Sunteți pe pagina 1din 13

Descrerea firmei

n anul 1991 se nfiineaz Regia Autonom a Petrolului PETROM S.A.


n anul 1996 a fost nfiinat Compania Romn de Petrol, ca societate comercial
pe aciuni, constituit prin reorganizarea RAFIROM, PECO i PETROTRANS, care au
fost comasate i i-au ncetat activitatea. Compania Romn de Petrol deinea toate cele
zece rafinrii din Romnia, alturi de cmpurile de extracie, de depozite i de staiile de
benzin.
n anul 1997 Compania Romn de Petrol, care deinea toate cele zece rafinrii din
Romnia, alturi de cmpurile de extracie, de depozite i de staiile de benzin, a fost
mprit, 8 dintre rafinrii funionnd pe cont propriu, restul activelor intrnd n
proprietatea Societii Naionale a Petrolului (SNP) Petrom. Astfel SNP Petrom a motenit
dou rafinrii (Arpechim Piteti i Petrobrazi Ploieti), toat fosta reea de distribuie
PECO, sistemul de conducte al PETROTRANS.
n anul 1999 este realizat prima etap a restructurrii organizatorice prin
disponibilizarea unui numr de 13.000 persoane din sectorul de upstream. Totodat se
demareaz prima etap a privatizarii companiei printr-o aciune de majorare de capital.
n anul 2001 aciunile Petrom sunt listate la Bursa de Valori Bucureti.
n anul 2002 activitile mecano-energetice din cadrul sucursalei Petromar
Constana se externalizeaz sucursalei Petroserv, acestea fiind preluate de SC Petrom
Service SA mpreun cu ntregul personal aferent. Se demareaz procesul de privatizare
prin publicarea n presa internaional i din Romnia a anunului pentru selectarea
consultantului. 12 bnci de investiii depun expresii de interes, sunt selectate 7. Se
semneaz acordul cu BERD pentru suma de 150 mil. USD reprezentnd un mprumut
sindicalizat pre-privatizare. Se iniiaz prima etap a procesului de privatizare, se
pregtete pregtirea privatizrii.
n anul 2004 se depun ofertele angajate. Companiile OMV, Occidental i MOL sunt
selectate pentru negocieri. Pe data de 23 iulie 2004, dup ani de pierderi, OMV, a
achiziionat 51% din aciunile PETROM. Tranzacia a fost ncheiat n decembrie 2004
prin preluarea a 33,34% din Petrom cu 668,8 milioane Euro, pre care dup ajustarea
ulterioar a urcat la circa 700 milioane Euro. La acesta se adaug majorarea capitalului cu
fonduri de 830 milioane Euro pentru ajungerea la 51%. A fost la acel moment un subiect
mult discutat n sfera public, unii analiti au susinut c preul de 1,5 miliarde euro, din
care 900 milioane adui n companie, ar fi putut fi mai mare. Dup privatizare compania a
reinvestit peste 8 miliarde de euro, adic mai mult de 95% din profitul operaional obinut,
asigurnd peste 20.000 de locuri de munc i circa 11% din veniturile bugetului public.

Statul deine n 2014 la Petrom circa 20% din aciuni. n plus, Petrom rmne cel
mai important contributor la PIB-ul Romniei, n 2012 a pltit ctre bugetul de stat, prin
taxe i impozite, 8 miliarde lei.
Dei Romnia are o tradiie de peste 150 de ani n extracia de petrol i de 100 de
ani n producia de gaze naturale, numele Petrom apare pentru prima dat n 1991, atunci
cnd se nfiineaz Regia Autonom a Petrolului Petrom pentru ca n 1997 s se nfiineze
Societatea Naional a Petrolului Petrom.
Sigla companiei - lupul dacic - reflect istoria, tradiiile i simbolurile Romniei.
Culorile utilizate pentru identificarea brandului pe pia (rou, galben, albastru) sunt culori
simbolice pentru poporul romn, uor de recunoscut, purtnd o semnificaie naional, n
timp ce numele Petrom vine de la petrol romnesc, explic reprezentanii companiei semnificaia numelui Petrom, dar i a siglei care s-a pstrat chiar dac n 2004 statul romn
decide s vnd pachetul majoritar ctre grupului austriac de stat OMV. Cine controleaz
Petrom controleaz economia, controleaz i politica. Cuvintele i aparin fostului premier
Adrian Nstase. Ele au fost rostite pe 23 iulie 2004, ziua n care la Palatul Victoria statul
romn i-a pus semntura pe cel mai important contract de privatizare pe care avea s-l
fac vreodat, ncredinndu-i perla coroanei unui alt stat, Austria, reprezentat de grupul
petrolier OMV. Din aceast privatizare statul romn a luat 669 de milioane de euro pentru
33% din aciuni. Ulterior austriecii au realizat o majorare de capital pn la 51%. La zece
ani dup aceast privatizare, cuvintele lui Nstase nu i-au pierdut din esen, Petrom fiind
compania care controleaz producia de petrol a Romniei, jumtate din producia de gaze,
8% din producia de energie i are anse reale de a face o descoperire istoric de gaze
naturale n adncurile Mrii Negre.

n 2012 Petrom devine unul dintre cei mai mari productori de energie din Romnia
dup o investiie de 530 de milioane de euro ntr-o central pe gaze de 860 MW la Brazi.
Deocamdat, acest pariu nu produce roade din cauza situaiei delicate din piaa energiei,
centrala de la Brazi fiind un activ care genereaz pierderi pentru productorul de petrol i
gaze. De la privatizare, Petrom a nceput un proces de investiii alert, anual compania
avnd un buget de un miliard de euro, cei mai muli bani mergnd pentru activitatea de
explorare i producie, principalul nucleu de profit al companiei. n 2013, Petrom chiar obine o cretere marginal a produciei de hidrocarburi n Romnia. Dup toate aceste
msuri, Petrom a ajuns anul trecut la un profit net de un miliard de euro, un nivel record
pentru companie, dar i pentru economia romneasc. Cel mai riscant pariu n care compania s-a implicat este cel cu adncurile Mrii Negre, acolo unde, alturi de ExxonMobil,
Petrom ar putea face o descoperire istoric de gaze naturale. Prin prima sond forat de
mare adncime n Marea Neagr, Petrom a identificat o acumulare de gaze naturale de 4284 de miliarde de metri cubi, suficient pentru a acoperi consumul Romniei timp de cinci
ani de zile. Dup acest rezultat, Petrom i ExxonMobil au mai forat o sond pentru a avea
o imagine i mai bun, iar anul acesta au nceput forajul de explorare ntr-o alt zon cu
potenial a perimetrului Neptun.

Strategii utilizate

1. Exploatarea:
Petrom deine 300 de perimetre de explorare i exploatare petrolier[18]. Cel mai
bogat zcmnt din ar este cel de la Suplacu de Barcu[18]. Al doilea ca importan este
platoul continental al Mrii Negre, unde Petrom are concesionate perimetre de explorare i
producie[18] n parteneriat cu gigantul american ExxonMobil. Prima sond spat la mari
adncimi, Domino-1, n Marea Neagr, n perimetrul Neptun, a identificat o acumulare de
gaze de 42-84 de miliarde de metri cubi, n valoare de circa 20 de miliarde de dolari.
Obiectul de activitate al Diviziei de Explorare i Producie a Petrom const n
explorarea, descoperirea i extracia de iei i gaze naturale n Romnia i n alte ri din
regiune (Rusia i Kazahstan). n 2008, producia total de iei i gaze a companiei a atins
nivelul de 71 mil bep. Petrom este unicul productor de iei din Romnia i contribuie cu
50% la producia total de gaze a Romniei. A investit 10 miliarde de euro n ultimii nou
ani, cea mai mare parte n segmentul de explorare i producie.[19]

2. Exploatarea marina:
Explorarea platformei continentale romneti a Mrii Negre a fost demarat nc
din anul 1969, prima descoperire de hidrocarburi a avut loc n 1980, iar prima producie pe
mare a nceput n anul 1987[20]. n prezent (septembrie 2009), compania Petrom opereaz
dou perimetre offshore (Istria XVIII i Neptun XIX), nsumnd o arie de 13.880 km2.[20]
Petrom produce n prezent (septembrie 2009), pe platforma continental, cinci zcminte
comerciale: Lebda Est, Lebda Vest, Sinoe, Pescru i Delta[20]. Producia actual
atinge aproape 32.000 boe/zi, ceea ce reprezint aproximativ 18% din producia Petrom din
Romnia[20].

3. Rafinare i Marketing:
Procesarea ieiului extras se realizeaz prin intermediul celor dou rafinrii proprii,
Petrobrazi Ploieti i Arpechim Piteti, avnd o capacitate total de 8 milioane tone pe an.
Ambele dispun de cte dou module, putnd funciona astfel la jumtate de capacitate. Pe
piaa de rafinare, compania Petrom deine o cot de 52%, urmat de Rompetrol, cu 29%, i
Lukoil, cu 17%[21].

Cele dou rafinrii au procesat n 2008 o cantitate de iei de 6,12 milioane de tone,
din care 1,83 milioane tone iei importat, iar gradul de utilizare a rafinriilor a fost de
77%[22]. Livrarea produselor proprii se realizeaz prin intermediul celor 550 de staii de
distribuie din Romnia, precum i a celor 269 de benzinrii din rile nvecinate (inclusiv
afiliatele). Petrom este i cel mai important furnizor de combustibil pentru aviaie din
Romnia i, totodat, deine primul loc pe piaa intern de GPL.
n 2010, EBIT-ul activitii de R&M, de 106 mil. lei, s-a mbuntit semnificativ,
comparativ cu ultimii ase ani, ajungnd la o valoare pozitiv pentru prima oar dup
privatizare. Creterea s-a datorat, n principal, mbuntirilor operaionale semnificative n
rafinare, ce au compensat integral rezultatul mai slab al activitii de marketing, unde
marjele i cantitile vndute, n special n segmentul comercial, au fost afectate de mediul
economic nefavorabil. Rezultatul din rafinare a fost mbuntit semnificativ datorit
beneficiilor aduse de utilizarea flexibil a activelor i de controlul eficient al costurilor.
Astfel, rafinria Arpechim a fost oprit, din motive economice, n cea mai mare
parte a anului, iar rata de utilizare a rafinriei cu grad mare de conversie, Petrobrazi, a fost
mai ridicat.
Rezultatul din rafinare a fost susinut i de vnzarea activitilor de petrochimie de
la Arpechim, la nceputul anului 2010. Mai mult, rezultatul a fost influenat pozitiv de
ajustarea preului de transfer ntre E&P i R&M, aplicabil de la nceputul anului 2010,
pentru a reflecta corect valoarea de integrare ridicat a rafinriilor Petrom. Cu toate
acestea, rezultatul a fost parial afectat de deprecierea valorii contabile a unor rezervoare de
depozitare i piese de schimb, n principal de la rafinria Arpechim, care va fi dezinvestit
pn cel trziu n 2012.

4. Gaze i Energie:
Petrom deine un rol important pe piaa gazelor naturale din Romnia, acoperind
toate segmentele acestei piee. Petrom a dezvoltat o divizie de energie prin construirea unei
centrale electrice n partea de vest a rafinriei Petrobrazi. Aceasta va opera cu 2 turbine pe
gaz, avnd fiecare o capacitate de 280 MW i o turbin de abur cu o capacitate de 300 MW.
Capacitatea total a centralei instalat este de 860 MW. Cantitatea de gaz ce urmeaz a fi
furnizat nsumeaz 1,2 mld. mc/an i va fi alimentat printr-o conduct de gaz cu o
lungime de 30 km. Petrom a iniiat proiecte acoperind diferite surse de energie
convenionale i surse regenerabile (energie geotermal, energie eolian, hidroenergie,
energie solar) care nu au fost finalizate pana in acest moment. n industria chimic din
Romnia, combinatul de produse chimice Doljchim contribuie semnificativ la producia de
ngrminte chimice i metanol, att pentru piaa intern, ct i pentru export.
n 2010, Petrom a nmagazinat un volum total de 708 mil. mc de gaze naturale n
depozitele subterane, n comparaie cu 549 mil. mc n 2009. Totalul stocurilor de gaze din
depozite la sfritul lunii decembrie a fost de 275 mil. mc.

Principalii furnizori

Unicul furnizor de produse petroliere al staiilor Briliant este Grupul PETROMOMV, adic cel mai mare operator de prelucrare iei din Romnia. Rafinriile Petrom sunt
retehnologizate constant, astfel nct produsele fabricate sunt sigure i de o calitate
superioar.
nc din anul 2009, produsele fabricate de cele dou rafinrii Petrom Arpechim i
Petrobrazi - au fost aduse la nivelul standardelor UE de mediu i calitate, prin
implementarea unor procese de modernizare vaste i durabile. ncepnd cu acelai an,
ambele rafinrii produc carburani Euro 5.
Prin mbuntirile i investiiile permanente aduse rafinriilor Petrom, putem fi
siguri de nalta calitate a combustibililor obinui.

OMV Petrom Gas S.R.L.


OMV Petrom Gas S.R.L., membru al Grupului OMV, odat cu privatizarea Petrom
S.A. n 2004, este unul dintre cei mai importani furnizori de pe piaa de gaze naturale n
Romnia. Aceasta i-a dat posibilitatea s-i depeasc concurena prin servicii de nalt
calitate, de ncredere i prin sigurana furnizrii gazelor naturale.
Petrom Gas, cu acionariat 100% Petrom, i concentreaz atenia n furnizarea de
gaze naturale consumatorilor finali n Romnia, care sunt clieni industriali, comerciali i
CET-uri.
Compania a fost fondat pe baza unor principii ca profesionalism i orientare ctre
client. Aceste principii constituie nucleul conduitei de afaceri al Petrom Gas. nc de la
nfiinare din 1999, compania i concentreaz atenia asupra clienilor si prin furnizarea
de soluii optime de gaze naturale i construirea de relaii de afaceri pe termen lung cu
acetia, fapt ce s-a concretizat ntr-un grad nalt de satisfacie i loialitate al clienilor si.
n calitate de furnizor de gaze naturale business-to-business, Petrom Gas are
responsabilitatea major de a asigura securitatea furnizrii. Acest fapt este posibil datorit
producie acionarului su unic Petrom i diverselor colaborri cu ali furnizori de la care
compania achiziioneaz gaze naturale de import sau din producia intern.
Petrom Gas i-a consolidat poziia pe piaa romneasc prin meninerea
portofoliului de clieni, ctigarea de noi clieni i prin construirea unui mix solid de
clieni.

Analiza Swot

Puncte tari:
- Pretul ridicat al petrolului
- Rezervele de titei si gaze
- Mecanismul de stabilire a pretului, similar celui folosit pe pietele dezvoltate;
- Echipa de proiect construita cu oameni bine conectati la mediul financiar local;
- Free-float-ul redus al actiunilor pana la aceasta oferta;
- Cash flow-ul stabil si solid;
- Grad redus de indatorare;
- Nivelul fix al redeventei pana in 2014, obtinut de OMV la privatizarea Petrom;
- Decizia recenta a Fitch de a imbunatati ratingul Romaniei pana la investment grade.

Puncte slabe:
- Starea de incertitudine de pe pietele de actiuni;
- Rafinarea, oaia neagra a companiei, care ii aduce pierderi;
- Actiunile nu sunt ieftine comparativ cu alte societati similar;
- Preturile reglementate de pe piata de gaze.

Oportunitati:
- Liberalizarea pietei de gaze;
- Pornirea centralei electrice de la Brazi in ultimul trimestru;
- Trendul de crestere a pretului titeiului;
- Proiectul de explorare derulat cu Exxon in Marea Neagra;
- Descoperirea unui potential zacamantul de gaze in Oltenia.

Riscuri:
- Incertitudinile privind data la care se va liberaliza total pretul la gaze
Mediul fiscal impredictibil;
- Depletarea (epuizarea) rezervelor petroliere intr-un ritm mai mare decat poate fi inlocuit
cu descoperiri noi;
- Presiunea pe care o pune pretul ridicat al titeiului pe marjele de rafinare;
- Cererea slaba de produse petroliere;
- Romania este o piata mica si nu se afla pe radarele marilor fonduri de investitii straine;
- Situatia din Grecia care induce un risc regional.
In acelasi timp, principalul punct slab pe care il vad analistii la Petrom, dar care in
timp poate deveni si o oportunitate, este faptul ca in Romania piata de gaze nu este
liberalizata.
Cel mai puternic driver potential pentru Petrom este liberalizarea preturilor la
gaze. Acest lucru ar avea un impact enorm asupra rezultatelor financiare ale companiei,
considera Thomas Unger.

Caracterizarea concurentilor

Putem distinge doua forme principale ale concurentei:


1. Concurenta directa (din punct de vedere al producatorului): are loc atunci cnd
societatea se adreseaza acelorasi nevoi, cu produse similare (sau identice).
Concurenta de marca - societatea le considera concurente pe celelalte companii care
ofera aceleiasi categorii de consumatori produse similare, la preturi similare. Diferentierea
se realizeaza prin imaginea de marca, pe care fiecare se straduieste sa o confere produselor
proprii, utiliznd mijloace si tehnici corespunzatoare.
Concurenta la nivel de industrie - societatea le considera concurente pe toate
companiile care ofera acelasi produs sau clasa de produse. Competitia se realizeaza prin
diferentierea calitativa a produselor; astfel de produse sunt substituibile n consum.

n aceasta situatie comportamentul este influentat de crearea produsului, stabilirea


pretului si strategia de comunicare si influenteaza rezultatele care se obtin la acest nivel
prin eficienta, progres tehnologic, rentabilitate, gradul de ocupare a fortei de munca
2. Concurenta indirecta (din punct de vedere al pietei): are loc atunci cnd
societatile se adreseaza acelorasi nevoi sau unor nevoi diferite prin oferirea de produse
diferite; ea este privita din punct de vedere al pietei.

Concurenta n Europa Centrala si de Est:


Pe piata petroliera central-europeana conteaza din ce n ce mai mult doua companii
regionale: Mol - Ungaria si OMV - Austria, care concureaza cu companiile rusesti de talie
mare: Yukos, Lukoil, Tyumeni. Cu toate acestea, Europa de Est nu este ocolita de procesul
de globalizare. n acest sens se observa tendinta de constituire a unei singure companii
petroliere pentru aceasta regiune, prin absorbtia celor nationale.
Dupa gradul de expansiune si agresivitate a strategiilor de extindere se poate
concluziona, n acest sens, n favoarea companiei OMV.
Rusia este importanta pe piata mondiala pentru ca detine cele mai mari rezerve de
gaze naturale, rezervele de carbune o situeaza pe locul al doilea mondial si n plus este pe
locul sase din punctul de vedere al capacitatii zacamintelor de titei. Datorita acestor bogatii
naturale, Rusia este cel mai mare exportator de gaze naturale, al doilea de petrol si este a
treia tara dupa consumul de energie. Lukoil si Yukos s-au implicat n procesul de preluare a
Hellenic Petrolleum, companie greceasca de rafinare a titeiului care intentioneaza sa
construiasca o conducta ce va lega Salonic de Skopje.
Lukoil a avut pna acum succes n Balcani, n special n Bulgaria. Pentru a-si atinge
scopul, Tyumen s-ar putea alia cu Petrol din Slovenia. Compania slovaca de distributie
Petrol a semnat deja un contract de cooperare cu Tyumen, pentru a intra pe terte piete.
Compania petroliera ungara a mai avut o serie de motive pentru a cumpara
Slovneft. Daca aceasta din urma ar fi ncaput pe mna unora dintre rivalii sai directi, firma
austriaca OMV sau cea poloneza PKN, acest fapt i-ar fi creat ulterior multe probleme. Cu
OMV domnand piata slovaca si cu o buna pozitie a acesteia de a intra pe piata poloneza
(rafinariile Slovnaft fiind mult mai apropiate de consumatorii din sudul Poloniei dect cele
ale PKN) si pe cea ungara, dezvoltarea Mol ar fi fost pur si simplu sufocata, si nsasi
supravietuirea companiei pe termen mediu ar fi fost amenintata, conform parerilor
exprimate de analisti. De asemenea, alt pas l constituie Societatea nationala de petrol
croata, INA, preluata de catre MOL, care se arata interesata de ani de zile de extinderea n
spatiul ex-iugoslav. Pentru aceasta zona Mol a avut de concurat att cu OMV ct si cu
companiile rusesti. Pentru a-si finanta procesul de extindere din Polonia, Iugoslavia si
Croatia, MOL a anuntat o emisiune de obligatiuni de 107,5 milioane dolari.
Asadar, principalii concurenti ai Petrom sunt:

1. LUKOIL este cea mai mare companie petroliera din Rusia din punct de vedere al
rezervelor, productiei si rafinarii titeiului, asigurnd cca. 20% din productia de titei
autohtona (79,8 milioane tone), iar la nivel global reprezinta aproximativ 2% din productia
totala mondiala. Compania petroliera LUKOIL este prima companie privata din Federatia
Rusa care a deschis drumul investitiilor n Romnia prin achizitia pachetului de actiuni la
rafinaria "Petrotel" din Ploiesti, una dintre cele mai vechi rafinarii din Romnia, n anul
1998.
Detine 12 depozite en-gross: Ploiesti, Brasov, Cluj Napoca, Satu Mare, Bistrita
Nasaud, Halmeu, Arad, Timisoara, Dornesti, Iasi, Galati, Rmnicu Vlcea si statii proprii si
nchiriate.
Odata cu redeschiderea rafinariei Petrotel n 2004, LukOil devine un competitor de
temut pe piata petroliera din Romnia. Sub brandul LukOil, n tara noastra functioneaza
250 - 300 de statii de distributie. n 2005 a avut un venit net de 6.443 mil. USD, venitul net
din vnzari a fost de 55.774 mil. USD; vnzarile totale au fost de 123,2 mil. tone titei si
produse petroliere, din care vnzarile de titei au fost de 45,8 mil. tone. A nregistrat o cota
de piata de 25%. (sursa: www.lukoil.ro)
Ofera clientilor sai (n special celor care au n exploatare flote comerciale auto) un
program modern de carduri: Cardul Corporativ de Debit si cardul Corporativ de Credit.

2. MOL n Romnia se bazeaza pe divizia de Retail, scopul fiind acela de a detine


una dintre cele mai eficiente retele de benzinarii. MOL Romnia are n acest moment 121
de statii, urmnd ca pna la sfrsitul anului sa mai cuprinda nca 8 benzinarii.
Disponibilitatea n privinta oportunitatilor de extindere prin achizitii sau investitii
greenfield, precum si optimizarea printr-o acoperire teritoriala cat mai buna fac din MOL
una dintre cele mai dinamice si adaptabile companii petroliere de pe piata romneasca.
Este specializata n comercializarea produselor petroliere n sistem en-detail opernd
la nivel national o retea foarte bine dezvoltata. Ideea este de a patrunde n regiunile
neacoperite corespunzator, cea mai importanta fiind Moldova. Prin aceasta achizitie
beneficiaza de o mai buna acoperire nationala, de un volum mai mare de vnzari.
Profitul net obtinut n 2005 a fost de 2,5 mil. Euro, iar cifra de afaceri a nregistrat 1,6
mld. RON; cota de piata este de 14,4%. (Asociatia Romana a Petrolului)

3. ROMPETROL NV. este o companie petroliera multinationala, cu sediul n


Amsterdam, Olanda, desfasurndu-si activitatea n 13 tari si cu majoritatea activelor si
operatiunilor n Franta, Romnia, Spania si Sud-Estul Europei. Grupul Rompetrol este
implicat n activitati de rafinare, marketing si trading, dar si n operatiuni aditionale explorare si productie, servicii petroliere, transport, etc.

Este al doilea competitor important pe piata de en-gross si en-detail a produselor


petroliere din Romnia. n anul 2005 a avut o cifra de afaceri de 2,34 mld. USD, profitul
net a atins 73,8 mil. Euro si o cota de piata de 8% .
Opereaza la nivel national prin: 7 depozite en-gross n Navodari, Bucuresti, Brasov,
Vatra Dornei, simleul Silvaniei, Arad, Craiova si 250 de statii, proprii si n franciza.
Investitiile masive n reteaua de distributie prin deschiderea a numeroase benzinarii,
proprii si n franciza, au facut din Rompetrol un important operator de pe piata statiilor de
carburanti din Romnia. n ultima perioada de timp, promoveaza o politica extrem de
agresiva, negociind cu fiecare client n parte pretul de livrare si termenul de plata.
n cadrul statiilor de distributie carburanti, ofera clientilor sai (n special clientilor care
au n exploatare flote comerciale auto) programul integral Fill & Go, structurat astfel: Fill
& Go Card, Fill & Go Ring, Fill & Go Pass, Fill & Go Kit.
Toate aceste sisteme au la baza posibilitatea platii la termen pe baza unui card de
credit, precum si monitorizarea consumului de carburanti si sunt mbunatatite n functie de
alegerea clientului.

4. AGIP este marca comerciala a grupului Italian Eni S.p.A, considerat printre cele
mai importante companii din lume care activeaza domeniul petrolier . n Romnia, marca
Agip este prezenta prin 19 statii de servicii si magazine moderne. Pozitia lor pe piata este
constanta n timp. Randamentul bun al vnzarilor prin statii este sustinut de cele 22 de
statii din Bucuresti si alte 4 prin tara, venituri suplimentare fiind obtinute si din activitatea
de en-gross-ist. Au n derulare un proiect de extindere a retelei si n alte orase mari ale tarii.
A nregistrat n anul 2005 un profit net de 1,22 mil. Euro, cifra de afaceri a ajuns la 57
mil. Euro, iar cota de piata este de doar 2%. ( Asociatia Romna a Petrolului).

5. RAFO opereaza la nivel national 291 de statii de distributie carburanti (dintre


care 33 proprii si 258 afiliate). Dezvoltarea retelei de statii de distributie a nceput din
partea de vest a tarii si continua, urmnd sa acopere ntreg teritoriul national. Programul
"Alimenteaza de la sursa" implica un efort investitional de aproximativ 300 de milioane de
euro si prevede dezvoltarea n urmatorii cinci ani a unei retele de aproximativ 400 de statii.
Compania se afla intr-o perioada mai dificila din cauza datoriilor mari nregistrate la
bugetul de stat de catre rafinaria Rafo. Aceasta rafinarie a fost proiectata si pusa n
functiune n perioada 1956-1957 pentru prelucrarea titeiului nesulfuros extras din bazinele
petrolifere din Romnia.

In present, RAFO a nregistrat n anul 2005 un profit net de 39 mil. Euro, iar cifra de
afaceri a fost de 512,9 mil. Euro.
Pe canalul de distributie en-detail, RAFO se axeaza pe dezvoltarea numarului de statii
proprii n locatii cu un vad comercial atractiv, pe fidelizarea actualilor parteneri (benzinarii
particulare) si atragerea de colaboratori noi. Statiile de distributie vor permite acoperirea
principalelor localitati si trasee rutiere, oferind produsele RAFO consumatorilor finali pe
ntreg teritoriul national.

Tablel 1. Indicatori financiari Petrom S.A.


Anul
2013
2012
2011
2010
2009

Capitalul social

Cifra de afacere

Profit net

Nr. de angajati

5.664.410.834

18.071.913.810

4.839.327.415

19.016

5.664.410.834

19.510.054.765

3.850.620.876

20.508

5.664.410.834

22.614.000.000

3.757.000.000

22.912

5.664.410.834

18.616.000.000

2.201.000.000

24.662

5.664.410.834

12.842.384.017

1.368.127.631

30.398

Sursa: Ministerul Finanelor, BVB


Figura 1. Evolutia cifrei de afaceri Petrom S.A.

Clasificare clienti

Clienti personae fizice;

Clienti personae juridice.

Compania a fost fondat pe baza unor principii ca profesionalism i orientare ctre


client. Aceste principii constituie nucleul conduitei de afaceri al Petrom Gas. nc de la
nfiinare din 1999, compania i concentreaz atenia asupra clienilor si prin furnizarea
de soluii optime de gaze naturale i construirea de relaii de afaceri pe termen lung cu
acetia, fapt ce s-a concretizat ntr-un grad nalt de satisfacie i loialitate al clienilor si.

Concluzii

Unul dintre factorii care au contribuit la fezvoltarea companiei si implicit la


readucerea Romaniei pe harta modiala a industriei petroliere este privatizarea
acesteia de catre grupul austriac OMV, care a presupus o reorganizare manageriala
si asadar, o crestere a eficientei in cadrul organizatiei.

Un element care a contibuit la obtinerea celui mai mare profit inregistrat in


Romania este nivelul redus al costurilor de productie suportate de catre companie,
comparativ cu cele ale concurentei. Acest lucru se datoreaza faptului ca resursele
naturale folosite in prelucrarea produselor petroliere sunt in totalitate autohtone.
Pentru a putea realiza acest lucru s-a investit in rafinaria de la Petrobrazi in sensul
cresterii capacitatii acesteia.

Obiectivul este de a ramane o companie integrate, lider in industria de petrol si


gaze la nivel regional, cu o performanta durabila care trebuie sa sustina potentialul
de crestere.

Bibliografie

1. Carstea Gheorghe Analiza strategica a mediului concurential , Editura


ECONOMICA, Bucuresti
2. Raport anual in cifre Petrom
http://www.omvpetrom.com/portal/01/petromcom/petromcom/OMV_Petrom/Abou
t_OMV_Petrom/Public_announcements/
http://www.petrom.ro/portal/01/petromro/ro/Products_and_Services/
http://www.omvpetrom.com/portal/01/petromcom/petromcom/OMV_Petrom/Abou
t_OMV_Petrom/
http://www.omvpetrom.com/portal/01/petromcom/petromcom/OMV_Petrom/Busin
ess_Segments/Gas_and_Power/Operations_and_Activities