Sunteți pe pagina 1din 48

CIECH SODA ROMÂNIA S.A.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - MĂRIREA CAPACITĂŢII DE


FUNCŢIONARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A COMPLEXULUI DE IAZURI DE DECANTARE PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. ETAPA 1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN: UMPLEREA CU ŞLAM
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI. AMENAJAREA IAZULUI B8

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI


MĂRIREA CAPACITĂŢII DE FUNCŢIONARE A COMPLEXULUI DE IAZURI
DE DECANTARE DEŢINUT DE CIECH SODA ROMÂNIA S.A.
PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN
ŞI UMPLEREA CU ŞLAM A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI
AMENAJAREA IAZULUI B8 PRIN DEPUNEREA ÎN CONTINUARE
A REZIDUURILOR REZULTATE DIN ACTIVITATEA DE CURĂŢIRE
A GRUPURILOR DE DISTILAŢIE

CUPRINS

CUPRINS............................................................................................................................2
1. INFORMAŢII GENERALE.............................................................................................5
1.1. Titularul activităţii.....................................................................................................5
1.2. Autorul atestat al studiului evaluare a impactului şi al raportului la studiul de
evaluare a impactului asupra mediului....................................................................5
1.3. Denumirea proiectului.............................................................................................6
1.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia...........................................6
1.4.1. Situaţia existentă..................................................................................................6
1.4.2. Lucrări propuse.....................................................................................................7
1.5. Durata de funcţionare............................................................................................13
1.6. Informaţii privind producţia realizată şi resurse folosite producerii energiei
necesare producţiei...............................................................................................13
1.7. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice...............14
1.8. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de
activitatea propusă................................................................................................14
1.9. Alte tipuri de poluare fizică sau biologică..............................................................15
1.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului....................15
1.11. Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru alternativele
la proiect................................................................................................................15
1.12. Informaţii despre utilizarea curentă a terenului, infrastructura existentă, valori
naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate/zone protejate,
zone de protecţie sanitară la alternativele studiate...............................................16
1.13. Informaţii despre documentele/reglementările existente privind
planificarea/amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului.............18
1.14. Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare la infrastructura existentă....18
1.14.1. Alimentarea cu apă...................................................................................18
1.14.2. Evacuarea apelor uzate............................................................................18
1.14.3. Asigurarea apei tehnologice.....................................................................18
1.14.4. Asigurarea agentului termic......................................................................18

2/48
IPROMIN S.A.
SOCIETATEA IPROMIN S.A.
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - MĂRIREA CAPACITĂŢII DE
FUNCŢIONARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A COMPLEXULUI DE IAZURI DE DECANTARE PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. ETAPA 1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN: UMPLEREA CU ŞLAM
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI. AMENAJAREA IAZULUI B8

2. PROCESE TEHNOLOGICE........................................................................................19
2.1. Procese tehnologice de producţie.........................................................................19
2.2. Activităţi de dezafectare........................................................................................19
3. DEŞEURI......................................................................................................................20
3.1. Generarea şi managementul deşeurilor................................................................20
3.2. Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase..................................................21
4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA
COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA........22
4.1. Apa........................................................................................................................24
4.1.1. Condiţiile hidrografice şi hidrogeologice ale amplasamentului...................24
4.1.2. Surse de poluare a apei..............................................................................25
4.1.3. Prognoza impactului...................................................................................26
4.1.4. Măsuri de diminuare a impactului...............................................................27
4.2. Aerul......................................................................................................................28
4.2.1. Condiţii de climă şi meteorologie pe amplasament/zonă...........................28
4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi...........................................................................28
4.2.3. Prognoza poluării aerului............................................................................29
4.2.4. Măsuri de diminuare a impactului...............................................................34
4.3. Solul.......................................................................................................................34
4.3.1. Caracteristicile solurilor dominante (tipul, compoziţia granulometrică,
permeabilitatea, densitatea).......................................................................34
4.3.2. Condiţii chimice din sol, activitatea biologică, poluarea în zonă................35
4.3.3. Vulnerabilitatea şi rezistenţa solurilor dominante; condiţii geotehnice.......35
4.3.4. Surse de poluare a solului..........................................................................36
4.3.5. Măsuri de diminuare a impactului...............................................................36
4.4. Geologia subsolului...............................................................................................37
4.4.1. Surse de poluare.........................................................................................37
4.4.2. Prognozarea impactului..............................................................................38
4.4.3. Măsuri de diminuare a impactului...............................................................38
4.5. Biodiversitatea.......................................................................................................39
4.5.1. Informaţii despre flora locală.......................................................................39
4.5.2. Specii de plante şi animale incluse în Cartea Roşie..................................39
4.5.3. Informaţii despre fauna locală.....................................................................39
4.5.4. Impactul prognozat.....................................................................................40
4.6.5. Măsuri de diminuare a impactului...............................................................40
4.6. Peisajul..................................................................................................................41
4.6.1. Informaţii despre peisaj, încadrarea în regiune, diversitatea acestuia.......41
4.6.2. Caracteristici şi geomorfologia reliefului.....................................................41
4.6.3. Caracteristicile reţelei hidrologice...............................................................42
4.6.4. Zone împădurite în arealul amplasamentului.............................................43
4.6.5. Impactul prognozat.....................................................................................43
4.6.6. Relaţia dintre proiect şi zonele protejate....................................................43

3/48
IPROMIN S.A.
SOCIETATEA IPROMIN S.A.
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - MĂRIREA CAPACITĂŢII DE
FUNCŢIONARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A COMPLEXULUI DE IAZURI DE DECANTARE PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. ETAPA 1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN: UMPLEREA CU ŞLAM
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI. AMENAJAREA IAZULUI B8

4.7. Mediul social şi economic......................................................................................43


4.7.1. Impactul prognozat.....................................................................................43
4.7.2. Măsuri de diminuare a impactului...............................................................44
4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural.....................................................44
5. MONITORIZAREA.......................................................................................................45
6. SITUAŢII DE RISC.......................................................................................................45
6.1. Riscuri naturale......................................................................................................45
6.2. Accidente potenţiale..............................................................................................46
6.3. Măsuri de prevenire a accidentelor.......................................................................46
7. DESCRIEREA DIFICULTĂŢIILOR..............................................................................47
8. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC.....................................................................47
FILA FINALĂ...................................................................................................................48

ANEXE GRAFICE

1 Plan de încadrare în zonă a complexului iazurilor de decantare


existent la CIECH SODA ROMÂNIA S.A.
2 Plan general al situaţiei actuale 1:5.000
3 Construcţia suprafeţei unice a iazurilor şi a spaţiului dintre iazuri 1:2.000
4 Supraînălţarea digurilor iazurilor până la cota +231,0 mdMN.
Secţiune longitudinală schematică 1:1.000/1:200
5 Supraînălţarea digurilor iazurilor până la cota +231,0 mdMN.
Secţiune transversală schematică 1:1.000/1:200
6 Diguri contur, compartimentare şi acces la sonde inverse. Secţiuni 1:20
7 Sisteme de drenaj la supraînălţarea digurilor iazurilor până la
cota +231,0 mdMN 1:10/1:20
8 Puţ de evacuare sonde inverse. Detalii 1:25/1:10/1:5
9 Dig de închidere tronson I - amonte. Secţiunea A – A' 1:100
10 Dig de închidere tronson I - aval. Secţiunea B – B' 1:100
11 Dig de închidere tronson II - aval. Secţiunea C – C' 1:100
12 Conducta de evacuare a limpedelui din tronsoanele I şi II.
Profil longitudinal 1:2.000/1:100
13 Sonde inverse pentru evacuarea limpedelui din tronsoanele I şi II 1:250/1:100
14 Dig de contur în interiorul iazului B8. Secţiune transversală tip 1:20; 1:1.000/1:100

4/48
IPROMIN S.A.
SOCIETATEA IPROMIN S.A.
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - MĂRIREA CAPACITĂŢII DE
FUNCŢIONARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A COMPLEXULUI DE IAZURI DE DECANTARE PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. ETAPA 1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN: UMPLEREA CU ŞLAM
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI. AMENAJAREA IAZULUI B8

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI


MĂRIREA CAPACITĂŢII DE FUNCŢIONARE A COMPLEXULUI DE IAZURI
DE DECANTARE DEŢINUT DE CIECH SODA ROMÂNIA S.A.
PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN
ŞI UMPLEREA CU ŞLAM A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI
AMENAJAREA IAZULUI B8 PRIN DEPUNEREA ÎN CONTINUARE
A REZIDUURILOR REZULTATE DIN ACTIVITATEA DE CURĂŢIRE
A GRUPURILOR DE DISTILAŢIE

1. INFORMAŢII GENERALE

1.1. Titularul activităţii


Titularul şi totodată beneficiarul obiectivului de investiţiei este SOCIETATEA
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. cu sediul social în Râmnicu Vâlcea, str. Uzinei nr. 2,
judeţul Vâlcea, telefon 0250.731.852, fax 0250.733.382, e-mail csr@ciechgroup.com
este înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului Vâlcea sub numărul J38/250/1991,
având Codul de Înregistrare Fiscală RO1467188.
Categoria de activitate conform Anexei 1 din Legea nr. 278 privind emisiile
industriale: 4.2.d. Instalaţii chimice pentru producerea de substanţe chimice anorganice
de bază-carbonat de sodiu, cod CAEN 2013: Fabricarea altor produse chimice
anorganice de bază.
Persoană de contact: SIMONA ENACHE – responsabil cu protecţia mediului,
telefon 0759.041.044, e-mail: simonaileana.enache@ciechgroup.com.

1.2. Autorul atestat al studiului evaluare a impactului şi al raportului la


studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Autorul atestat al raportului privind impactul asupra mediului este Societatea
IPROMIN S.A. Bucureşti, cu sediul social în Bucureşti, sectorul 2, str. Viitorului, nr. 34,
telefon/fax 0372.87.07.68, înmatriculată la Registrul Comerţului sub nr. J40/27426/1992,
având Codul de Înregistrare Fiscală RO 3022046, înscrisă în Registrul Naţional al
elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 208.
Persoana de contact: ing. GABRIEL NEAMŢU, Director Executiv, tel.
021.210.30.75; fax. 037.287.07.68, mobil: 0722.60.41.85.

5/48
IPROMIN S.A.
SOCIETATEA IPROMIN S.A.
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - MĂRIREA CAPACITĂŢII DE
FUNCŢIONARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A COMPLEXULUI DE IAZURI DE DECANTARE PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. ETAPA 1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN: UMPLEREA CU ŞLAM
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI. AMENAJAREA IAZULUI B8

1.3. Denumirea proiectului


Denumirea proiectului este „Mărirea capacităţii de funcţionare a complexului de
iazuri de decantare deţinut de CIECH SODA ROMANIA S.A. prin supraînălţarea
digurilor perimetrale. Etapa 1. Supraînălţarea digurilor iazurilor de decantare de la
cotele actuale la cota +231,0 mdMN şi umplerea cu şlam a spaţiilor goale dintre iazuri.
Amenajarea iazului B8 prin depunerea în continuare a reziduurilor rezultate din
activitatea de curăţire a grupurilor de distilaţie”.

1.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia


1.4.1. Situaţia existentă
Complexul iazurilor de decantare şi bazine de retenţie este constituit din şase
iazuri şi două bazine de retenţie a limpedelui evacuat după sedimentarea şlamului din
iazuri. În acest ansamblu este cuprins şi un compartiment (B4’bis) pentru preluarea
şlamului desecat provenit de la curăţirea bazinelor de retenţie.
Complexul iazurilor de decantare şi bazinelor de retenţie a apei limpezite
reprezintă în ansamblul său o instalaţie de epurare mecanică a şlamului (constituit în
cea mai mare parte din carbonat de calciu) rezultat în procesul de producţie al sodei
calcinate (carbonat de sodiu).
Acest complex este constituit din şase iazuri de decantare şi două bazine de
retenţie a apei limpezite stocate în vederea evacuării în emisari (râul Olt).
Terenul pe care s-a construit acest complex este constituit din fosta albie a râului
Olt. Cota medie a acestui teren este de +211 mdMN. Suprafaţa totală ocupată de
ansamblul iazurilor şi bazinelor de retenţie este de 166 ha.
Suprafeţele componentelor complexului de iazuri de decantare, măsurate la
cotele actuale, sunt următoarele:
– iazul B1/2: +230 mdMN, 20,60 ha;
– iazul B3: +229 mdMN, 11,40 ha;
– iazul B4: +228 mdMN, 14,50 ha;
– iazul B5/6: +230 mdMN, 15,80 ha;
– iazul B7: +229 mdMN, 22,10 ha;
– iazul B8: +225 mdMN, 15,50 ha;
– bazinul de retenţie B4’: +215 mdMN, 4,84 ha;
– bazinul de retenţie B5’: +216 mdMN, 4,50 ha;
– compartiment B4’ bis: +215 mdMN, 3,64 ha.
Volumul total de şlam decantat până în prezent în toate iazurile de decantare
este de cca. 37 milioane de tone.
Iazurile de decantare sunt încadrate în clasa a III-a de importanţă, în conformitate
cu prevederile STAS 4273-83, şi în categoria de importanţă „C” - depozit de importanţă

6/48
IPROMIN S.A.
SOCIETATEA IPROMIN S.A.
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - MĂRIREA CAPACITĂŢII DE
FUNCŢIONARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A COMPLEXULUI DE IAZURI DE DECANTARE PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. ETAPA 1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN: UMPLEREA CU ŞLAM
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI. AMENAJAREA IAZULUI B8

normală, în conformitate cu prevederile NTLH-021 cu privire la „Metodologia de stabilire


a categoriilor de importanţă a barajelor”.
1.4.2. Lucrări propuse
Proiectul de execuţie pentru mărirea capacităţii de funcţionare a complexului
iazurilor de decantare al CIECH SODA ROMÂNIA S.A. a fost structurat pe 5 etape,
corespunzătoare succesiunii de dezvoltare preconizată:
 Etapa nr. 1 - Supraînălţarea digurilor iazurilor de la cotele actuale până la
cota +231,0 mdMN şi umplerea cu şlam a spaţiilor goale dintre iazuri.
Amenajarea iazului B8 prin depunerea în continuare a reziduurilor rezultate
din activitatea de curăţire a grupurilor de distilaţie;
 Etapa nr. 2 - Supraînălţarea digurilor iazurilor de la cota +231,0 mdMN până
la cota +235,5 mdMN;
 Etapa nr. 3 - Supraînălţarea digurilor iazurilor de la cota +235,5 mdMN până
la cota +240,0 mdMN;
 Etapa nr. 4 - Supraînălţarea digurilor iazurilor de la cota +240,0 mdMN până
la cota +244,5 mdMN;
 Etapa nr. 5 - Supraînălţarea digurilor iazurilor de la cota +244,5 mdMN până
la cota +246,0 mdMN.
Dintre cele 6 iazuri, ca iazuri de decantare funcţionează primele cinci iazuri, iazul
B8 fiind utilizat pentru depunerea în continuare a reziduurilor rezultate din activitatea de
curăţire a grupurilor de distilaţie.
Din acest motiv, în proiect s-au prevăzut numai supraînălţările iazurilor de
decantare funcţionale iar pentru iazul de decantare B8 s-au luat măsuri de asigurare a
stabilităţii digurilor comune cu celelalte iazuri.
După cum s-a arătat anterior, proiectul cuprinde lucrări de mărire a capacităţii de
funcţionare a iazurilor prin supraînălţarea digurilor perimetrale de la cotele actuale până
la cota +246 mdMN, lucrări ce ar urma să se execute în 5 etape. La terminarea
acestora, capacitatea de stocare a complexului de iazuri va creşte cu cca. 13,0 mil. m 3,
ceea ce ar asigura o funcţionare a uzinei de sodă calcinată de peste 40 ani.
Lucrările proiectate ce se vor realiza în etapa nr. 1, supraînălţarea digurilor de la
cotele existente la cota +231,0 mdMN şi amenajarea actualelor spaţii goale dintre iazuri
ca spaţii de limpezire şi stocare la aceeaşi cotă unică (+231,0 mdMN) vor asigura o
capacitate de stocare de peste 2,8 mil. m3, volum disponibil ce va permite o funcţionare
a uzinei de sodă calcinată de cca. 8 - 10 ani.
De acea, conducerea companiei titulare a investiţiei s-a decis să promoveze
execuţia etapei nr. 1, celelalte etape putând fi luate în considerare ulterior.
Ca urmare a acestei hotărâri a companiei CIECH SODA ROMANIA S.A., această
documentaţie se va referi numai la impactul asupra mediului produs de realizarea
lucrărilor ce se vor desfăşura numai în etapa nr. 1.

7/48
IPROMIN S.A.
SOCIETATEA IPROMIN S.A.
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - MĂRIREA CAPACITĂŢII DE
FUNCŢIONARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A COMPLEXULUI DE IAZURI DE DECANTARE PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. ETAPA 1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN: UMPLEREA CU ŞLAM
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI. AMENAJAREA IAZULUI B8

Iazurile de decantare funcţionează ciclic, astfel că în timp ce unul din iazuri este în
funcţiune, al doilea este în uscare, iar al treilea este în construcţie, respectiv în
supraînălţarea digurilor perimetrale şi a sistemelor de distribuţie a şlamului şi de evacuare a
apei limpezite. Din această cauză cotele coronamentelor digurilor perimetrale sunt diferite.
În actuala configuraţie a complexului, între iazurile B1/2, B3 şi B4 pe latura
alăturată lacului de acumulare al U.H. Govora şi iazurile B5/6, B7 şi B8, amplasate pe
latura cu DN 64 există un spaţiu gol, care s-a mărit treptat pe măsura supraînălţărilor
succesive ale digurilor perimetrale.
Deoarece prin supraînălţarea digurilor perimetrale suprafeţele de limpezire ale
iazurilor se micşorează, s-a propus transformarea actualelor spaţii goale dintre iazuri în
spaţii suplimentare de limpezire şi depozitare a şlamului tehnologic provenit din
fabricarea sodei calcinate.
În această etapă se vor executa următoarele lucrări:
1. Supraînălţarea digurilor iazurilor de la cotele actuale la cota +231 mdMN
Supraînălţarea digurilor iazurilor se va executa utilizându-se aceeaşi tehnologie
aplicată în prezent şi care a fost utilizată şi în trecut (practic de la începutul exploatării
acestor iazuri), respectiv:
– digurile perimetrale se vor executa duble, cu fante de pătrundere a şlamului
spre centrul iazului, iar digurile de acces la sondele inverse vor fi simple.
Aceste lucrări cuprind operaţiuni de scarificare, excavare, compactare, nivelare,
executate atât manual cât şi mecanic, cu excavator cu şenile late şi platelaje adaptate la
condiţiile de lucru în terenurile cu portanţă redusă.
– Elementele geometrice ale digurilor de contur:
 înălţimea după compactare a digurilor = 1 m;
 panta de taluz: 1:1,75 (310);
 lăţimea la coronament: 1,5 m;
 lăţimea la baza digului: 5,0 m;
– Sub fiecare treaptă de supraînălţare se va construi un dren alcătuit din:
 tub de drenaj DN 150 mm din ţeavă de polietilenă de înaltă densitate (PEHD);
 un strat de piatră spartă sort 25 – 63 mm;
 un strat de piatră spartă, sort 7 – 25 mm;
 un strat de nisip 0 – 7 mm.
Drenurile sunt amplasate între cele două diguri ale fiecărei trepte de
supraînălţare, având la fiecare 200 m puncte de golire spre exteriorul iazului respectiv.
O dată cu supraînălţarea digurilor de contur ale fiecărui iaz se vor înălţa şi digurile
de acces la sondele inverse care la rândul lor vor fi prelungite cu tronsoane de conductă
de oţel DN 500 mm de 0,33 m lungime.
Toate lucrările de supraînălţare a digurilor se vor putea executa numai după
consolidarea şlamului din iazul scos din funcţiune pentru uscare, astfel permiţând
intrarea utilajelor terasiere pe iazuri.

8/48
IPROMIN S.A.
SOCIETATEA IPROMIN S.A.
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - MĂRIREA CAPACITĂŢII DE
FUNCŢIONARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A COMPLEXULUI DE IAZURI DE DECANTARE PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. ETAPA 1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN: UMPLEREA CU ŞLAM
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI. AMENAJAREA IAZULUI B8

2. Umplerea cu şlam a spaţiilor goale dintre iazuri până la cota +231 mdMN
Pentru transformarea actualelor goluri dintre iazuri în spaţii suplimentare de
decantare a şlamului, s-au proiectat următoarele lucrări:
2.1. Diguri de capăt (închidere) şi de compartimentare ale tronsoanelor I şi II
Închiderea spaţiului dintre iazuri se realizează prin construirea a două diguri de
capăt, convenţional notate cu A (digul din extremitatea nord-estică) şi cu C (digul din
extremitatea sud-vestică).
Compartimentarea spaţiului suplimentar de depozitare realizat prin închiderea
golului actual dintre iazuri se obţine prin construirea unui dig notat convenţional cu B,
situat la distanţa de 620 m faţă de digul de capăt A şi la 700 m faţă de digul de capăt C
(distanţe măsurate între axele coronamentelor digurilor la cota +231 mdMN).
Prin această compartimentare se formează spaţiile de decantare denumite
convenţional „tronson I” (între digurile A şi B) şi respectiv „tronson II” (între digurile B şi C).
Spaţiul de decantare realizat prin construirea acestor trei diguri va avea un volum
cumulat al celor două tronsoane de 597.443 m 3.
Din punct de vedere constructiv, digurile au următoarele caracteristici geometrice
comune:
 secţiunea transversală a fiecărei trepte de supraînălţare: trapezoidală;
 lăţimea la bază a unei trepte: 22 m;
 înălţimea unei trepte: 3 m;
 înălţimea la coronament: 4 m;
 panta taluzelor: 1:3.
Fiecare dig va fi construit pornind de la cota terenului din amplasamentul propus
până la cota +231 mdMN.
Datorită configuraţiei diferite a terenului din spaţiul gol în prezent dintre iazuri,
digurile vor avea un număr diferit de trepte de supraînălţare, precum şi lungimi diferite
ale acestor trepte.
Astfel digul A va avea trei trepte de supraînălţare cu următoarele lungimi:
 la treapta de cotă +225 mdMN: 44,0 m;
 la treapta de cotă +228 mdMN: 67,0 m;
 la treapta de cotă +231 mdMN: 63,0 m.
 TOTAL lungimi dig A: 174,0 m.
Digul C va avea şase trepte de supraînălţare cu următoarele lungimi:
 la treapta de cotă +216 mdMN: 76,5 m;
 la treapta de cotă +219 mdMN: 95,0 m;
 la treapta de cotă +222 mdMN: 110,0 m;
 la treapta de cotă +225 mdMN: 124,5 m;
 la treapta de cotă +228 mdMN: 133,5 m;
 la treapta de cotă +231 mdMN: 138,0 m.

9/48
IPROMIN S.A.
SOCIETATEA IPROMIN S.A.
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - MĂRIREA CAPACITĂŢII DE
FUNCŢIONARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A COMPLEXULUI DE IAZURI DE DECANTARE PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. ETAPA 1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN: UMPLEREA CU ŞLAM
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI. AMENAJAREA IAZULUI B8

 TOTAL lungimi dig C: 677,5 m.


Digul B (de compartimentare) s-a proiectat cu trei trepte de supraînălţare, ce se
vor construi vertical în axul coronamentului. Cele trei trepte vor avea lungimile de câte
80,15 m fiecare, respectiv total lungimi dig B 240,45 m.
Treptele de supraînălţare ale digurilor A şi C se vor construi spre interiorul
tronsoanelor I, respectiv II.
Toate treptele de supraînălţare ale celor trei diguri se vor executa din deşeuri
(subgabariţi) de calcar şi resturi de la arderea pietrei de var, materiale transportate în
incinta complexului de iazuri de decantare.
Volumul total de material necesar pentru construcţia celor trei diguri este de
41.000 m3.
Treptele de supraînălţare se vor executa succesiv, construcţia treptei superioare
începând atunci când nivelul depunerilor de şlam din interiorul tronsonului ajunge la cota
treptei inferioare.
Prima treaptă de supraînălţare a fiecărui dig va fi fundată pe un strat de
geocompozit alcătuit dintr-un strat de geotextil şi un strat de geogril.
Treptele superioare până la cota +231,0 mdMN nu vor fi fundate pe strat
geocompozit.
2.2. Drenuri construite în digurile de capăt şi de compartimentare ale tronsoanelor I şi II
Pentru colectarea apei din masa de şlam decantat în interiorul tronsoanelor I şi II
la fiecare treaptă de supraînălţare a digurilor de capăt s-au prevăzut sisteme de drenaj.
Acestea sunt construite dintr-o conductă de PEHD DN 150 mm, cu fante de 5 mm
pe jumătate de circumferinţă, şi din trei straturi de agregate minerale (piatră spartă sort
25 – 63 mm, piatră spartă 7 - 25 mm şi nisip 0 - 7 mm) dispuse în jurul conductei şi care
au rolul de a permite trecerea apei şi de a reţine suspensiile.
Lungimile acestor sisteme de drenaj sunt următoarele:
1. La digul de capăt A (închidere tronson I)
 la treapta de cotă +225 mdMN: 44,0 m;
 la treapta de cotă +228 mdMN: 67,0 m;
 la treapta de cotă +231 mdMN: 63,0 m;
 Total lungimi drenuri în corpul digului A: 174,0 m.
2. La digul de capăt C (închidere tronson II)
 la treapta de cotă +216 mdMN: 76,5 m;
 la treapta de cotă +219 mdMN: 95,0 m;
 la treapta de cotă +222 mdMN: 110,0 m;
 la treapta de cotă +225 mdMN: 124,5 m;
 la treapta de cotă +228 mdMN: 133,5 m;
 la treapta de cotă +231 mdMN: 138,0 m;
 Total lungimi drenuri în corpul digului C: 677,5 m.
3. La digul de compartimentare B:

10/48
IPROMIN S.A.
SOCIETATEA IPROMIN S.A.
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - MĂRIREA CAPACITĂŢII DE
FUNCŢIONARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A COMPLEXULUI DE IAZURI DE DECANTARE PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. ETAPA 1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN: UMPLEREA CU ŞLAM
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI. AMENAJAREA IAZULUI B8

 la treapta de cotă +225 mdMN: 80,15 m;


 la treapta de cotă +228 mdMN: 80,15 m;
 la treapta de cotă +231 mdMN: 80,15 m;
 Total lungimi drenuri în corpul digului B: 240,45 m.
După cum s-a arătat, acest dig se supraînalţă în axă, ca atare treptele au lungimi egale.
La fiecare din diguri, drenurile se vor racorda la câte o conductă colectoare ce se
scoate în afara spaţiului de decantare apa drenată din masa de şlam decantată.
Conducta colectoare a apei drenate din digul A va deversa în rigola din nordul
iazului B7, conducta de evacuare a apei drenate din digul C va deversa în B5’, iar
conducta de evacuare a apei drenate din digul B va curge în tronsonul II până la
punerea acestuia în funcţiune.
Lungimea totală a sistemelor de drenaj prevăzute pentru tronsoanele I şi II este
de 1.092 m.
Volumele de materiale aferente sistemelor de drenaj pentru digurile de formare a
tronsoanelor I şi II sunt următoarele:
 nisip 0 – 7 mm: 371,3 m3 (0,34 m3/ml dren);
 piatră spartă sort 7 – 25 mm: 338,5 m3 (0,31 m3/ml dren);
 piatră spartă sort 25 – 63 mm: 185,6 m3 (0,17 m3/ml dren).
2.3. Sonde inverse şi conducte de evacuare a limpedelui din tronsoanele I şi II
Spaţiile suplimentare de decantare a şlamului, realizate prin construcţia
tronsoanelor I şi II vor fi alimentate prin conductele existente de aducţiune pozate pe
digurile iazurilor adiacente acestor tronsoane.
Pentru evacuarea limpedelui din aceste tronsoane s-a proiectat un sistem de
preluare, colectare şi evacuare constituit dintr-o conductă colectoare şi patru sonde
inverse multiple, toate fiind executate din ţeavă de oţel DN 500 mm.
Sondele inverse sunt pozate pe taluzele interioare ale celor două tronsoane (pe
coastă) şi sunt în număr de patru, câte două pentru fiecare tronson.
Diferenţa de înălţime între două sonde inverse pe coastă este de un metru.
Primul sistem de sonde inverse se va construi în apropierea digului de capăt A pe
taluzul digului iazului B1/2, iar al doilea sistem de sonde inverse din interiorul tronsonului
I se va construi lângă digul de compartimentare B pe taluzul iazului alăturat B7.
Ambele sisteme de sonde inverse se vor racorda la o conductă colectoare din
ţeavă de oţel DN 500 mm, în lungime de 690 m, având capătul amonte la digul B şi la
capătul aval la rigola nordică perimetrală a complexului de iazuri.
Această conductă va fi pozată pe fundul tronsonului I şi va subtraversa digul de
capăt A. Conducta va avea o pantă spre rigola nordică de 0,5%.
Conducta colectoare va trebui executată înainte de începerea construcţiei digului A.
De asemenea, conducta colectoare va fi dată în exploatare numai după ce se vor
racorda la aceasta şi actualele sonde inverse ale iazurilor adiacente care evacuează în
prezent limpedele în spaţiul dintre iazuri.

11/48
IPROMIN S.A.
SOCIETATEA IPROMIN S.A.
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - MĂRIREA CAPACITĂŢII DE
FUNCŢIONARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A COMPLEXULUI DE IAZURI DE DECANTARE PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. ETAPA 1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN: UMPLEREA CU ŞLAM
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI. AMENAJAREA IAZULUI B8

Evacuarea limpedelui din tronsonul II se va face de asemenea, cu două sisteme


de sonde inverse identice cu cele de la tronsonul I, pozate pe coastă (pe digurile
iazurilor adiacente B4 şi B 5/6) un sistem fiind amplasat lângă digul de compartimentare
B, iar al doilea lângă digul de capăt C. Limpedele preluat de la aceste sonde inverse va
fi evacuat printr-o conductă colectoare care are capătul amonte lângă digul B, iar
capătul aval la bazinul B5'.
Conducta subtraversează digul C, de aceea ea va trebui executată cu prioritare
faţă de digul C. Toate sistemele de sonde inverse, pe măsura creşterii nivelului de şlam
în cele două tronsoane, se vor supraînălţa cu tronsoane de conductă de oţel DN 500
mm de câte 0,33 m lungime, îmbinate cu flanşe sudate, inelare plate PN6, DN 500 mm.
Având în vedere că, atât conductele, cât şi sondele inverse vor fi acoperite de
masa de şlam hidrotransportat, s-a prevăzut lestarea conductelor de evacuare din
ambele compartimente cu blocuri din beton armat C12/15 aşezate la distanţe de 25 m
unul faţă de următorul.
Blocurile de lestare a conductelor se vor executa în două etape:
 până sub conductă, cu montarea armăturilor de legătură;
 deasupra conductei, cu montarea armăturilor superioare.
Blocurile de lestare sunt de patru tipuri:
1) pentru susţinerea conductelor montate pe suprafeţe orizontale şi au
dimensiunile 1,2 m x 1,2 m şi h = 1,8 m.
2) pentru susţinerea conductelor orizontale la care sunt racordate tronsoane
verticale, cu dimensiunile 1,5 m x 1,5 m şi h = 1,8 m.
3) pentru susţinerea conductelor montate pe suprafeţe înclinate cu panta 1:3 şi
cu dimensiunile 1,2 m x 1,2 m şi h = 2,2 m.
4) pentru susţinerea conductelor montate pe suprafeţe înclinate la care sunt
racordate şi tronsoane verticale, având dimensiunile 1,5 m x 1,5 m şi h = 2,0 m.
Pentru situaţia în care la o conductă colectoare sau la un sistem de sonde
inverse se produce o avarie, s-a prevăzut montarea la capetele aval (la rigola nordică şi
la intrarea în B5') a câte unui robinet cu sertar pană PN DN 500 mm, acţionat cu roată
de manevră neascendentă.
Prin amenajările proiectate ale spaţiului dintre iazurile de decantare se va obţine
un volum suplimentar de decantare a şlamului de 597.443 m 3.
3. Amenajarea iazului B8 prin depunerea în continuare a reziduurilor solide
rezultate din instalaţiile de producţie
Iazul B8 nu a mai fost utilizat ca iaz de decantare a şlamului de mai mulţi ani, fiind
în prezent desecat şi cu nivelul depunerilor din interior sub cotele plajelor din iazurile
funcţionale.
Pentru utilizarea acestui iaz prin depunerea în continuare a rezidiilor rezultate din
activitatea de curăţire a grupurilor de distilaţie şi de la cuptoarele de var, precum şi a
calcarului subgabaritic, s-a întocmit un calcul de stabilitate (în cadrul studiului complex

12/48
IPROMIN S.A.
SOCIETATEA IPROMIN S.A.
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - MĂRIREA CAPACITĂŢII DE
FUNCŢIONARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A COMPLEXULUI DE IAZURI DE DECANTARE PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. ETAPA 1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN: UMPLEREA CU ŞLAM
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI. AMENAJAREA IAZULUI B8

elaborat de prof. dr. Ing. Eugeniu Luca pentru tot complexul de iazuri) care a stabilit
condiţiile tehnice şi lucrările necesare.
Condiţiile tehnice impuse de studiu sunt:
 depunerile de rezidii se vor face la o distanţă de 60 m spre interiorul iazului de
la digurile din frontul de retenţie ale iazurilor B 1/2 şi B7;
 înălţimea maximă a depunerilor va fi de 4 m;
În cadrul documentaţiei tehnice s-a proiectat execuţia în interiorul iazului B8, pe
plaja existentă, a unui dig care va avea următoarele caracteristici geometrice:
 lungimea: 670 m;
 secţiunea transversală: trapezoidală;
 unghiul de taluz: 1:1,5;
 înălţimea: 2 m;
 lăţimea coronamentului: 4 m;
 lăţimea bazei: 10 m.
 volumul de material încorporat în dig: 9.078 m3.
Digul se va construi din deşeu de calcar şi piatră de la stingerea varului.
Volumul total al deşeurilor solide ce vor putea fi depuse în vrac până la înălţimea
maximă de 4 m în interiorul iazului B8 este de circa 377.000 m 3.

1.5. Durata de funcţionare


Supraînălţările digurilor de contur ale celor cinci iazuri funcţionale de la cotele
actuale până la cota +231,0 mdMN şi transformarea spaţiilor neutilizate dintre iazuri în
capacităţi suplimentare, conduc la realizarea unui volum de cca. 1,2 milioane m 3 care
asigură funcţionarea uzinei la capacitatea actuală de producţie de sodă calcinată timp
de cca. 10 ani.
Această etapă va dura de fapt până la atingerea cotei unice de +231,0 mdMN la
toate iazurile şi la toate spaţiile dintre iazuri transformate în spaţii suplimentare de
limpezire şi stocare şlam.
Durata acestei etape este condiţionată de dinamica de producţie a uzinei şi de
existenţa fondurilor necesare.

1.6. Informaţii privind producţia realizată şi resurse folosite producerii


energiei necesare producţiei
Compania CIECH SODA ROMANIA S.A. produce sodă calcinată şi derivate.
Documentaţia de execuţie (P.T.) s-a elaborat având la bază următoarele date:
 producţia anuală de sodă calcinată: 540.000 t;
 cantitatea anuală de şlam (uscat) decantată în iazuri: 378.000 t.

13/48
IPROMIN S.A.
SOCIETATEA IPROMIN S.A.
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - MĂRIREA CAPACITĂŢII DE
FUNCŢIONARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A COMPLEXULUI DE IAZURI DE DECANTARE PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. ETAPA 1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN: UMPLEREA CU ŞLAM
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI. AMENAJAREA IAZULUI B8

Profilul investiţiei proiectate este pentru protecţia mediului prin menţinerea în


funcţiune pe o perioadă lungă a instalaţiei de epurare mecanică a şlamului, reprezentată
de complexul de iazuri de decantare.
Producţia de sodă calcinată este de 1.500 t/zi, iar cantitatea de şlam depus în
iazuri este de 0,7 tone şlam/tona de NaCO3.
Combustibilul utilizat pentru fabricarea sodei calcinate este antracitul sau cocsul,
la un consum specific de 0,102 t combustibil/t sodă calcinată.

1.7. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice


Materiile prime de bază din care fabrică soda calcinată sunt:
 Calcarul – 1,265 t calcar/1,0 t sodă calcinată;
 Clorura de sodiu (sare sub formă de saramură concentrată) – 1,517 t NaCl/1,0 t
sodă calcinată;
 Amoniac – 6,27 kg/t sodă calcinată.
Nu sunt utilizate nici un fel de substanţe sau preparate chimice periculoase .

1.8. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul,


generaţi de activitatea propusă
Toate lucrările cuprinse în proiectul tehnic se vor executa în vederea continuării
funcţionării complexului de iazuri în aceleaşi condiţii cunoscute de peste patru decenii
de existenţă.
Supraînălţarea digurilor de contur ale fiecărui iaz se vor desfăşura ca şi în
prezent, fără nici o deosebire de supraînălţările ce s-au făcut în urmă cu douăzeci sau
treizeci de ani. Nu se modifică cu nimic nici modul de exploatare, ca atare aspectele
negative cu privire la protecţia mediului generate de existenţa acestui obiectiv nu pot fi
sub nici o formă amplificate şi nici nu pot genera altele de altă natură prin punerea în
operă a lucrărilor proiectate.
Tehnologia de fabricare a sodei calcinate prin procedeul Solvay este o tehnologie
aplicată pe plan mondial şi adoptată la nivel european ca tehnologie BAT. Această
tehnologie este aplicată atâ în CIECH SODA ROMANIA S.A., cât şi în celelalte fabrici de
sodă din GRUPUL CIECH.
Ca atare şi metodele de tratare a şlamului rezultat şi a limpedelui evacuat din
iazuri sunt aplicate în conformitate cu prevederile tehnologiei BAT.
Volumul de şlam care se pompează la iazuri este de cca. 500 m 3/h, la
funcţionarea în regim normal a uzinei. Debitul mediu al limpedelui evacuat din iazuri,
atât prin sondele inverse cât şi prin drenuri este de 70 l/s.
Indicatorii de calitate a limpedelui de iazuri, înainte de descărcarea în canalul
deversor al S.C. OLTCHIM S.A., stabiliţi în Autorizaţia de Gospodărire a Apelor nr.
78/12.03.2015, sunt următorii:

14/48
IPROMIN S.A.
SOCIETATEA IPROMIN S.A.
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - MĂRIREA CAPACITĂŢII DE
FUNCŢIONARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A COMPLEXULUI DE IAZURI DE DECANTARE PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. ETAPA 1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN: UMPLEREA CU ŞLAM
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI. AMENAJAREA IAZULUI B8

Tabelul nr. 1
Indicatorii de calitate Valori maxim autorizate
autorizaţi [mg/l]
pH 8,5 – 12,5
Suspensii 250,00
Cloruri 85.000,00
Calciu 29.000,00
Sodiu 22.000,00
Amoniu 125,00
Sulfaţi 600,00
Arsen 0,10
Cadmiu 0,20
Cupru 0,10
Mercur 0,05
Plumb 0,20
Zinc 0,50

În compoziţia acestui limpede evacuat din iazuri nu se găseşte nici un poluant


biologic, existând un singur posibil poluant fizic, suspensiile minerale foarte fine,
nesedimentate în iaz, antrenate de limpedele evacuat din bazinele de retenţie.

1.9. Alte tipuri de poluare fizică sau biologică


După cum reiese din cele prezentate anterior, nu există alte tipuri de poluare
fizică sau biologică, ce ar putea surveni în urma executării supraînălţării digurilor
perimetrale sau a umplerii spaţiilor goale dintre iazuri cu depuneri de şlam.

1.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului


Pentru mărirea capacităţii de funcţionare a complexului existent de iazuri de
decantare, a fost efectuat un studiu de proiectare de către prof. dr. ing. Eugeniu Luca,
bazat pe calcule de stabilitate, rezultând soluţia tehnică de dezvoltare pe verticală a
iazurilor de decantare funcţionale şi să folosească spaţiile goale dintre iazuri, realizându-
se astfel capacităţi suplimentare de decantare şi înmagazinare.

1.11. Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru


alternativele la proiect
Nu este cazul.
Mărirea capacităţii de funcţionare a complexului de iazuri de decantare şi bazine
de retenţie aparţinând CIECH SODA ROMÂNIA S.A. se va face prin dezvoltarea pe
verticală a actualului complex de iazuri de decantare şi bazine de retenţie.

15/48
IPROMIN S.A.
SOCIETATEA IPROMIN S.A.
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - MĂRIREA CAPACITĂŢII DE
FUNCŢIONARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A COMPLEXULUI DE IAZURI DE DECANTARE PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. ETAPA 1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN: UMPLEREA CU ŞLAM
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI. AMENAJAREA IAZULUI B8

Complexul de iazuri de decantare şi bazine de retenţie este situat pe o terasă pe


malul drept al râului Olt, lângă lacul de acumulare al uzinei. Terenul ocupat de
complexul de iazuri este inclus în intravilanul municipiului Râmnicu Vâlcea.
Accesul la obiectiv se poate face:
 pe DN 64 Râmnicu Vâlcea - Drăgăşani, apoi pe un drum uzinal parţial asfaltat;
 pe calea ferată Bucureşti - Râmnicu Vâlcea, apoi pe DN 64.

1.12. Informaţii despre utilizarea curentă a terenului, infrastructura


existentă, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale
protejate/zone protejate, zone de protecţie sanitară la alternativele studiate
Regimul economic – Conform certificatului de urbanism nr. 997/22492/17.07.2014
(prelungit până la data de 17.07.2016) terenul pe care este situat complexul de iazuri de
decantare şi bazine de retenţie este încadrat, conform P.U.G. reactualizat şi aprobat, în
subzona construcţiilor şi amenajărilor pentru gospodărie comunală.
Regimul juridic. Din punct de vedere juridic terenul ocupat aparţine societăţii
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. în conformitate cu Certificatul de Atestare a dreptului de
proprietate asupra terenurilor seria MO3, nr. 3.688 emis de Ministerul Industriei şi
Comerţului la data de 22.09.1997.
Monumentele istorice care se află în vecinătatea obiectivului analizat, la distanţe
de cca. 5,0 km sunt prezentate în tabelul de mai jos, în conformitate cu Lista
Monumentelor Istorice din 2010 realizată de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional
– Institutul Naţional al Patrimoniului, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I,
nr. 670 bis/01.10.2010.
Tabelul nr. 2

Cod LMI Denumire Localitate Adresă Datare


Municipiul Râmnicu Vâlcea
VL-I-s-A-09508 (RAN:
167482.04.01,
Situl arheologic de Cartier Copăcelu
167482.04.02,
la Râmnicu Vâlcea (Valea Răii)
167482.04.03,
167482.04.04)
Situl arheologic de Cartier Copăcelu Epoca
VL-I-m-A-09508.01
la Râmnicu Vâlcea (Valea Răii) bronzului
Situl arheologic de Cartier Copăcelu
VL-I-m-A-09508.02 Neolitic
la Râmnicu Vâlcea (Valea Răii)
VL-I-s-A-09580 Situl arheologic „Buridava sec. II - III p.
Buridava Romană sat Stolniceni Romană”
(RAN: 167561.01) Chr.
VL-I-m-A-09580.01 „Buridava sec. III - IV p.
Aşezare sat Stolniceni Romană”
(RAN: 167561.01.03) Chr.
VL-I-m-A-09580.02 „Buridava sec. II - IV p.
Aşezare fortificată sat Stolniceni Romană”
(RAN: 167561.01.01) Chr.

16/48
IPROMIN S.A.
SOCIETATEA IPROMIN S.A.
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - MĂRIREA CAPACITĂŢII DE
FUNCŢIONARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A COMPLEXULUI DE IAZURI DE DECANTARE PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. ETAPA 1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN: UMPLEREA CU ŞLAM
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI. AMENAJAREA IAZULUI B8

Cod LMI Denumire Localitate Adresă Datare


VL-I-m-A-09580.03 „Buridava sec. II - III p.
Terme sat Stolniceni Romană”
(RAN: 167561.01.02) Chr.
VL-I-s-B-09581
Aşezare sat Stolniceni Neolitic
(RAN: 167561.02.01)
Comuna Budeşti
Biserica „Duminica
VL-II-m-B-09663 sat Bercioiu 1834-1838
Tuturor Sfinţilor”
VL-I-s-B-09572
Aşezare sat Ruda
(RAN: 168871.01)
VL-I-m-B-09572.03 Epoca
Aşezare sat Ruda
(RAN: 168871.01.01) bronzului
VL-I-m-B-09572.02
Aşezare sat Ruda Latène
(RAN: 168871.01.02)
VL-I-m-B-09572.01 Epoca
Aşezare sat Ruda
(RAN: 168871.01.03) romană
Comuna Mihăeşti
VL-I-s-B-09511 sec. IV-VI p.
Aşezare sat Arsanca
(RAN: 171343.01.01) Chr.
VL-I-s-B-09514 (RAN: Situl arheologic
sat Bârseşti
171352.01) de la Bârseşti
VL-I-m-B-09514.01 malul drept al Epoca
Aşezare sat Bârseşti
(RAN: 171352.01.02) pârâului Govora romană
VL-I-m-B-09514.02 malul drept al
Aşezare sat Bârseşti Neolitic
(RAN: 171352.01.01) pârâului Govora
Situl arheologic
VL-I-s-B-09550 sat Măgura  
de la Măgura
VL-I-m-B-09550.01 Aşezare sat Măgura Epoca romană
VL-I-m-B-09550.02 Aşezare sat Măgura Latène
Biserica „Sf. Ioan sat Măgura
VL-II-m-B-09809 1834-1837
Botezătorul”
sf. sec. XIX, cu
Conacul Vintilă
VL-II-m-B-09821 sat Mihăeşti adăugiri sec.
Brătianu
XX
VL-II-a-B-09834
Ansamblul bisericii
VL-II-m-B-09834.01 sat Negreni, nr. 198 1778
„Sf. Nicolae”
VL-II-m-B-09834.02
Staţia de
VL-I-s-B-09582 Aşezare sat Stupărei Hallstatt
transformare

Menţionăm că amplasamentul complexului de iazuri de decantare şi bazine de


retenţie este situat în aproprierea ariei speciale de protecţie avifaunistică ROSPA0106 -
VALEA OLTULUI INFERIOR la o distanţă apreciată de circa 75 m în partea de sud-est
a acestuia.
De asemenea, pe amplasamentul complexului de iazuri de decantare şi bazine
de retenţie precum şi în apropierea acestuia nu sunt instituite zone de protecţie sanitară
şi perimetre de protecţie hidrogeologică ale surselor de alimentare cu apă, conform

17/48
IPROMIN S.A.
SOCIETATEA IPROMIN S.A.
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - MĂRIREA CAPACITĂŢII DE
FUNCŢIONARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A COMPLEXULUI DE IAZURI DE DECANTARE PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. ETAPA 1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN: UMPLEREA CU ŞLAM
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI. AMENAJAREA IAZULUI B8

Avizului de Gospodărire a Apelor nr. 129/29.11.2015 emis de către Administraţia


Naţională Apele Române.

1.13. Informaţii despre documentele/reglementările existente privind


planificarea/amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului
Conform certificatului de urbanism nr. 997/22492/17.07.2014 (prelungit până la
data de 17.07.2016) terenul pe care este situat complexul de iazuri de decantare şi
bazine de retenţie este încadrat, conform P.U.G. reactualizat şi aprobat, în subzona
construcţiilor şi amenajărilor pentru gospodărie comunală.

1.14. Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare la


infrastructura existentă
1.14.1. Alimentarea cu apă
Pentru executarea tuturor lucrărilor de investiţii proiectate nu este necesară
folosirea apei.
Pentru consumul de apă potabilă al personalului muncitor antreprenorul va
asigura aprovizionarea cu apă potabilă îmbuteliată conform normativelor în vigoare.

1.14.2. Evacuarea apelor uzate


Lucrările de investiţii preconizate nu sunt generatoare de ape uzate, iar limpedele
din iazuri se va evacua prin aceleaşi sisteme utilizate şi în prezent pe toată durata
execuţiei lucrărilor de supraînălţare.

1.14.3. Asigurarea apei tehnologice


Lucrările de supraînălţare a complexului de iazuri de decantare şi bazine de
retenţie nu necesită folosirea apei tehnologice la realizarea acestora.

1.14.4. Asigurarea agentului termic


Nu este cazul.

18/48
IPROMIN S.A.
SOCIETATEA IPROMIN S.A.
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - MĂRIREA CAPACITĂŢII DE
FUNCŢIONARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A COMPLEXULUI DE IAZURI DE DECANTARE PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. ETAPA 1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN: UMPLEREA CU ŞLAM
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI. AMENAJAREA IAZULUI B8

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Procese tehnologice de producţie


Proiectul tehnic pentru mărirea capacităţii de funcţionare a complexului de iazuri
nu cuprinde lucrări de investiţii pentru realizarea unor produse şi nici intervenţii în
procesul tehnologic aplicat în prezent pentru fabricarea sodei calcinate şi a unor
derivate. De fapt, lucrările proiectate nu modifică sub nici un aspect activitatea generală
a companiei CIECH SODA ROMANIA S.A., permiţând însă o mai bună gestionare a
şlamului tehnologic şi a limpedelui de iaz.
Pentru desfăşurarea întregii activităţi de producţie, compania deţine Autorizaţia
Integrată de Mediu nr. 68/12.09.2012, revizuită în data de 07.01.2015 şi Autorizaţia de
Gospodărire a Apelor nr. 78/12.03.2015.
În ceea ce urmează se prezintă pe scurt procesul tehnologic de producţie al sodei
calcinate aplicat de titularul proiectului:
 Capacităţi de producţie:
- Instalaţia pentru producerea sodei calcinate, cu o capacitate de 500.000 t/an;
- Instalaţia de silicat de sodiu, cu o capacitate de producţie de 13.140 t/an.
Instalaţii de producţie:
1. Instalaţia Purificare Saramură;
2. Instalaţia Cuptoare Var;
3. Secţia Calcinată-ADC;
4. Secţia Calcinată-Monhidrat;
5. Secţia Calcinată-Ambalare;
6. Instalaţie Silicat.
Fabricarea sodei se face prin aplicarea procedeului Solvay (procedeu amoniacal),
utilizat de toţi producătorii de sodă calcinată din Europa.
Materiile prime necesare producerii sodei calcinate (carbonat de sodiu) sunt:
- Sare (NaCl) sub formă de saramură concentrată la un consum mediu de 1,5 -
1,6 t/tNa2CO3;
- Calcar (CaCO3) sort 40 - 160 mm la un consum mediu de 1,26 - 1,4 t/1 t
Na2CO3;
- Apă la un consum mediu de 4,3 - 4,5 m3/tNaCO3.
Cantitatea de şlam ce se pompează la iazurile de decantare reprezintă,
aproximativ 0,7 t şlam uscat la o tonă de sodă calcinată.

19/48
IPROMIN S.A.
SOCIETATEA IPROMIN S.A.
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - MĂRIREA CAPACITĂŢII DE
FUNCŢIONARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A COMPLEXULUI DE IAZURI DE DECANTARE PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. ETAPA 1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN: UMPLEREA CU ŞLAM
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI. AMENAJAREA IAZULUI B8

2.2. Activităţi de dezafectare


În cadrul complexului de iazuri, în perioada actuală şi imediat următoare nu sunt
programate lucrări de dezafectare.
La sfârşitul perioadei aferente activităţii operaţionale, în amplasament se vor
executa lucrări de refacere a suprafeţelor ocupate.

3. DEŞEURI

3.1. Generarea şi managementul deşeurilor


Complexul de iazuri de decantare şi bazine de retenţie reprezintă o instalaţie de
epurare mecanică a apelor reziduale tehnologice provenite din procesul de fabricaţie a
sodei calcinate. Această metodă de eliminare a sărurilor în suspensie, prin depunere în
iazuri de decantare şi evacuarea limpedelui, reprezintă metoda de tratare conform
prevederilor BAT „Depunere/dispersie-iazuri de decantare.”
Conform catalogului european de deşeuri şi H.G. nr. 856/16.08.2002, şlamul
depus în iazurile de decantare se clasifică astfel:
06 DEŞEURI DIN PROCESE CHIMICE ANORGANICE
06 03 Deşeuri de la PPFU sărurilor şi a soluţiilor lor şi a oxizilor metalici
06 03 14 Săruri solide şi soluţii, altele decât cele specificate la 06 03 11 şi 06 03 13
şi 06 03 13
Conform Legii 211/2011 şi art. 18 din H.G. nr. 856/2002, şlamul depus în iazurile
de decantare se încadrează în categoria deşeurilor nepericuloase.
Din punct de vedere cantitativ, la 1 t de sodă calcinată rezultă 0,7 t şlam, ca atare
la o producţie de 500.000 tone/an sodă calcinată, va rezulta cantitatea de 350.000 t/an
şlam uscat.
Caracteristicile fizico-mecanice ale şlamului uscat prelevat din iazurile de
decantare, sunt următoarele:
 greutatea volumetrică 1,36 ÷ 1,63 t/m3;
 umiditatea 0,74 ÷ 1,0 %;
 unghi de frecare interioară 21 ÷ 370;
 coeziunea 0,12 ÷ 0,3 kg/cm2;
 modul de compresibilitate 66,5 ÷ 75,4 kg/cm2;
 tasare specifică 29 ÷ 63 mm/m.
Şlamul grosier depus în apropierea digurilor perimetrale ale fiecărui iaz este
utilizat pentru supraînălţarea acestor diguri.
Proiectul tehnic pentru mărirea capacităţii de funcţionare a complexului de iazuri
existent, cuprinde lucrările de supraînălţare a digurilor perimetrale ce se vor executa pe
aceeaşi tehnologie utilizată atât în trecut cât şi în prezent, utilizându-se, de asemenea,
şlamul grosier depus lângă diguri.

20/48
IPROMIN S.A.
SOCIETATEA IPROMIN S.A.
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - MĂRIREA CAPACITĂŢII DE
FUNCŢIONARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A COMPLEXULUI DE IAZURI DE DECANTARE PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. ETAPA 1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN: UMPLEREA CU ŞLAM
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI. AMENAJAREA IAZULUI B8

Lucrările proiectate de supraînălţare constituie o continuare a celor ce se execută


curent în acest scop, fără generare de deşeuri de tip diferit de cele ce au rezultat până
acum din construcţia iazurilor de decantare.
Cantitatea cea mai mare de deşeuri inerte produse în timpul execuţiei lucrărilor
de supraînălţare este reprezentată de resturi de conducte de PEHD, montate în
drenurile construite sub fiecare treaptă de supraînălţarea de un metru înălţime, resturi ce
vor fi colectate de antreprenor şi transportate în afara incintei.
În ceea ce priveşte lucrările de umplere a spaţiilor libere dintre iazuri, nici acestea
nu sunt generatoare de deşeuri de altă natură decât cele ce sunt produse şi în prezent
de activităţile desfăşurate în complexul de iazuri de decantare.
La construcţia celor trei diguri de închidere şi compartimentare pentru
suplimentarea capacităţii de depunere se vor folosi ca material de umplutură calcar
subgabaritic şi piatră de la stingerea varului.
A treia categorie de lucrări ce se va executa în etapa nr. 1 de dezvoltare a
complexului de iazuri o constituie amenajarea iazului B8 pentru depunerea în continuare
a reziduurilor solide rezultate din procesul de producţie. Aceste reziduuri provin din
activitatea de curăţire a grupurilor de distilaţie şi de la cuptoarele de var, precum şi
calcar subgabaritic. Acest iaz nu mai funcţionează ca iaz de decantare de câţiva ani şi
din această cauză cota digurilor sale perimetrale exterioare este inferioară celorlalte
iazuri (+225,0 mdMN).
Amenajarea acestui iaz constă în construcţia în interiorul iazului (pe plaja
existentă consolidată) a unui dig din calcar subgabaritic, încorporând un volum de
9.078 m3, cu următoarele caracteristici geometrice:
– Lungimea: 670 m;
– Secţiunea transversală tip: trapezoidală;
– Panta taluzelor: 1:1,5;
– Înălţimea: 2 m;
– Lăţimea coronamentului: 4 m;
– Lăţimea bazei: 10 m.
Amenajarea acestui iaz, prin lucrările preconizate, nu va produce nici un fel de deşeu.
Cantitatea de deşeuri menajere rezultate în urma desfăşurării activităţii în
amplasamentul complexul de iazuri de decantare este mică, corespunzătoare numărului
de persoane care îşi va desfăşura activitatea.
Deşeurile reciclabile se vor colecta şi valorifica conform prevederilor Legii
211/2011 privind regimul deşeurilor.
Deşeurile menajere vor fi colectate în containere de plastic şi vor fi transportate şi
depozitate în locurile special amenajate de către firme specializate.

3.2. Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase


Pentru desfăşurarea activităţii de amenajare a unui bazin piscicol prin extracţia
agregatelor minerale nu este necesară utilizarea sau stocarea substanţelor toxice şi

21/48
IPROMIN S.A.
SOCIETATEA IPROMIN S.A.
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - MĂRIREA CAPACITĂŢII DE
FUNCŢIONARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A COMPLEXULUI DE IAZURI DE DECANTARE PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. ETAPA 1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN: UMPLEREA CU ŞLAM
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI. AMENAJAREA IAZULUI B8

periculoase. De asemenea, din activitatea exploatare – valorificare a nisipului şi


pietrişului nu vor rezulta substanţe toxice şi periculoase.
Singurele produse periculoase care vor fi manipulate în cadrul obiectivului minier
vor fi produsele petroliere necesare pentru funcţionarea utilajelor.
Categoriile de deşeuri periculoase care se pot produce în activitatea propusă pe
amplasament sunt:
13 01 13* Uleiuri hidraulice
13 02 08* Ulei de motor, de transmisie şi de ungere
16 06 01* Acumulatori uzaţi

4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA


COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A
ACESTORA

După cum s-a arătat în capitolele anterioare, toate lucrările proiectate se vor
executa pe obiectivul de investiţii reprezentat de complexul de iazuri de decantare
deţinut de compania CIECH SODA ROMANIA S.A. în vederea măririi capacităţii de
funcţionare a acestui complex.
Cele trei categorii de lucrări care conduc la realizarea acestui obiectiv sunt:
a) Supraînălţarea digurilor perimetrale de la cotele actuale până la cota unică de
231,0 mdMN cu trepte de supraînălţare de un metru înălţime, realizate din şlam
grosier depus în iazuri. Această tehnologie s-a utilizat şi se aplică şi în prezent,
ca atare lucrările proiectate continuă lucrările actuale şi se vor executa fără nici
o modificare a tehnologiei şi fără oprirea activităţii complexului;
b) Transformarea actualelor spaţii goale dintre iazuri în spaţii suplimentare de
depunere a şlamului tehnologic şi mărirea suprafeţei totale de limpezire aduse
toate la cota unică de +231 mdMN. Această transformare se realizează prin
închiderea şi compartimentarea în două tronsoane a actualelor spaţii libere
prin construirea a două diguri de capăt şi a unui dig intermediar, toate trei
executate din deşeuri de calcar şi piatră de la stingerea varului. Realizarea
acestor spaţii suplimentare de decantare între iazurile de decantare existente
nu poate conduce decât la efecte benefice asupra mediului prin neocuparea
unor alte terenuri şi prin eficientizarea rolului jucat de complexul de iazuri ca
instalaţie de epurare mecanică;
c) Amenajarea iazului B8 prin depunerea în continuare a reziduurilor solide
rezultate din activitatea de curăţire a grupurilor de distilaţie, este tot o lucrare
care nu intervine cu nici o influenţă negativă asupra factorilor de mediu.
Întreaga activitate a companiei CIECH SODA ROMANIA se desfăşoară, din punct
de vedere al protecţiei mediului, pe baza a trei acte de reglementare şi anume:

22/48
IPROMIN S.A.
SOCIETATEA IPROMIN S.A.
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - MĂRIREA CAPACITĂŢII DE
FUNCŢIONARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A COMPLEXULUI DE IAZURI DE DECANTARE PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. ETAPA 1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN: UMPLEREA CU ŞLAM
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI. AMENAJAREA IAZULUI B8

 Autorizaţia Integrată de Mediu nr. 68/12.09.2012, revizuită în data de


07.01.2015, valabilă până la data de 12.09.2022, emisă de A.P.M. Vâlcea;
 Autorizaţia de Gospodărire a Apelor nr. 78/12.03.2015, valabilă până la data de
24.09.2019, emisă de Administraţia Bazinală de Apă Olt;
 Autorizaţia nr. 585/24.09.2014 de funcţionare în condiţii de siguranţă pentru
iazurile de decantare, cu valabilitate până la data de 24.09.2019, emisă de
Administraţia Bazinală de Apă Olt şi avizată de Comisia Teritorială Muntenia
Vest de avizare a documentaţiilor de evaluare a stării de siguranţă în
exploatare a barajelor (aviz nr. 688/24.09.2014).
Pentru proiectul tehnic „Mărirea capacităţii de funcţionare a complexului de iazuri
de decantare deţinut de CIECH SODA ROMANIA S.A. prin supraînălţarea digurilor
perimetrale” s-au obţinut:
 Certificatul de Urbanism nr. 997/22492 din 17.07.2014, eliberat de primăria
municipiului Râmnicu Vâlcea.
Pentru etapa nr. 1 din proiectul tehnic „Mărirea capacităţii de funcţionare a
complexului de iazuri de decantare deţinut de CIECH SODA ROMANIA S.A. prin
supraînălţarea digurilor perimetrale” s-au obţinut:
 Avizul Comisiei Teritoriale Muntenia Vest de avizare a documentaţiilor de
evaluare a stării de siguranţă în exploatare a barajelor nr. 733/09.07.2015
privind referatul de expertizare-avizare a proiectului tehnic „Mărirea capacităţii
de funcţionare a complexului de iazuri de decantare deţinut de CIECH SODA
ROMÂNIA S.A. prin supraînălţarea digurilor perimetrale – Etapa nr. 1”;
 Acordul Administraţiei Bazinale de Apă Olt nr. 76/09.07.2015 de funcţionare
în siguranţă pentru iazurile de decantare deţinute de CIECH SODA
ROMÂNIA S.A., amplasate în lunca Oltului, bazinul hidrografic Olt, judeţul
Vâlcea - proiect tehnic „Mărirea capacităţii de funcţionare a complexului de
iazuri de decantare deţinut de CIECH SODA ROMÂNIA S.A. prin
supraînălţarea digurilor perimetrale – Etapa nr. 1”;
 Avizul de Gospodărirea a Apelor nr. 129/19.11.2015 emis de Administraţia
Naţională Apele Române.
De asemenea, beneficiarul investiţiei a început demersurile pentru obţinerea şi
celorlalte avize şi acorduri cerute prin certificatul de urbanism în vederea obţinerii
autorizaţiei de construire:
 Avizul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „General Magheru” al
judeţului Vâlcea privind securitatea la incendiu;
 Acordul Direcţiei de Sănătate Publică pentru execuţia lucrărilor;
 Acordul S.C. OLTCHIM S.A. pentru execuţia lucrărilor;
 Acordul S.C. HIDROELECTRICA S.A. pentru execuţia lucrărilor;
 Expertiză tehnică şi Acordul Inspectoratului de Stat în construcţii;
 Avizul Statului Major General.

23/48
IPROMIN S.A.
SOCIETATEA IPROMIN S.A.
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - MĂRIREA CAPACITĂŢII DE
FUNCŢIONARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A COMPLEXULUI DE IAZURI DE DECANTARE PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. ETAPA 1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN: UMPLEREA CU ŞLAM
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI. AMENAJAREA IAZULUI B8

Mărirea capacităţii de funcţionare a complexului de iazuri de decantare prin


supraînălţarea digurilor perimetrale nu va avea efecte negative asupra mediului sau sănătăţii
populaţiei în context transfrontier, având în vedere şi faptul că amplasamentul complexului
este situat la distanţa de circa 138 km de cea mai apropiată graniţă (cu Bulgaria).
Mărirea capacităţii de funcţionare a complexului de iazuri de decantare prin
supraînălţarea digurilor perimetrale nu va conduce la poluarea a mediului.
Nu există posibilitatea ca sănătatea şi confortul locuitorilor din localităţile
învecinate să fie afectate, dimpotrivă, activitatea propusă va crea noi locuri de muncă
într-o zonă cu mari necesităţi din acest punct de vedere.
După cum s-a arătat în capitolele precedente, complexul de iazuri de decantare şi
bazine de retenţie constituie instalaţia de epurare mecanică a şlamului hidrotransportat
cu apele uzate tehnologice ce sunt colectate şi stocate în vederea evacuării controlate.
Lucrările de mărire a capacităţii de funcţionare a complexului de iazuri de
decantare descrise anterior nu influenţează în nici un fel efectele produse de existenţa şi
funcţionarea iazurilor de decantare.
Se poate spune că realizarea acestor lucrări proiectate conduce la eficientizarea
instalaţiei de epurare mecanică prin creşterea suprafeţelor de limpezire şi a volumului de
depunere a şlamului.
Deoarece, după cum s-a menţionat lucrările proiectate se vor desfăşura
concomitent cu funcţionarea normală a instalaţiilor şi a iazurilor de decantare (prin
alternanţă), în cele ce urmează se vor prezenta sursele de poluanţi generate de
funcţionarea iazurilor de decantare.

4.1. Apa
4.1.1. Condiţiile hidrografice şi hidrogeologice ale amplasamentului
Caracteristicile regimului hidrologic
Artera hidrografică principală este reprezentată de râul Olt (cod VIII.1) cu o
direcţie de curgere pe zona studiată orientată nord-est – sud-vest.
Întreaga reţea hidrografică de pe teritoriul judeţului Vâlcea aparţine bazinului
hidrografic al râului Olt (mijlociu şi inferior) care străbate relieful în trepte al judeţului de la nord
la sud. În funcţie de caracteristicile fizice şi geografice ale zonelor străbătute, râul Olt se
caracterizează prin două sectoare ale bazinului hidrogeografic: sectorul de nord al judeţului
care corespunde zonei muntoase şi sectorul de sud care corespunde zonei deluroase.
Oltul (VIII.1) izvorăşte din muntele Hăşmaşul Mare, are o suprafaţă totală a
bazinului de 24.050 km2 şi lungimea cursului principal de 615 km.
În judeţul Vâlcea râul Olt are o suprafaţă a bazinului de recepţie de 5.765 km2,
lungimea cursului de cca. 135 km, care adună apele mai multor afluenţi: pe dreapta
Lotrioara (VIII.1.124), Vadu, Uria, Lotru, Lotrişoru, Muiereasca, respectiv pe stânga
Strâmba, Curpănul, Boia (VIII.1.130), Păuşa, Sălătrucel (VIII.1.140).

24/48
IPROMIN S.A.
SOCIETATEA IPROMIN S.A.
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - MĂRIREA CAPACITĂŢII DE
FUNCŢIONARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A COMPLEXULUI DE IAZURI DE DECANTARE PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. ETAPA 1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN: UMPLEREA CU ŞLAM
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI. AMENAJAREA IAZULUI B8

Râurile principale Oltul şi Lotrul au un regim de scurgere carpatic-meridional,


caracterizat prin ape mici iarna, două valuri de ape mari primăvara, urmate de viiturile
din timpul ploilor, o perioadă de scădere, întreruptă de apele mari de toamnă.
Râul Olt străbate judeţul pe o distanţă de 135 km cu o pantă medie de 1,5‰,
debitul Oltului în secţiunea localităţii Râmnicu Vâlcea fiind de 115 m 3/s.
Debitul mediu multianual al Oltului pe toată lungimea sa de la izvor la vărsare are
o valoare începând de la 1,51 m3/s în secţiunea Tomeşti, 10,1 m3/s, în secţiunea
Hoghiz, 112 m3/s în secţiunea Cornetu, ajungând la 174 m 3/s în secţiunea Izbiceni la
vărsarea în Dunăre.
Apele de suprafaţă din bazinul hidrografic Olt sunt în cantitate totală de
aproximativ 5480 mil. m3, iar cele ce pot fi utilizate sunt aproximativ 1.682 mil. m 3,
însemnând 81% din totalul resurselor, fiind formate în principal de râul Olt împreună cu
afluenţii săi.
Debitul multianual de precipitaţii este: 761,4 l/m 2;
Cantitatea maximă orară de precipitaţii: 3,4 l/m 2.
Caracteristicile regimului hidrogeologic
Studiile de teren efectuate în zona amplasamentului complexului de iazuri de
decantare şi bazine de retenţie au pus în evidenţă următoarele caracteristici ale
regimului hidrogeologic:
– apa freatică este cantonată în aluviunile grosiere (grosimea de maximum 5,5 m)
existente în lunca râului Olt, constituite din nisip cu pietriş şi bolovăniş;
– acviferul are un tavan acoperitor mai puţin permeabil, alcătuit din umplutură
cu balast cu argilă şi argile prăfoase;
– patul impermeabil al acviferului de luncă a fost interceptat în foraje la adâncimi
de 7 ÷ 12 m şi este alcătuit din argile marnoase sau marne grezoase;
– permeabilitatea acviferului a fost determinată prin pompare, rezultând
coeficienţii de filtraţie k = 41 ÷ 125 m/zi pentru debitele Qp = 5,4 ÷ 12,5 l/s;
– nivelul apei freatice în zona complexului de iazuri se situează între
hidrohipsele de cotă 210 – 212 mdMN;
– direcţiile de curgere ale apelor freatice sunt îndreptate dinspre complexul de
iazuri către lacul de acumulare al Uzinei Hidroelectrice Govora;
– pantele hidraulice pe direcţiile de scurgere au valori cuprinse între 1,5 şi 4 %.

4.1.2. Surse de poluare a apei


Complexul de iazuri de decantare şi bazine de retenţie constituie instalaţia de
epurare mecanică a şlamului rezultat din procesul tehnologic de fabricaţie a sodei calcinate.
Prin supraînălţarea digurilor perimetrale şi comasarea actualelor iazuri de
decantare, precum şi prin închiderea actualelor spaţii goale dintre iazuri, eficienţa
acestei instalaţii de epurare mecanică va fi considerabil mărită.

25/48
IPROMIN S.A.
SOCIETATEA IPROMIN S.A.
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - MĂRIREA CAPACITĂŢII DE
FUNCŢIONARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A COMPLEXULUI DE IAZURI DE DECANTARE PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. ETAPA 1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN: UMPLEREA CU ŞLAM
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI. AMENAJAREA IAZULUI B8

Transportul şi decantarea şlamului rezultat din producţia curentă se vor putea efectua
în condiţiile actuale şi în timpul execuţiei lucrărilor de investiţii proiectate, cu atât mai mult cu
cât materialul din care se vor construi treptele de supraînălţare este şlamul grosier decantat.
Apele uzate tehnologice rezultate din procesul de producţie reprezintă amestecul
efluenţilor lichizi proveniţi din materiile prime şi produşii intermediari din procesul de
fabricaţie a sodei calcinate:
- efluentul de la purificarea saramurii;
- efluentul instalaţiei de recuperare amoniac.
Cei doi efluenţi sunt colectaţi într-o cuvă de şlam, de unde apoi acest amestec
este pompat la iazurile de decantare – volumul de şlam ce se pompează la iazuri este
de cca. 500 m3/h, la o funcţionare normală a uzinei.
După depunerea şlamului (fazei solide), limpedele de iaz (faza lichidă) se
colectează în bazinele de retenţie, de unde este dirijat la camera de debitmetrie şi apoi
evacuat în canalul deversor al S.C. OLCHIM S.A. la cca. 250 m amonte de gura de
evacuare în lacul de acumulare Băbeni pe râul Olt.
Indicatorii de calitate a apelor evacuate înainte de descărcarea în canalul deversor al
S.C. OLTCHIM S.A., precizaţi în Autorizaţia de Gospodărire a Apelor nr. 16 din 18.03.2014
sunt următorii:
 pH 8,5÷12,5;
 suspensii 250,00 mg/l;
 cloruri 85.000,00 mg/l;
 calciu 29.000,00 mg/l;
 sodiu 22.000,00 mg/l;
 amoniu 125,00 mg/l;
 sulfaţi 600,00 mg/l;
 arsen 0,10 mg/l;
 cadmiu 0,20 mg/l;
 crom 1,00 mg/l;
 cupru 0,10 mg/l;
 mercur 0,05 mg/l;
 nichel 0,50 mg/l;
 plumb 0,20 mg/l;
 zinc 0,50 mg/l.
Volumul mediu zilnic de limpede evacuat este de 6.000 m 3 (70 l/s), iar volumul
maxim zilnic este de 10.000 m3.
Aceste valori sunt stabilite în Autorizaţia de Gospodărire a Apelor nr.
78/12.03.2015. Se face precizarea că acest factor de mediu nu este influenţat în nici un
fel de lucrările proiectate (calitatea şi cantitatea de apă uzată tehnologică evacuată în
canalul deversor), ci numai de modul de exploatare a complexului de iazuri de
decantare şi bazine de retenţie.

26/48
IPROMIN S.A.
SOCIETATEA IPROMIN S.A.
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - MĂRIREA CAPACITĂŢII DE
FUNCŢIONARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A COMPLEXULUI DE IAZURI DE DECANTARE PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. ETAPA 1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN: UMPLEREA CU ŞLAM
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI. AMENAJAREA IAZULUI B8

4.1.3. Prognoza impactului


Lucrările propuse în vederea de mărire a capacităţii de funcţionare a complexului
de iazuri de decantare şi bazine de retenţie aparţinând CIECH SODA ROMÂNIA S.A.
prin supraînălţarea digurilor perimetrale, nu vor produce impact asupra stratelor acvifere
de mică adâncime şi a stratelor acvifere de medie adâncime.
Impactul calitativ, asupra apei de suprafaţă şi implicit asupra acviferului freatic,
poate fi generat de:
- posibila infestare a acestuia prin scurgeri accidentale de carburanţi şi uleiuri
de la utilajele folosite în pentru execuţia lucrărilor.
Pentru evitarea infestării accidentale a apei de suprafaţă şi implicit a pânzei
freatice în timpul execuţiei lucrărilor se va avea în vedere:
- respectarea metodologiei de lucru;
- taluzarea şi consolidarea malurilor în vederea evitării surpării acestora;
- evitarea folosirii de utilaje care prezintă scurgeri de carburanţi sau de uleiuri.

Impactul cumulat
Acest complex de iazuri de decantare şi bazine de retenţie s-a construit pe malul
drept al râului Olt şi are următoarele vecinătăţi:
– la NV: DN64 Râmnicu Vâlcea - Drăgăşani;
– la S: depozitul de zgură şi cenuşă a C.E.T. Govora;
– la SE: lacul de acumulare al Uzinei Hidroelectrice Govora;
– la NE: depozitul de deşeuri nepericuloase al S.C. OLTCHIM S.A.;
– la V: localitatea Stupărei.
Ca urmare a vecinătăţii teritoriale a societăţii comerciale OLTCHIM S.A. şi a
caracteristicilor fizico-chimice asemănătoare ale apelor uzate tehnologice provenite de la cele
două societăţi, s-a convenit ca apele uzate evacuate din complexul de iazuri să fie deversate
în râul Olt prin intermediul canalului deversor deschis ce aparţine S.C. OLTCHIM S.A.
În cadrul depozitului de deşeuri nepericuloase al S.C. OLTCHIM S.A., materialul
se află în stare solidă particulele acestuia nu poate fi antrenate de vânt deoarece sunt în
stare umedă permanent, astfel nu se poate discuta de un impact cumulat cu posibilele
surse de poluare generate de investiţia analizată.
Impactul transfrontier
Nu este cazul.

4.1.4. Măsuri de diminuare a impactului


Pentru asigurarea unor condiţii normale de lucru, sub aspectul protecţiei mediului,
precum şi pentru reducerea la minimum a posibilităţilor de poluare a apei de suprafaţă şi
implicit a acviferelor, se vor adopta următoarele măsuri:

27/48
IPROMIN S.A.
SOCIETATEA IPROMIN S.A.
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - MĂRIREA CAPACITĂŢII DE
FUNCŢIONARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A COMPLEXULUI DE IAZURI DE DECANTARE PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. ETAPA 1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN: UMPLEREA CU ŞLAM
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI. AMENAJAREA IAZULUI B8

– lucrările pentru mărirea capacităţii de funcţionare a complexului de iazuri de


decantare prin supraînălţarea digurilor perimetrale se vor realiza numai în
perimetrul amplasamentului;
– respectarea tehnologiei de execuţie prevăzută în proiectul tehnic;
– alimentarea cu combustibili, schimbul de ulei şi reparaţiile curente se vor
efectua numai în zone special amenajate în acest scop; sub rezervorul
acestora se va întinde o folie din material plastic;
– reviziile şi reparaţiile utilajelor se vor face periodic conform graficelor şi
specificaţiilor tehnice la service-uri autorizate;
– gestionarea corespunzătoare a deşeurilor menajere;
– deşeurile reciclabile se vor colecta şi valorifica conform prevederilor Legii nr.
211/2011, H.G. 856/2002, H.G. 170/2004 şi H.G. 1132/2008.
– menţinerea în bună stare a drumurilor de acces.

4.2. Aerul
4.2.1. Condiţii de climă şi meteorologie pe amplasament/zonă
Existenţa lacurilor de acumulare construite pe râul Olt în această zonă a
determinat o creştere a umidităţii relative a mediului ambiant, respectiv a gradului de
nebulozitate, a cărui valoare multianuală este de 5,8.
Cele mai mari valori ale umidităţii (85%) s-au înregistrat în lunile aprilie şi iulie, iar
valoarea medie multianuală este de 76%.
Modul de distribuţie a formelor de relief, cu aspect de pâlnie îngustată în partea
de NE, cu deschiderea în partea de S-SV, permite pătrunderea lejeră a curenţilor
atmosferici sudici.
Temperatura medie anuală este de +10,1 0C, cu treceri bruşte de la primăvară la
vară şi treceri lente spre iarnă.

4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi


Complexul de iazuri de decantare şi bazine de retenţie, fiind un obiectiv pornit
încă din anii 60, CIECH SODA ROMÂNIA S.A. realizează măsurători ale nivelului de
poluare pentru aerul ambiental din vecinătatea amplasamentului.
Poluarea atmosferică se va produce exclusiv în timpul execuţiei lucrărilor:
1. construcţia digurilor de închidere şi de compartimentare a spaţiului liber dintre
iazuri;
2. supraînălţarea digurilor de acces la sondele inverse ale iazurilor de decantare;
3. construcţia digului din interiorul iazului B8.
Materialul utilizat pentru aceste categorii de lucrări este calcarul subgabaritic
(40 mm) datorită căruia, la punerea sa în operă, se produc emisii de praf în
atmosferă, sub limita admisă.

28/48
IPROMIN S.A.
SOCIETATEA IPROMIN S.A.
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - MĂRIREA CAPACITĂŢII DE
FUNCŢIONARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A COMPLEXULUI DE IAZURI DE DECANTARE PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. ETAPA 1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN: UMPLEREA CU ŞLAM
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI. AMENAJAREA IAZULUI B8

Alt element poluant, dar într-o măsură mult mai redusă îl constituie gazele arse
generate de motoarele termice ale mijloacelor auto de transport şi ale utilajelor terasiere.
Toate lucrările proiectate, inclusiv cele de mai sus, se vor desfăşura numai în
spaţiu deschis, în interiorul perimetrului complexului de iazuri de decantare, unde
dispersia poluanţilor este maximă.
Ca atare nu sunt necesare instalaţii pentru reţinerea şi dispersia acestor
elemente poluante, fiind suficiente măsuri de limitare cantitative şi de propagare, precum
utilizarea unor utilaje cu motoare termice cu emisii reduse de gaze.

4.2.3. Prognoza poluării aerului


Asupra compoziţiei aerului atmosferic, perioada de realizare a investiţiei se
manifestă prin emanaţii de pulberi şi de gaze nocive produse de utilajele tehnologice
folosite în operaţiunile de exploatare şi transport.
Cea mai importantă sursă de poluare a atmosferei o reprezintă procesele de
ardere a carburanţilor la motoarele cu ardere internă. Toate utilajele utilizează drept
carburant motorina, prin arderea căreia rezultă următorii efluenţi: CO, oxizi de azot
(NOx), SO2, hidrocarburi arse incomplet (COV) particule solide.
Sursele de poluanţi pentru aer pot fi clasificate în surse mobile, cvasimobile şi
staţionare.
Surse cvasimobile şi mobile
Sursele cvasimobile de poluare ale aerului sunt reprezentate în cazul de faţă de
autobasculante (parţial), încărcător, buldozer, excavator. Se poate considera că sunt
cvasimobile deoarece deplasarea lor se face în cadrul unei suprafeţe restrânse. Toate
utilajele sunt echipate cu motoare Diesel.
Surse propriu-zis mobile pot fi considerate numai autobasculantele.
Debitul mediu de noxe emis de sursele existente în cadrul complexului de iazuri
de decantare va fi de 18,73 kg/zi sau 1,873 kg/oră.
Aceste valori au semnificaţia unor valori medii, realitatea oscilând în jurul acestor
valori, funcţie de numărul şi tipul utilajelor în funcţiune, la un moment dat.
Nivelul de noxe emis în atmosferă de sursele mobile este inferior nivelului
admisibil, conform STAS 12574-87.
Calculul emisiilor de poluanţi după metoda EEA/EMEP/CORINAIR
Metoda este folosită în momentul actual în Comunitatea Europeană pentru
calcularea cantităţilor de poluanţi evacuate în atmosferă de mijloacele de transport auto,
din următoarele motive:
 factorii de emisie sunt specifici vehiculelor şi condiţiilor de circulaţie din
Europa;
 legislaţia naţională în domeniu este, deja, în parte, conformă cu legislaţia UE;

29/48
IPROMIN S.A.
SOCIETATEA IPROMIN S.A.
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - MĂRIREA CAPACITĂŢII DE
FUNCŢIONARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A COMPLEXULUI DE IAZURI DE DECANTARE PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. ETAPA 1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN: UMPLEREA CU ŞLAM
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI. AMENAJAREA IAZULUI B8

O metodă mai evoluată care ţine seama de o serie de factori precum gradul de
tehnologie, de uzura al motoarelor, de condiţiile de temperatură şi presiune ambientală,
de dificultatea căilor de transport, de modul în care este condus autovehiculul etc. este
metoda COPERT.
Desigur, în anumite situaţii particulare, când exista studii foarte serioase care să
furnizeze baza de date cerută de Modelul COPERT se recomanda utilizarea acestuia.
Parţial se pot utiliza informaţii furnizate de Modelul COPERT, ca de exemplu,
procentele de reducere a emisiilor corespunzătoare motoarelor DIESEL care respectă
standardele impuse de Directiva 91/542/EEC (Propunerea I şi Propunerea II) şi cu care
sunt echipate unele vehicule de marfa grele şi autobuze urbane.
Date de bază necesare (metodologia simpla EEA/EMEP/CORINAIR)
Pentru aplicarea metodologiei simple este necesar să se cunoască, pentru
fiecare categorie de vehicule, fie consumul total de carburant, fie numărul de vehicule pe
categorii şi lungimea traseului.
Problemele specifice calităţii aerului se grupează în patru categorii de elemente,
referitoare la:
– sursele si emisiile de poluanţi atmosferici;
– transferul poluanţilor în atmosfera;
– nivelul concentraţiilor de poluanţi în atmosfera si distribuţia spatio-temporala a
acestora;
– efectele poluanţilor atmosferici asupra omului şi a mediului sau, biotic si
abiotic.
Categoriile de vehicule cerute de modul de raportare CORINAIR, conform tab. II
– 1 (EEA/EMEP/ CORINAIR 1996) nu acoperă toate aspectele referitoare la emisiile de
la vehicule considerate importante. În mod particular, vârsta vehiculului (anul de
fabricaţie) şi tehnologia motorului, în special pentru vehicule echipate cu motoare Diesel,
nu sunt suficient reflectate.
Astfel, a fost elaborată o listă mai detaliată a categoriilor de vehicule (strict în scopul
aplicării metodologiei), tab. II – 2. Atunci când sunt reflectaţi diferiţi paşi, în conformarea cu
legislaţia internaţională apar diferenţe remarcabile pentru toate categoriile de vehicule. În plus, ca
şi în varianta I, la categoria „Automobile” este luată în considerare legislaţia naţională pentru
clasele „Îmbunătăţire convenţională” şi „Circuit deschis (Open loop)”.
Pentru a facilita identificarea categoriilor de vehicule, în tab. II – 3 se prezintă clasificarea
conformă cu Comisia Economica Europeana a Naţiunilor Unite (UN - ECE).
Principalele categorii COPERT pot fi alocate clasificării UN - ECE după cum urmează:
 automobile M1;
 vehicule marfa uşoare N1;
 vehicule marfa grele N2, N3;
 autobuze si autocare M2, M3;
 vehicule cu motoare cu doi cilindri L1, L2, L3, L4, L5.

30/48
IPROMIN S.A.
SOCIETATEA IPROMIN S.A.
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - MĂRIREA CAPACITĂŢII DE
FUNCŢIONARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A COMPLEXULUI DE IAZURI DE DECANTARE PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. ETAPA 1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN: UMPLEREA CU ŞLAM
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI. AMENAJAREA IAZULUI B8

Metodologia conţine factori de emisie pentru NO x, N2O, SOx, COV, CH4, CO,CO2,
NH3, particule (de la motoare Diesel) şi metale grele.
Poluanţii sunt definiţi după cum urmează:
– NOx (NO si NO2) exprimaţi ca NO2 echivalent;
– N 2O exprimat ca N 2O echivalent;
– SOx exprimaţi ca SO2 echivalent;
– COV exprimaţi ca CH1,85 echivalent;
– CH4 exprimat ca CH4 echivalent;
– COVnm exprimaţi prin scăderea CH4 din COV totali;
– CO exprimat ca CO echivalent;
– NH3 exprimat ca NH3 echivalent;
– Particule exprimate ca masa echivalenta din măsurătorile pe filtre;
– Plumb exprimat ca Pb echivalent;
– Cadmiu exprimat ca Cd echivalent;
– Cupru exprimat ca Cu echivalent;
– Crom exprimat ca Cr echivalent;
– Seleniu exprimat ca Se echivalent;
– Zinc exprimat ca Zn echivalent;
Metodologia CORINAIR este definită ca modul în care se utilizează datele
tehnice şi în care pot fi încadrate situaţiile particulare, naţionale. Aceste variaţii pot
include parametri ca:
 structura parcului de autovehicule,
 vârsta autovehiculelor,
 condiţiile de rulare,
 unele caracteristici ale carburanţilor
 condiţiile climatice.
Calculul emisiilor se bazează pe cinci tipuri principale de parametri de intrare:
 consumul total de carburant;
 parcul de vehicule;
 condiţiile de rulare;
 factorii de emisie;
 alţi parametri.
Regulamentul (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European si al Consiliului
privind înfiinţarea unui registru european al emisiilor şi transferului de Poluanţi şi de
modificare a Directivelor 91/689/CEE si 96/61/CE ale Consiliului („Regulamentul
EPRTR”) a fost adoptat la 18 ianuarie 2006.
De obicei, o activitate corespunde unui spectru tipic de emisii de poluanţi.
Apendicele 4 şi 5 (sublista indicativă a poluanţilor specifici sectorului) din
documentul ghid pentru implementarea PRTR european, conţin două tabele care oferă

31/48
IPROMIN S.A.
SOCIETATEA IPROMIN S.A.
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - MĂRIREA CAPACITĂŢII DE
FUNCŢIONARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A COMPLEXULUI DE IAZURI DE DECANTARE PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. ETAPA 1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN: UMPLEREA CU ŞLAM
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI. AMENAJAREA IAZULUI B8

operatorilor şi autorităţilor competente un exemplu de poluanţi care ar putea fi emişi în


timpul desfăşurării unei activităţi specifice, relevante pentru E-PRTR.
În metodologia simplă CORINAIR, pentru grupa a 7-a – Trafic rutier, emisia se
calculează cu relaţia:
Ei   FEi  N i  CC i
unde:
FEi - factorul de emisie corespunzător poluantului şi categoriei de autovehicul;
Ni - numărul de autovehicule din categoria i;
CCi - consumul specific de combustibil pentru autovehiculele din categoria i.
Factori de emisie pentru autovehicule Diesel grele (> 3,5 t) – motorină

Tabelul nr. 3

NOX CH4 VOC CO N2O CO2


Total [g/km] 10,9 0,060 2,08 8,71 0,030 800,0
[g/kg] motorină 42,7 0,250 8,16 34,20 0,120 3.138,0
[g/MJ] 1,01 0,006 0,19 0,80 0,003 73,9

Control moderat, consum carburant de 30,8 l/100 km


Din metodologia detaliată, pentru particule în suspensie, factori de emisie, extras.
Diesel grele 4,3 - toate categoriile de drum.
(> 16 tone) 2,1 - pentru vehicule după 1986.

Tabelul nr. 4
Consum
Utilaj NOX CH4 VOC CO N2O CO2 Particule
[l/h]
g/kg 42,70 0,25 8,16 34,20 0,12 3.138,00 2,10
Buldozer 10,5 385,58 2,26 73,68 308,83 1,08 28.336,14 18,96
Excavator 20,0 734,44 4,30 140,35 558,24 2,06 53.973,60 36,12
Excavator 12,5 459,03 2,68 87,72 367,65 1,29 33.733,50 22,58
Încărcător 15,0 550,83 3,23 105,26 441,18 1,55 40.480,20 27,09
Autovehicul 45,0 6.609,96 48,38 1.578,96 6.617,7 23,22 607,20 406,34

Calculul emisiei de SO2:


ESO2  2 K S  C [kg]
unde:
KS - conţinut de S din carburant, exprimat în masa relativă (kg/kg); Exemplu:
pentru 0,1% sulf în carburant, KS este 0,1/100 = 0,001;
C - consum de carburant (kg).
Pentru cantitatea totală de carburant Diesel folosită pe an, rezultă cca. 288 kg
dioxid de sulf pe an, adică 0,98 kg/zi sau 0,098 kg/h.

32/48
IPROMIN S.A.
SOCIETATEA IPROMIN S.A.
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - MĂRIREA CAPACITĂŢII DE
FUNCŢIONARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A COMPLEXULUI DE IAZURI DE DECANTARE PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. ETAPA 1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN: UMPLEREA CU ŞLAM
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI. AMENAJAREA IAZULUI B8

Calculul emisiei de metale:


Factorii de emisie pentru metale pentru toate categoriile de vehicule, în mg/kg
carburant.
Tabelul nr. 5

EMISII DE
Categoria de vehicul
Cadmiu Cupru Crom Nichel Seleniu Zinc
Vehicule grele, Diesel (070302)
0,01 1,70 0,05 0,07 0,01 1,00
[mg/kg]
Total [kg] 1,44 244,80 7,20 10,08 1,44 144,00

Conform normativelor, aceste cantităţi pot fi amendate, în sensul aplicării unui


coeficient de reducere (Directiva 91/542/EEC), corespunzător îmbunătăţirilor
convenţionale aplicate vehiculelor grele de marfă .
Noi nu vom aplica aceasta corecţie pentru că aproximarea finală a poluării aerului
să exprime limita de sus care se poate atinge.
Viteza vehiculului, introdusă în calcul prin intermediul celor trei tipuri de drumuri,
are o influenţă majoră asupra emisiilor. S-au elaborat diferite abordări privind modul de a
lua în considerare condiţiile de circulaţie.
Autorii propun două metode alternative prin factorii de emisie prezentaţi în acest
capitol:
 stabilirea unei singure viteze medii, reprezentativă pentru fiecare tip de drum,
„rural”, „urban”, „autostradă” (de ex.: 20 km/h, 60 km/h şi respectiv 100 km/h)
şi aplicarea factorului de emisie extras din grafice sau calculat cu ajutorul
ecuaţiilor;
 definirea curbelor de distribuţie a vitezei medii fk(z) şi integrarea pe curbele
de emisie.
Menţinerea căilor de rulare în stare bună duce la creşterea vitezei de rulare, ceea
ce duce la un consum mai mic de carburant şi implicit degajarea în atmosferă a unor
cantităţi de noxe mai mici.
În cazul autobasculantelor, acestea pot fi considerate surse mobile. Ca urmare,
asimilându-le cu o singură sursă de poluare care emite în atmosferă o cantitate de gaze
de eşapament echivalentă cu suma cantităţilor de gaze de eşapament emisă de fiecare
utilaj în parte, putem considera că se aproximează cu un grad de eroare acceptabil
situaţia reală.
Debitul masic de pulberi emise este mai mic decât prevederile Legii nr.
104/15.06.2011 şi STAS 12574-87, respectiv: pulberi în suspensie - 20 g/m3, NO2 -
40 g/m3 şi CO - 10 g/m3.
De asemenea, se recomandă folosirea unui carburant cu un conţinut în sulf cât
mai redus, respectiv 0,035 % sulf (Euro Diesel, singurul care se distribuie pe piaţă).

33/48
IPROMIN S.A.
SOCIETATEA IPROMIN S.A.
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - MĂRIREA CAPACITĂŢII DE
FUNCŢIONARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A COMPLEXULUI DE IAZURI DE DECANTARE PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. ETAPA 1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN: UMPLEREA CU ŞLAM
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI. AMENAJAREA IAZULUI B8

Existenţa unei bune circulaţii a aerului în zona locaţiei pe tot parcursul anului, ne
permite să considerăm că va exista o dispersie accentuată a noxelor din efluenţi gazoşi
rezultaţi din gazele de eşapament.
Impactul asupra aşezărilor umane va fi neglijabil, deoarece distanţa de la obiectiv
la cea mai apropiată localitate – Stupărei - este de cca. 1.000 m.
Impactul cumulat
Complexul de iazuri de decantare şi bazine de retenţie este situat pe platforma
chimică Râmnicu Vâlcea.
Complexul de iazuri de decantare şi bazine de retenţie, fiind un obiectiv pornit
încă din anii 60, CIECH SODA ROMÂNIA S.A. realizează măsurători ale nivelului de
poluare pentru aerul ambiental din vecinătatea amplasamentului.
În partea nord-estică investiţia se învecinează cu depozitul de deşeuri
nepericuloase al S.C. OLTCHIM S.A., depozit în care materialul se află în stare solidă
particulele acestuia nu poate fi antrenate de vânt.
Astfel nu există posibilitatea generării unui impact cumulat cu acest depozit.
De asemenea la o distanţă apreciabilă se află depozitul de cenuşă şi zgură a
CET GOVORA, distanţă care împiedică cumularea impactului pentru factorul de mediu
aer.
Menţionăm că incinta uzinei de preparare sodă calcinată şi derivate se află la o
distanţă apreciată de circa 2 km faţă de complexul iazurilor de decantare. Sursele de
poluare cu particule de praf provenite din incinta uzinei nu sunt cumulabile cu posibilele
surse de poluare de la realizarea investiţiei analizate.

4.2.4. Măsuri de diminuare a impactului


Pentru asigurarea unor condiţii normale de lucru, sub aspectul protecţiei mediului,
precum şi pentru reducerea la minim a efectelor agenţilor poluanţi asupra aerului, se
consideră necesare o serie de acţiuni, dintre care menţionăm:
 lucrările pentru mărirea capacităţii de funcţionare a complexului de iazuri de
decantare prin supraînălţarea digurilor perimetrale se vor realiza numai în
perimetrul amplasamentului;
 întreţinerea utilajelor, reparaţiile acestora se vor face periodic, conform
recomandărilor firmelor producătoare pentru evitarea degajării suplimentare
de noxe în timpul funcţionării; alimentarea cu combustibili, schimbul de ulei şi
reparaţiile curente se vor efectua numai pe platformele betonate special
amenajate;
 se vor folosi în principal utilaje echipate cu motoare cu catalizator;
 circulaţia auto se va face numai pe drumurile existente.

34/48
IPROMIN S.A.
SOCIETATEA IPROMIN S.A.
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - MĂRIREA CAPACITĂŢII DE
FUNCŢIONARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A COMPLEXULUI DE IAZURI DE DECANTARE PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. ETAPA 1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN: UMPLEREA CU ŞLAM
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI. AMENAJAREA IAZULUI B8

4.3. Solul
4.3.1. Caracteristicile solurilor dominante (tipul, compoziţia granulometrică,
permeabilitatea, densitatea)
Judeţul Vâlcea poate fi caracterizat ca aparţinând prin excelenţă zonei montane
şi deal. În raport cu relieful, natura depozitelor de solificare şi condiţiile climatice,
învelişul de sol prezintă o mare diversitate, de la brune acide, brune feriiluviale, litosoluri
sau soluri humicosilicatice în zona montană la brune luvice, brune eumezobazice şi
argiloiluviale pseudorendzine, vertisoluri, erodisoluri şi/sau regosoluri în dealurile
subcarpatice şi piemontane.
Solurile din Munţii Lotrului au caracter zonal şi s-au creat pe un material parental
rezultat din dezagregarea şi alterarea rocilor metamorfice.
Trecerea de la un format de sol la altul se face paralel cu creşterea înălţimii şi
implicit cu schimbările care provin în caracteristicile climatice şi de vegetaţie, influenţând
procesele de podzolic humico-feriiluviale.
Succesiunea de soluri este următoarea: soluri brune acide formate la altitudini de
300 - 1.200 m, sub păduri alcătuite din fag şi pajişti secundare, soluri brune feriiluviale
aflate la altitudini de 1.200 - 1.600 m, sub păduri de amestec fag cu răşinoase şi de
molid.
Conform hărţii solurilor (întocmită de Institutul de Geografie) în zona
amplasamentului complexului de iazuri de decantare şi bazine de retenţie tipurile de sol
întâlnite sunt:
- sol brun montan de pădure tipic şi podzolit;
- sol brun acid montan de pădure în diferite grade de podzolire.

4.3.2. Condiţii chimice din sol, activitatea biologică, poluarea în zonă


Fiind o zonă industrială cu vechime nu s-au realizat investigaţii iniţiale cu privire la
condiţiile chimice, activitatea biologică şi poluarea în zonă a solului.

4.3.3. Vulnerabilitatea şi rezistenţa solurilor dominante; condiţii geotehnice


Iazurile de decantare şi bazinele de retenţie s-au construit pe terasa râului Olt
unde predomină depozitele aluvionare formate în timp de acest curs de apă.
Această terasă de mare extindere de pe malul drept al râului Olt este
caracterizată prin dezvoltarea areală mare a depozitelor aluvionare grosiere ce au în
acoperiş argile, argile nisipoase şi nisipuri argiloase.
Lucrările vor fi realizate în zona localităţii Râmnicu Vâlcea, iar amplasamentul
prezintă următoarele caracteristici:
– SEISM - Conform P100-2006:
zona seismică de calcul VII MKS (ag = 0,2 g),
perioada de colţ Tc = 0,7 s;

35/48
IPROMIN S.A.
SOCIETATEA IPROMIN S.A.
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - MĂRIREA CAPACITĂŢII DE
FUNCŢIONARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A COMPLEXULUI DE IAZURI DE DECANTARE PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. ETAPA 1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN: UMPLEREA CU ŞLAM
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI. AMENAJAREA IAZULUI B8

– ZĂPADĂ - Conform Cod de proiectare CR - 1 - 1 - 3 - 2005:


Sok = 2,0 KN/m2,
coeficient de expunere ce = 0,8,
coeficient de aglomerare cu zăpadă  = 0,8,
adâncimea de îngheţ = 70 cm;
– VÂNT - Conform Cod NP-082-04:
presiunea de referinţă >0,4 kPa,
viteza caracteristică 21 m/s.

4.3.4. Surse de poluare a solului


Toate categoriile de lucrări proiectate se vor executa exclusiv pe suprafeţele
iazurilor, neexistând astfel elemente poluante pentru solul din perimetrul complexului de
iazuri.
Iazurile de decantare din actualul complex au fost construite succesiv începând
din deceniul VII al secolului XX.
Terenul de bază pe care au fost realizate aceste iazuri de decantare este
constituit din fosta albie a râului Olt.
Cuveta iazurilor este alcătuită din nisipuri argiloase prăfoase şi pietrişuri,
reprezentând o impermeabilizare naturală a acestuia.
Surse posibile de poluare a solului ca urmare a desfăşurării activităţii de
exploatare sunt în principal următoarele:
 scurgerile accidentale de combustibili şi lubrifianţi, datorate manipulării
necorespunzătoare la alimentarea utilajelor sau la execuţia lucrărilor de
revizii, reparaţii;
 scurgeri accidentale, pe sol, a produselor petroliere, rezultate în timpul
funcţionării utilajelor;
 accidentele tehnice;
 pulberile sedimentabile,
 deşeurile solide (deşeuri menajere, piese uzate, etc.).

4.3.5. Măsuri de diminuare a impactului


 lucrările pentru mărirea capacităţii de funcţionare a complexului de iazuri de
decantare prin supraînălţarea digurilor perimetrale se vor realiza numai în
perimetrul amplasamentului;
 se va respecta tehnologia de execuţie din Proiectul Tehnic;
 se va urmări respectarea geometriei şi a caracteristicilor digurilor;
 se va evita poluarea solului cu produse petroliere (carburanţi, uleiuri);
 la alimentarea utilajelor, sub rezervorul acestora se va întinde o folie din material
plastic, iar reviziile şi reparaţiile capitale se vor executa la sediul antreprenorului;

36/48
IPROMIN S.A.
SOCIETATEA IPROMIN S.A.
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - MĂRIREA CAPACITĂŢII DE
FUNCŢIONARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A COMPLEXULUI DE IAZURI DE DECANTARE PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. ETAPA 1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN: UMPLEREA CU ŞLAM
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI. AMENAJAREA IAZULUI B8

 îndepărtarea imediată a solului contaminat şi a produselor petroliere scurse


accidental de la utilajele în exploatare prin folosirea de materiale absorbante;
 urmărirea activităţii utilajelor din dotare pentru evitarea scurgerilor de produse
petroliere care ar afecta proprietăţile solului, iar în cazul producerii unor astfel
de incidente se vor utiliza substanţe neutralizante pentru reducerea efectelor;
 gestionarea corespunzătoare a deşeurilor menajere;
 deşeurile reciclabile se vor colecta şi valorifica conform prevederilor Legii nr.
211/2011, H.G. 856/2002, H.G. 170/2004 şi H.G. 1132/2008.

4.4. Geologia subsolului


Din punct de vedere stratigrafic, formaţiunile sedimentare ale terenului de sub
complexul de iazuri aparţin Miocenului, o dezvoltare mai mare având Badenianul
reprezentat prin patru orizonturi litologice bine individualizate:
 orizontul tufului cu globigerine;
 orizontul depozitelor lagunare;
 orizontul şisturilor cu radiolari;
 orizontul marnos.
Peste această succesiune se întâlnesc depozite sarmaţiene reprezentate prin
marne nisipoase, nisipuri argiloase şi argile nisipoase.
Această structură stratificată este marcată în mare parte de formaţiunile
cuaternare noi reprezentate prin argile deluviale, coluviale şi proluviale pe versanţi şi de
la baza acestora, precum şi de nisipuri argiloase şi pietrişuri aluvionale în albiile
principalelor cursuri de apă.
Iazurile de decantare şi bazinele de retenţie s-au construit pe terasa râului Olt
unde predomină depozitele aluvionare formate în timp de acest curs de apă.
Această terasă de mare extindere de pe malul drept al râului Olt este
caracterizată prin dezvoltarea areală mare a depozitelor aluvionare grosiere ce au în
acoperiş argile, argile nisipoase şi nisipuri argiloase.
Din punct de vedere geomorfologic, complexul de iazuri de decantare este
localizat în zona dealurilor subcarpatice ale Olteniei.

4.4.1. Surse de poluare


Toate categoriile de lucrări proiectate se vor executa exclusiv pe suprafeţele
iazurilor, neexistând astfel elemente poluante pentru subsolul din perimetrul complexului
de iazuri.
Iazurile de decantare din actualul complex au fost construite succesiv începând
din deceniul VII al secolului XX.
Terenul de bază pe care au fost realizate aceste iazuri de decantare este
constituit din fosta albie a râului Olt.

37/48
IPROMIN S.A.
SOCIETATEA IPROMIN S.A.
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - MĂRIREA CAPACITĂŢII DE
FUNCŢIONARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A COMPLEXULUI DE IAZURI DE DECANTARE PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. ETAPA 1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN: UMPLEREA CU ŞLAM
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI. AMENAJAREA IAZULUI B8

Cuveta iazurilor este alcătuită din nisipuri argiloase prăfoase şi pietrişuri,


reprezentând o impermeabilizare naturală a acestuia.
Surse posibile de poluare a subsolului ca urmare a desfăşurării activităţii de
exploatare sunt în principal următoarele:
 scurgerile accidentale de combustibili şi lubrifianţi, datorate manipulării
necorespunzătoare la alimentarea utilajelor sau la execuţia lucrărilor de
revizii, reparaţii;
 scurgeri accidentale, pe sol, a produselor petroliere, rezultate în timpul
funcţionării utilajelor;
 accidentele tehnice;
 pulberile sedimentabile,
 deşeurile solide (deşeuri menajere, piese uzate, etc.).

4.4.2. Prognozarea impactului


Lucrările de mărire a capacităţii de funcţionare a complexului de iazuri de
decantare şi bazine de retenţie prin supraînălţarea digurilor perimetrale nu vor avea
impact asupra subsolului.
Impactul cumulat
Pentru sol şi subsol nu se poate analiza un impact cumulat cu investiţiile
învecinate întrucât nu sunt evacuări de ape uzate pe terenurile din vecinătate, toate
apele uzate sunt cantonate în spaţii special amenajate si apoi evacuate controlat în
canalul colector al S.C. OLTCHIM S.A.
Lucrările executate în cadrul obiectivului vor induce un impact negativ
nesemnificativ asupra parametrilor subsolului, respectiv se estimează faptul că
activitatea se va face cu menţinerea acestor parametrii în limitele impuse prin legislaţia
în vigoare.
Investiţia analizată se învecinează cu depozitul de deşeuri nepericuloase al S.C.
OLTCHIM S.A., depozit în care materialul se află în stare solidă, particulele acestuia
neputând fi antrenate de vânt deoarece este menţinută în permanenţă o umiditate ridicată.
Astfel nu există posibilitatea generării unui impact cumulat cu acest depozit.

4.4.3. Măsuri de diminuare a impactului


Pentru diminuarea impactului asupra solului şi subsolului se vor lua următoarele
măsuri:
 lucrările pentru mărirea capacităţii de funcţionare a complexului de iazuri de
decantare prin supraînălţarea digurilor perimetrale se vor realiza numai în
perimetrul amplasamentului;
 se va respecta tehnologia de execuţie din Proiectul Tehnic;
 se va urmări respectarea geometriei şi a caracteristicilor digurilor;
 se va evita poluarea solului cu produse petroliere (carburanţi, uleiuri);

38/48
IPROMIN S.A.
SOCIETATEA IPROMIN S.A.
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - MĂRIREA CAPACITĂŢII DE
FUNCŢIONARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A COMPLEXULUI DE IAZURI DE DECANTARE PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. ETAPA 1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN: UMPLEREA CU ŞLAM
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI. AMENAJAREA IAZULUI B8

 la alimentarea utilajelor, sub rezervorul acestora se va întinde o folie din material


plastic, iar reviziile şi reparaţiile capitale se vor executa la sediul antreprenorului;
 îndepărtarea imediată a solului contaminat şi a produselor petroliere scurse
accidental de la utilajele în exploatare prin folosirea de materiale absorbante;
 urmărirea activităţii utilajelor din dotare pentru evitarea scurgerilor de produse
petroliere care ar afecta proprietăţile solului, iar în cazul producerii unor astfel
de incidente se vor utiliza substanţe neutralizante pentru reducerea efectelor;
 gestionarea corespunzătoare a deşeurilor menajere;
 deşeurile reciclabile se vor colecta şi valorifica conform prevederilor Legii nr.
211/2011, H.G. 856/2002, H.G. 170/2004 şi H.G. 1132/2008.
4.5. Biodiversitatea
4.5.1. Informaţii despre flora locală
Diversitatea formelor de relief şi condiţiile pedoclimatice de pe teritoriul
municipiului Râmnicu Vâlcea au favorizat dezvoltarea unei vegetaţii bogate, dispusă în
etaje conform reliefului. Astfel, dealurile din jurul oraşului sunt acoperite cu păduri de
gorunete, gorunete-făgete şi făgete.
Pădurile de gorun şi fag au cea mai mare răspândire ocupând culmile dealurilor.
Pe lângă speciile dominante, ca fagul şi gorunul, apar şi carpenul, teiul, jugastrul,
frasinul, mojdreanul, ulmul, curpenul, salcâmul.
Etajul de arbuşti este format din: alun, lemn câinesc, corn, soc, sânger şi iedera
ca plantă agăţătoare. În pădurile de fag cresc câteva specii de plante rare, endemice,
cum sunt sânzienele şi ciucuşoara. Vegetaţia ornamentală din parcurile şi zonele de
versant amenajate cuprinde: bradul argintiu, molidul, pinul, zada, arinul, plopul, salcia,
arţarul, platanul, castanul sălbatic, liliacul, gardul viu, ienupărul, chiparosul etc.
Dintre plantele ocrotite ca monumente ale naturii sau specii rare, amintim câteva
exemplare de zadă sau larice, ce se găsesc în parcul Zăvoi.

4.5.2. Specii de plante şi animale incluse în Cartea Roşie


Complexul de iazuri de decantare şi bazine de retenţie este situat pe platforma
chimică Râmnicu Vâlcea.
Menţionăm că amplasamentul complexului de iazuri de decantare şi bazine de
retenţie este situat în aproprierea ariei speciale de protecţie avifaunistică ROSPA0106 -
Valea Oltului Inferior la o distanţă apreciată de circa 75 m în partea de sud-est a acestuia.
Din literatura de specialitate în zona obiectivului nu se regăsesc specii de plante
şi animale incluse în Cartea Roşie.

4.5.3. Informaţii despre fauna locală


În pădurile de marginea oraşului trăiesc: căprioara, vulpea, iepurele, şoarecele de
pădure, ariciul etc.

39/48
IPROMIN S.A.
SOCIETATEA IPROMIN S.A.
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - MĂRIREA CAPACITĂŢII DE
FUNCŢIONARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A COMPLEXULUI DE IAZURI DE DECANTARE PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. ETAPA 1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN: UMPLEREA CU ŞLAM
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI. AMENAJAREA IAZULUI B8

Dintre păsările care populează parcurile şi pădurile oraşului amintim:


privighetoarea, rândunica, vrabia, măcăleandrul, fâsa de pădure, piţigoiul, cojoaica,
scatiul, uliul păsărelelor, cucuveaua, guguştiucul, pupăza, ciocănitoarea etc.
În apa Oltului şi în lacurile de acumulare trăiesc diferite specii de peşti: linul,
crapul, cleanul, mreana, roşioara, ştiuca, păstrăvul, zglăvoaca ş.a.
Amplasamentul complexului de iazuri de decantare şi bazine de retenţie este
situat în aproprierea ariei speciale de protecţie avifaunistică ROSPA0106 - Valea Oltului
Inferior la o distanţă apreciată de circa 75 m în partea de sud-est a acestuia.
4.5.4. Impactul prognozat
Complexul de iazuri de decantare şi bazine de retenţie este situat în apropierea
zonei protejate ROSPA0106 - VALEA OLTULUI INFERIOR. Existenţa de peste 50 de
ani a acestui complex a condus la o adaptare şi stabilizare a faunei şi florei din zonă,
faţă de care complexul are o intervenţie mult diminuată.
Arealul sensibil asupra căruia complexul de iazuri are o importanţă influenţă este
râul Olt ca urmare a evacuării apelor reziduale tehnologice (limpedele de iaz) în limitele
admise de Autorizaţia de Gospodărire a Apelor nr. 78/12.03.2015.
Impactul cumulat
Arealul sensibil asupra căruia complexul de iazuri are o importanţă influenţă este
râul Olt ca urmare a evacuării apelor reziduale tehnologice (limpedele de iaz) în limitele
admise de Autorizaţia de Gospodărire a Apelor nr. 78/12.03.2015.
Pulberile în suspensie generate de lucrările proiectate sunt în limite admise şi nu
pot genera un impact cumulat cu alte activităţi din cadrul platformei CIECH SODA
ROMANIA S.A. deoarece aceasta se află la o distanţă de circa 2 km. De asemenea, nu
va exista un impact cumulat cu activităţile desfăşurate la depozitul de deşeuri
nepericuloase al S.C. OLTCHIM S.A. deoarece materialul se află în stare solidă dar cu o
umiditate permanentă ce nu permite antrenarea particulelor în suspensie.
Activitatea desfăşurată nu va genera un nivel de zgomot peste limitele admise de
legislaţia în vigoare şi de asemenea nu poate fi cumulat cu alte activităţi desfăşurate în
vecinătatea complexului de iazuri.
Impactul rezidual
Activitatea analizată nu va influenţa structura şi funcţiile ecologice ale habitatelor
din zonă.
Impactul rezidual determinat este nesemnificativ şi se manifestă doar asupra
peisajului.

4.6.5. Măsuri de diminuare a impactului


Pentru diminuarea impactului asupra florei şi faunei din zonă, titularul activităţii va
avea în vedere următoarele măsuri:

40/48
IPROMIN S.A.
SOCIETATEA IPROMIN S.A.
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - MĂRIREA CAPACITĂŢII DE
FUNCŢIONARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A COMPLEXULUI DE IAZURI DE DECANTARE PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. ETAPA 1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN: UMPLEREA CU ŞLAM
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI. AMENAJAREA IAZULUI B8

lucrările pentru mărirea capacităţii de funcţionare a complexului de iazuri de



decantare prin supraînălţarea digurilor perimetrale se vor realiza numai în
perimetrul amplasamentului;
– se va respecta tehnologia de execuţie din Proiectul Tehnic;
– se va urmări respectarea geometriei şi a caracteristicilor digurilor;
– se va evita poluarea solului cu produse petroliere (carburanţi, uleiuri);
– la alimentarea utilajelor, sub rezervorul acestora se va întinde o folie din
material plastic, iar reviziile şi reparaţiile capitale se vor executa la sediul
antreprenorului;
– îndepărtarea imediată a solului contaminat şi a produselor petroliere scurse
accidental de la utilajele în exploatare prin folosirea de materiale absorbante;
– urmărirea activităţii utilajelor din dotare pentru evitarea scurgerilor de produse
petroliere care ar afecta proprietăţile solului, iar în cazul producerii unor astfel
de incidente se vor utiliza substanţe neutralizante pentru reducerea efectelor;
– folosirea utilajelor în limita timpilor de funcţionare necesari pentru activitatea
proiectată;
– utilizarea de echipamente şi autobasculante performante, care să nu producă
un impact semnificativ asupra mediului prin noxele emise;
– gestionarea corespunzătoare a deşeurilor menajere;
– deşeurile reciclabile se vor colecta şi valorifica conform prevederilor Legii nr.
211/2011, H.G. 856/2002, H.G. 170/2004 şi H.G. 1132/2008.
Măsurile din studiu vor fi preluate de conducerea societăţii în vederea aplicării şi
utilizării celor mai bune tehnici disponibile care să asigure un nivel minim de zgomot,
vibraţii şi praf, astfel că efectele asupra terenurilor agricole şi în special asupra
biodiversităţii din zonele perimetrale să fie excluse.

4.6. Peisajul
4.6.1. Informaţii despre peisaj, încadrarea în regiune, diversitatea acestuia
Complexul de iazuri de decantare şi bazine de retenţie s-a construit pe malul
drept al râului Olt, alăturat lacului de acumulare al Uzinei Hidroelectrice Govora.
Zona în care este situat complexul de iazuri de decantare este mărginită de
dealuri ce nu depăşesc înălţimea de 450 m. Altitudinea medie este de cca. 150 m.
Conform certificatului de urbanism nr. 997/22492/17.07.2014 (prelungit până la
data de 17.07.2016) terenul pe care este situat complexul de iazuri de decantare şi
bazine de retenţie este încadrat, conform P.U.G. reactualizat şi aprobat, în subzona
construcţiilor şi amenajărilor pentru gospodărie comunală.

41/48
IPROMIN S.A.
SOCIETATEA IPROMIN S.A.
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - MĂRIREA CAPACITĂŢII DE
FUNCŢIONARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A COMPLEXULUI DE IAZURI DE DECANTARE PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. ETAPA 1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN: UMPLEREA CU ŞLAM
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI. AMENAJAREA IAZULUI B8

4.6.2. Caracteristici şi geomorfologia reliefului


Municipiul Râmnicu Vâlcea se află în zona colinară de lângă Carpaţii Meridionali,
la sud de masivul Cozia. Zona colinară este reprezentată de Subcarpaţii Vâlcii (care au
ca limită estică valea râului Topolog, iar ca limita vestică, valea Olteţului), subdiviziune a
Subcarpaţilor Getici.
Municipiul Râmnicu Vâlcea corespunde unui sinclinal (partea concavă a unei cute
a scoarţei terestre), care se individualizează începând de la cartierul Aranghel, pe Valea
Episcopiei (Râmnicu Vâlcea), continuând la est de Olt pe la nord de biserica Goranu, pe
Valea Stăncioiului, Râpa Şoimului şi Săliştea.
Zona depresionară intracolinară este bine conturată în arealul Râmnicu Vâlcea -
Ocnele Mari - Govora - Păuşeşti - Măglaşi - Stoeneşti şi înconjurată de dealuri
subcarpatice joase, cu structură cutată (Dealurile Ocnele Mari, Stoeneşti).
Acest specific geografic este dat de cursurile alungite ale Oltului şi de văile
afluenţilor de ordinul unu ai Oltului (ex. Olăneşti), ale căror lunci s-au dezvoltat ca arii
depresionare alungite până la contactul cu muntele. În cazul municipiului Râmnicu
Vâlcea, lărgimea maximă a luncii Oltului este de 2,5 km în partea de nord, de 1,9 km în
zona centrală şi de 2 km în zona sudică.
Pe teritoriul municipiului Râmnicu Vâlcea se pot separa următoarele forme de
relief:
– terasele râurilor Olt şi Olăneşti; în cadrul acestora se individualizează
următoarele subdiviziuni:
- terasa joasă conturată pe marginile râului Olt şi Olăneşti (+225/+235 m);
- terasa medie existentă între terasa joasă şi poalele dealurilor (+245 m);
- terase suspendate: terasa Feţeni individualizată pe versantul de est al văii
râului Olt (+310 m);
- resturi de terasă (petice) se întâlnesc pe versantul de vest al văii Oltului;
– dealurile subcarpatice Capela (+655 m), Petrişor (+550 m) şi Dealul Valului
(+584 m), pe latura de vest a localităţii şi Dealul Feţeni (+619 m), Dealul
Dănicei (+584 m) pe latura de est a localităţii.
Zona în care este situat complexul de iazuri de decantare este mărginită de
dealuri ce nu depăşesc înălţimea de 450 m. Altitudinea medie este de cca. 150 m.

4.6.3. Caracteristicile reţelei hidrologice


Localitatea Râmnicu Vâlcea este străbătută de la nord la sud de râul Olt. Acesta
înregistrează un debit minim de 40 m3/sec şi un debit maxim de 500 m3/sec.
Râul Olt a fost amenajat hidrotehnic în zona Făgăraş - Dunăre, viiturile care
inundau terasele joase fiind stăpânite, iar potenţialul energetic al râului valorificat în
hidrocentralele construite (însumând o capacitate hidroenergetică de cca. 1.000 MW).
Pe teritoriul municipiului Râmnicu Vâlcea au fost construite două hidrocentrale.

42/48
IPROMIN S.A.
SOCIETATEA IPROMIN S.A.
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - MĂRIREA CAPACITĂŢII DE
FUNCŢIONARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A COMPLEXULUI DE IAZURI DE DECANTARE PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. ETAPA 1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN: UMPLEREA CU ŞLAM
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI. AMENAJAREA IAZULUI B8

Afluenţii râului Olt în zona Râmnicu Vâlcea sunt:


– pe partea dreaptă:
- râul Olăneşti ce izvorăşte din munţii Căpăţânii;
- pârâul Sărat format sub formaţiunile nisipoase ale dealurilor din zona
Ocnele Mari;
– pe partea stângă:
- pârâul Stăncioiu format sub formaţiunile Dealului Feţeni;
- pârâul Sâmnic format sub Platoul Dealul Negru.

4.6.4. Zone împădurite în arealul amplasamentului


Nu este cazul.

4.6.5. Impactul prognozat


Protecţia peisajului cuprinde acţiunile de conservare şi menţinere a aspectelor
semnificative sau caracteristice ale unui peisaj, justificate prin valoarea sa patrimonială
derivată din configuraţia naturală şi/sau de intervenţia umană.
Având în vedere faptul că complexul de iazuri se află de peste 50 de ani într-o
zonă industrială şi nu a fost inclus în zonele cu valoare peisagistică deosebită, se poate
concluziona că impactul asupra peisajului poate fi considerat în limite acceptabile.
Impactul transfrontier
Nu este cazul.

4.6.6. Relaţia dintre proiect şi zonele protejate


Complexul de iazuri de decantare şi bazine de retenţie este situat pe platforma
chimică Râmnicu Vâlcea.
Menţionăm că amplasamentul complexului de iazuri de decantare şi bazine de
retenţie este situat în aproprierea ariei speciale de protecţie avifaunistică ROSPA0106 -
VALEA OLTULUI INFERIOR la o distanţă apreciată de circa 75 m în partea de sud-est a
acestuia.

4.7. Mediul social şi economic


Compania CIECH SODA ROMANIA S.A. este unul dintre cei mai importanţi
agenţi economici din judeţul Vâlcea, asigurând locuri de muncă pentru circa 1.000 de
angajaţi.
Prin investiţiile făcute şi cele în perspectivă cu privire la mărirea capacităţilor de
producţie şi a celor auxiliare compania va contribui şi în viitor la reducerea şomajului în
zonă şi la creşterea veniturilor bugetului local cu efecte pozitive ce decurg din această
creştere.

43/48
IPROMIN S.A.
SOCIETATEA IPROMIN S.A.
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - MĂRIREA CAPACITĂŢII DE
FUNCŢIONARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A COMPLEXULUI DE IAZURI DE DECANTARE PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. ETAPA 1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN: UMPLEREA CU ŞLAM
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI. AMENAJAREA IAZULUI B8

Continuarea şi dezvoltarea activităţii economice a companiei va permite o


îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă din judeţul Vâlcea.
Amplasarea uzinei şi a complexului de iazuri de decantare în afara localităţii
urbane fac ca impactul general asupra calităţii mediului să fie foarte redus.

4.7.1. Impactul prognozat


Continuarea şi dezvoltarea activităţii economice a companiei va permite o
îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă din judeţul Vâlcea.
Amplasarea uzinei şi a complexului de iazuri de decantare în afara localităţii
urbane fac ca impactul general asupra calităţii mediului să fie foarte redus.
4.7.2. Măsuri de diminuare a impactului
Se vor adopta următoarele măsuri:
– lucrările pentru mărirea capacităţii de funcţionare a complexului de iazuri de
decantare prin supraînălţarea digurilor perimetrale se vor realiza numai în
perimetrul amplasamentului;
– se va respecta tehnologia de execuţie din Proiectul Tehnic;
– se va evita poluarea solului cu produse petroliere (carburanţi, uleiuri);
– la alimentarea utilajelor, sub rezervorul acestora se va întinde o folie din
material plastic, iar reviziile şi reparaţiile capitale se vor executa la sediul
antreprenorului;
– îndepărtarea imediată a solului contaminat şi a produselor petroliere scurse
accidental de la utilajele în exploatare prin folosirea de materiale absorbante;
– urmărirea activităţii utilajelor din dotare pentru evitarea scurgerilor de produse
petroliere care ar afecta proprietăţile solului, iar în cazul producerii unor astfel
de incidente se vor utiliza substanţe neutralizante pentru reducerea efectelor;
– folosirea utilajelor în limita timpilor de funcţionare necesari pentru activitatea
proiectată;
– utilizarea de echipamente şi autobasculante performante, care să nu producă
un impact semnificativ asupra mediului prin noxele emise;
– gestionarea corespunzătoare a deşeurilor menajere;
– deşeurile reciclabile se vor colecta şi valorifica conform prevederilor Legii nr.
211/2011, H.G. 856/2002, H.G. 170/2004 şi H.G. 1132/2008.
De menţionat că, asupra aşezărilor umane, realizarea investiţiei va avea şi unele
efecte pozitive, prin creşterea volumului încasărilor la bugetul local al municipiului
Râmnicu Vâlcea.

44/48
IPROMIN S.A.
SOCIETATEA IPROMIN S.A.
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - MĂRIREA CAPACITĂŢII DE
FUNCŢIONARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A COMPLEXULUI DE IAZURI DE DECANTARE PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. ETAPA 1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN: UMPLEREA CU ŞLAM
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI. AMENAJAREA IAZULUI B8

4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural


În zona amplasamentul complexului de iazuri de decantare şi bazine de retenţie
şi în apropierea acestuia nu sunt monumente istorice şi de arhitectură, parcuri sau alte
aşezăminte de interes public.
Nu sunt necesare măsuri speciale de protecţie a zonelor în care se află obiective
cu caracter cultural şi etnic.
Existenţa complexului de iazuri de decantare şi proiectul tehnic de mărire a
capacităţii sale de funcţionare nu exercită nici un impact asupra condiţiilor etnice şi
culturale.
În mod similar amplasamentul complexului şi locaţiile lucrărilor de investiţie
proiectate nu determină nici un impact potenţial asupra obiectivelor de patrimoniu
cultural, arheologic sau asupra unor monumente istorice.

5. MONITORIZAREA

Titularul proiectului va efectua monitorizarea factorilor de mediu în conformitate


cu Autorizaţia Integrată de Mediu nr. 68/12.09.2012, revizuită în data de 07.01.2015,
valabilă până la data de 12.09.2022, emisă de A.P.M. Vâlcea.

6. SITUAŢII DE RISC

6.1. Riscuri naturale


În general, factorii naturali care pot genera dezastre sunt determinaţi de: potenţialul
seismic corelat cu traseul principalelor falii tectonice, reţeaua hidrografică, clima, gradul
de acoperire cu vegetaţie, compoziţia solului şi dispunerea straturilor geologice.
Riscurile naturale ce pot apărea sunt cele geomorfologice (deplasări în masă,
eroziuni, cutremur, precipitaţii).
Iazurile de decantare din complexul deţinut de compania CIECH SODA
ROMANIA S.A. sunt iazuri de câmp, ce nu au versanţi limitrofi.
Riscul major ce se poate întâlni la un asemenea tip de iaz îl reprezintă pierderea
stabilităţii unui dig sau a unei porţiuni dintr-un dig, ca urmare a producerii unui fenomen
natural. Astfel de fenomene care pot declanşa pierderea de stabilitate a unei porţiuni din
digul perimetral al unui iaz de decantare sunt cutremurele şi precipitaţiile naturale cu
debite excepţionale.

45/48
IPROMIN S.A.
SOCIETATEA IPROMIN S.A.
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - MĂRIREA CAPACITĂŢII DE
FUNCŢIONARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A COMPLEXULUI DE IAZURI DE DECANTARE PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. ETAPA 1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN: UMPLEREA CU ŞLAM
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI. AMENAJAREA IAZULUI B8

Pentru prevenirea unor asemenea situaţii, periodic (3 - 5 ani) se întocmeşte


pentru fiecare iaz sau grup de iazuri o evaluare a stării de siguranţă în exploatare,
evaluare făcută de un expert atestat pentru acest fel de expertize.
Pentru complexul de iazuri de decantare al companiei CIECH SODA ROMANIA
S.A. ultima evaluare a stării de siguranţă în exploatare s-a făcut în anul 2014, din care
se pot evidenţia următoarele aspecte:
- Iazurile sunt stabile la nivelul de supraînălţare ajuns;
- Fronturile de retenţie şi compartimentarea iazurilor se prezintă în stare bună.
În cazul precipitaţiilor cu debite foarte mari, care depăşesc capacitatea de
evacuare a unui iaz, surplusul de apă din iaz va depăşi coronamentul digului perimetral
şi se va scurge pe taluzul exterior, provocând ravene, dislocări de material din corpul
digului şi poluarea suprafeţelor de teren adiacente.

6.2. Accidente potenţiale


Situaţiile de risc potenţiale apar mai des în timpul exploatării iazurilor datorită
următoarelor cauze:
 nerespectarea regulamentului de exploatare şi a prevederilor proiectului, în
special cu referire la dimensiunile plajelor şi amplasării golurilor de evacuare;
 deteriorarea conductelor de transport şi distribuţie a şlamului;
 apariţia unor sufozii în corpurile digurilor perimetrale.
Aceste accidente trebuiesc remediate cu operativitate pentru micşorarea efectelor
negative pe care le pot genera.
Cauzele principale ale producerii unor accidente în cadrul zonei analizate sunt
reprezentate în principal de: eroarea umană, avarii ale utilajelor pentru execuţia
lucrărilor, operarea incorectă a componentelor tehnologice, pierderea stabilităţii digurilor
prin nerespectarea tehnologiei de realizare.
În principal se va insista pe următoarele obligativităţi ale conducătorului unităţii:
 întocmirea de instrucţiuni proprii de securitate şi protecţie a muncii la locurile
de muncă în completarea celor cuprinse în norme;
 elaborarea de instrucţiuni privind manipularea şi modul de funcţionare în
condiţii de securitate a utilajelor şi instalaţiilor staţionare;
 marcarea locurilor periculoase cu tăbliţe avertizoare.

6.3. Măsuri de prevenire a accidentelor


Instrucţiuni cu caracter general:
Locurile de muncă trebuie să fie astfel organizate încât să asigure o protecţie
adecvată împotriva riscurilor. Ele trebuie menţinute în stare corespunzătoare, iar
substanţele ori depunerile periculoase trebuie îndepărtate sau ţinute sub supraveghere,
pentru a nu pune în pericol securitatea şi sănătatea lucrătorilor.

46/48
IPROMIN S.A.
SOCIETATEA IPROMIN S.A.
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - MĂRIREA CAPACITĂŢII DE
FUNCŢIONARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A COMPLEXULUI DE IAZURI DE DECANTARE PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. ETAPA 1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN: UMPLEREA CU ŞLAM
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI. AMENAJAREA IAZULUI B8

La orice loc de muncă ocupat de lucrători trebuie să existe în permanenţă o


persoană responsabilă care să aibă calităţile şi competenţa acestei funcţii, desemnată
de angajator.
Angajatorul care răspunde de locul de muncă trebuie să se asigure că planul de
securitate şi sănătate precizează că au fost luate toate măsurile necesare pentru
protecţia securităţii şi sănătăţii lucrătorilor atât în situaţii normale, cât şi în situaţii critice.
Planul de securitate şi sănătate trebuie actualizat periodic şi ori de câte ori este
nevoie şi prezentat la inspecţia locului de muncă.
Lucrările trebuie executate în conformitate cu planul de securitate şi sănătate.
Lucrătorii trebuie să beneficieze de informare, instruire şi pregătire sau de
reciclare profesională necesare pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lor.
Pentru fiecare loc de muncă trebuie elaborate instrucţiuni scrise, care să cuprindă
reguli ce trebuie respectate în scopul asigurării securităţii şi sănătăţii lucrătorilor şi al
utilizării în siguranţă a utilajelor.
Aceste instrucţiuni trebuie să includă informaţii cu privire la utilizarea
echipamentelor de intervenţie, precum şi la măsurile ce trebuie luate la locul de muncă
sau în apropierea acestuia, în caz de urgenţă.
Angajatorul are obligaţia să asigure revizuirea periodică a măsurilor referitoare la
securitatea şi sănătatea lucrătorilor, inclusiv a sistemului de gestionare a securităţii şi
sănătăţii în muncă.

7. DESCRIEREA DIFICULTĂŢIILOR

Până la acest moment, elaboratorul proiectului nu a întâmpinat nici un fel de


dificultăţi privind alcătuirea/întocmirea Raportului privind impactului asupra mediu
”Mărirea capacităţii de funcţionare a complexului de iazuri de decantare deţinut de
CIECH SODA ROMANIA S.A. prin supraînălţarea digurilor perimetrale. Etapa nr. 1:
Supraînălţarea digurilor iazurilor de la cotele actuale până la cota +231 mdMN şi
umplerea cu şlam a spaţiilor goale dintre iazuri. Amenajarea iazului B8 prin depunerea
în continuare a reziduurilor rezultate din activitatea de curăţire a grupurilor de distilaţie”.

8. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

47/48
IPROMIN S.A.
SOCIETATEA IPROMIN S.A.
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - MĂRIREA CAPACITĂŢII DE
FUNCŢIONARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A COMPLEXULUI DE IAZURI DE DECANTARE PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. ETAPA 1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN: UMPLEREA CU ŞLAM
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI. AMENAJAREA IAZULUI B8

În prima etapă a dezvoltării capacităţii de funcţionare a complexului de iazuri de


decantare deţinut de compania CIECH SODA ROMANIA S.A. s-au prevăzut trei
categorii de lucrări şi anume:
 Supraînălţarea digurilor perimetrale ale iazurilor funcţionale (B1/2, B3, B4,
B5/6, B7) de la cotele actuale până la cota +231 mdMN (cota unică de atins
de toate iazurile). Această supraînălţare se va face în trepte de câte un metru
înălţime realizate din şlam grosier;
 Transformarea actualelor spaţii goale dintre iazuri în spaţii suplimentare de
depunere a şlamului tehnologic, prin construcţia a două diguri de închidere şi
a unuia de compartimentare, toate cele trei diguri urmând a fi executate din
deşeu de calcar subgabaritic;
 Reamenajarea iazului B8 (scos din funcţiune ca iaz de decantare) prin
construirea pe plaja acestui iaz a unui dig de 2 m înălţime executat din calcar
subgabaritic (40 mm).
Realizarea acestor lucrări va conduce la asigurarea unui spaţiu de depunere a
şlamului tehnologic produs în cca. 10 ani de funcţionare a uzinei de sodă calcinată.

SOCIETATEA IPROMIN S.A.


BUCUREŞTI

FILA FINALĂ

LUCRAREA:

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI


MĂRIREA CAPACITĂŢII DE FUNCŢIONARE A COMPLEXULUI DE IAZURI
DE DECANTARE DEŢINUT DE CIECH SODA ROMÂNIA S.A.
PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN
ŞI UMPLEREA CU ŞLAM A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI
AMENAJAREA IAZULUI B8 PRIN DEPUNEREA ÎN CONTINUARE
A REZIDUURILOR REZULTATE DIN ACTIVITATEA DE CURĂŢIRE
A GRUPURILOR DE DISTILAŢIE

48/48
IPROMIN S.A.
SOCIETATEA IPROMIN S.A.
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - MĂRIREA CAPACITĂŢII DE
FUNCŢIONARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A COMPLEXULUI DE IAZURI DE DECANTARE PRIN SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR PERIMETRALE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. ETAPA 1. SUPRAÎNĂLŢAREA DIGURILOR IAZURILOR DE DECANTARE
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. DE LA COTELE ACTUALE LA COTA +231,0 mdMN: UMPLEREA CU ŞLAM
CIECH SODA ROMÂNIA S.A. A SPAŢIILOR GOALE DINTRE IAZURI. AMENAJAREA IAZULUI B8

CONŢINE:

PARTE SCRISĂ: 48 file


PARTE DESENATĂ: 14 planşe anexate

Lucrarea a fost multiplicată şi distribuită astfel:


– 3 exemplare tipărite – CIECH SODA ROMÂNIA S.A.
– 1 exemplar format electronic – IPROMIN S.A. BUCUREŞTI

49/48
IPROMIN S.A.
SOCIETATEA IPROMIN S.A.