DEPENDENȚĂ FINANCIARĂ
la OMV Petrom SA
Masterand:
Cluj-Napoca
2020
2
Capitolul 1. Prezentarea generală a OMV Petrom S.A..................
Capitolul 2 – Diagnosticul gradului de dependență financiară pentru OMV
Petrom..................................
3
Capitolul 1 – Prezentarea generală a OMV Petrom S.A.
Date de identificare
Societatea OMV Petrom S.A. este o societate pe acțiuni ,având structura acţionariatului:
OMV PETROM S.A. are codul unic de înregistrare: R 159 0082, nr. Înreg. Registrul Comerţului:
J40/8302/1997.Capitalul social subscris și vărsat al societății este de5.664.410.833,50 RON,
sediul Strada Coralilor, nr. 22, sector 1, București. De asemenea societatea este administrată în
sistem dualist.
Obiect de activitate
OMV Petrom este cea mai mare companie integrată de ţiţei şi gaze din sud-estul Europei, cu
activităţi în sectoarele Upstream, Downstream Gas, Downstream Oil. Codul CAEN al societății
este 0610 - ,,Extracția petrolului brut”. Grupul şi-a consolidat poziţia pe piaţa petrolieră din sud-
estul Europei în urma unui amplu proces de modernizare şi eficientizare.
În România OMV Petrom este principalul producător de ţiţei şi furnizează circa jumătate din
producţia internă de gaze. OMV Petrom comercializează gaze prin intermediul diviziei de gaze
naturale.
OMV Petrom procesează țiței în rafinăria Petrobrazi, lângă Ploiești, cu o capacitate de rafinare
de 4,5 milioane de tone pe an. Rafinăria Petrobrazi a trecut printr-un proces de modernizare
pentru care au fost investiți 600 mil. euro între 2010 – 2014 pentru a permite procesarea
exclusivă a producției de țiței a OMV Petrom din România, îmbunătățirea eficienței energetice și
a mixului de produse. OMV Petrom este prezent pe piaţa distribuţiei de produse petroliere din
România, Republica Moldova, Bulgaria şi Serbia, prin intermediul unei reţele de aproximativ
780 staţii, operate sub două branduri, Petrom şi OMV.
Scurt istoric
4
În anul 1991 se înființează Regia Autonomă a Petrolului PETROM S.A.În anul 1996 a fost
înființată Compania Română de Petrol, ca societate comercială pe acțiuni, constituită prin
reorganizarea RAFIROM, PECO și PETROTRANS, care au fost comasate și și-au încetat
activitatea. Compania Română de Petrol deținea toate cele zece rafinării din România, alături de
câmpurile de extracție, de depozite și de stațiile de benzină.În anul 1997 Compania Română de
Petrol a fost împărțită, 8 dintre rafinării funționând pe cont propriu, restul activelor intrând în
proprietatea Societății Naționale a Petrolului (SNP) Petrom. Astfel SNP Petrom a moștenit două
rafinării (Arpechim Pitești și Petrobrazi Ploiești), toată fosta rețea de distribuție PECO, sistemul
de conducte al PETROTRANS.În anul 1999 este realizată prima etapă a restructurării
organizatorice prin disponibilizarea unui număr de 13.000 de persoane din sectorul de upstream
(în amonte). Totodată se demarează prima etapă a privatizării companiei printr-o acțiune de
majorare de capital.
În anul 2001 acțiunile Petrom sunt listate la Bursa de Valori București.În anul 2002 activitățile
mecano-energetice din cadrul sucursalei Petromar Constanța se externalizează
sucursalei Petroserv Constanța, acestea fiind preluate de SC Petrom Service SA împreună cu
întregul personal aferent. Se demarează procesul de privatizare prin publicarea în presa
internațională și din România a anunțului pentru selectarea consultantului. 12 bănci de investiții
depun expresii de interes, sunt selectate 7. Se semnează acordul cu BERD pentru suma de 150
milioane dolari reprezentând un împrumut sindicalizat pre-privatizare. Se inițiază prima etapă a
procesului de privatizare, se pregătește pregătirea privatizării.
În anul 2004 se depun ofertele angajate. Companiile OMV, Occidental și MOL sunt selectate
pentru negocieri. Pe data de 23 iulie 2004, după ani de pierderi, OMV, a achiziționat 51% din
acțiunile PETROM. Tranzacția a fost încheiată în decembrie 2004 prin preluarea a 33,34% din
Petrom cu 668,8 milioane Euro, preț care după ajustarea ulterioară a urcat la circa 700
milioane Euro. La acesta se adaugă majorarea capitalului cu fonduri de 830 milioane Euro pentru
ajungerea la 51%. A fost la acel moment un subiect mult discutat în sfera publică, unii analiști au
susținut că prețul de 1,5 miliarde euro, din care 900 milioane aduși în companie, ar fi putut fi mai
mare. După privatizare compania a reinvestit peste 8 miliarde de euro, adică mai mult de 95%
din profitul operațional obținut, asigurând peste 20.000 de locuri de muncă și circa 11% din
veniturile bugetului public.Statul deține în 2014 la Petrom circa 20% din acțiuni. În plus, Petrom
5
rămâne cel mai important contributor la PIB-ul României, în 2012 a plătit către bugetul de stat,
prin taxe și impozite, 8 miliarde lei.
Reorganizarea companiei
În anul 2005 structura Petrom este reorganizată pe șase divizii, dintre care trei operaționale. Se
lansează noul concept "Full Agency“. Petrom lansează un nou concept de benzinărie,
PETROMV. Noul concept prevede modificări majore în domeniul serviciilor complementare și
al facilităților, ce includ magazinele Viva, restaurante și locuri de joacă pentru copii. De
asemenea, stațiile PETROMV oferă servicii complete precum alimentarea mașinilor, verificarea
presiunii roților și spălarea parbrizelor.În anul 2006 are loc achiziția unui pachet de 99,9%
din OMV România, OMV Bulgaria și OMV Serbia și a 30 de benzinării MOL și a 95% din
Aviation Petroleum.Petrom a achiziționat un pachet majoritar de 74,9% din Ring Oil Holding &
Trading Ltd, companie ce deține un portofoliu de opt licențe de explorare și o licență de
explorare și producție în Rusia.
În anul 2007 Petrom semnează contractul de construcție pentru Petrom City, noul sediu central al
companiei.Petrom a semnat contractul pentru achiziția activității de servicii petroliere a
Petromservice, servicii aferente activităților de explorare și producție ale Petrom. Prețul de
achiziție a fost de 328,5 milioane euro.Petrom a anunțat că au fost descoperite o serie de noi
zăcăminte: Delta 4 (țiței), Mamu 4320 (gaze și gaz condensat), Ochiuri 900 (țiței), Abrămuț (țiței
și gaze) și Predești 7 W (gaze).În iunie 2007 Petrom a înființat compania Petrochemicals Argeș,
care a preluat activitățile petrochimice ale rafinăriei Arpechim. În mai 2009, Ministerul
Economiei a cumpărat Petrochemicals Argeș pentru suma de 150 milioane Euro.
În anul 2008 Petrom a semnat contractul pentru construirea centralei electrice de la Brazi cu un
consorțiu format din General Electric și Metka. Consorțiul va construi și livra la cheie, până în
septembrie 2011, o centrală de producere a energiei electrice și a aburului în ciclu combinat, care
va funcționa pe bază de gaze naturale. Valoarea contractului depășește 400 de milioane de euro.
Petrom și ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited au semnat o înțelegere
referitoare la explorarea potențialului de hidrocarburi a zonei de mare adâncă din perimetrul
Neptun, de pe platforma continentală românească a Mării Negre. În anul 2009, Petrom a început
producția de țiței pe zăcământul Komsomolskoe din vestul Kazahstanului. Rezervele dovedite și
probabile ale zăcământului sunt estimate de companie la 34 milioane barili.
6
Începând cu 1 ianuarie 2010, Adunarea Generală Extraordinară a Petrom a decis schimbarea
denumirii companiei petroliere Petrom în OMV Petrom. OMV este acționarul majoritar al
Petrom, cu o participație de 51%. Ministerul Economiei deține 20,64% din companie, Fondul
Proprietatea are o participație de 20,11%, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare
are 2,03% din acțiuni, iar 6,21% din titluri aparțin acționarilor minoritari.
Pe 1 februarie 2010, Rainer Schlang a devenit membru al Directoratului OMV Petrom S.A.,
responsabil cu activitatea de Marketing. Acesta îi succedă lui Tamas Mayer, care a preluat noi
atribuții în cadrul Grupului OMV.În aprilie 2010, Petrom și-a extins portofoliul de proiecte în
ceea ce privește producerea de electricitate prin achiziția în proporție de 100% a SC Wind Power
Park SRL. Wind Power Park deține în Dobrogea un proiect de generare de electricitate din surse
eoliene pentru care au fost obținute toate autorizațiile, cu o capacitate proiectată de circa 45 MW.
Petrom va construi și opera o centrala electrică eoliană, care este estimată să intre în producție la
jumătatea anului 2011.
Pe 12 iulie, Petrom a anunțat semnarea unui contract cu Petrofac, pe 15 ani, pentru creșterea
producției în mai multe zăcăminte din zona Țicleni, unul dintre liderii mondiali în domeniul
serviciilor pentru industria petrolieră. În cadrul parteneriatului, Petrofac va opera zăcămintele
respective, în vederea maximizării producției și a îmbunătățirii eficienței operaționale.
Parteneriatul vizează creșterea cumulativă a producției din nouă zăcăminte din zona Țicleni, cu
cel puțin 50%, în următorii cinci ani.
Pe 6 septembrie, Petrom a anunțat vânzarea participației de 74,9% la compania Ring Oil (Rusia)
către partenerul minoritar Mineral and Bio Oil Fuels Limited (MBO).
7
Începând cu 1 octombrie 2010, Petrom a finalizat procesul de consolidare a activităților de
marketing din România într-o singură entitate, respectiv OMV Petrom Marketing SRL. Scopul
acestui proces de consolidare a activității de marketing din România a Grupului Petrom a fost de
a reuni activități care se desfășurau prin intermediul a trei persoane juridice - OMV Petrom SA,
M.P. Petroleum Distribuție SRL și OMV România, într-o singură entitate juridică.
Pe data de 2 decembrie 2010, Petrom a inaugurat Petrom City, sediul care va găzdui activitățile
centrale ale companiei. Amplasat în zona de nord a Bucureștiului, acesta va reuni circa 2.500 de
angajați din șapte sedii ale companiei aflate în București și Ploiești. Procesul de mutare a
angajaților în noul sediu a început în trimestrul al patrulea din 2010 și este estimat să se
finalizeze în prima jumătate a anului 2011.
Piața și concurența
OMV Petrom este cel mare grup petrolier care desfășoară, în principal, activități de explorare și
producție de hidrocarburi, vânzare de gaze naturale, rafinare țiței, vânzare de produse petroliere,
precum și producere și vânzare de electricitate. Compania își desfășoară activitatea fie direct, fie
prin intermediul entităților sale afiliate, în România, în Kazahstan (doar explorare și producție
hidrocarburi) și în Bulgaria, Serbia și Republica Moldova (doar vânzare de produse petroliere).
Din anul 2008 codul de guvernanță corporativă al BVB este introdus și solicitat pentru
conformare cu cerințele sale, tuturor societăților care sunt listate la BVB,în anul 2015 acesta este
îmbunatățit în forma noului cod. BVB solicită ca toate societățile listate să raporteze o declarație
de guvernanță corporativă numită „aplici sau explici” în cadrul raportărilor anuale. Această
raportare conține un număr de 40 de întrebări clasificate pe 4 arii tematice/secțiuni:
8
Analiza sistemului „Aplici sau explici”
Secțiune A B C D A B C D A B C D
Răspuns „DA” 10 11 0 16 10 10 0 16 10 10 0 16
Răspuns„NU” 1 1 1 0 1 2 1 0 1 2 1 0
Total 11 12 1 16 11 12 1 16 11 12 1 16
Punctaj (%) 90,91 91,67 0 100 90,91 83,33 0 100 90,91 83,33 0 100
PUNCTAJ
37 36 36
TOTAL
În anul 2015, gradul de absorbție a bunelor practici corporative este de 92,5%, întrucât dintr-un
total de 40 de întrebări cuprinse în Codul de Guvernanță Corporativă al Bursei de Valori
București, compania OMV Petrom respectă 37 dintre acestea. În ceea ce privește diagnosticul
guvernanței corporative se observă că gradul de adoptare a bunelor practice reprezintă un punct
forte pentru companie, întrucât acesta se situează la un nivel de 4,63 puncte.
În anul 2016, gradul de absorbție a bunelor practici corporative este de 90%, compania
respectând 36 de întrebări din total. De asemenea gradul de adoptare este situat la un nivel foarte
bun, respectiv 4,5 puncte.
Pentru anul 2017, gradul de absorbție a bunelor practice corporative este de 90%, întrucât
societatea respectă 36 de întrebări dintr-un total de 40 prevăzute în Codul de Guvernanță
Corporativă al Bursei de Valori București. De asemenea gradul de adoptare este situat la un nivel
foarte bun, respectiv 4,5 puncte.
9
Consiliul de Supraveghere este format din 9 membri, toți neexecutivi
Existența Comitetului de Audit, toți membrii acestuia sunt neexecutivi
Societatea are un departament dedicat relației cu investitorii
Societatea publică anual sau ori de câte ori sunt întocmite rapoarte și alte informații utile
pe site-ul web al acesteia, atât în limba română cât și în limba engleză.
Gradul de dependență financiară este unul dintre cele mai importante aspecte care trebuie luate în
considerare de către managerii societății pe de o parte și mai ales de către creditorii acesteia, pe
de altă parte.
În tabelul următor sunt evidențiate formulele de calcul ale ratelor de dependență financiară,
precum și semnificația pe care acestea o au.
Nr. Formulă de
Indicatori Explicaţii
crt calcul/Simbol
Ratele generale de
A. structură ale datoriilor și
capitalurilor proprii
Rata autonomiei financiare CPR Pune în evidenţă gradul în care
1.1. R AF x100
(RAF) PB entitatea îşi finanţează activitatea
10
din surse proprii
Pune în evidenţă gradul în care
2.Rata de îndatorare globală DT
1.2. R DT * 100 entitatea îşi finanţează activitatea
(RDT) PB
din surse atrase
Ratele combinate de
B. structură ale datoriilor și
capitalurilor proprii
Rata stabilităţii financiare CPM Pune în evidenţă capacitatea
2.1. R SF x100
(RSF) PB investiţională a entităţii
Pune în evidenţă gradul de
Rata autonomiei financiare R AFL
CPR
2.2. x100 finanţare al entităţii pe seama
la termen lung (RAFL) CPM
resurselor pe termen lung
Pune în evidenţă gradul de
Rata îndatorării financiar- R DFB
DFB
2.3. x100 îndatorare al entităţii din surse
bancare (RDFB) CPR
financiar-bancare
DFBL
R DFBL1 x100
CPR Pune în evidenţă gradul de
Rata îndatorării financiar-
2.4. sau îndatorare al entităţii din surse
bancare la termen (RDFBL)
R DFBL2
DFBL
x100
financiar-bancare la termen lung
CPR DFBL
Arată în ce măsură resursele
Rata pârghiei financiare- economice ale firmei sunt
DT
2.5. capitaluri proprii –Debt to RPF CPR
CPR
x100 procurate din capital străin.
Equity Ratio (RPFCPR)
Intervale de
siguranță
Nr. Crt. 2015 2016 2017 financiară,
tendințe
favorabile
11
Rata autonomiei financiare la termen
2. 69,46 71,17 75,12 [50% - 100%], ↑
lung
3. Rata îndatorării financiar-bancare 10,19 7,29 4,99 [0% - 50%], ↓
Rata îndatorării financiar-bancare la
4. 6,58 4,93 2,53 [0%, 40%], ↓
termen
Rata pârghiei financiare-capitaluri
5. 60,07 55,07 47,98 <200%, ↓
proprii
Spre deosebire de valorile prezentate în tabelul de mai sus, reprezentările grafice ale indicatorilor
privind gradul de dependență financiară sunt mult mai sugestive. Acestea sunt ilustrate în figurile
următoare:
Figura: Evoluția ratelor generale de structură ale datoriilor și capitalurilor proprii (%)
80,00
70,00
60,00 67,57
62,47 64,49
50,00
Rata autonomiei
40,00 financiare
30,00 37,53 35,51 Rata de îndatorare
32,43 globală
20,00
10,00
0,00
2015 2016 2017
Figura: Evoluția ratelor combinate de structură ale datoriilor și capitalurilor proprii (%)
12
100,00
89,94 90,60 89,96
90,00
80,00 75,12
69,46 71,17 Rata stabilității financiare
70,00
Rata autonomiei
60,00
financiare la termen lung
60,07
50,00 55,07 Rata îndatorării financiar-
40,00 47,98 bancare
30,00 Rata îndatorarii financiar-
bancare la termen
20,00
10,19 Rata pârghiei financiare-
7,29 4,99
10,00 capitaluri proprii
6,58 4,93
0,00 2,53
2015 2016 2017
a) Entitatea își finanțează activitatea din sursele proprii de care dispune, ponderea acestora
fiind semnificativă în total pasiv. Se înregistrează valori peste intervalul de siguranță minim pe
toată perioada analizată, în 2015 de 62,47%, urmat de o creștere cu 3,23% în anul 2016 față de
anul precedent, respectiv cu aproximativ 8,16% în anul 2017 față de anul de referință 2015.În
acest context rata autonomiei financiare apare ca fiind una consolidată, al cărei nivel se
îmbunătățește de la un an la altul.
b) Rata de îndatorare globală evidențiază ponderea pe care obligațiile totale față de terți o
dețin în pasivul bilanțier. Întrucât această rată funcționează în relație cu rata autonomiei
financiare explicată anterior, se observă o scădere a acesteia cu 5,38% în anul 2016 față de 2015,
respectiv cu aproximativ 14% în următorul an.
c) Rata stabilității financiare pune în evidență capacitatea investițională a societății,
prezentând valori foarte ridicate pe perioada analizată, de 89,94% în anul 2015, urmată de o
creștere cu aproximativ 0,73% în anul următor. În 2016 acesta prezintă o valoare de 89,96%. Se
observă o tendință de menținere de la an la an. De asemenea, rata stabilității financiare se
situează confortabil în intervalul de siguranță de [60% - 100%].Capitalul permanent al entității se
menține la un nivel ridicat și datorită volumului ridicat al provizioanelor constituite de societate.
13
d) Rata autonomiei financiare la termen lung înregistrează fluctuații de la an la an, în
creștere cu aproximativ 2,5% în anul 2016 față de anul precedent, respectiv cu 8,15% în 2017
față de anul de bază 2015. Aceasta se datorează creșterii capitalurilor proprii într-un mod mai
accelerat decât al capitalurilor permanente deținute de societate, întrucât rata autonomiei
financiare la termen arată contribuția capitalului propriu la formarea capitalului permanent.
e) Rata îndatorării financiar-bancare respectiv rata îndatorării financiar-bancare la termen
arată gradul de îndatorare al societății din sursele financiar-bancare, raportat la sursele sale
proprii de finanțare. Aceste rate înregistrează valori în scădere de la an la an, rata îndatorării
financiar-bancare scade în 2016 față de 2015 cu 28,46%, iar în anul următor cu aproximativ 51%
față de anul de referință. De asemenea rata îndatorării financiar-bancare la termen scade în 2016
față de anul precedent cu 25%, iar în anul următor cu 62%. Se observă o îmbunătățire a gradului
de îndatorare al societății de la o perioadă la alta.
f) Rata pârghiei financiare – capitaluri proprii evidențiază proporția finanțării datoriilor
totale ale societății din capitalurile proprii ale acesteia și înregistrează valori reduse comparativ
cu valoarea intervalului de siguranță. De asemenea, aceasta înregistrează valori în scădere de la
an la an, cu 8,32% mai puțin în 2016 față de anul precedent și cu aproximativ 20% în următorul
an luat în considerare.
Pentru a întări argumentele prezentate mai sus, se consideră relevante evoluțiile datoriilor totale
și a celor financiar-bancare, întrucât acestea contribuie la formarea pasivului bilanțier, figurile
următoare ilustrând evoluțiile acestora pentru fiecare an.
Venituri în
2015
avans
1% Datorii pe
termen scurt
26%
Provizioane Datorii pe
62% termen lung
11%
14
Venituri în
avans 2016 Datorii pe
1% termen scurt
26%
Datorii pe
termen lung
Provizioane 9%
64%
Venituri în
2017
avans
1%
Datorii pe
termen scurt
30%
Provizioane
64%
Datorii pe
termen lung
5%
Din figurile de mai sus, se constată că mai mult de jumătate din totalul datoriilor reprezintă
provizioane, care vor fi descrise în paragrafele următoare.
Datoriile financiar-bancare și cele pe termen lung sunt exprimate în milioane RON și evoluează
după cum urmează:
15
3000
2616,81
2500
1.947,86
2000 Datorii financiar-bancare
1689,96 total
1.419,06
1500 1.317,95 Datorii financiar-bancare la
termen lung
1000
719,19
500
0
2015 2016 2017
16
OMV Petrom (segmentul Downstream Oil). Pentru facilităţile de recondiţionare perioada
contractului de leasing este de 15 ani, iar totalul plăţilor minime de leasing viitoare este în
sumă de 91,34 milioane RON la 31 decembrie 2015 , care a fost finalizat anticipat, în
cursul anului 2016, și, în consecinţă, OMV Petrom a efectuat o plată către locator în
valoare de 60,26 milioane RON (echivalentul a 13,54 milioane EUR). Pentru fabrica de
producţie de hidrogen și abur de presiune medie (achiziţionată în 2013), perioada
contractului de leasing este de 15 ani, iar totalul plăţilor minime de leasing viitoare este în
sumă de 158,68 milioane RON la 31 decembrie 2015, 146,97 milioane RON la 31
decembrie 2016 , respectiv 138,45 milioane RON la 31 decembrie 2017.
17
juridici externi. Societatea a estimat datoriile potențiale referitoare la cazurile în desfășurare și a
înregistrat cea mai bună estimare a ieșirilor probabile de numerar.
În tabelul următor sunt prezentate valorile provizioanelor de-a lungul perioadei analizate,
exprimate în milioane RON.
18
Pe toată perioada analizată se observă faptul că ponderea cea mai mare în cadrul provizioanelor
este reprezentată de provizioane privind dezafectarea și restaurarea, de aproximativ 87% pentru
fiecare an.
În ceea ce privește analiza-diagnostic a gradului de dependență financiară, pentru a stabili nivelul
la care se află fiecare indicator, precum și tendința acestuia se utilizează grila de evaluare,
exprimată prin matricea de mai jos:
19
datoriilor și la acest nivel. scăderea
capitalurilor provizioanel
proprii or care dețin
ponderea
majoritară în
total
20
proprii bancare. provizioanele
21
Rata pârghiei Se constată un nivel Stare forte/ 4,5 P5=20 0,9 Scăderea
financiare – foarte bun de acoperire îmbunătățire % ponderii
capitaluri a datoriilor totale pe lentă datoriilor
proprii seama surselor proprii totale în
deținute de societate pasivul
bilanțier
22
Capitolul 3 Sinteza diagnosticului. Concluzii si propuneri
Per ansamblu, atât la nivel general cât și la nivel analitic structura surselor de finanțare reflectă o
stare foarte bună a societății. De asemenea riscurile se situează la un nivel foarte redus.
Printre puncte forte ale gradului de dependență financiară se regăsesc:
Structura generală a surselor de finanțare reflectă riscuri scăzute
Gradul în care societatea își finanțează activitatea din sursele proprii este unul ridicat,
întrucât valorile ratei autonomiei financiare se situează confortabil în intervalul de
siguranță, cu tendință de creștere pe perioada analizată
Gradul de îndatorare globală este unul satisfăcător, societatea prezintă o tendință de
scădere a acestui indicator pe perioada 2015-2017 ca urmare a scăderii datoriilor totale
Capacitatea investițională a entității analizate, pusă în evidență de rata stabilității
financiare este una foarte ridicată, de aproximativ 90% pe toată perioada analizată, ceea
ce înseamnă că ponderea surselor de finanțare ce rămân la dispoziția societății pentru o
perioadă mai mare de un an în totalul surselor de finanțare a acesteia prezintă valori
ridicate.
Ponderea resurselor proprii în cadrul resurselor financiare atrase pe termen lung prezintă
tendință de creștere de la an la an, situându-se confortabil în intervalul de siguranță
Gradul de îndatorare al societății din surse financiar-bancare se situează confortabil în
intervalul de siguranță financiară apreciat de specialiști și se reduce semnificativ pe
parcursul perioadei analizate.
Gradul de îndatorare al societății din surse financiar-bancare la termen lung, pus în
evidență prin rata îndatorării financiar-bancare la termen, înregistrează o evoluție
favorabilă, în scădere de la an la an, ceea ce reflectă faptul că societatea își reduce în mod
sistematic gradul de îndatorare pe termen lung față de instituțiile bancare.
Datoriile entității pot fi achitate pe seama capitalurilor proprii ale acesteia, urmând un
trend descendent pe perioada 2015-2017, încadrându-se confortabil în intervalul de
siguranță prevăzut pentru acest indicator.
Puncte Slabe-……
23
BIBLIOGRAFIE
24
25