ISTORIE

Pe platforma chimica Ramnicu Valcea isi desfasoara activitatea mai multe intreprinderi,
dintre care cele mai importante si mai vechi sunt: CET Govora, CIECH Soda Romania si
Chimcomplex SA Borzesti – sucursala Ramnicu Valcea.

1. COMBINATUL OLTCHIM - istorie

„În perioada de glorie, Combinatul Chimic Râmnicu Vâlcea (mai târziu Oltchim) avea 15.000 de
angajați, funcționa la 95% din capacitate, iar 80% din producție mergea la export având piețe de
desfacere în 80 de țări. În 2012 producția colosului a fost oprită din cauza datoriilor uriașe, nu mai
puțin de 800 milioane de euro. Cei 3000 de angajați nu își mai primiseră salariile de câteva luni.
Cum a ajuns cel mai mare combinat petrochimic din România în această situație?
Construirea Combinatului Chimic Râmnicu Vâlcea a început în 1966, iar în 1968 este pusă în
funcțiune prima instalație. Până în 1990 se pun în funcțiune alte zeci de instalații, combinatul
crescând de la an la an. La Revoluție lucrau acolo între 10 și 15.000 de oameni, în funcție de nevoi,
iar combinatul avea instalații pentru producerea de: Clorură de Vinil, Policlorură de Vinil I,
Solvenți Clorurați, Sodă Caustică Electrolitică, Oxo-alcooli II, Propilenoxid, Propilenglicol, Acid 2
etil hexanoic, Copolimeri vinilici, Polimeri polisulfidici (tiocoli), Chituri bicomponente, Polieteri
polioli, Clorură de etil, Policarbonați, Metilcloroform, Erbicide tiocarbamice, Alfanaftol,
Cloroformiați, Carbaril etc.

Gigantul se întindea pe o suprafață de circa 223 de hectare, pe teritoriul a două județe –

Argeș și Vâlcea. 80 de hectare sunt la Pitești, restul la Râmnicu Vâlcea.

În 1990, Combinatul Chimic Râmnicu Vâlcea devine S.C. Oltchim S.A., societate comercială pe
acțiuni. Fiindcă produsele sale se vindeau bine la export, chiar și după Revoluție, combinatul se
dezvoltă în continuare. În 1991 se deschide instalația de polieteri pentru spume rigide, inițial cu o
capacitate de 1.500 t/an (inițial) și ajunge la 5.000 t/an (ulterior). În 1992 se deschide o instalație de
producție plastifianți, iar în 1995 instalația de producție ambalaje, ambalare automată pesticide. În
1996 se deschide o instalație pentru producerea panourilor și profilelor din PVC, iar în 1997 panouri
termoizolante de tip sandwich și compania este listată la Bursă. Până în 2005 se modernizează chiar
câteva secții, potrivit informațiilor de pe site-ul combinatului. Cele mai cunoscute produse ale
combinatului erau: policlorură de vinil (PVC), sodă caustică, propenoxid, propilenglicol, polieteri
polioli sau materiale de construcții.
Problemele majore încep din 2005, după privatizarea Arpechim Piteşti, societate cu care Oltchim
lucra integrat, compania furnizând materia primă pentru procesul de producţie. Mai exact, Oltchim
este legat de rafinăria Arpechim Piteşti prin două conducte subterane lungi de 80 de kilometri. Prin
aceste conducte se transportau materiile prime, etilena şi propilena, de la Arpechim la Oltchim.
Arpechim avea două instalaţii de bază: rafinarea petrolului şi petrochimia. Prima rafina petrolul,
apoi o parte a substanţelor rafinate ajungeau în instalaţia de petrochimie și mai departe la Oltchim.
În anul 2008, noul proprietar – OMV Petrom – a închis instalaţia de petrochimie, iar Oltchim a
rămas fără materie primă. “Închiderea în 2008 a instalațiilor de petrochimie de la rafinăria
Arpechim Pitești a însemnat pentru Oltchim debutul unei perioade foarte dificile care a dus la
funcționarea la jumătate din capacitate și a determinat pierderi importante pentru combinat”, declara
în 2011, Constantin Roibu, director general Oltchim în acea perioadă.
În decembrie 2009, Oltchim a preluat de la Petrom divizia de petrochimie pentru suma de 13
milioane Euro, însă în 2011 noul proprietar a închis și instalația de rafinare, acest lucru
afectând combinatul.
În 2012, Oltchim avea datorii de aproximativ 800 milioane de euro, din care 200 de milioane de
euro către bănci și 1,8 miliarde de lei, datorii neachitate la AVAS şi Electrica. Ministerul Economiei
a scos la licitație pachetul majoritar de acțiuni (54%) sperând să scape astfel de datorii. Privatizarea
a fost însă un eșec.
În septembrie 2012, Dan Diaconescu a câştigat licitaţia pentru preluarea a 54,8% din acţiunile
Oltchim Râmnicu-Vâlcea, după ce a oferit 203 milioane de lei, cel mai mare preţ, pentru titlurile
deţinute de stat. La licitaţia pentru preluarea pachetului majoritar de acţiuni şi creanţele Electrica şi
AVAS asupra Oltchim au depus oferte Dan Diaconescu, Aisa Invest şi Chimcomplex.
Câteva săptămâni mai târziu, pe 1 octombrie, Dan Diaconescu, patronul OTV, a pierdut contractul
pentru privatizarea Oltchim, pentru ca nu a semnat documentele oficiale în timp util și nu a dovedit
că are banii necesari. Din tot acest episod, în amintirea românilor rămâne acel circ grotesc făcut de
Dan Diaconescu când a venit la Ministerul Economiei cu o maşină cu banii pentru salariile
angajaţilor Oltchim, însă jandarmii care asigură paza instituţiei nu au permis accesul
autovehiculului în parcare.
În toamna anului 2012, Oltchim și-a sistat activitatea și a închis toate instalațiile, iar în 2013
compania a intrat în insolvență. Câteva explicații, cum de a ajuns Oltchim într-o situație critică de la
exporturi în 80 de țări, dă administratorul special al Oltchim din 2013 până în prezent – Bogdan
Stănescu.
“Oltchimul exporta undeva la 80% din capacitatea de producție. Vorbim de după ’89 până în
2007. Cel mai mult Oltchim a mers la 95% din capacitatea de producție, lucrau aici 10-15.000 de
oameni la Revoluție. În 2013 am preluat societatea cu datorii de 800 milioane de euro. Nu-mi
imaginez cum a putut să facă asemenea datorii în condițiile în care produsele Oltchim erau
considerate aur pe piața internațională. Adică îmi imaginez, dar nu vreau să comentez. Înainte de
revoluție toate societățile de stat raportau producții record, cumpărau unele de la altele și ziceam
‘uite ce consum’. Multe companii aveau capacitate mare pentru export. Considerându-ne o piață
liberă după revoluție și aducând management politic, cei numiți au zis, dacă sunt director general
la o asemenea companie, cum să fac un business din ea pentru mine. Mentalitatea asta a dus cam
întreaga economie națională la pământ. Statul a fost cel mai prost administrator posibil în
propriile sale companii”, a declarat Bogdan Stănescu pentru HotNews.ro.
Dincolo de managementul defectuos, o altă explicație este și politica Guvernului.
“Pe lângă conjuncturile economice, statul român a vrut dividentele de la companiile de stat în
avans, ca să plătească datoriile, ceea ce este o mare prostie, fiindcă nu au mai putut face investiții.
Oltchimul funcționa cu instalații depășite. Dacă se păstra din profit și investeam în tehnologie
nouă, eram peste mulți actori naționali. Oltchim producea PVC, sodă, sodă lichidă, toate produsele
care stau la baza a ceea ce ne înconjoară pe noi și folosim în lumea reală, plastice, cauciucuri,
mașini, tapiserii, saltele, etc. Prin declinul Oltchim am lăsat locul altora, fiindcă noi ca țară după
’90 am pierdut startul și în loc să investim și să ținem pasul, am pierdut. Păcat că nimeni nu a
intervenit când a apărut declinul”, a declarat Bogdan Stănescu”.

http://www.timpuldevalcea.net/istoria-combinatului-oltchim-de-la-infiintare-si-pana-la-privatizarea-
esuata-cu-dan-diaconescu/
http://www.oltchim.ro/index.php?name=despre-noi/istoric

In 2018 Oltchim a fost preluat de Chimcomplex

SC Chimcomplex SA este unul din cei mai importanţi fabricanţi de produse chimice din
România. Actul de înfiinţare a Combinatului Chimic a fost semnat în anul 1954, iar în anul
1959 au intrat în funcţiune primele obiective: fabrica de oxigen, instalaţiile producătoare de
detoxan şi monoclorbenzen, după care în 1960 au fost puse în funcţiune uzina de sodă
caustică, cu instalaţiile: electroliza cu diafragmă, clor lichid, acid clorhidric, evaporare-topire
împreună cu instalaţiile pentru fabricarea clorurii de var şi a hexacloranului.

În anul 1990 Combinatului Chimic s-a separat ca unitate distinctă din Combinatul
Petrochimic de pe platforma din Borzeşti, iar în 1991 s-a transformat in societatea comercială
pe acţiuni sub denumirea de SC Chimcomplex SA Borzești. Anii următori au completat
structura principalelor două fluxuri tehnologice: fluxul produselor clorosodice şi derivate şi
fluxul produselor organice de sinteză în cadrul căreia s-a evidenţiat linia acetilenă-policlorură
de vinil. Gama de produse fabricate s-a dezvoltat continuu, incluzând treptat, si alte produse
clorosodice, cloruri anorganice, solvenţi organici, mase plastice, alchilamine produse de
sinteză organică, pesticide şi gaze tehnice. În anul 1990 Combinatului Chimic s-a separat ca
unitate distinctă din Combinatul Petrochimic de pe platforma din Borzeşti, iar în 1991 s-a
transformat in societatea comercială pe acţiuni sub denumirea de CHIMCOMPLEX S.A.
BORZEŞTI.

Cel mai important eveniment care a marcat evoluţia de după 1990 a societăţii îl constituie
semnarea, în ziua de 9 iunie 2003, a contractului de privatizare a societăţii. În 2018,
CHIMCOMPLEX SA BORZESTI a achizitionat 5 grupe de active Oltchim Ramnicu Valcea,
astfel noua entitate devenind cel mai mare combinat chimic din Romania. CHIMCOMPLEX
S.A. BORZEŞTI oferă un mediu de lucru sigur şi curat atât pentru angajaţii săi cât şi pentru
mediu. Pentru că noi credem că se pot crea afaceri prospere fără a compromite posibilitatea
generaţiilor viitoare de a trăi într-un mediu sănătos.

https://ziaruldevalcea.ro/2019/08/chimcomplex-cel-mai-important-fabricant-de-produse-chimice-
din-tara-cu-o-vechime-de-65-de-ani/
https://www.chimcomplex.ro/despre_noi/istoric/

2. CIECH Soda Romania SA – Istorie

• Situata La 170 km de Bucuresti – capitala Romaniei si la 12 km – sud de Municipiul Ramnicu-

Valcea, intr-o pitoreasca zona subcarpatica, Uzinele Sodice Govora – Ciech Chemical Group S.A.
produce soda calcinata usoara si grea – monohidrat; silicat de sodiu, cu utilizari in indistria
detergentilor si sapunurilor, industria sticlei, industria celulozei si hartiei, sinteze organice, fabricarea
fibrelor sintetice, rafinarea petrolului, industria alimentara, industria farmaceutica si industria
cosmetica.

• In prezent, U.S.Govora face parte din Ciech Chemical Group , care este cea mai puternica companie
chimica din Polonia si care detine locul al doilea in randul producatorilor de soda din Europa.
•Obiective:
•monitorizarea si retehnologizarea capacitatilor de productie existente, avand ca scop cresterea
productiei si imbunatatirea calitatii produselor, cresterea eficientei si a profitabilitatii;
•construirea unor relatii de lunga durata cu clientii si furnizorii nostrii, in avantaj reciproc;
•investirea in angajatii nostri, deoarece ei sunt elementul cheie care garanteaza succesul de lunga
durata al firmei;
•in mod constant, avem ca tinta asigurarea protectiei mediului inconjurator, prin permanenta
monitorizare a activitatii si alinierea la cerintele de mediu ale Uniunii Europene.
 ISTORIC
•1954-1959:
• Infiintat la data de 7 noiembrie 1959, prin Hotararea Consiliului de Ministri al Republicii Populare
Romane, nr.2558, Combinatul de Produse Sodice Govora devenea cel mai mare producator de produse
sodice din Europa. Lucrarile de constructii si montaj au inceput la data de 15 iunie 1954, iar punerea in
functiune a Uzinei de Soda nr.2 (Calcinata I, Var I) a avut loc in anul 1959, la o capacitate de 90.000
tone/an-soda calcinata.

Constructia uzinei nr.2 s-a facut prin cooperare economica cu fosta URSS care a furnizat
proiectul,utilajele si asigurat asistenta tehnica la constructie si punere in functiune.Principalele utilaje
precum : grupurile de distilatie-absorbtie si instalatia de carbonatare coloane si SBCL-urile au fost
asigurate de fosta RDG

•1960-1972:
• In anul 1960 intra in functiune sectia Caustica I, la o capacitate de 40.000 tone/an-soda caustica.
• In anul 1964 s-a pus in functiune o instalatie de fabricare a silicatului de sodiu solid, cu o capacitate
de 5.000 tone/an, capacitate ce a fost marita in trei etape succesive, atingand in cele din urma 20.400
tone/an- silicat de sodiu solid.
• In anul 1968 intra in functiune o prima dezvoltare de capacitate la Uzina de Soda nr.2, la 330.000
tone/an-carbonat de sodiu brut. Prima etapa de dezvoltare s-a realizat cu utilaj din tara cu exceptia
compresoarelor de CO2 si pompelor de vid.Compresoarele de CO2 au fost furnizate de firma
ANDRITZ din Austria ,iar pompele de vid au fost furnizate de firma NOVO PIGNONE din Italia. In
anul 1971 o a doua dezvoltare de capacitate, la 479.300 tone/an-carbonat de sodiu brut, din care
370.800 tone/an-soda calcinata usoara si 77.500 tone/an-soda caustica. Etapa a doua de dezvoltare a
folosit utilaje din tara si din import ca de exemplu:compresor de CO2de la firma NOVO PIGNONE
,calcinator cu abur de la firma CHEMIEBAU din fosta RFG si electrofiltre pentru purificarea gazului
de cuptor de la firma CHEMOCOMPLEX din Ungaria.

•1973-1975:
• Prin Hotararea Consiliului de Ministrii a Republicii Socialiste Romania, nr.1020 / 1970, Combinatul
de Produse Sodice Govora se extinde prin infiintarea Uzinei de Soda nr.3 (Calcinata II, Var II si
Caustica II), care este pusa in functiune in anul 1974, cu o linie de fabricatie, la o capacitate de 80.000
tone/an-soda calcinata usoara. Instalatia de compresie CO2 a fost dotata inca de la pornire cu 4
turbocompresoare “ Monika “ livrate de firma CKD din fosta RS Cehoslovacia.Alte utilaje importante
au mai fost importate din Belgia de la firma BAHEF -invelisurile de beton refractar ale calcinatoarelor
si de la firma GREIFF din RFG instalatia carusel de insacuit soda calcinata in februarie 1975, s-a pus
in functiune si linia de fabricatie pentru soda caustica, la o capacitate de 80.000 tone/an.
• In anul 1975 se pune in functiune a doua linie de fabricatie cu o capacitate de 200.000 tone/an-soda
calcinata usoara, astfel incat capacitatea totala a Uzinei de Soda nr.3 (Calcinata II, Var II si Caustica
II) devine: 400.000 tone/an- carbonat de sodiu brut, respectiv 280.000 tone/an-soda calcinata usoara si
80.000 tone/an –soda caustica.

•1976-1990:
• In anul 1976 s-a demarat realizarea unei instalatii de fabricatie soda calcinata grea, prin procedeu
mecanic, la Uzina de Soda nr.2, cu o capacitate de 150.000 tone/an-soda calcinata grea, iar in anul
1980 s-a mai pus in functiune o capacitate de 150.000 tone/an-soda calcinata grea la Uzina de Soda
nr.3.

• In toamna anului 1977 s-a pus in functiune o instalatie pentru fabricarea sitelor moleculare, folosite
in industria petrochimica, cu o capacitate de 600 tone/an.
• In vara anului 1983 s-a pus in functiune a doua instalatie de producere a sitelor moleculare, cu o
capacitate de 400 tone/an.
• In anul 1990, conform Hotararii Guvernului Romaniei nr.1200, s-a constituit societatea comerciala
pe actiuni, denumita S.C. Uzinele Sodice Govora S.A., prin preluarea integrala a patrimoniului
,,Combinatului de Produse Sodice Govora”.

1991-1999:
•Pe parcursul 1990-1999 instalatia a fost modernizata prin achizitionare de noi utilaje precum:
•-compresor cu surub pus in functiune in anul 1987
•-turbocompresor actionat electric “ Rodica “ pus in functiune in anul 1992

•-racitori de saramura Alfa-Laval .

•-instalatii electromagnetice de protectie impotriva depunerilor de tip RedOx.
•-filtru rotativ KHD,cu o capacitate de productie de 720t/zi soda calcinata pus in functiune in anul
1996.
•-instalatie de ambalat si pachetizat soda calcinata pusa in functiune in anul 1994.
• In anul 1994 s-a pus in functiune o instalatie de producere sulfura de sodiu, cu o capacitate de 5.000
tone/an. Incepand cu anul 1991, s-a trecut la diversificarea productiei, introducandu-se in fabricatie noi
produse si intermediari, ca: bicarbonat de sodiu si detergenti marca ,,SONEGO”.

• In anul 1997, s-a pus in functiune instalatia de producere si ambalare automata a detergentilor
marca ,,ARIS”, licenta italiana ,,Ballestra”, cu o capacitate de 20.000 tone/an.
• In anul 1999, la sectia Calcinata II s-a pus in functiune o instalatie de fabricatie soda calcinata
monohidrat, cu o capacitate de 240.000 tone/an-soda calcinata densa monohidrat.
• In anul 1993, datorita scaderii cererii interne de soda caustica si soda calcinata, s-au inchis sectiile de
productie: Caustica I si Caustica II, urmand ca incepand cu anul 1997 sa se inchida si capacitatile de
productie: Calcinata I, Var I, Site moleculare si Detergenti.

•2000-2006:
• Incepand cu luna decembrie 2002, pana in luna iunie 2004, actionarul majoritar al S.C.Uzinele
Sodice Govora S.A. este S.C. Bega - Com S.R.L. Timisoara.
• In luna ianuarie 2006 s-a pus in functiune, in cadrul Sectiei Calcinata II, calcinatorul cu abur “DKT”
nr.1, cu o capacitate de productie de 300 tone/zi-soda calcinata usoara.

2007-2009
Incepand cu 5 decembrie 2006, actionarul majoritar al societatii este “Grupul Ciech” din Polonia, iar
din data de 23 martie 2007 noul nume este Uzinele Sodice Govora-Ciech Chemical Group S.A.

• Incepand din anul 2007, U.S.Govora - Ciech Chemical Group S.A. a intrat intr-un programul de
dezvoltare intensiva .
• Programele de investitii lansate cuprind programe de dezvoltare a capacitatilor de productie soda
calcinata, programe de modernizare a capacitatilor existente, programe pentru ecologizarea
instalatiilor si dezvoltarea sistemului informatic.
• Toate proiectele de dezvoltare sunt in concordanta cu strategia de dezvoltare a Ciech Chemical
Group.

•In domeniul protectiei mediului s-au elaborat studii de evaluare a riscului ecologic determinat de
apele uzate evacuate de USG-Ciech asupra raului Olt, s-au desfasurat lucrari privind modernizarea
sistemului de stocare, transport, manipulare fluide si lucrari de suprainaltare a batalurilor de slam, in
conditii de siguranta, iar in domeniul IT s-au alocat fonduri pentru modernizarea sistemului informatic
.
• Efectele actiunii de dezvoltare si investitii, incepand cu anul 2007, se reflecta in cresterea
semnificativa a productiei.
• In anul 2007 , productia de soda calcinata a crescut cu 21270 tone fata de anul 2006, reprezentand o
crestere de 8.8 %, iar in anul 2008, productia de soda calcinata a crescut cu 43350 tone, fata anul 2007,
reprezentand o crestere de 16.5 %, fata de anul 2007, cu 64 620 tone fata de anul 2006 si o crestere de
26.8 % fata de anul 2006.
• Productia de soda grea, raportata la productia anului 2006, a crescut in anul 2007 cu 16.6 %, iar in
anul 2008 cu 32.6 %.
•Capacitatea in functiune a instalatiei de producere soda calcinata a crescut de la 245 000 tone - in
2006 la 301 900 tone - in 2007 si la 347 000 tone in anul 2008.

2010 – 2020:
Modernizarea si retehnologizarea capacitatilor de productie din “USG – Ciech” continua. In anul 2010
s-au efectuat lucrari de investitii privind modernizarea instalatiilor de alimentare cu energie electrica,
precum realizarea lucrarilor de suprainaltare/modernizare a batalurilor de slam, urmand ca in perioada
anilor 2011 – 2020 sa se concretizeze alte investitii uzinale de amploare care sa duca la cresterea
capacitatii de productie, reducerea consumurilor.

Începând cu 17 septembrie 2019, producția CIECH Soda România, singura fabrică de sodă
calcinată din România, a intrat în stand-by din cauza imposibilității de a obține cantitățile de
abur necesare la un preț sustenabil. În cursul anului 2019, prețul la abur solicitat de singurul
furnizor pe plan local, CET Govora, a crescut cu 75%, în pofida unor majorări anterioare
succesive, care deja aduseseră prețul la cel mai ridicat nivel sustenabil, de 122 lei/Gcal (fără
costurile certificatelor CO2, care sunt plătite separat de către CIECH Soda România către
CET Govora).

CIECH Soda România a depus documentele oficiale pentru începerea procedurilor de obținere
a autorizației de mediu necesară pentru construirea unei noi centrale în cogenerare în cadrul
unității sale din județul Vâlcea.
CIECH Soda România anunță finalizarea studiului de fezabilitate privind propria sursă de
abur industrial și energie electrică, o centrală în cogenerare de înaltă eficiență.
Potrivit studiului, într-un interval de aproximativ 3-4 ani, poate fi construită o nouă centrală în
cogenerare pe terenul care aparține fabricii, care va contribui la crearea a aproape 1.000 de noi
locuri de muncă în județ. Totuși, decizia de a merge mai departe în direcția construcției noii
centrale în cogenerare de înaltă eficiență este condiționată de necesitatea îndeplinirii unor
condiții specifice, precum accesul la fonduri pentru completarea investiției din linii de
finanțare asigurate de UE, alocare la sistem de bonus de cogenerare , conexiunile la rețeaua
energetică națională și accesul pe termen lung la materii prime.

3. CET Govora

  S.C. CET  GOVORA   S.A.   -   TRADITIE  SI  DEZVOLTARE PRIN INOVARE

 
Centrala Electrica de Termoficare, CET Govora, din Ramnicu Valcea situata pe str.
Industriilor, nr. 1, functioneaza din anul 1959 iar, este înregistrata ca societate comerciala cu
capital integral de stat in anul 1997 (Registrul Comertului nr.  J38/683) si se afla in
proprietatea privata a Judetului Valcea, administrata de Consiliul Judetean Valcea (Hotararea
de Guvern Nr. 1005 / 2002).
Profilul de activitate al S.C. CET Govora S.A. îl constituie: producerea si
comercializarea energiei electrice si termice, extractia carbunelui, lucrari industriale diverse,
depozitari diverse, inchiriere, servicii diverse si cercetare-dezvoltare precum si efectuarea de
operatii de aprovizionare pentru: materiale, utilaje si piese de schimb, combustibili, servicii;
activitati de întretinere si reparatii la instalatiile proprii, prestare servicii publice (livrare
energie termica), distributie utilitati si produse industriale (abur industrial, cenusa de
termocentrala, deseuri metalice feroase si neferoase etc.).
Licentele detinute de SC CET Govora SA pentru activitatea principala - licente ANRE:
producere de energie electrica; furnizare de energie electrica; producere de energie termica;
transport de energie termica; distributie de energie termica.
Prin specificul activitatii de baza, prin buna practica, prin respectarea cerintelor legale si
de reglementare, SC CET Govora SA si-a stabilizat pozitia de unic producator de abur
industrial pe Platforma industriala Sud a mun. Rm. Valcea, de unic furnizor de agent termic
pentru încalzirea centralizata in Ramnicu Valcea si de producator permanent si stabil de
energie electrica în tara.
SC CET Govora SA s-a orientat pe o piata regionala de furnizare a unor servicii publice
comunitare, devenind producator  si distribuitor de energie termica (apa calda de consum si
încalzire centralizata) în orasele Ramnicu Valcea, Baile Olanesti si Calimanesti-Caciulata.
Investitiile facute în favoarea clientilor urbani si industriali  au determinat ca rata
cererilor de debransare a apartamentelor de la sistemul centralizat de încalzire sa fie
contrabalansat de cererile de rebransare. Finalizarea contorizarii apei calde de consum si a
agentului termic la nivelul asociatiilor, precum si realizarea programului de reducere a
pierderilor din circuitele secundare de termoficare, plaseaza Rm. Valcea în rîndul primelor
orase din Romania, care au demonstrat ca orientarea spre clienti este un principiu de
management, abordat cu prioritate. Calitatea serviciilor oferite, dar  si pretul acestei oferte de
energie termice, au sporit atractivitatea conceptului de termoficare pe piata locala, aceasta
fiind în mare masura, stabilizata.
Au fost continuate actiunile de atingerea  obiectivelor de  satisfacerea cerintelor
contractuale ale clientilor, marirea capacitatii de colectare în  stare uscata a  cenusii pentru
valorificare in industria materialelor de constructie si de protectia mediului.
 CET Govora a realizat certificarea produsului “Cenusa zburatoare pentru betoane”,
conform standardelor din industria materialelor de constructie (SR EN 450-2 :2006 ;    SR EN
450-1: 2012), cu posibilitatea utilizarii acesteia la beton, mortar si pasta de ciment.
       In anul 2018 CET Govora a inregistrat cenusa zburatoare de termocentrala ca substanta
cu continut variabil, in conformitate cu Regulamentul European nr. 1907/2006,  (sectiunea
Management Securitate – REACH).
In anul 2015 a fost preluata, de la CEO, afacerea de exploatare a carbunelui la
exploatarea miniera din jud Valcea - EM Bernesti-Alunu si este in derulare procesul de
integrare a acestei activitati cu activitatea principala a CET Govora.
In decembrie 2015 se va finaliza proiectul de retehnologizare si ecologizare a sursei
pentru alimentarea cu energie termica a Sistemului de Alimentare Centralizata cu Energie
Termica – SACET Ramnicu Valcea.
Activitatea CET Govora este conforma cu standardele SR EN ISO 9001 si fata de SR
EN ISO 14001, avind implementat si certificat sistemului de management integrat calitate –
mediu.
 
Un obiectiv important al organizatiei, pentru perioada urmatorilor ani, este realizarea
proiectelor de ecologizare, de eficientizare si de dezvoltare/inovare pe baza misiunii si
viziunii stabilite.
VIZIUNEA  pentru  anul 2023
CET GOVORA -
CEL MAI BUN PARTENER NATIONAL PENTRU FURNIZAREA  
DE UTILITATI INDUSTRIALE SI SERVICII PUBLICE DE INCALZIRE
CENTRALIZATA

 
MISIUNEA  pentru  anul 2020
 RENTABILIZAREA ACTIVITATILOR DE BAZA PRIN UTILIZAREA PREPONDEREN
TA 
A RESURSELOR LOCALE SI REDUCEREA  EMISIILOR  IN  ATMOSFERA
 
 
          
    
Istoricul societatii
- 1956-1968: SECTIE A UZINEI DE SODA GOVORA;
 
- 1969-1990: UZINA ELECTRICA GOVORA IN SUBORDONEA INTREPRINDERII
ELECTROCENTRALE CRAIOVA;
 
- 1990-1997: FILIALA ELECTROCENTRALE GOVORA IN SUBORDINEA
GPEET/RENEL BUCURESTI;
 
- DUPA 1997: S.C. CET GOVORA S.A. IN SUBORDINEA FPS/APAPS BUCURESTI;
 
- APRILIE 2002: CET Govora preia integral In concesiune Serviciul de distributie a caldurii
in mun. Rm. Valcea;
 
- NOEMBRIE 2002: pachetul integral de actiuni detinut de Statul roman si administrat de
FPS/APAPS Bucuresti a fost transferat cu titlu gratuit din propietatea Statului roman in
propietatea privata a judetului Valcea si administrat de Consiliul Judetean; 
 
- IANUARIE 2005: CET Govora preia prin concesiune pe 25 de ani Serviciul de  incalzire
centralizata din orasul Baile Olanesti;
 
- AUGUST 2005: CET Govora preia prin concesiune pe 25 de ani Serviciul de incalzire
centralizata din orasul Calimanesti.
 
- MARTIE 2015: Preluarea afacerii si integrarea Exploatarii Miniere Berbesti-Alunu in
cadrul CET Govora.
Proiectarea si realizarea CET Govora a inceput inca din anii 50, in etape succesive - 0, I, II
si III - odata cu dezvoltarea Platformei Chimice Rm. Valcea:
Etapa 0 - pusa in functiune inca din 1958 - 1959 – reprezentand doua cazane pe gaze de cate
100 t/h la 64 bar si o turbina in contrapresiune la 13 bar de 7,5 MW este casata si dezafectata
pentru reutilizarea spatiilor;
 
Etapa a I-a - pusa in functiune in anii 1969 - 1970 reprezentand doua grupuri de 50 MW pe
gaz metan este casata si dezafectata pentru reutilizarea spatiilor;
 
Structura actuala a capacitatilor de productie - CET Govora:
 
Etapa a II-a - pusa in functiune in anii 1973 - 1976, compusa din doua cazane C3 si C4 de
420 t/h pe gaze naturale si/sau pe pacura - si doua turbine de 50 MW (TA3 si TA4) in
condensatie cu doua prize de termoficare industriala (10-16 bar) si urbana (0,5-2,5 bar)
precum si doua turbine noi de contrapresiune pentru corectarea eficienta a parametrilor
aburului livrat la consumatori: DKT de 6.5 MW (TA8) si TKR de 4.7 MW (TA9).
- Cazanul C3 este indisponibil si urmeaza sa fie casat;
- Cazanul C4 a fost modernizat si ecologizat in anul 2005 si se afla in rezerva.
 
Etapa a III-a – extinderea pe carbune a CET Govora - pusa in functiune intre 1986 si 1993.
Este formata din trei cazane de 420 t/h (C5, C6, C7) pe naza de lignit si cu suport de ardere pe
gaze naturale sau pacura, si doua turbine de 50 MW (TA5, TA6) in contrapresiune la 1,2 bar
si prize de termoficare industriala (10-16 bar).
 
Cele 4 cazane si 6 turbine disponibile in prezent, functionand pe bara colectoare cu o
capacitate de productie de 2100 t/h abur viu la 137 bar si 420 oC si o putere electrica instalata
de 211.2 MW, pot livra la varf, in conditii economice, 560 t/h abur industrial si 270 Gcal/h
apa fierbinte; acesta supradimensionare permite chiar dublarea consumurilor de energie
termica pe piata locala.
 
Regimul de functionare continuu in raport cu cererea de energie, specific unei centrale
electrice, este asigurat prin multiple legaturi care permit:
 
a) Accesul la resursele energetice:
 o         Statie de reducere masura si racord la reteaua de inalta presiune a TRANSGAZ
pentru alimentare cu gaze naturale cu capacitatea nominala de 66000 m3/h si maxima de
75000 m3/h;
 
o         Rampa de descarcare a cisternelor CFR si capacitate de depozitare pentru
10000 m3 de pacura;
 
o         Antestatie CFR si doua estacade de descarcare a vagoanelor precum si
capacitati de depozitare pentru 500.000 t carbune concasat.
 
b) Accesul de utilitati:

o         Apa decantata din raul Olt;

 
o         Accesul la canalizarea tehnologica si menajera a platformei industriale;
 
o         Instalatii de captare uscata a cenusii si de conditionare pentru livrare ca materiale
de contsructie
 
o         Depozit propriu de zgura si cenusa si instalatii captare de conditionare si
transport a acestora;
 
o         Conducte de legatura cu combinatele chimice pentru alimentarea directa cu:
var, hidrogen, acid sulfuric si lesie de soda.
 
c) Legaturi cu sistemul electroenergetic national si cu cel mai mare consumator local
OLTCHIM prin linii electrice de medie si inalta tensiune:

o         Trei linii electrice aeriene de 110 kV de legatura cu SEN, fiecare cu o capacitate
de 133 MVA;
 
o         O linie electrica aeriana, sapte linii electrice in cablu subteran de 110 kV
insumand 381 MVA de legatura cu OLTCHIM;
 
o         O linie electrica in cablu subteran de 35 kV de legatura cu OLTCHIM;
 
o         Linii electrice in cablu de 6 kV pentru alimentarea consumatorilor locali de
energie electrica si a prizei Olt;
 
d) Conducte de livrare a energie termice catre consumatorii locali:
 
o         Cinci conducte de abur de 35, 13 si 6 bar pentru alimentarea S.C. CIECH Soda
Romania S.A.;
 
o         Cinci conducte de abur de 35, 13 si 6 bar pentru alimentarea S.C. OLTCHIM
S.A.;
 
o         Conducte de abur de 13 bar de legatura cu alti consumatori locali.
  
o         Sistem de producere, transport si distributie pentru apa fierbinte cu o capacitate
maxima de 2200 t/h la max 150 0C/70oC.
 
Functionarea agregatelor energetice de baza in sistem bara comuna si posibilitatea
de a utiliza in prezent oricare din resursele energetice primare clasice (cabune energetic,
pacura si gaze) confera CET Govora o elasticitate deosebita de functionare.
 
Proiectele de ecologizare si eficientizare a CET Govora determina, in termen scurt,
si o restructurare a utilizatii resurselor energetice, astfel:
-        Renuntarea graduala la utilizarea pacurii ca urmare a restrictiilor legislatiei de
protectia mediului.
-        Utilizarea biomasei (tocatura de deseuri de lemn) in coardere cu carbunele pentru
reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera;
-        Utilizarea unui Combustibil alternativ creat prin amestecul controlat de zgura cu
biomasa sau alti (bio)combustibili.

https://cetgovora.ro/ (aici gasesti date despre calitatea mediului)