon 3: Integrarea valorilor de
 un oraș ce asigură servicii urbane de calitate locuitorilor
patrimoniu, culturale şi
și turiștilor
naturale, în dezvoltarea
 o bază turistică cu un turism de calitate bazat pe
durabilă a stațiunii în general și
inovativitate și simț antreprenorial
a turismului în special
2
B.1.2 OBIECTIVE STRATEGICE
Viziunea de dezvoltare a stațiunii Călimănești-Căciulata se

bazează pe trei piloni ce constituie baza dezvoltării urbane
durabile. Un număr de obiective strategice sunt formulate
pentru coordonarea investițiilor necesare dezvoltării stațiunii.
Obiectiv strategic 1
Mediul natural și comunitatea: Îmbunătățirea calității vieții și
valorificarea prudentă a resurselor naturale.
Obiective specifice:
 Reducerea disparităților teritoriale privind accesul cetățenilor
la utilități și servicii de calitate
 Promovarea unei infrastructuri urbane bazată pe tehnologie

și cultură ECO
Eco-Turism în contextul unei istorii bogate: Conservarea și
valorificarea patrimoniului construit și natural pentru susținerea
dezvoltării turismului balnear
 Valorificarea și promovarea stațiunii în rețeaua europeană a
stațiunilor balneare
 Inovarea de noi produse turistice și promovarea în târguri

internaționale
 Folosirea resurselor locale pentru susținerea dezvoltării

turismului
3
Performanțele administrației locale: Întărirea administraţiei
publice locale și a participării comunității în procesul de luare a
deciziei
 Imbunătățirea managementului şi culturii organizaţionale
privind serviciile și utilitățile publice de interes general
 Dezvoltarea unui parteneriat de cooperare teritorială între

stațiunile din județul Argeș și Gorj
4
B.2 POLITICI SECTORIALE
Mediul natural și comunitatea: Îmbunătățirea calității vieții și
valorificarea prudentă a resurselor naturale.
PS 1. Creşterea accesibilităţii oraşului în context regional
PS 2. Dezvoltarea oraşului prin îmbunătăţirea echipării cu

infrastructură urbană şi servicii
Eco-Turism în contextul unei istorii bogate: Conservarea și
valorificarea patrimoniului construit și natural pentru susținerea
dezvoltării turismului balnear
PS 3. Dezvoltarea oraşului productiv bazat pe produse şi servicii

turistice directe şi conexe
PS 4. Creşterea atractivităţii oraşului prin punerea în valoare a

patrimoniului cultural şi natural
Performanțele administrației locale: Întărirea administraţiei
publice locale și a participării comunității în procesul de luare a
deciziei
PS 5. Creşterea capacităţii operaţionale în management public

şi turistic
5
PARTEA IV: PROGRAME SI PROIECTE
CUPRINS:
C.1 Argumente strategice şi operaționale ce susțin proiectele 2
C.2 Lista programelor de dezvoltare 3
C.3 Lista proiectelor conform programelor de dezvoltare
1.1. Program de creştere a mobilității
1.2. Program de dezvoltare a infrastructurii IT

2.1. Program de energie regenerabilă
2.2. Program de amenajare şi reabilitare a domeniului public
2.3. Program de asigurare a serviciilor de sănătate şi educație
2.4. Program de locuire
2.5. Program de asistență socială
2.6. Program privind creşterea siguranței cetățenilor

3.1. Program de stimulare a întreprinderilor mici şi mijlocii
3.2. Program de dezvoltare a produselor turistice şi a serviciilor conexe
3.3. Program de dezvoltare a produselor de turism cultural‐ştiintific

4.1. Program de reabilitare a fondului construit cu valoare de patrimoniu
4.2. Program de evenimente culturale
4.3. Program de protecția mediului
4.4. Program de dezvoltare a infrastructurii montane
4.5. Program de stimulare a turismului

5.1. Program de întărire a capacității administrației publice locale
5.2. Program de îmbunătățire a managementului turistic
C.4 Coordonarea programelor cu obiectivele şi politicile de dezvoltare 17
C.5 Lista proiectelor organizate pe programe de finanțare 18
C.6 Graficul implementării proiectelor 23
C.7 Participarea comunității 25
Anexa 4 ‐ ‐ prezentarea pentru întâlnirea din 28.03.2014 26
Ilustrari 27
1

PROGRAME SI PROIECTE

C.1. Argumente strategice şi

operaționale ce susțin proiectele

Complementar documentelor strategice formulate până în
prezent de comunitatea locală, documentul de față abordează
scenariul activ de dezvoltare urbană – construit pe dezvoltarea
turistică şi se focalizează pe un pachet integrat de programe şi
proiecte care vizează în primul rând susținerea acestui sector
economic şi a infrastructurii sale suport.

Acest pachet răspunde elementelor precizate în analiza SWOT,
aspectelor cheie de management identificate prin analiza
situației existente şi răspunde obictivelor strategice de
dezvoltarea durabilă integrată formulate anterior. Pentru
fiecare obiectiv sectorial este elaborat un set integrat de
programe şi proiecte ce se adresează problematicii domeniului
respectiv.

Dacă programele au caracter sectorial, proiectele sunt
punctuale, localizate în spațiu şi se adresează unei probleme
specifice. Amplasarea lor se realizează pe întreg teritoriul
oraşului, vizând mai ales zona centrală şi zonele de interes
turistic.

Proiectele au suport în decizia administrației publice locale,
fiind susținute de PUG Călimăneşti, PATJ Vâlcea, alte strategii
şi studii elaborate la nivel local.

2

C.2 Programe de dezvoltare

PROGRAME SI POLITICI DE DEZVOLTARE
PROGRAME POLITICI

1.1. Program de creştere a mobilității PS 1. Creşterea accesibilității
1.2. Program de dezvoltare a infrastructurii IT oraşului în context regional

2.1. Program de energie regenerabilă PS 2. Dezvoltarea oraşului prin

2.2. Program de amenajare şi reabilitare a domeniului public îmbunătățirea echipării cu
2.3. Program de asigurare a serviciilor de sănătate şi educație infrastructură urbană şi servicii
2.5. Program de asistență socială
2.6. Program privind creşterea siguranței cetățenilor

3.1. Program de stimulare a întreprinderilor mici şi mijlocii PS 3. Dezvoltarea oraşului
3.2. Program de dezvoltare a produselor turistice şi a serviciilor productiv bazat pe produse şi
conexe servicii turistice directe şi
3.3. Program de dezvoltare a produselor de turism cultural‐ conexe
ştiintific

4.1. Program de reabilitare a fondului construit cu valoare de PS 4. Creşterea atractivității
patrimoniu oraşului prin punerea în valoare
4.2. Program de evenimente culturale a patrimoniului cultural şi
4.3. Program de protecția mediului natural

5.1. Program de întărire a capacității administrației publice PS 5. Creşterea capacității
locale operaționale în management
5.2. Program de îmbunătățire a managementului turistic public şi turistic

3

C.3 Lista proiectelor de dezvoltare PROGRAME

1.1.1. Realizarea Planului de Mobilitate 1.1. Program de creştere a
Descriere: Planul de mobilitate urbană va fi instrumentul de mobilității
planificare strategică teritorială prin care sunt corelate dezvoltarea

teritorială a localităților din zona periurbană cu nevoile de mobilitate

şi transport a persoanelor, bunurilor şi mărfurilor. Acesta va face

parte integrantă din Planul Urbanistic General al oraşului

Călimăneşti.

1.1.2. Realizarea traseu promenadă
Descriere: Proiectul prevede în manieră integrată amenajarea de
rețele pietonale şi de biciclete de traversare a râului Olt, amenajarea
traseelor de promenadă de‐a lungul digului barajului şi legături cu
strada Calea lui Traian. Proiectul presupune realizarea unui ponton
pietonal pe malul drept al râului Olt, realizarea iluminatului public
pentru pietonal, realizarea de legături cu oraşul pentru traseul
pietonal creat de ponton, multiplicarea legăturilor pietonale între

cele două maluri ale Oltului, amplasarea de puncte de interes pe

traseu promenadă (comerț ambulant, zone de spectacole, zone de

odihnă), organizarea unui traseu pentru biciclete paralel cu traseul

pietonal, amenajare legături carosabile şi pietonale între dig şi strada
Calea lui Traian, asanarea fundurilor de curți (către dig).

1.1.3. Realizarea pasajului de traversare a căii ferate şi a
străzii în zona Păuşa
Descriere: Proiectul prevede realizarea unui pasaj pentru traversarea
pietonală a căii ferate şi a străzii în zona Păuşa

1.1.4. Imbunătățirea accesului în oraş dinspre nord
Descriere: Proiectul prevede realizarea unui sens giratoriu la intrarea
în stațiune dinspre nord, în intersecția cu ocolitoarea centrului

oraşului, pentru fluidizarea traficului auto. Sensul giratoriu va fi şi un

semnal de intrare în stațiune. Proiectul presupune realizarea sensului

giratoriu şi iluminatul stradal specific unei intersecții.

4

1.1.5 Realizare pod rutier pentru descongestionarea traficului 1.1. Program de creştere a
din zona centrală mobilității
Descriere: Proiectul prevede realizarea unui pod rutier peste râul Olt,
care va permite descongestionarea traficului auto din zona centrală şi
realizarea de legătuiri mai fluente între cele două maluri ale râului
Olt, ținănd cont de gabaritul rutier al barajului este limitat (nu
permite trafic pietonal şi biciclete. Proiectul presupune realizarea
podului şi realizarea intersecțiilor cu sensuri giratorii.

1.1.6 Realizare pod rutier de legătură Seaca – Jiblea Nouă
Descriere: Proiectul prevede realizarea unui pod rutier peste râul Olt,
în zona Jiblea Nouă, care va permite accesul mai rapid al locuitorilor
din Jiblea Nouă către DN7. Datorită condițiilor de relief, potențialul
de dezvoltare a oraşului Călimăneşti este pe malul stâng al Oltului, în
zona Jiblea Nouă şi Jiblea Veche, justificându‐se astfel realizarea unor
legături rutiere şi pietonale peste râul Olt în aceste zone. Proiectul
presupune realizarea podului şi realizarea intersecțiilor cu sensuri
giratorii.
5

PROIECTE PROGRAME

1.2.1. Realizarea P.A.T.Z. Balneo 1.2. Program de dezvoltare a
Descriere: Amplasarea localității în zona de nord a județului Vâlcea, relațiilor spațiale
unde există concentrate stațiunile din județ, permite realizarea unui
PATZ Balneo care să cuprindă municipiul Râmnicu Vălcea ca nucleu

polarizator şi stațiunile balneoclimaterice Călimăneşti‐Căciulata,

Olăneşti, Ocnele Mari, Govora. PATZ va identifica şi dezvolta relații

spațiale între aceste localități, putând fi generator de programe şi

proiecte comune. PATZ Balneo va trebui să includă o serie de
propuneri de dezvoltare a legăturilor între stațiuni şi între acestea şi
municipiul Râmnicu Vâlcea. In programele şi proiectele propuse vor fi
incluşi ca beneficiari şi contributori: Consiliul Județean Vâlcea,
Consiliile Locale ale stațiunilor, precum şi operatorii în turism,
cultură, educație, sport şi producători şi comercianți.

1.3.1. Realizarea rețelei Internet 1.3. Program de dezvoltarea
Descriere: Deşi există în prezent conexiune la Internet pentru
infrastructurii IT
consumatorii publici şi casnici, acest proiect cuprinde realizarea

rețelei subterane şi organizarea de spații publice cu acces WiFi în
toate localitățile componente, inclusiv în punctele de informare
turistică. Se propune integrarea proiectului cu lucrările de
infrastructură de drumuri şi rețele electrice, precum şi cu proiectul
de semnalizare a traseelor culturale şi turistice.

6

PROIECTE PROGRAME

2.1.3. Modernizarea şi extinderea rețelei de iluminat public 2.1. Program de energie
utilizând surse regenerabile regenerabilă
Descriere: Se va moderniza iluminatul public. Se propune utilizarea
stâlpilor de iluminat stradal cu lampa LED, panou fotovoltaic, etc.

2.1.4 Transport public verde pentru locuitori/vizitatori

Descriere: Proiectul are în vedere reducerea emisiilor de CO2 prin

utilizarea de vehicule alimentate de combustibili “verzi” (biogaz,

etanol din biomasa agricolă, biodiesel, hibrid‐curent electric şi

etanol), precum şi construirea de stații de alimentare pentru

autovehicule electrice.

2.2.1 . Amenajare insula Ostrov 2.2. Program de amenajare şi
Descriere: Proiectul are ca scop refacerea imaginii ce a consacrat reabilitare a domeniului public
insula Ostrov ca spațiu public reprezentativ, prin includerea de
mobilier urban, pavimente adaptate diverselor funcțiuni (exemplu:
organizare evenimente culturale în aer liber), iluminat public,
elemente de vegetație, includerea unor opere de artă
contemporană. De asemenea, se va urmări integrarea acesteia într‐
un circuit pietonal cu caracter de stațiune balneară. Proiectul va

cuprinde şi amenajarea unui ponton pentru valorificarea luciului de

apă, amenajarea podului de acces existent şi legătură cu pietonal pe

dig, realizarea unui pod de acces dinspre Jiblea.

2.2.2. Asfaltarea străzilor orăşeneşti, precum şi a trotuarelor 2.2. Program de amenajare şi
aferente reabilitare a domeniului public
Descriere: Proiectul cuprinde asfaltarea tuturor străzilor oraşului,

incluzând localitățile componente (în coordonare cu proiect 2.2.5).

2.2.3. Refacerea şi amenajarea spațiilor verzi
Descriere: Proiectul vizează amenajarea spațiilor verzi existente, a
parcurilor şi grădinilor publice. Se află în derulare proiectul de
refacere a parcurilor, proiect ce vizează aducerea imaginii acestora la
standarde europene, dar cu păstrarea caracterului lor de spațiu
public din stațiune balneară.

7

PROIECTE PROGRAME

2.2.4. Organizarea / reorganizarea unui sistem de piețe 2.2. Program de amenajare şi
permanente şi volante, alimentare şi nealimentare reabilitare a domeniului public
Descriere: Proiectul propune aducerea piețelor agro‐alimentare şi a
piețelor pentru produse nealimentare existente, la standarde
compatibile cu reglementările tehnico‐sanitare, dar şi cu cerințele

turiştilor.

2.2.5. Realizarea rețelei de canalizare pluvială şi menajeră pe

toate străzile localității (în coordonare cu realizarea lucrărilor

de asfaltare a străzilor)

Descriere: Proiectul va include realizarea rețelei de canalizare

pluvială şi menajeră din conducte fără pierderi de apă, cămine de
vizitare, guri de scurgere şi cuprinde realizarea studiului de
fezabilitate şi a proiectului tehnic pentru realizarea rețelei de

canalizare pluvială şi menajeră pe toate străzile oraşului Călimăneşti.

2.2.6. Accentuarea identității Zonei Centrale
Descriere: Proiectul doreşte crearea unui centru vizibil şi va cuprinde
amenajarea de trotuare şi parcări în jurul primăriei, amplasarea de
fântâni arteziene, mobilier urban, toaletarea arborilor, refacerea
iluminatului exterior pentru a accentua imaginea de "centrul

oraşului", amplasarea de bănci în parcul din fața primăriei, realizarea

unei legături coerente cu digul în vederea generării unui traseu

pietonal, refacerea fațadelor degradate ale clădirilor din zonă,

reorganizarea construcțiilor provizorii din zonă, integrarea pieței
agro‐alimentare, crearea de spații destinate manifestărilor publice.
Zona propusă pentru reamenajare este intersecția dintre strada

Calea lui Traian şi strada Gării.

2.2.7. Organizare locuri de parcare
Descriere: Proiectul va cuprinde amenajări de locuri de parcare de‐a
lungul Căii lui Traian, cu taxare în zonele în care sunt necesare locuri
cu durată redusă de parcare, amplasarea de parcări subterane în
zona centrală a oraşului.

8

2.2.8. Amenajări trotuare, parcări, bazar în zona Mânăstirii 2.2. Program de amenajare şi
Cozia reabilitare a domeniului public
Descriere: Proiectul îşi propune o bună gestionare a spațiului public.
Va cuprinde realizarea de trotuare pe ambele părți ale străzii Calea
lui Traian începând de la Complex Cozia şi până la Mânăstirea Cozia,
realizarea de parcări în zona motelului, reorganizarea zonei bazarului
cu realizarea de construcții noi în concordanță cu imaginea zonei şi
cerințele comercianților, plantări de arbuşti, toaletare arbuşti
existenți.

2.2.9. Amenajarea domeniului public
Descriere: Proiectul îşi propune identificarea de locații şi realizarea
de piețe civice în fiecare localitate componentă. Piața civică va fi un
spațiu dalat, cu circulație exclusiv pietonală, dotată cu mobilier
urban, iluminat public, spații verzi, arbori.

9

PROIECTE PROGRAME

2.3.1. Asigurarea serviciilor medicale de urgență 2.3. Program de asigurare a
Descriere: Pentru asigurarea serviciilor de sănătate atât pentru serviciilor de sănătate şi de
locuitori cât şi pentru turişti, proiectul prevede organizarea şi educație
echiparea Bazei de Tratament aflată în administrarea Consiliului

Județean Vâlcea pentru acoperirea serviciilor de primă urgență.

2.3.2. Reabilitarea liceului
Descriere: Finalizarea lucrărilor pentru clădirea liceului (execuție
întreruptă).

2.3.3. Formare profesională
Descriere: Se propune realizarea unui parteneriat cu Ministerul
Educației şi Cercetării şi cu societăți private care activează în
domeniul balneo pentru pregătirea / formarea cadrelor medii în
domeniul balnear şi al îngrijirii persoanelor vârstnice sau cu
disabilități, precum şi pregătirea medicilor pentru activarea în
domeniul balnear.

10

PROIECTE PROGRAME

2.4.1. Eficientizarea energetică a blocurilor de locuințe 2.4. Program de locuire
Descriere: Proiectul propune realizarea termoizolației la fațade şi
vopsitorii exterioare, înlocuirea tâmplăriilor, refacerea soclului,

refacerea treptelor deteriorate de la intrările în bloc, înlocuirea

parapeților la balcoane sau a închiderilor balcoanelor cu tâmplării

PVC similare cu tâmplăria de ferestre.

2.4.2. Reabilitarea spațiilor publice dintre blocurile de

locuințe

Descriere: Proiectul prevede în manieră integrată amenajarea
spațiilor adiacente blocurilor de locuințe, pentru a permite accesul în
siguranță, colectarea deşeurilor, amplasarea de spații verzi, mobilier
urban, jocuri pentru copii, etc.

2.5.1. Reabilitarea locuințelor sociale 2.5. Program de asistența socială
Descriere: Se propune analiza cererii pentru locuințe sociale şi

reabilitarea/aducerea acestora la standarde de locuire moderne,

precum şi extinderea stocului în corelare cu cererea.

2.5.2. Centru de asistență pentru persoane în vârstă şi cu

dizabilități

Descriere: Tinând cont de tendința demografică şi a indicatorilor

economici, proiectul vizează realizarea unui centru de asistență

pentru persoane cu vulnerabilită.

2.6.1. Controlul populației canine comunitare 2.6. Program privind siguranța

Descriere: Se propune realizare unui adăpost adaptat cerințelor reale cetățenilor/turiştilor
şi instituirea de măsuri prin Hotărâri ale Consiliului Local pentru
gestionarea eficientă a pupulației canine comunitare.

2.6.2. Sistem monitorizare video
Descriere: Se propune realizare unui sistem de monitorizare video a
zonelor cu risc crescut de infracționalitate. Sistemul de monitorizare
video va fi gestionat de poliția comunitară în parteneriat cu poliția
locală.
11

PROIECTE PROGRAME

3.1.1. Crearea unui parc de activități productive orientate 3.1. Program de stimulare a
către activitățile tradiționale întreprinderilor mici şi mijlocii
Descriere: Proiectul va cuprinde: identificarea amplasamentului
pentru amplasarea parcului de activități şi realizarea infrastructurii
necesare.

3.2.1. Centru de închiriere mijloace de transport pentru 3.2. Program de dezvoltare a
trasee turistice produselor turistice şi a serviciilor
Descriere : Proiectul integrează centrul de închiriere pentru diverse conexe
mijloace de transport turistic, cu elemente de agrement, informare şi
promovare (centru ghizi, pliante informative, ghiduri), precum şi
comercializare de produse de artizanat /souvenir, produse
alimentare locale. Centrul oferă pentru închiriere biciclete, ATV,
snowmobile, bărci, şarete, şalupe, maşini electrice, etc.).

3.2.2. Parcuri agrement
Descriere : Proiectul va cuprinde identificarea amplasamentelor şi
realizarea infrastructurii pentru parcuri de agrement (centru
ecvestru, aventura‐parc, skate‐parcuri, etc.)

3.3.1. Muzeu al istoriei balneo 3.3. Program de dezvoltare a

Descriere: Proiectul integrat conține elemente de produselor de turism cultural‐
construcție/reabilitare a clădirii, spații de expunere (pentru machete, ştiintific
documente arhivă, mod de viață a comunității, tehnologii folosite
pentru captarea apelor minerale, etc.), spații depozitare, bibliotecă,
săli de conferință, birouri, cafenea, echipamente specifice etc.

3.3.2. Reabilitare clădiri culturale
Descriere: Proiectul integrat conține elemente de reabilitare a
construcțiilor existente şi de dotare a acestora cu mobilier şi
echipamente specifice. Clădiri vizate: casa de cultură, cinematograf,
bibliotecă.

12

PROIECTE PROGRAME

4.1.1. Realizarea planului urbanistic zonal pentru zona 4.1. Program de reabilitare a
construită protejată (PUZCP) şi inventarierea şi clasarea fondului construit cu valoare de
obiectivelor cu valoare de patrimoniu patrimoniu
Descriere: Proiectul cuprinde detalierea zonelor delimitate prin PUG,
pentru includerea unor reglementări specifice în vederea reabilitării
contextului urban protejat (liber şi construit) la nivelul cerut de
dezvoltare a oraşului ca stațiune turistică, precum şi completarea
demersului de inventariere inițiat prin PUG de clasare şi
refuncționalizare a unor obiective valoroase ca exemple tipologice de
patrimoniu local.

4.1.2. Reabilitarea şi punerea în siguranță a clădirilor cu
valoare de patrimoniu
Descriere: In urma procesului de clasare, vor fi incluse în proiecte de
restaurare clădirile aflate cu precădere pe traseele culturale de
vizitare a oraşului. Deasemenea prin Hotărâre a Consiliului Local se
va demara un program de ajutor financiar pentru includerea fondului
construit privat în programe de reabilitare şi aducere în stare inițială.

4.1.3. Reabilitarea fațadelor fronturilor străzii Calea lui Traian

Descriere: Prin Hotărâre a Consiliului Local se va demara un program

de ajutor financiar pentru refacere a fațadelor clădirilor şi a

împrejmuirilor amplasate pe Calea lui Traian.

4.2.1. Agenda evenimentelor culturale
4.2. Program de evenimente
Descriere: Proiectul are ca scop promovarea oraşului ca destinație
culturale
pentru evenimente culturale şi în acest scop organizează agenda
acestor manifestări, pe care o va distribui în diverse reprezentări

grafice (pliante, afişe, site Internet) şi pe diferite canale de informare.

4.2.2. Evenimente culturale pentru copii
Descriere: In parteneriat cu ONG‐uri locale, vor fi organizate
evenimente culturale pentru copii (în tabere de vară) conform unei
agende speciale dedicată acestora.
13

PROIECTE PROGRAME

4.2.3. Tabere de creație pentru artişti plastici 4.2. Program de evenimente
Descriere: Proiectul va reuni artişti plastici de la nivel culturale
național/internațional într‐un atelier de creație, ce va viza totodată
punerea în valoare a peisajului natural şi construit prin operele de
artă ale acestora ce vor fi inserate în spațiile publice urbane .

4.2.4. Organizarea unui târg sezonier de produse tradiționale
Descriere: Produsele artizanale şi agro‐alimentare tradiționale vor fi
promovate printrun târg anual, estival.

4.2.5. Reabilitarea turismului şcolar (tabere)
Descriere: In parteneriat cu Inspectoratul şcolar se va reface tabăra
şcolară din Călimăneşti.

4.3.1. Îmbunătățirea stării de conservare a biodiversității 4.3. Program de protecția mediului
Descriere: Proiectul are ca scop imbunătățirea stării de conservare a
biodiversității în Parc Național Cozia , prin crearea unor condiții
optime de informare şi vizitare, care să satisfacă localnicii şi vizitatorii
din punct de vedere educativ şi recreațional şi să contribuie la
minimizarea impactului negativ asupra naturii. Sunt incluse:
Realizarea Centrului de Vizitare de la Călimăneşti şi utilarea acestuia
cu echipamente şi exponate; Amenajarea a patru trasee tematice de
vizitare a Parcului Național Cozia şi realizarea şi instalarea de panouri
informative în lungul traseelor; Realizarea ghidului vizitatorului zonei;
Desfăşurarea de seminarii de informare, Realizarea ghidului cu
speciile şi habitatele de interes comunitar ale zonei; Cartarea zonelor
cu elemente naturale protejate, semnalizarea şi securizarea acestora,
Realizarea de pliante individuale pentru diferitele specii şi habitate şi
Realizarea unui mic album cu specii şi habitate de interes comunitar.

4.3.2. Studiu privind impactul utilizării apelor minerale asupra
mediului
Descriere: Studiul are ca scop identificarea impactului asupra
mediului a utilizării apelor minerale şi va propune soluții viabile
pentru protejarea mediului.
14

PROIECTE PROGRAME

4.4.1. Amenajare drum Valea Păuşa 4.4. Program de dezvoltare a
Descriere: Proiectul prevede amenajarea străzii de acces Valea Păuşa infrastructurii montane
până în zona drumului forestier şi amenajarea unei zone de parcare
pentru turiştii care vor să facă drumeții montane.

4.4.2. Inființare servicii salvamont şi asistență montană
Descriere: Proiectul are ca scop inființarea serviciului salvamont şi
asitență montană, în colaborare cu Serviciul Public Județean
Salvamont Vâlcea.

4.4.3. Realizarea traseelor montane sigure şi atractive
Descriere: Proiectul propune identificarea unor trasee montane în

zona Parcului Național Cozia şi în alte zone de interes pentru turişti şi
marcarea acestora. Traseele montane vor fi pentru plimbare la pas,
pentru mountainbike şi pentru ATV.

4.5.1. Realizare camping 4.5. Program de stimulare a
Descriere: Intenția proiectului este aceea de a oferi turiştilor turismului

posibilitatea de cazare la cort organizată şi civilizată. Proiectul
propune realizarea unui camping în zona limitrofă a oraşului, dar
aproape de acesta, în zona Arutela. Campingul va dispune de dotări
specifice pentru cort şi rulote, grupuri sanitare şi bucătarie.

15

PROIECTE PROGRAME

5.1.1. Unitatea de implementare a proiectelor 5.1. Program de întărire a
Descriere: In prezent, nu există în cadrul primăriei o unitate dedicată capacitații administrației publice
special implementării programelor de dezvoltare. Acest proiect locale
vizează organizarea unui astfel de birou, echipat cu logistică şi

personal calificat, care să gestioneze programele şi proiectele

finanțate din fonduri proprii sau din fonduri atrase.

5.1.2. Formarea continuă a personalului implicat în

implementarea proiectelor

Descriere: Personalul angajat prin intermediul proiectului anterior

are nevoie de formare profesională continuă în domenii generale

legate de implementarea proiectelor (management de proiect,

finanțare europeană), dar şi în domenii specifice (infrastructură

urbană, energie regenerabilă, conservarea patrimoniului). Proiectul

va include programe integrate de perfecționare, derulate pe toată

perioada de implementare a strategiei.

5.1.3. Management domeniului public si privat al primăriei

Descriere: Proiectul vizează gestionarea informatizată a

patrimoniului primăriei, ca instrument de operare IT a bazei de date

conținând proprietățile primăriei şi modul de calcul al
costurilor/veniturilor a acestora.

5.1.4. Consultarea /informarea periodică a comunității

Descriere: Proiectul asigură informarea şi consultarea permanentă a
comunității pe perioada de implementare a strategiei, prin
publicarea lunară de ştiri pe site‐ul primăriei, prin afişarea în panouri
publicitare şi organizarea de întâlniri publice.

5.2.1. Formarea continuă a personalului din HORECA 5.2. Program de îmbunătățire a
Descriere: Proiectul vizează perfecționarea personalului angajat în managementului turistic
industria turistică, prin programe periodice inițiate şi organizate de
asociații ale sectorului privat din acest domeniu (hoteluri, pensiuni,
restaurante, firme de catering, dar şi agenții de turism, operatori de
transport, etc.)
16

PROIECTE PROGRAME

5.2.2. Plan de marketing şi promovare turistică 5.2. Program de îmbunătățire a
Descriere: Proiectul are ca scop realizarea unei strategii de marketing managementului turistic
şi promovării unui brand turistic al stațiunii Călimăneşti, ca inițiativă a
unui parteneriat public privat, în care autoritatea locală este

susținută de ONG‐uri şi reprezentanți ai industriei turistice.
17

C4 – Coordonarea programelor cu obiectivele şi politicile de dezvoltare
VIZIUNE DEZVOLTARII ORASULUI CALIMANESTI

Călimăneşti‐ECO, o comunitate păstrătore de valorii culturale şi istorice, parte din lanțului de stațiuni balneare europene, oferă facilități de tratament de sănătate şi frumusețe într‐un mediu natural şi un patrimoniu cultural unic.
Obiectiv strategic 1 Obiectiv strategic 2 Obiectiv strategic 3

Mediul natural şi comunitatea: Îmbunătățirea calității vieții şi Eco‐Turism în contextul unei istorii bogate: Conservarea şi valorificarea patrimoniului construit şi Performanțele administrației locale: Întărirea administrației
valorificarea prudentă a resurselor naturale. natural pentru susținerea dezvoltării turismului balnear publice locale şi a participării comunității în procesul de luare a
deciziei
Obiective specifice: Obiective specifice: Obiective specifice:
Reducerea disparităților Promovarea unei infrastructuri Valorificarea şi promovarea Inovarea de noi produse Folosirea resurselor locale Imbunătățirea Dezvoltarea unui parteneriat
teritoriale privind accesul urbane bazată pe tehnologie şi stațiunii în rețeaua europeană a turistice şi promovarea în pentru susținerea dezvoltării managementului şi culturii de cooperare teritorială între
cetățenilor la utilități şi servicii cultură ECO stațiunilor balneare târguri internaționale turismului organizaționale privind stațiunile din județul Argeş şi
de calitate serviciile şi utilitățile publice de Gorj
interes general

politici sectoriale: politici sectoriale: politici sectoriale: politici sectoriale: politici sectoriale:
PS 3. Dezvoltarea oraşului productiv bazat pe produse şi servicii PS 4. Creşterea atractivității PS 5. Creşterea capacității operaționale în management public

PS 2. Dezvoltarea oraşului prin
PS 1. Creşterea accesibilității turistice directe şi conexe oraşului prin punerea în valoare şi turistic
îmbunătățirea echipării cu
oraşului în context regional a patrimoniului cultural şi
infrastructură urbană şi servicii
natural
programe: programe: programe: programe: programe:
3.1. Program de stimulare a întreprinderilor mici şi mijlocii 4.1. Program de reabilitare a 5.1. Program de întărire a capacității administrației publice locale

1.1. Program de creştere a 2.1. Program de energie
fondului construit cu valoare de
mobilității regenerabilă
patrimoniu
1.2. Program de dezvoltare a 2.2. Program de amenajare şi 3.2. Program de dezvoltare a produselor turistice şi a serviciilor 4.2. Program de evenimente 5.2. Program de îmbunătățire a managementului turistic
infrastructurii IT reabilitare a domeniului public conexe culturale
2.3. Program de asigurare a 3.3. Program de dezvoltare a produselor de turism cultural‐ştiintific 4.3. Program de protecția

serviciilor de sănătate şi mediului
educație
2.4. Program de locuire 4.4. Program de dezvoltare a

infrastructurii montane
2.5. Program de asistență socială 4.5. Program de stimulare a

turismului
2.6. Program privind creşterea

siguranței cetățenilor
18

C5 ‐ Lista orientativă a proiectelor identificate în cadrul strategiei, corelate cu axele prioritare şi prioritățile de investiții ale Programului
Operațional Regional 2014‐2020 (pe baza Documentului Consultativ POR 2014‐2020 – martie 2014)
Axa prioritară POR Priorități de investiții Proiecte identificate în cadrul strategiei

Obiective specifice corespunzătoare
2014‐2020
priorității de investiții
Pomovarea investițiior de afaceri în inovare şi Crearea şi dezvoltarea entităților de
transfer tehnologic
‐
cercetare, dezvoltarea legăturilor şi a sinergiilor inovare şi transfer tehnologic în vederea
între întreprinderi, centre de cercetare‐dezvoltare
activităților de
Îmbunătățirea
creşterii capacității acestora de a realiza

şi de educație, în special dezvoltarea produselor şi
servicii tehnologice specifice pentru a
serviciilor, transfer tehnologic, inovare socială,
networking, clustere stimula inițiativele inovative, susținerea
şi dezvoltarea întreprinderilor inovative

Promovarea spiritului antreprenorial, în special
Îmbunătățirea competitivității
întreprinderilor mici şi mijlocii
Sprijinirea dezvoltării IMM‐uri în vederea ‐
prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi
creşterii competitivității economiilor
şi prin încurajarea creării de noi întreprinderi,
regionale şi crearea de noi locuri de
inclusiv prin incubatoare de afaceri
muncă

3.1.1. Crearea unui parc de activități productive
Sprijinirea creării şi extinderea capacităților Îmbunătățirea capacităților avansate de
avansate de producție şi dezvoltarea serviciilor dezvoltare a produselor şi a serviciilor orientate către activitățile tradiționale
IMM‐urilor, în vederea creşterii
competitivității economiilor regionale şi
creării locurilor de muncă
Eficiența energetică în
Sprjinirea eficienței energetice şi utilizarea energiei Îmbunătățirea eficienței energetice în 2.4.1. Eficientizarea energetică a blocurilor de

regenerabile in infrastructura publică, inclusiv clădirile publice locuințe
clădiri publice şi în sectorul locuințelor
2.5.1. Reabilitarea locuințelor sociale
clădiri publice

19

Sprjinirea eficienței energetice şi utilizarea energiei Îmbunătățirea eficienței energetice în 2.1.3. Modernizarea şi extinderea rețelei de
regenerabile in infrastructura publică, inclusiv clădirile rezidențiale şi sistemele de iluminat public utilizând surse regenerabile
clădiri publice, şi în sectorul locuințelor iluminat public
Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de Dezvoltarea unui transport public urban 2.1.4 Transport public verde pentru

dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritoriu, ecologic, în special electric, şi stimularea locuitori/vizitatori
Sprijinirea dezvoltării urbane
în particular zone urbane, inclusiv promovarea deplasărilor nemotorizate în orase.

planurilor sustenabile de mobilitate urbană şi a
unor măsuri relevante pentru atenuarea
adaptărilor climatice
Acțiuni pentru îmbunătățirea mediului urban, Promovarea regenerării şi revitalizării 1.1.2. Realizarea traseu promenadă
revitalizarea oraşelor, regenerarea şi zonelor urbane în scopul creşterii
1.3.1. Realizarea rețelei Internet
decontaminarea siturilor poluate şi promovarea atractivității mediului urban
masurilor pentru reducerea zgomotului 2.2.3. Refacerea şi amenajarea spațiilor verzi
2.4.2. Reabilitarea spațiilor publice dintre blocurile
de locuințe
Conservarea, protecția, promovarea şi dezvoltarea Valorificarea economică durabilă a
Diversificarea economiilor locale prin
dezvoltarea turismului
2.2.1 . Amenajare insula Ostrov
patrimoniului natural şi cultural potențialului turistic cultural şi natural al
regiunilor 2.2.8. Amenajări trotuare, parcări, bazar în zona
Mânăstirii Cozia
3.2.1. Centru de închiriere mijloace de transport
pentru trasee turistice
3.3.1. Muzeu al istoriei balneo
20

Diversificarea economiilor locale prin
dezvoltarea turismului

Conservarea, protecția, promovarea şi dezvoltarea Valorificarea economică durabilă a 4.1.2. Reabilitarea şi punerea în siguranță a
patrimoniului natural şi cultural potențialului turistic cultural şi natural al clădirilor cu valoare de patrimoniu
regiunilor
4.1.3. Reabilitarea fațadelor fronturilor străzii
Calea lui Traian
4.3.1. Îmbunătățirea stării de conservare a
biodiversității
4.4.2. Inființare servicii salvamont şi asistență
montană
4.4.3. Realizarea traseelor montane sigure şi
atractive
4.5.1. Realizare camping

Stimularea mobilității regionale prin conectarea Cresterea gradului de accesibilitate a 1.1.3. Realizarea pasajului de traversare a căii
infrastructurii rutiere de
importanță regională şi
infrastructurilor rutiere regionale la infrastructura zonelor rurale si urbane situate în ferate şi a străzii în zona Păuşa

TEN ‐ T proximitatea retelei TEN‐T
Îmbunătățirea
2.2.2. Asfaltarea străzilor orăşeneşti, precum şi a

trotuarelor aferente
locală
4.4.1. Amenajare drum Valea Păuşa
sănătate şi sociale
Investițiile în infrastructurile sanitare şi sociale care Dezvoltarea accesibilității şi calității 2.3.1. Asigurarea serviciilor medicale de urgență

infrastructurii de
contribuie la dezvoltarea la nivel național, regional serviciilor sociale şi medicale acordate şi
Dezvoltarea
şi local, reducând inegalitățile în ceea ce priveşte stimularea trecerii de serviciile

starea de sănătate, precum şi trecerea de la instituționalizate la serviciile acordate în
servicile instituționale la serviciile prestate de cadrul comunității
colectivitățile locale

21

comunităților defavorizate
Sprijinirea regenerării economice şi sociale a Reducerea concentrării spațiale a 2.2.4. Organizarea / reorganizarea unui sistem de
economice şi sociale a comunităților defavorizate din mediul urban şi sărăciei, prin asigurarea unor condiții piețe permanente şi volante, alimentare şi
Sprijinirea regenerării
rural proprii de locuit pentru comunitățile nealimentare

din mediul urban defavorizate, precum şi prin asigurarea
2.5.2. Centru de asistență pentru persoane în
acestora cu servicii de bază ‐ medicale,
vârstă şi cu dizabilități
educaționale, sociale în vederea creşterii
gradului de ocupare şi incluziune socială
a acestora

Investițiile în educație, competențe şi învățare pe Îmbunătățirea condițiilor infrastructurii 2.3.2. Reabilitarea liceului

tot parcursul vieții prin dezvoltarea educaționale pentru asigurarea
infrastructurilor de educație şi formare premiselor materiale necesare unui
Îmbunătățirea
infrastructurii
educaționale
proces educațional la nivel european şi 5.1.2. Formarea continuă a personalului implicat în
creşterea participării populației şcolare şi implementarea proiectelor
a adulților la procesul educațional
5.2.1. Formarea continuă a personalului din
HORECA

Dezvoltarea gradului de acoperire ‐
Îmbunătățirea
geografică şi incluziune a înregistrării
cadastrale
activității
proprietăților în Sistemul Integrat de
Cadastru şi Carte Funciară
‐ N/A ‐
‐
Asistență
tehnică
22

C5 ‐ Lista altor proiecte identificate în cadrul strategiei, corelate cu alte potențiale fonduri de investiții
Proiecte identificate în cadrul strategiei Posibile fonduri de finanțare
1.1.1. Realizarea Planului de Mobilitate Bugetul local
1.2.1. Realizarea P.A.T.Z. Balneo Bugetul local / județen
2.2.5. Realizarea rețelei de canalizare pluvială şi menajeră pe toate străzile localității (în coordonare cu Program de Investiții Majore (Ministerul Fondurilor
realizarea lucrărilor de asfaltare a străzilor) Eruopene)
4.1.1. Realizarea planului urbanistic zonal pentru zona construită protejată (PUZCP) şi inventarierea şi Bugetul local
clasarea obiectivelor cu valoare de patrimoniu
Fonduri publice şi private
4.2.3. Tabere de creație pentru artişti plastici
4.3.2. Studiu privind impactul utilizării apelor minerale asupra mediului Program de Investiții Majore (Ministerul Fondurilor

Eruopene)
5.2.2. Plan de marketing şi promovare turistică Fonduri publice şi private
5.1.1. Unitatea de implementare a proiectelor Bugetul local
23

C6 – Graficul de implementare a proiectelor
Proiecte 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2
1.1. Program de creştere a mobilității
1.1.1. Realizarea Planului de Mobilitate
1.1.2. Realizarea traseu promenadă
1.1.3. Realizarea pasajului de traversare a căii ferate şi a străzii în zona Păuşa
1.1.5. Realizare pod rutier pentru decongestionarea traficului în zona centrală
1.1.6. Realizare pod rutier de legătură Seaca – Jiblea Nouă
1.2. Program de dezvoltare a relațiilor spațiale
1.2.1. Realizarea P.A.T.Z. Balneo
1.3. Program de dezvoltarea infrastructurii IT
1.3.1. Realizarea rețelei Internet
2.1. Program de energie regenerabilă
2.1.3. Modernizarea şi extinderea rețelei de iluminat public utilizând surse regenerabile
2.1.4 Transport public verde pentru locuitori/vizitatori
2.2. Program de amenajare şi reabilitare a domeniului public
2.2.1 . Amenajare insula Ostrov
2.2.2. Asfaltarea străzilor orăşeneşti, precum şi a trotuarelor aferente
2.2.3. Refacerea şi amenajarea spațiilor verzi
2.2.4. Organizarea / reorganizarea unui sistem de piețe permanente şi volante, alimentare şi nealimentare
2.2.5. Realizarea rețelei de canalizare pluvială şi menajeră pe toate străzile localității
2.2.8. Amenajări trotuare, parcări, bazar în zona Mânăstirii Cozia
2.2.9. Amenajarea domeniului public
2.3. Program de asigurare a serviciilor de sănătate şi de educație
2.3.1. Asigurarea serviciilor medicale de urgență
2.4.1. Eficientizarea energetică a blocurilor de locuințe
2.4.2. Reabilitarea spațiilor publice dintre blocurile de locuințe
2.5. Program de asistența socială
2.5.1. Reabilitarea locuințelor sociale
2.5.2. Centru de asistență pentru persoane în vârstă şi cu dizabilități
2.6. Program privind siguranța cetățenilor/turiştilor
2.6.1. Controlul populației canine comunitare
24

Proiecte 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
3.1. Program de stimulare a întreprinderilor mici şi mijlocii
3.1.1. Crearea unui parc de activități productive orientate către activitățile tradiționale
3.2. Program de dezvoltare a produselor turistice şi a serviciilor conexe
3.2.1. Centru de închiriere mijloace de transport pentru trasee turistice
3.3. Program de dezvoltare a produselor de turism cultural‐ştiintific
3.3.1. Muzeu al istoriei balneo
4.1. Program de reabilitare a fondului construit cu valoare de patrimoniu
4.1.1. Realizarea planului urbanistic zonal pentru zona construită protejată (PUZCP) şi inventarierea şi clasarea obiectivelor
4.1.2. Reabilitarea şi punerea în siguranță a clădirilor cu valoare de patrimoniu
4.1.3. Reabilitarea fațadelor fronturilor străzii Calea lui Traian
4.2. Program de evenimente culturale
4.2.3. Tabere de creație pentru artişti plastici
4.3. Program de protecția mediului
4.3.1. Îmbunătățirea stării de conservare a biodiversității
4.3.2. Studiu privind impactul utilizării apelor minerale asupra mediului
4.4.1. Amenajare drum Valea Păuşa
4.4.2. Inființare servicii salvamont şi asistență montană
4.4.3. Realizarea traseelor montane sigure şi atractive
4.5.1. Realizare camping
5.1. Program de întărire a capacitații administrației publice locale
5.1.1. Unitatea de implementare a proiectelor
5.1.2. Formarea continuă a personalului implicat în implementarea proiectelor
5.1.3. Management domeniului public si privat al primăriei
5.1.4. Consultarea / informarea periodică a comunității
5.2. Program de îmbunătățire a managementului turistic
5.2.1. Formarea continuă a personalului din HORECA
5.2.2. Plan de marketing şi promovare turistică

25

Strategia Statiuenii Calimanesti-Caciulata

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategia Statiuenii Calimanesti-Caciulata

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PARTEA I: ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE SI A TENDINTELOR DE DEZVOLTARE

Strategia de dezvoltare locală a orașului Călimănești este elaborată în contextul pregătirii

In conformitate cu Carta de la Leipzig, documentul propune îmbunătățirea coordonării

0.2. Contextul regional și județean al dezvoltării

Prin poziționarea sa în județul Vâlcea și în Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia, dezvoltarea

Strategia de dezvoltare economico-socială a județului Vâlcea 2009 – 20133 este rezultatul

Astfel, au fost identificate punctele tari şi oportunităţile în domeniul turismului ca fiind:

Punctele slabe și riscurile acestui sector sunt:

Bogată ofertă turistică a județului Vâlcea cuprinde următoarele produse5:

b. Turismul monahal: Numeroasele mănăstiri, biserici şi schituri de pe teritoriul județului Vâlcea,

d. Turism balnear, medical și de wellness: Judeţul Vâlcea dispune de nu mai puţin de 3

Furnizorii de servicii de turism admit că sistemul subvenţionat de bilete asigură o cotă

f. Turism oeno-gastronomic: Specificul culinar tradițional al zonei precum și prezența

0.3. Competiția națională

Romania se înscrie printre țările europene cu un remarcabil potential balnear și de sănătate, cu

Turismul de sănătate în România se realizează pe o piață ce cuprinde mai multe produse

Figura 0.3 - Segmentarea piețelor turismului de sănătate

(Detente Consultants – Master Plan pentru Dezvoltarea Turismului Balnear, 2009)

(Detente Consultants – Master Plan pentru Dezvoltarea Turismului Balnear, 2009)

(Detente Consultants – Master Plan pentru Dezvoltarea Turismului Balnear, 2009)

Metodologia de elaborare a lucrării este în conformitate cu practica internaţională, referitoare

Structural, strategia de dezvoltare este construită pe metodologia planificări strategice adaptată

I. : Audit: Care este starea orașului astăzi, dintr-o perspectivă de dezvoltare?

Conceptul strategic de dezvoltare Formularea obiectivelor strategice prin

III.: Formularea strategiei de dezvoltare: Care sunt programele și proiectele de

Probleme și politici sectoriale Programe şi proiecte de dezvoltare

IV. : Implementare: Care sunt paşii ce trebuie urmaţi pentru implementarea

Identificarea organizaţiilor şi Condiţii de implementare/cadru

V.: Monitorizare şi evaluare: Cum se poate asigura implementarea cu succes a

Monitorizare Evaluare indicatori Analiza impactului

Partea I: Analiza situației existente și a tendințelor de dezvoltare

Partea II: Analiza SWOT și scenarii de dezvoltare

PARTEA IV – Programe și proiecte

PARTEA V: Cadrul instituțional pentru implementarea strategiei

Clima este continental - temperată, fără schimbări bruşte de temperatură, caracteristică

Resursele solului sunt reprezentate de pădurile de foioase de pe munții înconjurători, precum și

Potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1122/2002, Direcţia Generală de Autorizare a

1.2. Accesibilitate și poziționarea în regiune

Amplasat la aproximativ 18 km de municipiul Râmnicu Vâlcea, orașul Calimănești are o bună

1.3. Profilul socio-economic

1.4. Structura demografică și migrația

Tabel 1.2 – Populația stabilă a orașului Călimănești în perioada 2007-2012

In ceea ce privește distribuția pe sexe a locuitorilor orașului, se poate vorbi de un echilibru, cu o

Tabel 1.3 - Populația stabilă, pe sexe, a orașului Călimănești în perioada 2007-2012

Tabel 1.6 – Structura populaţiei după etnie8:

Tabel 1.7 – Structura populaţiei după religie9:

1.5 Concluzii și tendințe

Accesibilitatea sporită a orașului în cadrul județului Vâlcea (localitatea fiind străbătută de DN 7 /

Structura demografică a localității Călimănești nu a suferit schimbări majore în perioada 2007-

Procesul continuu de scădere a populației, accentuat de migrație, va face, ca pe termen lung, în

2.1.1. Evoluția situației economice a societăților comerciale

Tabel 2.1 - Structura firmelor pe domenii de activitate în anul 2010

2.1.2. Cifra de afaceri și ponderea sectoarelor economiei la realizarea cifrei de afaceri

În perioada 2006-2010 societățile comerciale care au inregistrat profit au reprezentat în medie

repararea autovehiculelor Comert cu amanuntul in

Hoteluri și alte facilitati de 34 431

Sectiunea I - Hoteluri și 5590 Alte servicii de cazare 8 12 654 346

Activitati de consultanta pentru

2.1.4 Investiții – domeniul imobiliar

Tabel 2.8 – Fondul de locuințe în orașul Călimănești în perioada 2007-2012

Tabel 2.9 – Autorizații emise în orașul Călimănești în perioada 2007-2012

2.2. Turismul și infrastructura turistică

Tabel 2.10 – Număr unități de cazare în orașul Călimănești în perioada 2007-2012

Distribuția unităților de cazare, pentru anul 2012, este următoarea: