1. PLANUL DE AFACERI AL S.C. „VICTORIA” S.A.

1.1. PREZENTAREA SOCIETĂŢII

1.1.1. Elemente generale privind societatea

1. Denumire agent economic: S.C. “VICTORIA” S.A.;

2. Anul înfiinţării: 1951 ;
3. Sediul social: Arad 2900, str. Mărăşeşti, nr.44-46;
4. Telefon /Fax:0257- 270360;
5. Cod fiscal: R 1691915;
6. Număr de înmatriculare la Registrul Comerţului:J/02/2/1990;
7. Număr cont bancar principal si banca: SV 02418240200- BRD;
8. Obiectul de activitate al societăţii este: producerea şi comercializarea produselor de
ceasornicărie şi mecanică fină, repere şi subansamble pentru industria electrotehnică şi de
bunuri de consum; activităţi de service pentru domeniul său de activitate; proiectare
tehnologică şi de produs; activităţi cu caracter social.

1.1.2. Scurt istoric

S.C. „Victoria” S.A. este o societate cu capital integral privat. Ea şi-a început
activitatea în anul 1951 ca şi o cooperativă meşteşugărească. În anul 1954 se va transforma
într-o fabrică producătoare de ceasornice deşteptătoare aparţinând statului. La începutul anilor
’60 începe primul val mare de investiţii în această fabrică. Se extind spaţiile de producţie prin
construirea unei hale de 2 etaje, se fac investiţii în utilaje noi şi moderne de producţie în
special pentru producţia de ceasuri mecanice deşteptătoare. Astfel „Victoria” devine una din
cele mai importante fabrici de profil din Europa. Produsele acesteia devin cunoscute în toate
colţurile Europei şi sunt catalogate drept nişte produse de calitate, la preţuri rezonabile. Acest
fapt atrage după sine la mijlocul anilor ’70 al doilea mare val de investiţii prin creşterea
spaţiilor de producţie (construirea a două noi hale de producţie), investiţii în utilaje şi
tehnologii de producţie noi (de menţionat este faptul că pe lângă anumite utilaje noi aduse din
fostul spaţiu socialist cum ar fi: URSS, RDG, Cehoslovacia etc., s-au aprobat de către
guvernul de la vremea respectivă aducerea unor utilaje noi de mecanică fină din spaţiul
occidental cum ar fi Elveţia, RFG, Marea Britanie etc.). După cum se ştie politica economică
din vremea respectivă permitea cu foarte mare greutate aducerea utilajelor de producţie din
alte ţări decât cele socialiste. Prin acest proiect de investiţii „Victoria” a reuşit să aducă utilaje
de înaltă precizie şi de ultimă generaţie. Astfel s-au adus aproape 100 de strunguri automate
de provenienţă Tornos (Elveţia) şi Petermann (RFG), maşini de electroeroziune cu fir Japax
(Japonia) şi cu electrod Charmilles (Elveţia), maşini de găurit în coordonată, de rectificat,
maşini de injectat mase plastice (Ferromatik şi Engel) etc. Toţi aceşti producători sunt şi în
ziua de astăzi nume de referinţă în domeniu tehnic respectiv fiind, totodată, şi printre cei mai
mari producători mondiali de utilaje.
Încet, încet „Victoria” a început să se profileze şi pe altă producţie decât ceasuri.
Astfel a început să producă diferite mecanisme de mecanică fină şi în special a intrat şi în
producţia de armament, făcând anumite declanşatoare de mine etc. Producţia principală a
rămas însă ceasurile deşteptătoare. Anul revoluţiei a prins „Victoria” la nivel înalt din punct
de vedere a producţiei fiind înregistrată cifra record de ceasuri de 1.000.000 bucăţi anual.

1
Toată această producţie s-a realizat cu un număr de 1200 de salariaţi. După revoluţie, datorită
stării economice de ansamblu existentă în România, „Victoria” şi-a început declinul
economic, la aceasta contribuind şi conducerea managerială care nu a ştiut să se adapteze
pieţei şi perspectivelor noi care se prefigurau în economia românească. Astfel în 1992-1993 s-
au proiectat contoarele de apă de branşament care au fost lăsate doar în stadiu de prototip de
către conducerea de la vremea respectivă, care, dacă ar fi fost promovate atunci, „Victoria”
probabil era una din liderele de piaţă în domeniul contoarelor de apă.
Declinul continuă puternic până în anul 1999 când, în prag de faliment şi lichidare,
după nenumărate eşuări de privatizare a fabricii (datorită datoriilor astronomice către stat,
bănci, furnizori) o firmă arădeană, S.C. „B.A.P.D.” S.A. Arad, preia în 2000 pachetul
majoritar de la fostul FPS. Astfel din anul 2000 „Victoria” este o societate cu capital integral
privat. Atunci începe şi o nouă eră pentru fabrică. Se va reprofila producţia acesteia pe
contoare de apă caldă-apă rece, mecanisme, prelucrări mecanice, proiectarea şi construcţia de
scule şi matriţe, injectări mase plastice etc. După plata tuturor datoriilor cifrate la suma de 3,5
milioane dolari, anul 2003 aduce primul val investiţional postrevoluţionar în „Victoria”.
Astfel în 2003 se investesc 500.000 EUR, iar în 2004 s-au făcut investiţii de 1.000.000 EUR
în utilaje şi tehnologii de producţie.

1.1.3. Stadiul actual al afacerilor

În prezent încă este menţinută producţia de ceasuri dar la un nivel de 30% din totalul
producţiei. Astfel „Victoria” mai produce 100.000 de ceasuri pe an, care sunt distribuite în
mare parte în Germania (Merkur GmbH), dar şi în Ungaria, Danemarca, Anglia, SUA. Alte
30% din producţie o reprezintă producţia de contoare de apă de branşament şi de apartament.
În prezent toate aceste contoare sunt distribuite exclusiv pe piaţa românească. Contoarele sunt
distribuite în aproape toată Transilvania (Baia Mare, Satu Mare, Reşiţa, Braşov, Mediaş,
Deva, Simeria, Târgu Mureş etc.) precum şi într-o zonă mare din restul ţării (Bucureşti,
Ploieşti, Piteşti, Constanţa etc.). 25-30% din producţie o mai reprezintă proiectarea şi
construcţia de scule şi matriţe. Acestea sunt destinate atât pieţei româneşti cât şi celei străine.
Firme importante pentru care S.C. „VICTORIA” S.A. execută scule, matriţe şi diferite
dispozitive de pe piaţa autohtonă sunt: BOS Automotive, TAKATA-PETRI, etc. De
asemenea, „”VICTORIA”” produce scule şi matriţe şi pentru numeroase firme de pe pieţe
străine cum ar fi: Germania (Leser GmbH), Belgia (Haek), Ungaria (Unirota Legrand).
Restul producţiei de 10-15% o reprezintă alte lucrări de mecanică fină pentru diferiţi
beneficiari din ţară dar şi de peste hotare. Astfel se realizează mecanisme pentru centralele
electrice şi termice care sunt vândute în ţară (Relee Mediaş, Electrocentrale Mintia, Oltchim,
Hidrocentrale Râmnicu Vâlcea, Termocentrale Craiova – Dolj etc.). De asemenea se produce
o gamă mare de düze pentru aragaze (Tehnoton - Iaşi, Metalica – Oradea, Samus – Satu
Mare). „Victoria” mai produce piese de mecanică fină în domeniul automobilistic. Astfel
pentru Autron (firmă maghiară ce produce închizătorile de uşă pentru Audi) „Victoria”
produce o gamă mare de piese componente pentru închizători.
Cu toate acestea cifra de afaceri nu este încă foarte mare datorită faptului că fabrica
este practic încă într-o revitalizare. Dacă cifra de afaceri în 1999 a fost de 14 miliarde lei şi o
pierdere de 9 miliarde lei, în 2004 „Victoria” a încheiat anul cu o cifră de afaceri de 33
miliarde lei şi o pierdere de aproape zero. Pierderea contabilă de anul trecut este datorată şi
faptului că s-au făcut investiţii destul de mari, investiţii care încă nu s-au regăsit în producţie.

1.1.4. Structura acţionariatului

2
 “Victoria” Arad este o societate comercială pe acţiuni. Ea are un capital social de
5.369.825.000 lei divizat în 214.793 acţiuni cu o valoare nominală de 25.000 lei. La data de
referinţă 31.05.2005 “Victoria” avea 1659 de acţionari împărţiţi după cum urmează:

Tabelul nr. 4.1.

Număr de acţiuni Procentaj Acţionar
138.234 64,3568% SC BAPD SA Arad
6.336 2,9498% Măinescu Marcel
1.606 0,7477% SC Mobila Binale SRL
1.348 0,6276% Vărcuş Florin
1024 0,4767% Sicoe Geanin Ilie

Restul acţiunilor până la 100% sunt deţinute de cuponari. Aceştia în marea lor
majoritate deţin un pachet de câte 39 sau 40 acţiuni.

1.1.5. Managementul firmei

Managementul firmei este asigurat de către un administrator unic desemnat de către

acţionarul majoritar. Acesta supervizează toate activităţile din cadrul societăţii.
Managementul producţiei este asigurat de către directorul tehnic. Acesta asigură buna
desfăşurare a întregului proces tehnologic şi productiv din cadrul fabricii având în subordinea
sa toate secţiile de producţie.
Managementul financiar-contabil este asigurat de către directorul economic al
societăţii.
În mod normal toţi managerii au puteri depline în cadrul activităţilor pe are le
desfăşoară. Bineînţeles activităţile acestora sunt şi supervizate de către administratorul unic
sau de către acţionarul majoritar. În cadrul societăţii există termenul de “Team Management”;
şi anume există lucrul în echipă şi colaborarea între conducere pentru buna desfăşurare a
activităţii.

1.1.6. Organizarea structurală a societăţii

Pentru a detaila şi explica cât mai bine această organizare structurală, voi anexa mai
jos organigrama fabricii. Astfel se va înţelege mai bine relaţiile de subordine din cadrul
firmei.

1.1.7. Resursele umane în cadrul societăţii

Societatea îşi desfăşoară activitatea cu un număr de 120 salariaţi. Procesul de

producţie este organizat în secţii de producţie fiecare din aceştia având un şef de secţie.
Toţi salariaţii sunt angajaţi permanent cu contract de muncă. Pentru a fi stimulaţi
muncitorii, plata acestora se face în acord (în funcţie de numărul de piese realizate). De
asemenea pentru a-şi pregăti forţa de muncă din viitor “Victoria” deţine în cadrul şcolii
profesionale o clasă de elevi, din rândul cărora îşi va pregăti şi şcolariza forţa de muncă
viitoare. Există un birou de resurse umane care se ocupă cu tot ce ţine de resursele umane. Din
motive de productivitate acest birou are în subordine şi resursele umane a celorlalte firme din
cadrul grupului (S.C. “B.A.P.D.” S.A. şi S.C. “REMAT” S.A.). În continuare voi detalia
numărul de angajaţi pe secţii de producţie.

3
Figura 4.1. Organigrama S.C. “Victoria” S.A.

4
 Număr de angajaţi pe secţii
Tabelul nr. 4.2.
Denumirea secţiei Număr de angajaţi
Strunguri automate 4
Mecanică 8
Uzinaj I 16
Uzinaj II 3
Plastic 7
Sculărie 18
Întreţinere 10
Montaj 22
Deservire 9
TESA 23
TOTAL 120
Toată partea de aprovizionare, desfacere, contabilitate, şefi de secţii, conducere, sunt
incluse în cadrul TESA. Astfel toate secţiile de producţie enumerate mai sus au în
componenţă doar angajaţii direct productivi.
Dacă analizăm situaţia resurselor umane exclusiv după numărul de angajaţi atunci
putem observa o scădere drastică a acestora de după revoluţie până în prezent. Astfel în 1989
“Victoria” avea 1200 de angajaţi. Se poate observa o scădere de 10 ori a numărului de
angajaţi. Această scădere s-a datorat şi creşterii productivităţii. Trebuie ţinut cont de faptul că
în 1989 productivitatea a fost deosebit de scăzută. Pentru un reper pentru care în prezent se
execută toate operaţiile pe un singur utilaj cu comandă numerică, la vremea respectivă acelaşi
reper era luat de 4-5 ori la mână. Ori, în condiţiile actuale de piaţă în care concurenţa devine
din ce în ce mai acerbă, nimeni nu va rezista pe piaţă decât printr-o flexibilitate şi o
adaptabilitate sporită. Decăderea fabricii până în 2000 s-a datorat tocmai acestui fapt şi
anume, a rigidităţii conducerii la noile condiţii de piaţă liberă. Fără o creştere a productivităţii
care este menită să scadă costurile şi implicit să devină mai competitivă pe piaţă nu se poate
concepe un management modern şi util.
“Victoria” a ajuns în stadiul în care s-au făcut restructurări la sânge. Acum, pe măsura
creşterii comenzilor şi a vânzărilor (care trebuie să aibă loc datorită noilor tehnologii
implementate), sigur va începe şi creşterea numărului locurilor de muncă.
Bineînţeles, această creştere a productivităţii s-a realizat mai pronunţat în anumite
secţii de producţie, iar în altele s-a realizat la un nivel mai redus. Trebuie ţinut seama că acest
proces este în plină acţiune şi că va mai dura vreo doi ani până la finalizarea completă a
procesului propus. Astfel,spre exemplu, la secţia de mase plastice sunt activi 7 angajaţi care
lucrează în prezent pe 9 maşini de injectat. Din a doua parte a lunii iulie va sosi o maşină de
injectat ultramodernă, care este complet automatizată. Astfel ea va lucra automat fără a mai
avea nevoie de angajarea altui muncitor pe aceasta. Bineînţeles şi productivitatea maşinii este
mult mai mare decât a celorlalte. Dar în următorii ani, cei 7 angajaţi din prezent vor lucra pe
30 de maşini de injectat. Productivitatea muncii lor creşte astfel foarte mult, permiţând o
creştere a competitivităţii fabricii în ansamblu. Acest exemplu se va extinde la toate secţiile cu
specificul fiecăreia.

5
 1.2. ANALIZA PIEŢEI

Activitatea de marketing este asimilată de către departamentul de marketing şi

desfacere. Acesta prospectează piaţa, caută colaboratori noi, prezintă produsele către
potenţialii clienţi. Până anul trecut activitatea de marketing includea şi participarea la târguri
şi expoziţii cum ar fi: TIBCO, TIB, Eforie, Basel (cel mai mare târg de ceasuri şi bijuterii din
lume), dar cum strategia fabricii este reprofilarea pe altă gamă de producţie (mecanică fină),
conducerea a decis ca participările la târguri să fie scoase de pe lista activităţilor de
marketing.
Politica de marketing a fabricii nu este de a merge pe o reclamă şi publicitate
puternică în mass media, ci pe o publicitate vorbită de clienţii mulţumiţi. Tocmai de aceea
departamentul de marketing şi desfacere nu este atât de mare. Există foarte mulţi clienţi, care
au căutat fabrica “Victoria” (în special clienţi externi) după ce au primit referinţe de la alţi
clienţi cum că societatea este una serioasă din toate punctele de vedere (calitatea produselor,
termene de livrare, seriozitate în relaţiile cu aceştia etc.). Activitatea de marketing este astfel
structurată pe piaţa internă, şi anume pe contoare şi pe ceasuri.
Piaţa externă nu necesitată o atenţie sporită a departamentului de marketing, datorită
faptului că clienţii externi, în general vin doar dacă au referinţe bune despre o societate.
Singura activitate de acest gen pe piaţa externă care a rămas pe listă este aceea de căutare de
noi clienţi prin intermediul celor existenţi deja.

1.2.1. Structura şi capacitatea pieţei

Piaţa pentru S.C.“Victoria” S.A. este împărţită în mai multe domenii, în funcţie de
produse. Astfel există piaţa ceasurilor ( în momentul de faţă 90% din producţie este destinată
exportului), piaţa contoarelor unde concurenţa este foarte acerbă, şi piaţa prelucrărilor
mecanice, executării de scule şi matriţe care încă este destul de fragedă. Analizând fiecare în
parte putem vedea direcţia în care trebuie şi, bineînţeles, se va îndrepta fabrica. Astfel piaţa
ceasurilor mecanice este într-o scădere drastică. Dacă în 1990 existau 7-8 ţări în Europa care
produceau ceasuri, iar în ţări precum RFG sau Elveţia existau 5-6 firme mari producătoare de
ceasuri deşteptătoare mecanice, la ora actuală “Victoria” este singura fabrică producătoare de
ceasuri mecanice deşteptătoare din Europa, şi a cărei producţie de ceasuri este la nivelul de
10% din producţia din anul 1990. Astfel se poate vedea că această piaţă este în scădere şi nu
poate prezenta un plan de viitor viabil. Se vor mai produce ceasuri atât cât sunt comenzi.
Piaţa de contoare este o piaţă mare şi cu o concurenţă puternică. Astfel în România
există 4 producători de contoare şi încă vreo 4-5 mari importatori de contoare. Această piaţă a
avut un trend ascendent în anii 2000-2001, chiar şi 2002, dar în ultimul an piaţa acestora a
scăzut, iar trendul continuă să fie descendent.

6
 1.2.2. Poziţia firmei pe piaţă

Pe piaţa ceasurilor, “Victoria” este singura producătoare din Europa. Toată piaţa lăsată
în urmă de alţi producători care au dat faliment ori s-au reprofilat precum Prim (Cehia), Insa
(Serbia), Junghans (Germania), Wehrle (Germania) a preluat “Victoria” (bineînţeles pieţele au
scăzut foarte mult). În ultimii ani a început să intervină concurenţa din China unde se fac
ceasuri mecanice, dar la preţuri foarte mici. Astfel o mare parte a firmelor producătoare de
ceasuri s-au reprofilat şi au început să cumpere ceasuri din China şi să le revândă cu Logo-ul
acestora. Prezenţa pe piaţa românească în ultimul an a “Victoriei” a scăzut destul de puternic
datorită situaţiei generale a pieţei interne unde încasările se fac la 60 – 90 zile, iar uneori nu se
mai fac. Astfel de la o cotă de piaţă în 2001 de 26%, cota a scăzut în 2003 la 8-9%. Iar
prognoza pe anul în curs este de 4%. Pe piaţa Europeană cota de piaţă este undeva la 6-7%.
Datorită faptului că piaţa prelucrărilor mecanice este o piaţă fragedă nu s-au făcut încă
studii de piaţă şi nici măcar nu s-a încercat explorarea acesteia pentru a se cunoaşte
dimensiunile actuale şi perspectivele lor. Aceste produse se execută pentru pieţele externe, iar
dacă sunt comenzi pentru piaţa internă, ele vin în special de la firme străine care şi-au făcut
spaţii de producţie în România.

1.2.3. Clienţii şi cumpărătorii firmei

Datorită producţiei atât de diversificate a societăţii, este de aşteptat ca “Victoria” să

aibă şi foarte mulţi clienţi cum ar fi: Tehnoton Iaşi, Takata Petri, BOS Automotive, Autron
Kft Ungaria, Aris Arad, Metalica Oradea, Plasmaterm Tg Mureş, Leser GmbH Germania,
Merkur GmbH Germania etc. Mulţi clienţi sunt şi totodată furnizori ai societăţii. După cum
am mai specificat, există clienţi interni şi clienţi externi ai “Victoriei”. Voi da câteva exemple
a clienţilor atât interni cât şi externi cu vânzările pe primele 6 luni ale anului.
Clienţi interni sunt: BOS Automotive (2 miliarde lei) – diferite dispozitive şi lucrări
mecanice, Takata Petri (2,1 miliarde lei)închizători pentru suportul de volane + alte lucrări de
sculărie, Tehnoton Iaşi (1,7 miliarde lei) – duze de aragaz.
Clienţi externi importanţi sunt: Merkur GmbH (11,7 miliarde lei) – ceasuri, Autron
Kft. (3,5 miliarde lei) – închizători pentru Audi, Leser GmbH (2,5 miliarde lei) – scule şi
matriţe, Haek Belgia (2,3miliarde lei) – diferite piese strunjite şi prelucrate.

1.2.4. Furnizorii

În cadrul furnizorilor există furnizori de materii prime şi furnizori de utilităţi. Astfel,

furnizorii importanţi de materii prime sunt: Metallprint Italia (2,3 miliarde lei) – carcase
pentru contoarele de apartament, Strambini (1,9 miliardelei) – carcase pentru contoarele de
bransament, BAPD SA Arad (6,5 miliarde lei) – o serie de produse la care această societate
este distribuitoare (electrice, sanitare, şuruburi, etc.), BASF România (1,2 miliarde lei) –
granule de plastic, Steelmet (1,5miliarde lei) – bare şi hexagoane din alamă etc.
Dintre furnizorii de servicii şi utilităţi enumerăm: Electrica Arad (2,5 miliarde lei) –
curent electric, Finans Leasing (4,6 miliarde lei) – leasing utilaje, Accor services (1,1 miliarde
lei) – tichete de masă etc. Lista furnizorilor este mult mai numeroasă eu încercând prin aceste
câteva exemple să evidenţiez şi să creez o imagine asupra furnizorilor şi clienţilor în general.

1.2.5. Concurenţa

7
 Concurenţa este condiţionată de asemenea de domeniul de producţie la care ne
referim. Astfel în domeniul producţiei de ceasuri principala concurenţă o reprezintă ceasurile
mecanice venite din Extremul Orient, în special cele din China. China este o ţară care a
început să adopte un stil capitalist de lucru, în care productivitatea muncii este îmbinată cu
costul salarial foarte scăzut. China a facilitat importul de utilaje moderne de producţie prin
diferite pârghii economico-politico-fiscale, măsuri prin care au urmărit implicit creşterea
productivităţii în general şi astfel creşterea competitivităţii produselor chinezeşti. Astfel
fabricile din China, pe fondul unei productivităţi mari şi cu costuri salariale extrem de mici au
reuşit ca produsele lor să fie net superioare din punct de vedere competitiv celor europene.
Chiar dacă ceasul produs la “Victoria” este de calitate mai bună (mecanismul interior fiind
exclusiv din metal) cele chinezeşti sunt mult mai bine vândute datorită preţului mult mai
scăzut, la jumătate şi chiar mai mult; aceasta cu toate că mecanismele ceasurilor chinezeşti
sunt făcute din plastic. Bineînţeles ca şi concurenţă indirectă au fost ceasurile electronice care
fiind făcute cu mecanism de quartz sunt mult mai ieftine şi mai exacte faţă de cele mecanice.
Referitor la piaţa internă de contoare, concurenţa este foarte acerbă. Competitorii cei
mai importanţi sunt în primul rând ceilalţi producători români de contoare, cum ar fi: Contor
Zenner, AEM Timişoara, Iaşi etc. De asemenea mărcile străine importate în România (cum ar
fi: Siemens, AEG, ABB, Mom, Somberger) sporesc concurenţa de pe această piaţă. Lider de
piaţă este firma arădeană Contor Zenner care este o fabrică românească cu capital german
(investiţii de 15 milioane EUR). Problema mare este şi din partea guvernanţilor şi a
administraţiilor locale, care în loc să ajute pe producătorii interni de contoare aceştia
favorizează importatorii de contoare.
În domeniul prelucrării mecanice nu se poate vorbi de o concurenţă. Firmele posibil
considerate concurente colaborează împreună, nefiind acea luptă acerbă de câştigare a pieţei,
în primul rând probabil datorită faptului că 90% din producţie în general, este destinată
exporturilor, iar fiecare îşi are partenerii săi stabili. Astfel firmele din acest domeniu care pot
fi considerate concurente sunt: BOS Automotive, Takata-Petri, Simtex, Aris, Superplast etc.
De menţionat este faptul că “Victoria” colaborează cu fiecare din aceste societăţi.

1.2.6. Analiza producţiei fizice şi valorice şi previziunea vânzărilor

Analizând pe game de produse, putem spune că producţia de ceasuri atât fizică cât şi
valorică a crescut uşor în a doua parte a anului 2004, datorită sezonalităţii produsului (cererea
de ceasuri în a doua parte a anului este întotdeauna mai mare). Contoarele vor cunoaşte o
uşoară scădere a producţiei fizice dar se va menţine cea valorică datorită ajustărilor preţurilor
la noile scumpiri în Euro (carcasă, material plastic etc.)
Previziunea producţiei de scule şi matriţe va cunoaşte un trend ascendent în a doua
parte a anului în curs. De abia din acest an “Victoria” a reuşit să implementeze o producţie
competitivă, atât din punct de vedere calitativ, cât şi din cel productiv, în care comenzile
încep să intre din ce în ce mai tare. Previziunea conducerii societăţii este că producţia fizică la
prelucrări mecanice va creşte cu 40-50 % faţă de prima parte a anului, iar cea valorică cu 70-
80% faţă de prima parte a anului.

1.3. PRODUSELE ŞI SERVICIILE S.C. “VICTORIA” S.A.

După cum am mai arătat produsele principale ale “Victoriei” sunt ceasurile, contoarele
şi matriţele. De asemenea “Victoria” efectuează o serie de servicii precum reparaţiile
diferitelor mecanisme, reparaţii de utilaje, galvanizări, sudări etc. În continuare voi arăta mai
exact care sunt produsele şi serviciile pe care le execută “Victoria”.

8
 1.3.1. Produsele

“Victoria” are în producţie trei game mari de produse: ceasuri, contoare şi produse de
mecanică fină.
Ceasurile reprezintă producţia tradiţională a fabricii. Aceasta există de 50 ani. Există
mai multe modele de ceasuri care în funcţie de mărime, aspect, au diferite codificări. Astfel
există ceasurile M57, M48 care sunt ceasuri mari cu doi clopoţei. Modelele M66, M67, M77
sunt ceasuri medii cu clopoţel interior. În exterior au doar un buton opritor, fără ca, clopoţeii
să fie vizibili. M80 este un ceas mediu cu clopoţei exteriori. Modelele M81, M56 sunt modele
mici cu clopoţei exteriori, iar M71, M70 sunt ceasuri mici cu clopoţei interiori. Toată gama de
ceasuri poate fi în mai multe variante de culori şi nuanţe. Astfel pot fi colorate (alb, negru,
roşu, albastru etc.), vopsirea acestora făcându-se în câmp electrostatic, prin pulverizare şi apoi
prin introducerea într-un cuptor. De asemenea ceasurile pot fi galvanizate prin intermediul
nichelării (argintiu) sau alămirii (auriu). Pe lângă aceste modele de ceasuri “Victoria” mai
produce ceasuri de perete cu mecanism de quartz (PQ7), ceasuri de şah (cu carcase de lemn
sau de plastic), ceasuri pentru orbi etc. Un alt produs realizat de către “Victoria” este
mecanismul automat de hrănire a peştilor în pescării. Acest produs este bazat pe mecanismul
de ceas normal dar bineînţeles mai complex. Acest mecanism este produs în două variante în
funcţie de cât timp funcţionează mecanismul(12 ore şi 24 ore). Acest produs este vândut în
Germania la firmele Kronawitter şi Fiap care sunt cele mai mari firme de profil (unelte de
pescuit şi accesorii pentru pescării) din lume.
O altă gamă importantă de produse făcute de către “Victoria” sunt contoarele. Acestea
sunt de două feluri: contoare multijet (cu mecanism umed - înecat în apă) şi unijet (cu
mecanism uscat). Contoarele multijet sunt cele folosite la branşament. În funcţie de debitul pe
care-l poate suporta, “Victoria” produce trei tipuri de contoare multijet. Până la 1,5 m3 se
produce contorul DN15, până la 2,5 m3 este produs contorul DN20 iar cel mai mare care se
foloseşte în special la branşarea scărilor de bloc şi suportă un debit maxim de 6 m3 este
contorul DN30. Contoarele unijet sunt acele contoare care sunt montate îndeosebi în
apartamentele de bloc. Acestea suportă un debit maxim de 1,5 m3 şi sunt de două feluri: de
apă caldă şi de apă rece.
Cealaltă gamă de produse este o gamă foarte largă şi de perspectivă. Astfel, “Victoria”
face o gamă mare de mecanisme pentru centralele termice şi electrice (R110, R130, Rtp5,
Rtp7 microreductoare etc.). De asemenea “Victoria” realizează düze pentru aragaz, pentru
producătorii tradiţionali din România (Tehnoton – Iaşi, Metalica – Oradea, Samus – Satu
Mare). În domeniul automobilistic “Victoria” produce diferite componente la închizătorile de
la Audi, componente ce vin montate în Ungaria şi furnizate mai departe marelui concern
mondial. De asemenea prin investiţiile din ultimul an s-a reuşit punerea pe picioare a secţiei
de sculărie unde se realizează diferite tipuri de scule şi matriţe. Matriţele sunt de două tipuri:
matriţe de injectat şi matriţe de ştanţat.

1.3.2. Serviciile

Pe lângă paleta mare de produse pe care le produce “Victoria”, aceasta mai prestează
diferite servicii. Astfel, ea realizează operaţii de utilaje pentru diferite firme care au nevoie de
asemenea intervenţii (Astra Trinity Vagoane, BOS Automotive, Electrokontakt, etc.) Aceste
intervenţii sunt asigurate de către un personal bine calificat cu experienţă în domeniul
reparării de utilaje. De asemenea “Victoria” realizează servicii de verificare a contoarelor
(indiferent de marcă) conform legislaţiei în vigoare (orice contor trebuie verificat la fiecare 2
ani). “Victoria” mai repară anumite mecanisme precum temporizatoarele din domeniul
extracţiei de ţiţei.

9
 Un alt serviciu prestat de către societate este galvanizarea diferitelor produse
(nichelare, alămire sau zincare). Există clienţi care vor să nicheleze sau să vopsească diferite
piese, operaţii pe care “Victoria” le rezolvă fără nici o problemă.

1.3.3. Tehnologia şi utilaje folosite

În general tehnologia în fabrică este de nivelul anilor ’70-’80. În ultimul an s-au adus
atât uilaje noi şi moderne, de înaltă productivitate, cât şi maşini la mâna a doua dar în stare
bună şi puţin folosite. Astfel la jumătatea lunii iulie va ajunge o maşină de injectat mase
plastice din import Germania (Battenfeld), iar în luna august ( a doua parte a lunii ) va ajunge
un strung cu comandă numerică din Taiwan. Fiecare din cele două utilaje costă 100.000
Euro+TVA. De asemenea sunt în fază de contractare o linie de extrudat în valoare de 400.000
Euro+TVA.
În continuare vom prezenta utilajele existente în “Victoria”, pe domenii, la data de
30.06.2005:
1. În domeniul strunjirii
“VICTORIA” deţine pentru prelucrări de serii mari, strunguri automate monoax cu 5 cuţite
acţionate transversal de nişte came şi care au şi unul sau două capete de găurit.
Pe diametrul maxim de strunjire situaţia numerică a strungurilor automate este
următoarea:
- cu diametrul maxim de strunjire  7 mm - 28 buc.
- cu diametrul maxim de strunjire  10 mm - 41 buc.
- cu diametrul maxim de strunjire  12 mm - 2 buc.
- cu diametrul maxim de strunjire  16 mm - 8 buc.
S.C. “VICTORIA” S.A. deţine un strung cu comandă numerică FANUC ce are
următoarele caracteristici:
- diametrul universalului  255 mm
- diametrul maxim de strunjire din bară  76 mm
- diametrul maxim de strunjire piesă – 350 mm
- lungimea de prelucrare – 548 mm
- numărul de scule în capul rotativ : 10
- numărul de rotaţii pe minut – 3500
Pe toate aceste maşini se pot prelucra piese de serie mică, mijlocie şi mare ţinând cont şi
de numărul de utilaje pe o anumită dimensiune a barei.

2. În domeniul frezării şi danturării

S.C. “VICTORIA” S.A. deţine următorul număr de maşini pe dimensiuni de danturat

şi domenii:
- maşini de danturat cu modul maxim 1 - 19 buc.
- Maşini de danturat cu modul maxim 1,5 - 4 buc.
- Maşini de frezat destinate creşterii şliţuirii - 6 buc.
S.C. “VICTORIA” S.A. mai deţine un centru de prelucrare vertical cu comandă numerică
FANUC având următoarele caracteristici:
Deplasările pe cele 3 axe: X = 1020 mm
Y = 510 mm
Z = 650 mm
Dimensiunea mesei 1200 x 500 mm
- numărul de scule în magazie: 24
- schimbarea automată a sculei
- turaţia maximă a axului principal 10.000 rot/min

10
 - precizia 0,005 mm
- operaţii de prelucrare: - frezări
- găuriri
- cuţitări
- alezări

3. În domeniul găuririi (dotare în sculărie):

- 4 buc. Maşini de găurit în coordonate cu masa de 800 x 400 mm

- 1 buc. Maşină de găurit în coordonată cu masa de 1500 x 800 mm
- 1 buc. Maşină de rectificat găuri în coordonată 1500 x 800 mm

4. Utilaje specifice sculăriei

- Maşini de rectificat plan cu dimensiunile meselor 80 x 250- 3 buc.

- Maşini de rectificat poansoane tip EVAG
- Maşini de rectificat rotund exterior inferior  30
- Maşini de frezat universale
- Electroeroziune cu fir tip Charmilles
-
5. Maşini de injectat mase plastice

- Engel maşină de injectat – 1000 M Pa

- Feromatik
- 3 buc. Maşini de injectat tip KUASY

6. Prese:

- Prese cu excentric
- Prese hidraulice
- Prese de precizie tip Feintool
- Prese de precizie tip Feintool

1.4. MIXUL DE MARKETING LA S.C. “VICTORIA” S.A.

Firma S.C. “Victoria” S.A. operează atât pe piaţa internă cât şi pe mai multe pieţe
externe, din acest motiv fiind obligată să hotărască asupra măsurii în care îşi va adopta mixul
de marketing atât la condiţiile fiecărei pieţe în parte, cât şi la condiţiile locale specifice. La
una din extreme pe de o parte firma utilizează un mix de marketing standardizat la scară
internaţională. Această politică a standardizării asigură costurile cele mai scăzute datorită
schimbărilor nesemnificative efectuate. Pe de altă parte, “Victoria” foloseşte un mix de
marketing adaptat, deoarece elementele care vizează fiecare piaţă în parte sunt adaptate, în
condiţiile creşterii costurilor, dar şi în speranţa obţinerii unei cote de piaţă şi a unei rate a
profitului mai mari. Astfel, chiar dacă operează pe o anumită piaţă şi segmentele pieţei
respective pot fi diferite astfel încât “Victoria” să adopte un mix de marketing specific
adaptat.

11
 1.4.1. Politica de produs

După cum am mai explicat “Victoria” are o gamă largă de produse. Astfel politica de
produs a fabricii este de a crea o gamă cât mai largă de produse astfel încât firma să nu
depindă de un produs anume, iar dacă la acest produs există o supraofertă pe piaţă iar cererea
scade, fabrica să aibă altă gamă cu care să poată înlocui minusul respectiv. În viitor există
planuri de a mai creşte în continuare gama de produse. În acest sens va ajunge maşina de
injectat mase plastice, cu ajutorul căreia se va îmbogăţi gama de produse (se va începe
producţia de cutii de siguranţe automate, o gamă mare de doze electrice, etc.).De asemenea
prin venirea maşinii de extrudare se va începe producţia unei game mari de profile din PVC.
În viitor există un plan de cumpărare a unei linii ultra-moderne (1 milion Euro) de făcut
şuruburi. Astfel fabrica îşi va lărgi mult gama de produse pe care le are. Politica de produs a
firmei este de a crea mereu produse care se cer pe piaţă şi care nu se produc (sau în cantităţi
mici) în România.
Produsele destinate exportului sunt produse care necesită o atenţie sporită în special la
sistemul de ambalare şi codificare. Astfel ambalarea acestora se face cu ambalaje la nivel
occidental, iar codificarea se realizează cu ajutorul codurilor cu bare.

1.4.2. Politica de preţ

Politica de preţ este adaptată în funcţie de fiecare client în parte şi bineînţeles în

funcţie de cererea pe piaţă. Astfel anumite produse sunt mai rentabile faţă de altele. Spre
exemplu ceasurile nu sunt atât de rentabile ca şi contoarele. Această politică se datorează şi
pieţei în general. Dacă la ceasuri cererea este relativ mică şi limitată, la contoare cererea este
încă destul de mare iar preţurile concurenţei permit ca “Victoria” să aibă preţurile cele mai
mici, dar cu rentabilitatea cea mai mare. Preţurile sunt calculate în primul rând analizând
costurile de producţie. Astfel, mai întâi se socoteşte costul variabil, urmând ca după
cunoaşterea cantităţii să fie adăugat şi cel fix. Cunoscând preţul efectiv de producţie
(variabil+fix), se poate cunoaşte pragul de rentabilitate, iar apoi, de acolo în sus se pot
negocia toate preţurile. Pentru a exemplifica un mod de calcul, am luat un contor de apă de
branşament DN20. Astfel calculul se desfăşoară în modul următor:
Calcul preţ DN20 Tabelul 4.3.
Cheltuieli piese, Consum specific Preţ Curs Preţ Total
manoperă, consumuri, etc. Euro schimb
Euro
Carcasă 3,65 36.000 149.650 lei/ buc
Ramă 1,50 36.000 61.500 lei / buc
Garnitură 0,06 36.000 2.460 lei / buc
Material plastic 0,195 1,5 36.000 11.992 lei / buc
Manoperă injectat material 282.000/zi x 11.280 lei / buc
plastic x 2pers/ 1000 buc
Manoperă montare 282.000/zi x 12.690 lei / buc
mecanism x 9pers/ 200 buc
Manoperă control 364.000/60buc/zi 6.100 lei / buc
Taxă metrologie 1.000 lei / buc
Ambalaj 4.000 lei / buc
Manoperă ambalaj 1.000 lei / buc
Consum energetic 30.000 lei / buc
60 KW x 20 x 2.765 x 8
Cheltuieli transport 0,3 36.000 12.300 lei / buc

12
 TOTAL Cheltuieli Directe 303.972 lei/ buc
Cheltuieli salarii indirecţi 1.100 lei
Telefon + Consum indirecţi 2.500 lei
Cheltuieli birotice 900 lei
Cheltuieli transport marfă 1.100 lei
Comisioane bancare 200 lei
Servicii auxiliare, lift, 240 lei
calculator
Taxe teren 400 lei
Cheltuieli amortizare 200 lei
TOTAL Cheltuieli 6.640 lei
Indirecte
TOTAL Cheltuieli 310.612 lei
(Indirecte+directe)

Costul variabil al contorului este de 303.972 lei. La producţia de anul trecut am adunat
contravaloarea costurilor indirecte ieşind un cost total indirect de 6640 lei / contor. De
menţionat este faptul că toate rotunjirile s-au făcut în sus, aceasta pentru a avea o siguranţă
sporită asupra rentabilităţii produsului.

1.4.3. Politica de distribuţie

Când vorbim despre politici de distribuţie în cadrul societăţii, atunci separăm pieţele
externe de cele interne. Astfel pe pieţele externe avem două politici de distribuţie şi implicit
condiţii de livrare. Pentru gama de ceasuri condiţia de livrare este CIP. Astfel societatea
suportă costul de transport până la destinaţie (Hamburg, Donaueschingen etc.). Pentru
produsele făcute prin prelucrări mecanice, scule, matriţe, condiţia de livrare este ex Works,
partenerii externi suportând costul de transport.
Pe piaţa internă politica de distribuţie este realizată pe zone, acestea fiind cele
geografice. Împărţirea s-a făcut pe cinci zone (Transilvania, Muntenia şi Oltenia, Dobrogea,
Moldova, Bucureşti). Distribuţia se efectuează îndeosebi prin distribuitori mari în fiecare din
cele cinci zone. Bineînţeles se mai distribuie şi în regim propriu la magazine cu amănuntul.
De asemenea o parte din distribuţie este preluată şi de către acţionarul majoritar S.C.
“B.A.P.D.” S.A., care este o firmă şi de distribuţie. Astfel zona I (Transilvania) este cea mai
mare zonă în care “Victoria” este prezentă pe piaţă, atât prin intermediul distribuitorilor cât şi
cu magazinele direct. În zona II, III, IV (Muntenia şi Oltenia, Dobrogea, Moldova) “Victoria”
este prezentă prin câte un distribuitor. În Bucureşti, “Victoria” are atât distribuitori, montatori,
depozite cât şi vânzări direct la magazine.

1.4.4. Politica de promovare

Până anul trecut în cadrul politicii de promovare a S.C. “VICTORIA” S.A. Arad s-a
regăsit şi participarea la târguri şi expoziţii. Dar după hotărârea conducerii de a renunţa încet
încet la producţia de ceasuri, şi în special să nu se mai investească în această producţie,
societatea a renunţat astfel la acest tip de promovare a produselor. “Victoria” vrea să adopte o
politică de promovare a produselor a clienţilor satisfăcuţi. Astfel dacă un client care lucrează
cu “Victoria” este pe deplin mulţumit din toate punctele de vedere (calitate, livrări, colaborare
etc.), acesta va anunţa şi pe alţii, iar aceştia la rândul lor vor anunţa pe alţii. Acest tip de
promovare începe să dea roade, deja venind câţiva potenţiali clienţi anunţaţi de alţii.

13
“Victoria” nu este adepta publicităţii prin mass media, a sistemelor de marketing tradiţionale
(sistem care funcţionează în special produselor de largă folosinţă), sisteme care înghit foarte
mulţi bani, cresc costul de producţie, şi în cazul societăţii nu va avea rezultatele scontat

1.5. ANALIZA FINANCIAR-CONTABILĂ A S.C. “VICTORIA”

S.A. ARAD

1.5.1. Programe de investiţii pe termen scurt şi mediu

Pe termen scurt “Victoria” are în plan investiţii în anumite utilaje de producţie. Astfel
anul acesta sunt prognozate investiţii de 1 milion Euro dintre care unele sunt aproape
finalizate. După cum am mai amintit, vor fi aduse în luna iulie o maşină de injectat Battenfeld
de 100.000 Euro şi în luna august un strung cu comandă numerică tot de 100.000 Euro.
Acestea sunt deja contractate şi plătite în avans de 20%, urmând ca după punerea în funcţiune
să se plătească diferenţa. Deja a mai fost adusă o ghilotină de debitat tablă în valoare de
35.000 Euro. Este în fază de contractare o linie de extrudat în valoare de 400.000 Euro. De
asemenea se vor mai aduce încă un strung cu comanda numerică (decizie ce va fi luată la
ajungerea primului strung),maşini de rectificat plan şi vertical etc.
Pe termen mediu, conducerea “Victoriei” va construi o nouă hală pe un teren de
aproape 10 ha, pentru cumpărarea căruia sunt deja în tratative. Această hală va fi una modernă
şi se vor introduce în ea toate utilajele din sediul vechi. Această măsură va reduce în primul
rând costurile de operare, întreţinere, căldură, curent etc, datorită faptului că toate aceste
utilaje se vor afla într-o singură hală de vreo 5000 mp unde accesul este foarte simplu. Deci
nu vor mai exista atâtea utilaje împrăştiate prin mai multe secţii şi spaţii mici şi închise.
Bineînţeles că dezafectarea spaţiilor mici şi închise va duce şi la o schimbare a mentalităţii şi
atitudinii muncitorilor faţă de locul de muncă, datorită faptului că nu vor mai avea spaţii mici
unde să se poate strecura şi să tragă chiulul de la munca ce o au de făcut. Această investiţie va
începe probabil anul viitor, în funcţie şi de capitalul pe care reuşeşte conducerea să-l obţină.

1.5.2. Determinarea fluxului de lichidităţi (cash flow) al agentului

economic S.C. „VICTORIA” S.A. Arad pe anul 2004

Tabelul 4.4.
Anul 2004
I. ACTIVITATEA DE INVESTIŢI

A. Total intrări de lichidităţi din:

- capital social vărsat
- datorii financiare pe termen lung
B. Total ieşiri de lichidităţi prin:
- achiziţii de active fixe corporale inclusiv 8.670.000 mii lei
T.V.A.
- achiziţii de active fixe necorporale
- datorii/modernizări (investiţii în curs)
C. Excedent/deficit de flux de lichidităţi -3.300.175 mii lei
(A-B), (excedent A>B; deficit A<B)
D.1. Rambursări de credite pe termen lung
D.2. Plăţi de dobânzi la credite pe termen
lung
14
 E. Flux de lichidităţi net (C-D1-D2) -3.300.175 mii lei
II. ACTIVITATEA COMERCIALĂ

F. Încasări din activitatea de exploatare 63.055.738 mii lei

inclusiv T.V.A. (F1+F2)
F1. Vânzări cu încasare imediată 63.055.738 mii lei
F2. Vânzări pe credit
G. Încasări din activitatea financiară
H. Încasări din activitatea excepţională
I. Total încasări (F+G+H) 63.055.738 mii lei
J. Plăţi pentru activitatea de exploatare 32.025.898 mii lei
inclusiv T.V.A.
K. Flux brut, exclusiv plăţi pentru 26.505.216 mii lei
impozite şi taxe (I+J)
L. Plăţi pentru impozite şi taxe 4.524.624 mii lei
M.1. Rambursări de credite pe termen
scurt
M.2. Plăţi de dobânzi la credite pe termen
scurt
N. Plăţi excepţionale
O. Total plăţi, exclusiv cele aferente 4.524.624 mii lei
activităţii de exploatare (L+M1+M2+N)
P. Flux net (K+O) 21.980.592 mii lei
III. FLUXUL DE LICHIDITĂŢI
(CASH FLOW)
R. Flux net de lichidităţi al perioadei (P+/- 18.680.417 mii lei
E)

1.5.3. Analiza indicatorilor economico-financiari

Situaţia indicatorilor economico-financiari în cadrul S.C. „Victoria” S.A. este redată în

felul următor:

1. Indicatori de lichiditate:

a) Indicatorul lichidităţii curente

Active curente 21. 650 .993

= Datorii curente = 35 .811. 993 = 0,60 < 2.

- reprezintă acoperirea datoriilor curente din activele sale circulante.

b) Indicatorul lichidităţii imediate

Active curente−Stocuri 21.650 . 993−6 . 035 .521

= Datorii curente = 35 .811. 993 = 0,43.

15
 - reprezintă capacitatea societăţii de a plăti datoriile sale pe termen scurt utilizând
disponibilităţile.

2. Indicatorii de profitabilitate:

a) Rentabilitatea capitalului angajat

Pr ofitul inaint ea platii dobanzii si impozitului pe profit 3.082. 436

= Capital angajat = 1.289 .212 =
2,39.

- reprezintă profitul pe care îl obţine societatea din banii investiţi în afaceri.

b) Marja brută din vânzări

Pr ofit brut din vanzari 765 .897

= Cifra de afaceri x100 = 31.912 .362 = 2,40.

- exprimă capacitatea societăţii de a-şi controla costurile de producţie sau de a

obţine preţul de vânzare optim.

16
2. STUDIU DE PIATĂ ASUPRA CONTOARELOR DE APĂ DIN
JUDEŢUL ARAD

2.1. ANALIZA RĂSPUNSURILOR DIN CHESTIONAR

In realizarea studiului de piaţă privind contoarele de apă, s-a folosit un eşantion de 300
de personae ,cu vărstă cuprinsă între 20-61 ani .
Pentru întrebarea:”Deţineţi contoare de apă ?” ,au fost:
 94% răspunsuri afirmative;
 6% răspunsuri negative.

La întrebarea:”Ce marcă de contoare deţineţi?”,persoanele chestionate au răspuns :

 92% folosesc contoare Zenner;
 3% folosesc contoare Aem;
 5% folosesc contoare de altă mărcă

La întrebarea :” Dacă nu deţineţi contor,aveţi intenţia să vă montaţi unul?”, toate persoanele

chestionate au răspuns afirmativ.

La întrebarea :” La ce marcă de contoare v-aţi gândit?” ,persoanele chestionate au răspuns :

 70%Zenner;
 17%Aem;
 11%;
 2%Alte mărci.

Pentru întrebarea :Cum apreciaţi nivelul preţurilor la contoarele de apă?”, persoanele

chestionate au răspuns :
 37% consideră preţurile ca fiind mari;
 56% consideră preţurile ca fiind potrivite;
 7% consideră preţurile ca fiind mici.

Pentru întrebarea :”Sunteţi mulţumiţi de eficienţa contorului de apă pe care îl deţineţi?”, au

fost :
 94 % răspunsuri afirmative;
 6% răspunsuri negative.

Pentru întrebarea :”De când aţi instalat contorul de apă, aţi observat scăderi la plata facturii?”,
au fost :
 90% răspunsuri afirmative;
 10% răspunsuri negative.

Pentru întrebarea:”Cu cât % a scăzut plata facturii?”, au fost:

 între 10%-20%, au răspuns 8% din persoanele chestionate;
 între 20%-30% au răspuns 12% din persoanele chestionate;
 între 30%-40% au răspuns 43% din persoanele chestionate;
 între 40%-50% au răspuns 25% din persoanele chestionate;
 peste 50% au răspuns 12% din persoanele chestionate.

17
La întrebarea :” Folosiţi contorul de apă pentru:”,răspunsurile au fost :
 3% apă rece;
 13% apă caldă;
 84% ambele.

Pentru întrebarea :”Unde este domiciliul dumneavoastră?”,persoanele chestionate au răspuns:

 39%locuiesc la casă;
 61% locuiesc la bloc.

Pentru întrebarea:”Care este ocupaţia dumneavoastră”, au fost,

 58% studii superioare;
 36% studii medii;
 6% pensionari.

Pentru întrebarea:”Care este vârsta dumneavoastră?”,persoanele chestionate au răspuns:

 între 20-30 ani ,au fost 12%din persoanele chestionate;
 între 31-40 ani ,au fost 44% din persoanele chestionate;
 între 41-50 ani ,au fost 39% din persoanele chestionate;
 între 51-60 ani ,au fost 5% din persoanele chestionate.

Pentru întrebarea :” In ce interval de venit vă încadraţi?” au fost :

 între 800.000-2.800.000,au fost 12% din persoanele chestionate;
 între 2.800.000-6.800.000, au fost 44% din persoanele chestionate;
 peste 6.800.000, au fost 39% din persoanele chestionate;
 fără venit, au fost 5% din persoanele chestionate.

Pentru întrebarea:”Care este sexul interlocutorului?” răspunsurile au fost :

 42% femei din totalul persoanelor chestionate;
 58% bărbaţi din totalul persoanelor chestionate.

2.2. CONCLUZIILE STUDIULUI DE PIAŢĂ EFECTUAT

Studiul de piaţă asupra contoarelor de apă din judeţul Arad a fost realizat pe un
eşantion de 300 de personae din judeţul Arad, cu vârstă cuprinsă între 20-61 ani . Din totalul
persoanelor chestionate, 42% au fost femei, iar 58% au fost bărbaţi.
In urma realizării acestui studiu de piaţă s-au constatat următoarele:
 94% din persoanele chestionate deţin deja contoare de apă, iar un procent de 6% nu
deţin contoare de apă, dar doresc să-şi monteze;
 majoritatea persoanelor chestionate, atât cele care deţin contoare de apă cât şi cele care
în momentul de faţă nu deţin contoare de apă, dar doresc sǎ-şi monteze, preferă în mod
deosebit contoarele de apă marca Zenner, care înregistrează un procentaj de 70%,
fiind urmată la mare distanţă de marca de contoare Aem, care înregistrează un
procentaj de 17%. De asemenea, arădenii mai folosesc şi alte mărci de contoare de
apă, însă aceste deţin un procentaj foarte mic din totalul contoarelor folosite în judeţul
Arad, şi anume 13%.
Trebuie menţionat faptul că uzina de apă din Municipiul Arad lucrează doar cu
contoare de apă marca Zenner, după părerea lor această marcă de contoare fiind cea
mai potrivită, ţinând seama de raportul preţ-calitate .

18
  în ceea ce priveşte nivelul preţrilor la contoarele de apă, corelat cu eficienţa acestora,
56% din persoanele chestionate apreciază contoarele de apă ca având un preţ potrivit,
în timp ce 37% consideră preţurile la contoare de apă ca fiind mari, iar restul de 7%
vǎd contoarele ca având preţuri mici .
 94% din persoanele chestionate sunt foarte mulţumite de eficienţa contorului de apă
pe care-l deţin, aceste personae observând scăderi considerabile la plata facturii, mai
ales în cazul persoanelor care locuiesc la bloc, aceste personae instalându-şi în timp
contor de apă individual.
Persoanele care şi-au montat contor de apă individual, din momentul instalării
acestuia, au observat scăderi la plata facturii, scăderi care sunt cuprinse în intervalul
10%-70%.
 din totalul persoanelor persoanelor chestionate 84 % folosesc contoare de apă atât
pentru apă caldă cât şi pentru apă rece, acesta fiind în mod deosebit cazul persoanelor
care locuiesc la bloc, iar 13 % folosesc contor numai pentru apă caldă şi 3 % numai
pentru apă rece, este cazul persoanelor care locuiesc la casă .
 contoarele de apă caldă şi apă rece sunt folosite într-un grad mai ridicat de către
persoanele care locuiesc la bloc, şi anume 63% din totalul persoanelor chestionate .
Concluzia finală a acestui studiu de piaţă este că, contoarele de apă sunt foarte eficiente, ele
înregistrând fiecare picătură de apă consumată de consumator şi nimic mai mult, astfel
consumatorul nu va fi nevoit să plătească mai mult decât ceea ce a consumat .

3. CONCLUZII
În contextul actual nu poate exista nici o firmă, indiferent de domeniul de activitate
(industrie, agricultură, comerţ, turism, construcţii etc.) care să funcţioneze fără existenţa unui
sistem de conducere, cu ajutorul căruia să se definească orientările principale în care se
înscriu activităţile firmei, în cadrul relaţiilor ce se manifestă pe piaţă. Acest sistem de
conducere arată care este misiunea firmei, nevoile sale, în strânsă corelaţie cu cerinţele
existente pe piaţă.
Planul de afaceri este instrumentul principal care facilitează conducerii unei firme
realizarea acestor obiective. De la caz la caz acest lucru se poate realiza în mod diferit: în
unele firme conducerea nu mai identifică performanţele ce trebuie atinse, lăsând o mare
libertate personalului operativ în derularea diferitelor afaceri, iar în altele, obiectivele sunt
definite în mod precis şi operaţional de conducere.
Planul de afaceri este un instrument valoros pentru managementul societăţii
„Victoria”, putând fi utilizat într-o multitudine de situaţii, cum ar fi:
1. fixarea scopurilor şi obiectivelor de viitor ale firmei;
2. prevederea unei baze pentru evaluarea şi controlul performanţelor firmei;
3. comunicarea unui mesaj lansat de firmă către managerii de la nivelul ierarhic
mediu al firmei, către directorii altor companii, către furnizorii şi potenţialii investitori,
precum şi către băncile finanţatoare.
Pentru asigurarea competitivităţii pe piaţă, pentru păstrarea renumelui firmei şi mai
ales pentru creşterea calităţii produselor fabricate societatea „Victoria” Arad are nevoie de
investiţii importante în retehnologizare, deoarece nivelul actual tehnic şi tehnologic deţinut de
societate se găseşte undeva la nivelul anilor ’70-’80.
Prin realizarea planului de afaceri a S.C. „Victoria” S.A. Arad s-a urmărit, pe de o
parte, scoaterea în evidenţă a principalelor elemente de natură teoretică ce trebuie atinse în
acest demers, iar pe de altă parte, analiza concretă a situaţiei S.C. „Victoria” S.A. Arad,
pentru a evalua potenţialul de dezvoltare a acesteia în perspectivă.

19
 Elementele analizate, atât din punct de vedere teoretic, cât şi practic se înscriu în
normele de elaborare şi redactare a planului de afaceri, preluând în principal, acele elemente
care sunt specifice domeniului de activitate al firmei.
Pe baza rezultatelor obţinute se constată faptul că, firma îşi are un loc precis
determinat în rândul firmelor de profil din România şi se speră reatingerea nivelului de
competitivitate de dinainte de 1989, când societatea era liderul de piaţă în România şi una
dintre cele mai importante firme din domeniul producerii de ceasuri mecanice din Europa.

Bibliografie:

20