Sunteți pe pagina 1din 47

FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA ALIMENTELOR

MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro



1
Managementul siguranei alimentelor
TEST GRIL VAR. I



Urmeaz un set de ntrebri cu rspunsuri multiple la care Dvs. trebuie s ncercuii o singur liter (a, b, c, d sau e) prin
care indicai rspunsul pe care l considerai corect.

1.01. Calitatea produselor alimentare trebuie sa asigure comsumatorului satisfacerea celor patru S-uri acestea sunt:
a) sanatate, valoarea nutritiva, valoarea energetica;
b) satisfacere, serviciu, siguranta si sanatate;
c) igienico sanitara, socio-ecologica, servici si sanatate;
d) toate variantele de mai sus;
e) nici una din variantele de mai sus.

1.02. Valena igienico-sanitar se refer la:
a) proprietile senzoriale ale alimentelor;
b) inocuitatea produselor alimentare;
c) caracteristicile socio-ecologice;
d) toate variantele de mai sus;
e) nici una din variantele de mai sus.

1.03. ...........................reprezinta in marea majoritate a cazurilor o abatere de la normele tehnice pentru indicii de calitate
analizati :
a) valabilitatea;
b) inocuitatea;
c) neconformitatea;
d) standardizarea;
e) nici una din variantele de mai sus.

1.04. Rebutul reprezinta produsul care :
a) nu corespunde specificatiilor;
b) corespunde specificatiilor unei clase inferioare;
c) nu se incadreaza in clasele de calitate;
d) satisface partial cerintele clientului;
e) toate variantele de mai sus;


1.05. Sistemul HACCP reprezint un:
a) sistem de management;
b) sistem de management al calitii;
c) sistem de management al siguranei n consum;
d) toate cele de mai sus;
e) nici una dintre variantele de mai sus.

1.06. HG 924/2005 specific cerine obligatorii privitoare la:
a) transportul alimentelor;
b) infrastructur;
c) calitatea apei;
d) practicile de igien ale personalului;
e) toate variantele de mai sus.

1.07. Inocuitatea produselor alimentare reprezint:
FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro



2
a) lipsa din aliment a oricrui factor cu efect potenial negativ asupra sntii sau vieii consumatorilor;
b) o cerin implicit a calitii alimentelor;
c) o valen legal a calitii alimentelor;
d) toate variantele de mai sus;
e) nici una dintre variantele de mai sus.

1.08. Implementarea sistemului HACCP presupune ca etape premergtoare:
a) instruirea personalului;
b) alocare de resurse financiare;
c) existena unor programe de msuri preliminare;
d) decizia managementului de vrf;
e) toate variantele de mai sus.

1.09. Cine are responsabilitatea stabilirii politicii referitoare la sigurana n consum i a obiectivelor calitii?
a) reprezentantul managementului;
b) auditorul planului HACCP;
c) preedintele echipei HACCP;
d) toate variantele de mai sus.
e) nici una dintre variantele de mai sus.

1.10. Etapa de descriere a produsului reprezint:
a) o etap preliminar implementrii sistemului HACCP;
b) un principiu HACCP;
c) un program preliminar;
d) toate variantele de mai sus.
e) nici una dintre variantele de mai sus.


Variante corecte de raspuns:
1.01. b
1.02. b
1.03. c
1.04. c
1.05. c
1.06. e
1.07. d
1.08. e
1.09. e
1.10. a














FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro



3

Managementul siguranei alimentelor
TEST GRIL VAR. II



2.01. Declasarea nu este dorita deoarece:
a) atrage scaderea pretului produsului finit;
b) fabricarea produselor este efectuata din materii prime inferioare calitativ;
c) furnizorii nu sunt interesati de comercializarea produselor declasate;
d) toate variantele de mai sus;
e) nici una dinte variantele de mai sus.

2.02. Codurile universale pentru produse sunt:
a) UNP;
b) UPC;
c) EAN;
d) toate variantele de mai sus;
e) nici una din variantele de mai sus.

2.03. Avantajele certificarii sunt:
a) promovarea produselor;
b) inlaturarea barierelor comerciale;
c) eliminarea/simplificarea unor analize la receptia loturilor;
d) toate variantele de mai sus;
e) nici una dinte variantele de mai sus.

2.04. Prin ce se manifesta noncalitatea ?
a) prin aparitia unor neconformitati pe parcursul procesului de obtinere;
b) calitate superioara;
c) obtinerea unui nivel de calitate superior cu costuri mici;
d) existenta unor neconformitati in utilizare;
e) nici una dinte variantele de mai sus.

2.05. Sistemul HACCP pune accent pe:
a) prevenire;
b) control;
c) identificare;
d) toate variantele de mai sus;
e) nici una dinte variantele de mai sus.

2.06. Principiul 3 al sistemului HACCP se refer la:
a) analiza pericolelor asociate produselor alimentare;
b) stabilirea unui plan de aciuni corective;
c) stabilirea CCP;
d) stabilirea limitelor critice n CCP;
e) nici una din variantele de mai sus.



2.07. Punctul critic de control reprezint:
a) o etap a procesului tehnologic care dac este inut sub control va conduce la eliminarea/reducerea riscurilor
identificate;
FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro



4
b) o etap a procesului tehnologic care poate fi inut sub control, dar pierderea controlului nu va afecta sntatea
sau viaa consumatorului;
c) o etap de evaluare a pericolelor asociate alimentului;
d) toate variantele de mai sus;
e) nici una dinte variantele de mai sus.

2.08. Pentru elaborarea unui plan HACCP sunt necesare:
a) schema tehnologic bloc;
b) schema de flux;
c) planul de amplasare a seciei de fabricare/preparare;
d) toate variantele de mai sus;
e) nici una dinte variantele de mai sus.

2.09. Unui produs alimentar i pot fi asociate urmtoarele categorii de pericole:
a) fizice;
b) chimice;
c) parazitologice;
d) biologice;
e) toate variantele de mai sus.

2.10. Msurile de control se refer la:
a) prevenirea pericolelor identificate;
b) inerea sub control a pericolelor;
c) eliminarea surselor de contaminare;
d) prevenirea, eliminarea sau reducerea pericolelor pn la un nivel acceptabil;
e) toate variantele de mai sus.


Variante corecte de raspuns:
2.01. d
2.02. b
2.03. d
2.04. d
2.05. a
2.06. d
2.07. a
2.08. d
2.09. e
2.10. - b














FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro



5
Managementul siguranei alimentelor
TEST GRIL VAR. III


3.01. Cauzele care genereaza neconformitati sunt :
a) depozitarea necorespunzatoare a produsului finit;
b) folosirea de materii prime necorespunzatoare;
c) prescrierea gresita a regulilor de utilizare;
d) realizarea unui nivel de calitate inferior;
e) toate variantele de mai sus.

3.02. Semnul distinctiv, menit sa diferentieze produsele si serviciile si sa ajute la identificarea producatorului este
reprezentata de:
a) certificatul de conformitate;
b) standard;
c) marca;
d) certificat de calitate;
e) nici una dintre variante.

3.03. Asigurarea calitatii produselor alimentare din momentul realizarii produselor si pana in momentul consumului
presupune si acordarea unor garantii din partea producatorilor concretizate in:
a) termen de garantie/termen de valabilitate;
b) durabilitate si consumabilitatea produselor;
c) circulatia completa, circulatia redusa;
d) toate variantele de mai sus;
e) nici una dintre variante.


3.04. Care dintre urmtoarele afirmaii reprezint cerine eseniale pentru selectarea echipei HACCP:
a) echipa trebuie s conin specialiti din diverse domenii;
b) alocarea de resurse adecvate a realizrii studiului;
c) implicarea echipei n instruirea HACCP a ntregului personal;
d) toate variantele de mai sus;
e) nici una dintre variante.


3.05. Factorul de natur biologic, chimic sau fizic ce poate fi prezent in produsele alimentare cu efecte negative asupra
sntii i/sau vieii consumatorilor se numete:
a) risc;
b) pericol;
c) nu exist nici o diferen ntre cei doi termeni;
d) ambele variante;
e) nici una dintre variante.

3.06. Managementul furnizorilor se refer la:
a) selectarea furnizorilor;
b) evaluarea riscurilor cu privire la materia prim/auxiliar, lund n calcul i utilizarea la consumatorul final;
c) auditul la furnizori sau contractori n funcie de riscul evaluat;
d) evaluarea capabilitii i ncrederii furnizorilor de a ntruni cerinele specificaiilor;
e) toate variantele de mai sus;

FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro



6

3.07. Limitele critice reprezint:
a) valori ale parametrilor n CCP;
b) valori ale parametrilor tehnologici din diferite etape ale procesului tehnologic;
c) valoarea prescris a unui anumit parametru al produsului sau al procesului ntr-un punct critic de control, a crei
depire/nerespectare ar pune n pericol sntatea sau viaa consumatorului;
d) toate variantele de mai sus;
e) nici una dinte variantele de mai sus.

3.08. Apa tehnologic reprezint:
a) apa folosit ca ingredient, ce intr n contact direct cu produsul sau cu un intermediar;
b) apa potabil utilizat n fabricile de industrie alimentar;
c) apa utilizat pentru splare i dezinfectare;
d) toate variantele de mai sus;
e) nici una dinte variantele de mai sus.


3.09. Aciunea ntreprins pentru a corecta/elimina cauza apariiei unei neconformiti se numete:
a) msur de control;
b) aciune corectiv;
c) corecie;
d) aciune preventiv;
e) toate variantele de mai sus.


3.10. Conformitatea sistemului HACCP nseamn:
a) realizarea obiectivelor prestabilite;
b) cele 7 principii au fost corect aplicate;
c) planul HACCP este corect implementat;
d) toate variantele de mai sus;
e) nici una dinte variantele de mai sus.


Variante corecte de raspuns:
3.01. e
3.02. c
3.03. a
3.04. d
3.05. b
3.06. e
3.07. c
3.08. a
3.09. b
3.10. - d









FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro



7
Managementul siguranei alimentelor
TEST GRIL VAR. IV



4.01. Care dintre urmatoarele afirmatii reprezinta un obiectiv al standardizarii:
a) asigurarea si imbunatatirea calitatii produselor si serviciilor;
b) promovarea produselor;
c) rationalizare economica;
d) facilitarea schimbului de marfuri si de informatii tehnico-stiintifice;
e) toate variantele de mai sus.

4.02. Reglementarea naional care precizeaz normele de igien ale produselor alimentare este:
a) HG 924/2005;
b) Legea 106/2002;
c) Legea 140/2004;
d) HG. nr. 1198/2002;
e) nici una dintre variante.

4.03. Programele preliminare se refer la:
a) practici bune de lucru n spaiile de procesare a alimentelor,
b) programe de instruire a personalului,
c) proceduri de curire i igienizare, proiectarea igienic a facilitilor,
d) programe de mentenan a echipamentelor,
e) toate variantele de mai sus.

4.04. Termenul de sigurana alimentelor se refer la:
a) conformitatea cu cerinele specificate;
b) produsul nu pune n pericol sntatea sau viaa consumatorului n condiiile utilizrii corespunztoare;
c) lipsa oricrui factor de natur biologic care ar produce toxiinfecii alimentare;
d) toate variantele de mai sus;
e) nici una dintre variantele de mai sus.

4.05. Monitorizarea reprezint:
a) aciunea sau activitatea necesar pentru prevenirea sau eliminarea unui pericol pentru sigurana alimentului sau
pentru reducerea acestuia pn la un nivel acceptabil;
b) secvena planificat de observaii, msurtori, nregistrri i evaluri a parametrilor n punctele de control;
c) programul de msurtori i observaii a CCP-urilor n relaie cu respectarea limitelor critice;
d) msurile obligatorii care trebuie luate atunci cnd monitorizarea indic pierderea controlului ntr-un CCP;
e) nici una dintre variantele de mai sus.

4.06. nregistrrile derivate din control pot fi pstrate:
a) un an;
b) doi ani;
c) n funcie de perioada termenului de valabilitate a produsului;
d) o perioad de timp prestabilit;
e) nici una din variante.

4.07. Examenele medicale pentru personalul angajat sunt urmtoarele:
a) examen al sngelui la angajare i apoi trimestrial;
b) examen al plmnilor la angajare i apoi anual;
c) examen coproparazitologic n perioadele reci i examen coprobacteriologic n perioadele calde) i ori de cate ori
este nevoie (excepie fcnd examenul plmnilor care nu se va efectua mai devreme de 3 luni de la ultimul examen);
FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro



8
d) toate variantele de mai sus;
e) nici una dintre variantele de mai sus.


4.08. Informaii tehnice necesare pentru elaborarea unui studiu HACCP sunt:
a) date epidemiologice i legale cu privire la patogeni, toxine i substane chimice:
b) informaii cu privire la sigurana alimentelor:
c) date referitoare la materiile prime, ingrediente, semi-fabricate i produse finite:
d) informaii privind procesul tehnologic:
e) toate variantele de mai sus;


4.09. n etapa de identificare a pericolelor, echipa HACCP colecteaz informaii despre:
a) materiile prime i ingredientele utilizate;
b) activitile desfurate n fiecare etap a procesului i echipamentele utilizate;
c) modul de pstrare i distribuie;
d) utilizarea de ctre consumatori;
e) toate variantele de mai sus.


4.10. Din analiza diagramei cauz-efect rezult principalele cauze ale contaminrii. Acestea sunt:
a) muncitorii (deprinderi, pregtire, atitudine, cunotine);
b) metoda (proceduri, inspecii);
c) echipamente (design, mod de lucru, stare funcional);
d) materiile prime i materialele (caracteristici);
e) toate variantele de mai sus.


Variante corecte de raspuns:
4.01 e
4.02. a
4.03. e
4.04. b
4.05. c
4.06.- c
4.07. b
4.08. e
4.09. e
4.10. - e














FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro



9

Managementul siguranei alimentelor
TEST GRIL VAR. V



Urmeaz un set de ntrebri cu rspunsuri multiple la care Dvs. trebuie s ncercuii o singur liter (a, b, c, d sau e) prin
care indicai rspunsul pe care l considerai corect.

5.01. Entitatea reprezinta:
f) o activitate;
g) o organizatie;
h) un produs;
i) un serviciu;
j) toate variantele de mai sus.

5.02. Valena legal a alimentelor se refer la:
f) respectarea tuturor reglementrilor legislative n domeniu;
g) proprietile nutriionale ale alimentelor;
h) inocuitatea produselor alimentare;
i) toate variantele de mai sus;
j) nici una dintre variantele de mai sus.

5.03. Implementarea programelor GMP aduce urmtoarele beneficii:
a) calitate superioar, produse sigure pentru consum, reducerea numrului de reclamaii;
b) mediu de lucru agreabil, curat i sigur;
c) o mai mare motivare, implicare i productivitate din partea personalului;
d) toate variantele de mai sus;
e) nici una dintre variantele de mai sus.

5.04. Principiul I al sistemul HACCP este:
a) stabilirea limitelor critice de control n CCP;
b) identificarea punctelor critice de control;
c) conducerea analizei pericolelor i stabilirea msurilor de control;
d) stabilirea unui sistem de pstrare a nregistrrilor;
e) nici una dintre variantele de mai sus.

5.05. Care din urmtoarele tehnici pot fi utilizate pentru stabilirea punctelor critice de control:
a) arbore decizional pentru identificarea pericolelor microbiologice;
b) analiza cauz-efect;
c) tehnica brainstorming;
d) tehnica benchmarking;
e) nici una din variantele de mai sus.

5.06. O serie de pericole pot fi inute sub control prin:
f) procedurile standard de operare;
g) practicile bune de lucru;
h) practicile bune de igien;
i) programele preliminare operaionale;
j) toate variantele de mai sus.


FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro



10
5.07. Aprovizionarea cu ap potabil ntr-o unitate de industrie alimentar este:
a) obligatorie;
b) opional;
c) este o condiie valabil numai pentru entitile care vin n contact direct cu produsul alimentar;
d) toate variantele de mai sus;
e) nici una dintre variantele de mai sus.

5.08. Frecvena (probabilitatea) de apariie a unui pericol poate fi:
a) ridicat;
b) medie;
c) sczut;
d) foarte puin probabil: aproape imposibil s apar, pericol teoretic";
e) toate variantele de mai sus.

5.09. Un pericol poate fi considerat risc atunci cnd coeficientul de risc este:
a) 10;
b) 200;
c) 50;
d) 100;
e) 100.

5.10. Care din urmtoarele msuri specifice nu contribuie la prevenirea i controlul pericolelor microbiologice:
a) controlul regimului termic;
b) dezinfecia spaiilor i a utilajelor;
c) etalonarea aparaturii de msur i control;
d) stabilirea scopului n care vor fi utilizate substanele chimice;
e) nici una dintre variantele de mai sus.


Variante corecte de raspuns:
5.01 e
5.02. a
5.03. d
5.04. c
5.05. e
5.06. e
5.07. c
5.08. e
5.09. d
5.10. - d













FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro



11


Managementul siguranei alimentelor
TEST GRIL VAR. VI

Urmeaz un set de ntrebri cu rspunsuri multiple la care Dvs. trebuie s ncercuii o singur liter (a, b, c, d sau e) prin
care indicai rspunsul pe care l considerai corect.

6.01. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la standard/standardizare este adevarata?
a) este un document care contine conditii tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca un produs, proces sau
serviciu;
b) reprezinta documentul stabilit prin consens si aprobat de un organism recunoscut;
c) nu este doar o actiune economica si una sociala;
d) toate variantele de mai sus;
e) nici una din variantele de mai sus.

6.02. Metoda de evaluare a riscurilor n funcie de nivele de semnificaie i clase de riscuri se bazeaz pe:
a) probabilitatea de apariie a unui pericol i severitatea acestuia;
b) 4 nivele de semnificaie i 4 clase de risc;
c) gravitatea, frecvena de apariie a riscului n produs i probabilitatea de detectare;
d) efectul pericolului potenial, frecvena apariiei pericolului la nivelul materiei prime, ingredientelor i
frecvena de apariie n produsul finit datorat eecului msurilor de control.
e) nici una dintre variantele de mai sus.

6.03. Condiiile impuse pentru intensitatea iluminatului n seciile de fabricaie sunt:
a) 540 lucsi la toate punctele de inspecie;
b) 220 lucsi la camerele de lucru;
c) 110 lucsi n alte zone;
d) toate variantele de mai sus;
e) nici una din variantele de mai sus.

6.04. Msura de control reprezint:
a) aciunea sau activitatea necesar pentru prevenirea sau eliminarea unui pericol pentru sigurana
alimentului sau pentru reducerea acestuia pn la un nivel acceptabil, adic acel nivel la care sntatea
populaiei nu este afectat;
b) aciunile necesare pentru asigurarea i meninerea conformitii cu criteriile stabilite n planul HACCP;
c) o secven planificat de observaii, msurtori, nregistrri i evaluri a parametrilor de control pentru a
asigura faptul c CCP sunt sub control;
d) msurile obligatorii care trebuie luate atunci cnd monitorizarea indic pierderea controlului ntr-un CCP;
e) aciunea imediat pentru aducerea etapei sub control.

6.05. Pentru controlul corpurilor strine pot fi luate urmtoarele msuri:
a. prevenirea contaminrii cu sticl provenit de la spargerea becurilor, ferestrelor, recipienilor etc. prin
limitarea utilizrii sticlei n zona de producie;
b. ntocmirea i evidena strict a listei cu aibe, piulie etc. pentru utilajele de ambalare sau alte utilaje i
echipamente care ar putea pierde astfel de pri metalice;
c. detectoare de metale, magnei (unde se impune);
d. toate variantele de mai sus;
e. nici una dintre variantele de mai sus.

6.06. Precizai care dintre urmtoarele condiii in de igiena i comportamentul personalului:
a) s renune ntotdeauna la echipamentul de lucru cnd prsete zona cu risc ridicat de contaminare;
FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro



12
b) s nu i ridice mnecile pentru a descoperi mbrcmintea personal;
c) s aib un standard ridicat de curenie i ngrijire personal;
d) s fac baie sau du zilnic;
e) toate variantele de mai sus.

6.07. Obiectivele aciunilor corective sunt:
f) protecia consumatorului prin asigurarea c nu ajung n reeaua de distribuie produse periculoase, nesigure,
alterate;
g) corectarea cauzei care a produs abaterea;
h) definirea parametrilor care trebuie msurai, domeniul de concentraii i frecvena de msurare preferat, precum i
locul i poziionarea dispozitivului de msurare;
i) verificarea la intervale regulate dac procesul continu s funcioneze cum a fost planificat;
j) nici una din variantele de mai sus.

6.08. Auditul intern reprezint o form de:
a) autoevaluare;
b) verificare;
c) control;
d) toate variantele de mai sus;
e) nici una din variantele de mai sus.

6.09. Auditul de ter parte reprezint:
a) verificarea efectuat de ctre un organism neutru, independent din punct de vedere contractual i comercial de
organizaia auditat, de furnizorii i clienii acesteia;
b) evaluarea conformitii unor elemente ale sistemului HACCP cu cerinele specificate;
c) auditul reprezint o examinare sistematic i independent, efectuat pentru a determina dac activitile i
rezultatele lor, referitoare la calitate, corespund dispoziiilor prestabilite, dac aceste dispoziii sunt efectiv
implementate i corespunztoare pentru realizarea obiectivelor;
d) toate variantele de mai sus;
e) nici una din variantele de mai sus.

6.10. Planul HACCP se poate modifica n urmtoarele situaii:
a) modificarea materiilor prime sau a produsului finit, a condiiilor de procesare (condiii de mediu, echipamente,
programe de curire i dezinfecie etc.);
b) modificarea condiiilor de ambalare, depozitare i distribuie;
c) schimbarea practicilor consumatorilor;
d) apariia de noi pericole asociate produselor n cauz;
e) toate variantele de mai sus.

Variante corecte de raspuns:
6.01 d
6.02. b
6.03. d
6.04. a
6.05. d
6.06. e
6.07. c
6.08. d
6.09. a
6.10. - e

FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro



13

Disciplina Autentificarea i identificarea falsificrilor produselor alimentare
Setul 1:

1. Falsificarea laptelui prin adaos de apa oxigenata se pune in evidenta cu ajutorul :
a. Clorurii ferice ;
b. Sulfurii de amoniu ;
c. Albastru de bromtimol ;
d. Acidului bicromatic ;
e. Hartiei de curcuma.
2. Enzimele utilizate pentru coagularea proteinelor la obtinerea branzeturilor se numesc:
a. Lipaze;
b. Proteaze ;
c. Fosfataze;
d. Catalaze;
e. Oxidaze.
3. Falsificarea smantanii prin adaos de gelatina se pune in evidenta cu ajutorul:
a. Iodurii de potasiu;
b. Prin fierberea smantanii cu cateva picaturi de acid acetic;
c. Adaosul de picaturi de tanin;
d. Reactia calitativa cu alizarina;
e. Reactia cu albastru de bromtimol.
4. Metoda LAL se utilizeaza in urmatorul scop:
a. Identificarea carnii prospete de cea congelata;
b. Identificarea amoniacului in stare libera din bucata de carne;
c. Identificarea amoniacului din preparatele in carne;
d. Depistarea carnii de pasare iradiata;
e. Dozarea spectroscopica a radicalilor liberi formati prin iradiere.
5. Adaosul de apa utilizat in falsificarea carnii este retinut de:
a. Proteine;
b. Lipide;
c. Glucide;
d. Vitamine;
e. Saruri minerale.
6. Proteinele responsabile de proprietatile functionale si structurale ale carnii de peste sunt:
a. Proteinele sarcoplasmatice;
b. Proteinele tesutului conjuctiv;
c. Proteinele miofibrilare;
d. Miogenul;
e. Mioglobina.
7. Ouale asupra carora se aplica tratamente de conservare cu ajutorul frigului, se pun in evidenta prin:
a. Fosfomolbidatului in albus;
b. Testul -amilazei;
c. Indicele vitelinic;
d. Examenul ovoscopic;
e. Examenul oualor in radiatii UV.
FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro



14
8. Falsificarea mierii de albine prin adaos de substante pectice se realizeaza in scopul :
a. Corectarii culorii;
b. Modificarii consistentei;
c. Neutralizarii aciditatii;
d. Corectarii gustului;
e. Impedicarii fermentarii.
9. Pentru a impiedica fermentarea mierii de albine se adauga urmatoarele:
a. extract de malt, polen recoltat de la albine, ciclamti;
b. Culture de drojdii, melasa, acid benzoic si sarurile sale;
c. Substante pectice, saruri de acid salicilic, carbonat de sodiu;
d. Bicarbonate de sodiu, ciclamati si gume;
e. Acid salicilic si sarurile sale, acid benzoic si sarurile sale.
10. Identificarea adaosului de indulcitori in vinuri se realizeaza prin:
a. metoda Schmid;
b. determinarea continutului de hidroximetilfurfural;
c. determinarea continutului de oenocianina;
d. determinarea indicelui de tartru;
e. determinarea raportului Halphen.


Variante corecte de raspuns:

Setul 1
1 d
2 b
3 c
4 d
5 a
6 c
7 a
8 b
9 d
10 b













FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro



15
Disciplina Autentificarea i identificarea falsificrilor produselor alimentare
Setul 2:

1. Laptele falsificat prin adaos de apa se caracterizeaza prin:
a. Culoare alba, miros specific si gust placut;
b. Culoare alb-galbui, miros caracteristic si gust nespecific;
c. Nuanta albastruie, gust si miros nespecific , putin perceptibil;
d. Culoare galbena, miros caracteristic si gust sarat;
e. Nuanta rosie, miros si gust necaracteristice.

2. Falsificarea laptelui prin adaos de aldehida formica sub forma de formol:
a. Se evidentiaza prin reactia cu clorura ferica rezultand un compus violet;
b. Se evidentiaza prin reactia de culoare in prezenta sulfurii de amoniu;
c. Se evidentiaza cu ajutorul hartiei de curcuma;
d. Adaosul acesteia in lapte este strict interzis;
e. Se gaseste in lapte in mod natural intr-o cantitate redusa.
3. Calitatea carnii in carcasa sau semicarcasa se poate determina prin:
a. Analiza somatoscopica;
b. Determinarea azotului aminic;
c. Determinarea pH-ului;
d. Amprentarea AND-ului;
e. Metoda Stubbs si Moore.
4. Determinarea continutului de colagen din carne se realizeaza prin:
a. Metode biometrice;
b. Metode gravimetrice;
c. Dozarea colorimetrica a hidroxiprolinei;
d. Metode imunologice;
e. Determinarea indicelui de peroxid.
5. Identificarea concludenta a substituirii icrelor negre cu icre false (artificiale) se realizeaza prin:
a. Analiza vizuala;
b. Analiza microscopica;
c. Analiza fizico-chimica determinarea continutului de fosfatide si acizi grasi polinesaturati;
d. Determinarea continutului de aminoacizi esentiali;
e. Determinarea proteinelor prin metode imunologice.
6. Avidina este:
a. Proteina din galbenusul de ou;
b. Unul dintre cei mai important aminoacizi ai oualor;
c. Lizozim cu efect antimicrobian;
d. Membrana ce desparte albusul de coaja oului;
e. Heteroproteina specifica albusului.
7. Mierea de albine suspectata de a fi falsificata prin adaos de melasa cuprinde :
a. Un continut mai redus de zahar invertit, un continut mai mare de substante minerale si de substante proteice ;
b. Un continut mai mare de zahar invertit, un continut mai mic de substante minerale si de substante proteice ;
c. Un continut mai mare de zahar invertit, un continut mai mare de substante minerale si mai mic de substante
proteice ;
FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro



16
d. Un continut mai redus de zahar invertit, un continut mai redus de substante minerale si mai mare de substante
proteice ;
e. Un continut mai mare de zahar invertit, un continut mai mare de substante minerale si de substante proteice .
8. Exina este:
a. Indicator de mana;
b. Invelisul exterior al granulei de polen;
c. Indulcitor adaugat in falsificarea mierii de albine;
d. Dextrina folosita la falsificarea mierii de albine;
e. Agent de falsificare dificil de identificat prin tehnici de curente de analiza.
9. Din punct de vedere calitativ,continutul de hidroximetilfurfural din vin se determina cu ajutorul :
a. Rizorcina ;
b. Fenoftaleina ;
c. Albastru de bromtimol ;
d. Fuxina ;
e. Albastru de metil.
10. Berea cu un continut proteic mai mic de 5%, este suspectata a fi falsificata cu:
a. Glicirizina;
b. Apa;
c. Substante antiseptic;
d. Sirop de porumb;
e. Carbonati si bicarbonate.


Variante corecte de raspuns:

Setul 2
1 c
2 d
3 a
4 c
5 b
6 e
7 a
8 b
9 a
10 d










FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro



17

Disciplina Autentificarea i identificarea falsificrilor produselor alimentare
Setul 3:

1. Lactoza:
a. Este termostabil;
b. Se determina polarimetric;
c. Nu intra in componenta extractului uscat total al laptelui;
d. In mod normal, laptele are un continut mai mic de 4.5% de lactoza;
e. Nu prezinta nici o reactive in prezenta microflorei acidolactice.
2. Pentru prevenirea acidifierii laptelui se pot utiliza:
a. Bicarbonat de sodiu, solutie de peroxid de hidrogen, NaCl;
b. Bicarbonat de sodiu, acid benzoic, NaCl;
c. Substante neutralizante;
d. Acid boric si sarurile sale;
e. Bicarbonat de sodiu, acid salicilic si sarurile sale.
3. Prin coagularea enzimatica sau acida a cazeinei din lapte ,si care inglobeaza si alte elemente ale laptelui cum ar fi:
grasime, lactoza, saruri minerale, enzime, vitamine; pse obtine:
a. Smantana;
b. Unt;
c. Iaurt;
d. Frisca;
e. Branza.
4. Untul:
a. Trebuie sa fie lipsit de colesterol;
b. Trebuie sa fie lipsit de colesterol dar bogat in sitosterol si stigmasterol;
c. Trebuie sa fie lipsit atat de colesterol cat si de sitosterol si stigmasterol;
d. Trebuie sa contina numai colesterol si a fie lipsit de sitosterol si stigmasterol;
e. Trebuie sa aiba un continut redus de colesterol.
5. In procesul de sterilizare, proteinele din tesutul muscular al carnii:
a. Sunt solubile in apa;
b. Nu precipita;
c. Se denatureaza reversibil;
d. Au o valoare biologica inferioara;
e. Prin intermediu proteinei musculare, in prezenta apei calde, se recupereaza colagenul hidrolizat.
6. Ouale prezinta o suprafata sticloasa numai atunci cand sunt imersate in:
a. Acid fosforic;
b. Apa;
c. Acidul hidroxibutiric;
d. Silicat de sodium;
e. Fuxina.
7. Indicele amilazic al mierii de salcam este:
a. 1.2mL;
b. 10.9mL;
c. 6.78mL;
FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro



18
d. 11.5ml;
e. 13.9mL.
8. Cresterea concentratiei alcoolice a vinului cu maxim 2%vol. alc. este determinata de:
a. Adaosul exogen de zahar, de maxim 35g/l;
b. Adaosul de aspartam;
c. Adaosul de dulcina;
d. Adaosul de must de struguri;
e. Adaosul de zaharina.
9. Falsificarea berii prin adaos de dulcina se pune in evidenta prin:
a. Tratare cu benzol;
b. Tratare cu solutie de amoniac;
c. Metoda Rugger;
d. Tratare cu alcool etilic;
e. Tratare cu clorura ferica.
10. Adaosul substantelor de anilina in bere se pune in evidenta prin :
a. Saturarea berii cu sulfat de amoniu ;
b. Firul de lana degresat ;
c. Tratarea cu azotatul de argint ;
d. Tratarea cu acid acetic ;
e. Tratarea cu solutie de amoniac.



Variante corecte de raspuns:

Setul 3
1 b
2 c
3 e
4 d
5 e
6 d
7 b
8 a
9 c
10 b










FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro



19

Disciplina Autentificarea i identificarea falsificrilor produselor alimentare
Setul 4:

1. Cand extractul uscat total (E.u.t) al laptelui este mai mic de 12%:
a. laptele a fost falsificat prin adaos de apa;
b. laptele nu a fost falsificat;
c. laptele a fost falsificat prin adaos de lapte mastitic ;
d. laptele a fost falsificat prin adaos de lapte colostral;
e. laptele a fost falsificat prin adaos de grasimi nelactate.
2. Prin adaos de apa, densitatea laptelui poate ajunge pana la valoarea :
a. 1027kg/m
3
;
b. 1031 kg/m
3 ;

c. 1033 kg/m
3 ;

d. 1000 kg/m
3 ;

e. 1029 kg/m
3 ;

3. Prin carne se intelege:
a. tesut conjunctiv, tesut muscular si vase de sange;
b. tesut muscular, ganglion limfatici si grasimi;
c. tesut osos, tesut muscular si tesut conjunctiv;
d. tesut osos, tesut adipos si tesut muscular;
e. tesut osos, tesut conjunctiv, tesut muscular, tesut adipos, vase de sange si ganglion limfatici.
4. Grasimea pestelui este caracterizata de:
a. cantitati inseminate de vitamine hidrosolubile;
b. cantitati reduse de vitamine liposolubile;
c. continut ridicat de acizi grasi nesaturati;
d. deficit de acizi grasi nesaturati;
e. continut ridicat de acizi grasi saturati.
5. Caviarul reprezinta:
a. icrele de cod;
b. icrele de stiuca;
c. icrele de hering;
d. icrele de morun;
e. icrele de macrou.
6. Cand densitaea oului este de 1.015 oul este considerat:
a. Proaspat;
b. Alterat;
c. Relativ proaspat;
d. Foarte proaspat;
e. Conservat.
7. Mierea de mana se obtine din:
a. Amestecuri de nectar;
b. Mierea de salcam;
c. Sirop de glucoza;
d. Melasa;
FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro



20
e. Metabolizarea excrementelor unor insecte de plante.
8. Prin analiza microscopica a mierii de mana se observa:
a. Un continut scazut de granule de polen si un continut ridicat de indicatori de mana;
b. un continut mare de granule de polen si un continut redus de indicatori de mana;
c. un continut mare atat de granule de polen cat si de indicatori de mana;
d. un continut scazut de indicatori de mana si de granule de polen;
e. prezenta granulelor de polen si absenta indicatorilor de mana.
9. Suma alcoolului si a aciditatii fixe a vinului are o valoare minima care:
a. Scade liniar cu concentratia alcoolica;
b. Creste neliniar cu concentratia alcoolica;
c. Scade neliniar cu concentratia alcoolica;
d. Creste liniar cu concentratia alcoolica ;
e. Ramane constanta fata de concentratia alcoolica.
10. Falsificarea culorii berii prin adaos de caramel se identifica cu ajutorul:
a. Sulfat de amoniu si alcool etilic;
b. Firul de lana degresat;
c. Azotat de argint;
d. Clorura ferica;
e. Alcool etilic.



Variante corecte de raspuns:

Setul 4
1 a
2 d
3 e
4 c
5 d
6 b
7 e
8 a
9 b
10 a











FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro



21

Disciplina Autentificarea i identificarea falsificrilor produselor alimentare
Setul 5:

1. Determinarea adaosului de clorurii de sodiu in laptele de proteinizat se realizeaza cu:
a. Metoda Volhard;
b. Indicii Reichert-Meissl si Polenske;
c. Metoda Mohr;
d. Metoda Volhard si metoda Mohr;
e. Tratare cu acid acetic si apoi fierbere.
2. Falsificarea laptelui prin adaos de grasimi nelactate se pune in evidenta prin:
a. Continutul de lactoza;
b. Analiza senzoriala;
c. Determinarea gradului de alcalinitate;
d. Indicele de saponificare;
e. Continutul de cazeina.
3. Colagenul este o proteina specifica:
a. Tesutului muscular;
b. Tesutului conjunctiv;
c. Tesutul adipos;
d. Numai pentru carnea de porc;
e. Numai pentru carnea de peste.
4. Diferenta pestelui salbatic de cel de cultura o reprezinta:
a. Musculatura foarte bine dezvoltata;
b. Continutul ridicat de tesutului adipos;
c. Poate supravietui in spatii bine limitate;
d. Musculatura slab dezvoltata;
e. Viteza de deplasare redusa.
5. Refrigerarea pestelui:
a. Determina modificari majore asupra proteinelor sarcoplasmatice;
b. Modifica vizibil profilul proteinelor;
c. Determina transformari mai putin profunde decat pasteurizarea;
d. Determina modificarea profilului proteinelor miofibrilare;
e. Nu modifica vizibil profilul proteinelor indifferent de tipul acestora.
6. Indicele vitelinic al oului reprezinta:
a. Suma dintre inaltimea si diametrul galbenusului aflat pe o suprafata plana;
b. Produsul inaltimii si adiametrului galbenusului aflat pe o suprafata inclinata;
c. Raportul dintre inaltimea si diametrul galbenusului aflat pe o suprafata plana;
d. Suma dintre inaltimea si diametrul albusului aflat pe o suprafata plana;
e. Raportul dintre inaltimea si diametrul oului aflat pe o suprafata plana.
7. Pentru corectarea echipamentului enzimatic al mierii de albine se adauga:
a. Polen recoltat de la albine;
b. Melasa;
c. Zahar invertit;
d. Extract de malt;
FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro



22
e. Gelatina.
8. Vinurile demidulci au un continut de glucide de:
a. 4-12g/L;
b. 14.5g/L;
c. 55-60g/L;
d. 3-11g/L;
e. 12-50gL.
9. Pentru vinurile dulci, naturale raportul P/ este:
a. 4;
b. 8;
c. 3.2;
d. 6;
e. 2,5.
10. In functie de gradul de fermentare, berea poate fi:
a. Bere slab alcoolica;
b. Bere tare;
c. Bere nutritiva ;
d. Bere de fermentatie superioara;
e. Bere speciala.



Variante corecte de raspuns:

Setul 5
1 c
2 d
3 b
4 a
5 e
6 c
7 d
8 e
9 a
10 c










FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro



23

Disciplina Autentificarea i identificarea falsificrilor produselor alimentare
Setul 6:

1. Daca in timpul fierberii albuminele coaguleaza atunci proba de smantana a fost falsificata prin adaos de:
a. Cazeina;
b. Gelatina;
c. Faina de grau;
d. Albus de ou;
e. Substante inerte.
2. La carnea proaspata, continutul de amoniac liber este:
a. 20-25mg/100g;
b. 25-35 mg/100g;
c. 35-45 mg/100g;
d. Mai mare de 45 mg/100g;
e. Absent.
3. Icrele false se prezinta sub forma de:
a. Masa granulara, cu boabe intregi;
b. Masa granular de marimea bobului de mei;
c. Masa amorfa lipsita de structura organizata;
d. Boabe intregi, de marime neuniforma cu aspect lucios;
e. Boabe intregi , individualizate cu aspect translucid.
4. Falsificarea prafului de oua prin adaugare de faina de grau se evidentiaza cu ajutorul:
a. Solutiei de tanin;
b. Acid acetic;
c. Iod si iodura de potasiu;
d. Rizorcina;
e. Fuxina.
5. Falsificarea indirecta a mierii de albine este reprezentata de :
a. Adaos de substante indulcitoare sintetice;
b. Adaos de substante in scopul corectarii consistentei;
c. Adaos de substante in vederea corectarii spectrului;
d. Obtinerea mierii de la albine hranite cu zahar sau alti indulcitori;
e. Adios de substante pentru neutralizarea aciditatii.
6. Hidroximetilfurfuralul rezultat in urma invertirii zaharului pe cale chimica , se determina cantitativ prin:
a. Metoda Fiehe;
b. Metoda Winkler;
c. Metoda Fiehe si metoda Winkler;
d. Tratare cu acid acetic;
e. Metoda Goethe.
7. Umiditatea mierii de albine :
a. Nu trebuie sa depaseasca 10%;
b. Trebuie sa aibe o valoare mai mare de 35%;
c. Este de 28.5 %;
d. Trebuie sa fie minim de 20%;
e. Nu trebuie sa fie mai mare de 20%.
FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro



24
8. Pentru identificarea adaosului de caramel in vin se foloseste:
a. Metoda Schmid;
b. Tratarea cu tartratacid de potasiu;
c. Raportul Halphen;
d. Suma Blarez;
e. Suma Gautier.
9. Prin adaugarea in bere a unei solutii de amoniac si obtinerea unei coloratii brun inchis , se considera ca bere este
falsificata prin adaos de:
a. Dulcina;
b. Substante neutralizante;
c. Zaharina;
d. Glicirizina;
e. Anilina.
10. Dioxidul de sulf liber si combinat din bere se pune in evidenta cu ajutorul reactiei cu roz-anilina, obtinandu-se o
coloratie:
a. Brun inchis;
b. Purpuriu;
c. Verde albastrui;
d. Roz pal;
e. Galben-portocaliu.


Variante corecte de raspuns:

Setul 6
1 e
2 a
3 c
4 c
5 d
6 b
7 e
8 a
9 d
10 b











FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro



25
CHESTIONAR MICROBIOLOGIE

1. Care dintre fazele curbei de dezvoltare a microorganismelor reprezint inta strategiilor de control a creterii
microorganismelor de alterare a alimentelor?
a. faza de laten
b. faza de accelerare a creterii
c. faza de cretere exponenial
d. faza staionar
e. faza de declin a creterii

2. Care dintre fazele curbei de dezvoltare a microorganismelor reprezint inta strategiilor de control a creterii
microorganismelor din culturile starter?
a. faza de laten
b. faza de accelerare a creterii
c. faza de cretere exponenial
d. faza staionar
e. faza de declin a creterii

3. Care dintre valorile de potenial de oxido-reducere de mai jos favorizeaz n mai mare msur alterarea alimentelor
n aerobioz?
a. 100
b. + 100
c. + 300
d. + 500
e. nici una

4. Care dintre valorile de potenial de oxido-reducere de mai jos favorizeaz dezvoltarea lui Clostridiumbotulinum?
a. + 500
b. + 300
c. + 100
d. 300
e. nici una

5. Eh-ul este o msur a:
a. aciditii
b. potenialului de oxido-reducere
c. activitii apei
d. sterilitii
e. vitalitii

6. Cum modific microorganismele aerobe potenialul de oxido-reducere al unui aliment:
a. l micoreaz
b. l cresc
c. nu au niciun efect
d. nti l mresc, apoi l micoreaz
e. nti l micoreaz, apoi l mresc

7. Care dintre bacteriile de mai jos se dezvolt la o valoare mai sczut a activitii apei?
a. Clostridiumbotulinum
b. Staphylococcus aureus
c. Listeria monocytogenes
d. Lactobacillus casei
e. Escherichia coli
FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro



26

8. Care dintre genurile de mucegaiuri de mai jos conine specii capabile de a produce aflatoxine?
a. Aspergillus
b. Fusarium
c. Geotrichum
d. Penicillium
e. Rhizopus

9. Care dintre bacteriile de mai jos reprezint un pathogen psihrotrof?
a. Staphylococcus aureus
b. Clostridiumbotulinum
c. Methanococcus thermolithotrophicus
d. Listeria monocytogenes
e. Nici una

10. Identificai propoziia fals:
a. peretele bacteriilor Gram + este mai gros dect cel al bacteriilor Gram
b. la colorarea Gram, bacteriile Gram sunt albastre sau mov, iar cele Gram + sunt roz sau roii
c. doar bacteriile Gram posed membran extern
d. doar bacteriile Gram + posed acizi teihoici n structura peretelui cellular
e. colorarea Gram furnizeaz informaii asupra structurii peretelui celular al bacteriilor

11. O bacterie care posed un flagel polar se numete:
a. bacterie monotriche
b. bacterie lofotriche
c. bacterie peritriche
d. bacterie amfitriche
e. spirochet

12. Bacteriile utilizeaz pentru locomoie:
a. pilii
b. mitocondriile
c. flagelii
d. endosporii
e. capsulele

13. Ce este liofilizarea?
a. o metod de distrugere a microorganismelor
b. o metod de cultivare a microorganismelor
c. o metod de conservare a microorganismelor
d. o metod de resuscitare a microorganismelor
e. un procedeu de izolare a microrganismelor

14. Microorganismele care cresc la 55C dar au optimul de dezvoltare la 70C sau mai mult se numesc:
a. psihrofile
b. psihrotrofe
c. mezofile
d. termofile
e. termotrofe

15. Microorganismele capabile s se dezvolte la 0C i au optimul de dezvoltare la 25-30C se numesc:
a. psihrofile
b. psihrotrofe
FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro



27
c. mezofile
d. termotrofe
e. termofile

16. Care dintre microoganismele de mai jos prefer un pH mai acid?
a. Escherichia coli
b. Lactobacillus sp.
c. drojdii
d. mucegaiuri
e. toate

17. Care dintre microorganismele de mai jos se dezvolt ntr-un domeniu de pH mai larg?
a. Escherichia coli
b. Lactobacillus acidophilus
c. Aspergillus niger
d. Saccharomyces cerevisiae
e. Staphylococcus aureus


18. Care dintre microorganismele de mai jos este cel mai termorezistent microorganism?
a. Bacillus sterarothermophilus
b. Thermus aquaticus
c. Bysochlamys fulva
d. Clostridiumthermosaccharolyticum
e. Streptococcus salivarius var. thermophylus

19. Identificai afirmaiile false despre endosporii bacterieni:
a. sunt rezisteni la antibiotice
b. sunt forme de multiplicare a bacteriilor n condiii adverse
c. sunt omori prin meninere la 180C timp de 1 or

20. Plasai urmtoarele etape n secven corect: 1 Colorare, 2 Realizare frotiu, 3 Fixare.
a. 1,2,3
b. 1,3,2
c. 3,2,1
d. 2,3,1
e. 2,1,3

21. Ce compus cu activitate antimicrobiana se gaseste in usturoi?
a. cumarina
b. aldehida cinamic
c. alicina
d. solanina
e. avenacina








FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro



28

Variante corecte de raspuns:

1 a 12 c
2 c 13 c
3 d 14 d
4 d 15 b
5 b 16 d
6 a 17 c
7 b 18 a
8 a 19 b
9 d 20 d
10 b 21 c
11 a



Bibliografie

Nicolau A., Turtoi, M. 2006. Microbiologie generala. Factori care influenteaza dezvoltarea
microroganismelor, Ed. Academica, Galati, ISBN 10 973388937-16-7; ISBN 13 978-973-8937-16-
1

Tofan, C., Bahrim, G., Nicolau, A., Zara, M. 2002. Microbiologie alimentar Tehnici i analize de
laborator, Ed. AGIR, Bucureti, ISBN 973-6130-89-1


Dan, V., Bahrim, G., Nicolau, A. 2002. Microbiologia produselor alimentare (Capitolul 1 170
pagini) in Manualul inginerului de industrie alimentar, Coordonator Constantin Banu, Ed.Tehnic,
Bucureti, ISBN 973-31-2071-5 / 973-31-2073-1
















FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro



29
Disciplina : Controlul statistic-var. I

1.01. n cazul irurilor impare notaia Me reprezint:
a) media aritmtica
b) modulul
c) mediana


1.02. Variabilele continue se caracterizeaz printr-un:
d) ir de valori nedeterminat
e) ir de valori finit
f) ir de valori infinit


1.03. Relaia de calcul pentru abaterea medie ptratic a eantionului este:

a)
1
) (

E
n
X X
i

b)
1
) (
2

E
n
X X
i

c)
1
) (
2

E
n
X
i



1.04.Probabilitatea de a gsi o valoare n intervalul | | o o 2 , 2 + este
a) 68
b) 99,98%
c) 95,45%


1.05.Erorile grosiere reprezint:
g) Erorile constante ca semn, pentru msurtori similare, n condiii identice
h) Erorile care depesc cu mult valorile cele mai probabile
i) Erorile constante ca valoare absolut, pentru msurtori similare, n condiii identice
j) Erorile ntmpltoare


1.06.Eroarea limit a mediei aritmetice este egal cu:
a) s t
b) s
n
t

c)
n
s


1.07. AQL semnific:
a) calitate limit
b) calitate dup control
c) nivel de calitate acceptat

FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro



30

1.08.Caracteristicile de calitate analizate cu ajutorul planurilor de control pe baz de eantionare tip s,r i ,
sunt:
a) caracteristici atributive
b) caracteristici numerice
c) caracteristici senzoriale

1.09. Tehnica clusterilor presupune:
a) definirea straturilor
b) reintroducerea unitii elementare n eantion
c) formarea subseturilor

1.10. Pentru planurile duble de control decizia de acceptare sau respingere a lotului se formuleaz dup
maxim:
a) 0 etape de eantionare
b) 1 etap de eantionare
c) 2 etape de eantionare
d) 5 etape de eantionare














Variante corecte de raspuns:

Varianta I
1.01 c
1.02 c
1.03 b
1.04 c
1.05 b
1.06 b
1.07 c
1.08 b
1.09 c
1.10 c








FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro



31
Disciplina : Controlul statistic-var. II

2.01. Dispersia se noteaz cu:
a) s
b) o
c) q

2.02. Pentru funcia normal standard sau Gauss, media i abaterea medie ptratic a populaiei considerate:
a. i o
b. 0 i 1
c. n i 2n

2.03. Statistica inferenial se refer la:
trecerea de la general la particular
metode de calcul
formularea concluziilor privind colectivitatea total pornind de la cea pariala


2.04. Selectai din lista de mai jos erorile aleatoare:
a) ntmpltoare
b) de atribuire
c) sistematice
d) grosiere

2.05.n cazul planurilor de verificare, trecerea de la controlul normal la controlul sever se face atunci cnd:
a) trei loturi consecutive sunt respinse
b) apare o secven de tip: lot respins, lot acceptat, lot respins
c) se accept cinci loturi consecutive

2.06. n cazul planurilor de control, notm cu o :
a) riscul furnizorului
b) riscul beneficiarului
c) riscul auditorului


2.07. Decizia de acceptare a lotului la controlul prin msurare se formuleaz dac:
a) kQi
b) kQi
c) k Qi


2.08. Acceptarea ipotezei H
0
arat c:
a) exist diferene semnificative ntre loturi
b) nu exist diferene semnificative ntre loturi



2.09. Funcia densitate de probabilitate Gauss-Lapalce este:
a) simetric fa de Oy
b) asimetric fa de Oz
c) simetric fa de Ox
FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro



32


2.10. Unitatea de produs cu unul sau mai multe defecte este
a)defectivul
b)fraciunea defectiv
c) produs declasat



Variante corecte de raspuns:

Varianta II
2.01 a
2.02 a
2.03 c
2.04 a
2.05 b
2.06 a
2.07 a
2.08 b
2.09 a
2.10 a































FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro



33
Disciplina : Controlul statistic-var. III


3.01.Selectai din lista simbolul pentru un parametru statistic de mprtiere
a) Mo.
b) x
C
c) o
d)


3.02.Dou eantioane sunt semnificativ diferite dac aplicnd testul t bilateral dac:
a) -t
stat
t
crit
t
stat

b) -t
stat
t
crit
t
stat

c) t
crit
t
stat
t
crit



3.03.Precizai relaia de calcul a abaterii normale normate:
a)
o
+ x

b)
o
x

c)
o
+ x


3.04. Eantionarea face parte din:
a) analiza statistic
b) inferena statistic.


3.05.n cazul planurilor de control, notm cu | :
a) riscul furnizorului
b) riscul beneficiarului
c) riscul auditorului

3.06.Planurile multiple de control cuprind maxim:
a) 2 etape
b) 5 etape
c) 7 etape


3.07.Trecerea de la controlul sever la controlul normal se face atunci cnd:
a) trei loturi consecutive sunt admise
b) apare o secven de tip: lot respins, lot acceptat, lot respins
c) se accept cinci loturi consecutive
d) sunt acceptate 10 loturi consecutive





FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro



34

3.08.Dac cunoscut i necunoscut, relaia de calcul a coeficientului U
1
pentru identificarea erorilor
aberante este:
a)
o

1
x

b)
o
1
x x

c)
s
x x
1



3.09.Selectai din lista de mai jos erorile sistematice:
a) ntmpltoare
b) de atribuire
c) constante ca valoare absoluta i ca semn
d) grosiere


3.10.Funcia desitate de repartiie Gauss-Lapace are expresia matematic:

a)
2
2
2
1
o

x
e
b)
2
2
2
) (
2
1
o

x
e
c)
o

t
2
) (
2
2
1

x
e



Variante corecte de raspuns:

Varianta III
3.01 c
3.02 c
3.03 b
3.04 b
3.05 b
3.06 c
3.07 c
3.08 b
3.09 c
3.10 b







FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro



35
Disciplina : Controlul statistic-varianta IV

4.01. Diagrama Box-Whisker pune in eviden poziia:
a) mediei
b) medianei
c) a modulului

4.02. Eantionarea simpl aleatorie presupune:
a) atribuirea unui numr pentru fiecare unitate elementar
b) pas constant de sondaj
c) repartizarea uniform pe straturi

4.03. Relaia de calcul pentru abaterea medie ptratic a populaiei statistice este:
a)
N
X X
i
) ( E

b)
N
X
i
2
) ( E

c)
2
2
) (
N
X
i
E


4.04.Trecerea de la controlul redus la controlul normal se face atunci cnd:
a) 1 lot este admis
b) 1 lot e respins
c) se accept cinci loturi consecutive
d) sunt acceptate 10 loturi consecutive


4.05. n funcie de (N, N
V
), din tabel se citete:
a) AQL
b) Lc
c) k


4.06.Selectai din lista simbolul pentru un parametru statistic de tendin
a) s
b) x
C
c)
d) c
v


4.07.Erorile sistematice reprezint:
a). Erorile constante ca semn, pentru msurtori similare, n condiii identice
b). Erorile care depesc cu mult valorile cele mai probabile
c). Erorile constante ca valoare absolut, pentru msurtori similare, n condiii identice
d). Erorile ntmpltoare
e). Erorile constante ca valoare absolut i ca semn, pentru msurtori similare, n condiii identice




FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro



36
4.08.Dac cunoscut i necunoscut, relaia de calcul a coeficientului U
n
pentru identificarea erorilor
aberante este:
a)
o

n
x

b)
o
x x
n


c)
s
x x
n



4.09.Histograma se utilizeaz pentru:
a) Reprezentarea distribuiei pe intervale a unei serii univariate
b) Reprezentarea trendului de evoluie al datelor
c) Reprezentarea neconformitilor


4.10.Planurile de control la recepie pe baz de msurare sunt planuri de tip
a) s, r,
b) simple, duble, multiple
c) p, np, C i U





Variante corecte de raspuns:

Varianta IV
4.01 b
4.02 a
4.03 b
4.04 b
4.05 b
4.06 b
4.07 e
4.08 b
4.09 a
4.10 a














FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro



37
Disciplina : Controlul statistic-varianta V


5.01.Relaia de calcul pentru median, n cazul irurilor impare, este:
a)
2
1 + n
x
b)
2
1
2 2
+
+
n n
x x

c)
2
2
2
2
+
+
n n
x x


5.02. Testul t se aplic pentru a stabili:
a) limitele de variaie ale medianei
b) limitele de variaie ale mediei aritmetice
c) limitele de variaie ale abaterii medii ptratice


5.03.Dac necunoscut i cunoscut, relaia de calcul a coeficientului U
1
pentru identificarea erorilor
aberante este:
a)
o

1
x

b)
o
1
x x

c)
s
x
1



5.04.Pentru planurile de control pe baz de atribute se noteaz cu Lc:
a) nivelul de verificare
b) limita de calitate
c) litera de cod


5.05.Planurile de control la recepie pe baz de defecte sunt planuri
a) s, r,
b) simple, duble, multiple
c) p, np, C i U

5.06.Funcia de repartiie normal este funcia
a) Gauss-Lapalce
b) Poisson
c) binomial






FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro



38

5.07. n cazul ipotezelor statistice, dac se aplic testul bilateral Ls este egal cu:
a.)
^ ^
2
u
o
u
o + z
b.)
^ ^
2
u
o
u
o z
c.)
^ ^
u u
o + z

5.08.Condiia de stabilitate a proceselor este ca precizie i reglaj, este:
a) Tc i 6 T
s
-T
i
b)
Tc i 6 T
s
-T
i

c) Tc i 6 T
s
-T
i.


5.09.Erorile aberante reprezint:
a). Erorile constante ca semn, pentru msurtori similare, n condiii identice
b). Erorile care depesc cu mult valorile cele mai probabile
c). Erorile constante ca valoare absolut, pentru msurtori similare, n condiii identice
d). Erorile ntmpltoare
e). Erorile constante ca valoare absolut i ca semn, pentru msurtori similare, n condiii identice

5.10.Probabilitatea de a gsi o valoare n intervalul | | o o 3 , 3 + este:
a) 68
b) 99,98%
c) 95,45%





Variante corecte de raspuns:

Varianta V
5.01 a
5.02 b
5.03 b
5.04 c
5.05 c
5.06 a
5.07 a
5.08 c
5.09 b
5.10 b










FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro



39

Disciplina : Controlul statistic-varianta VI


6.01. Relaia de calcul pentru median, n cazul irurilor pare, este:
a)
2
1 + n
x
b)
2
1
2 2
+
+
n n
x x

c)
2
2
2
2
+
+
n n
x x


6.02.Dac necunoscut i cunoscut, relaia de calcul a coeficientului U
n
pentru identificarea erorilor
aberante este:
a)
o

n
x

b)
o
x x
n


c)
s
x
n



6.03. La controlul prin msurare se noteaz cu k:
a) criteriul de acceptare
b) litera de cod
c) criteriul de respingere


6.04. Decizia de acceptare a lotului la controlul prin msurare, in funcie de Li i Ls, se formuleaz
dac:
a) Qik i Qs k
b) Qi k i Qs k
c) k Qi, Qs k
d) Qi k i Qs k

6.05.Planurile de control la recepie pe baz de atribute sunt planuri
d) s, r,
e) simple, duble, multiple
f) p, np, C i U


6.06.n cazul ipotezelor statistice o reprezint:
a) test statistic
b) prag de ncredere




FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro



40

6.07. Un proces este stabil ca precizie i instabil ca reglaj dac:
a) Tc i 6 T
s
-T
i
b)
Tc i 6 T
s
-T
i

c) Tc i 6 T
s
-T
i.


6.08. Trecerea de la controlul normal la controlul sever se face atunci cnd:
a) 1 lot este admis
b) 1 lot e respins
c) se resping dou consecutive
d) sunt acceptate 10 loturi consecutive

6.09.Relaia de calcul pentru abaterea medie ptratic statistice a eantionului este:
a)
1
) (

E
n
X X
i

b)
N
X
i
2
) ( E

c)
1
) (
2

E
n
X X
i


6.10.Erorile sistematice reprezint:
a). Erorile constante ca semn, pentru msurtori similare, n condiii identice
b). Erorile care depesc cu mult valorile cele mai probabile
c). Erorile constante ca valoare absolut, pentru msurtori similare, n condiii identice
d). Erorile ntmpltoare
e). Erorile constante ca valoare absolut i ca semn, pentru msurtori similare, n condiii
identice



Variante corecte de raspuns:

Varianta VI
6.01 b
6.02 c
6.03 a
6.04 d
6.05 e
6.06 b
6.07 c
6.08 c
6.09 c
6.10 e







FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro



41

INTREBRI MASTER Analiza senzoriala


1. Calitatea produselor alimentare include valoare nutritiva, inocuitate, confort (viaa la raft, tip de ambalaj, nivel de
procesare) i caracteristici senzoriale. Care este ordinea acestor componente ale calitii n alegerea unui
produs alimentar?
a. Valoare nutritiv inocuitate confort caracteristici senzoriale.
b. Inocuitate confort valoare nutritiv caracteristici senzoriale.
c. Inocuitate valoare nutritiv caracteristici senzoriale confort.
2. Analiza senzorial a produselor alimentare poate fi utilizat pentru:
a. Dezvoltarea noilor produse, mbuntirea celor existente, modificarea procesului, reducerea costurilor,
controlul calitii, preferinele consumatorilor.
b. Evaluarea senzoriala a produselor.
c. Controlul calitii.
3. Senzaiile gustative sunt clasificate astfel:
a. Gust dulce, srat, acru, amar.
b. Gust dulce, srat, acru, amar, umami, plus dou senzaii gustative(alcalin i metalic) precum i senzaii
derivate sau mixte ce rezult din amestecul substanelor pure.
c. Gust srat, amar, acru, umami plus dou senzaii gustative (alcalin i metalic).
d. Gust dulce, srat, amar, acru, umami.
4. Sensibilitatea gustativ este influenat n general de factorii:
a. Lumina, cantitatea de oxigen, temperatura produsului, temperatura mediului.
b. Perioada din zi n care se face degustarea.
c. Pregtirea degusttorului.
d. Experiena degusttorului.
5. Pielea reprezint urmtoarele tipuri de sensibiliti:
a. Sensibilitate dermica.
b. Sensibilitate hipodermic.
c. Numai sensibilitate tactil.
d. Sensibilitate, tactil, termic, dureroasa.
6. Aroma se developeaz n urma:
a. Mirosirii produsului.
b. Aciunii mecanice a dinilor i aciunii chimice a salivei.
c. Gustrii produsului.
d. Cnd se adaug poteniatori de arom.

7. Textura unui produs se msoar n funcie de:
a. Porozitate.
b. Numai rezistena opus la rupere.
c. Numai senzaiile percepute cu ajutorul simului tactil.
d. Masa, timp i lungime.



FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro



42
8. Pentru prepararea probelor n analiza senzorial trebuie s se acorde o atenie deosebit:
a. Numai cantitii de produs utilizate.
b. Numai cantitii din fiecare ingredient utilizat.
c. Cantitii de produs utilizat, cantitii din fiecare ingredient, modului de preparare, timpului de pstrare.
d. Numai timpului de pstrare.
9. nainte de degustarea probelor degusttorul este bine s:
a. Vad probele.
b. S se odihneasc.
c. S fac o degustare pentru a stabili condiiile n care se desfoar degustarea.
d. S fumeze.
10. Metodele prefereniale se utilizeaz pentru:
a. Numai aprecierea preferinelor consumatorilor.
b. Introducerea pe pia a unui produs nou sau pentru evidenierea reaciei consumatorilor fa de
produse deja existente.
c. Efectuarea unei clasificri a produselor.
d. Pentru a stabili preferinele fa de diferite produse alimentare a copiilor.
11. Metodele de difereniere a calitii se utilizeaz pentru:
a. Numai pentru a stabili diferene de calitate a produselor alimentare.
b. Pentru a stabili diferene fine de calitate n cazul variaiilor intervenite n calitatea materiei prime,
condiiilor de depozitare etc.
c. Pentru a stabili diferene n vederea mbuntirii procesului tehnologic.
d. Pentru selecionarea unor produse.
12. Metodele care utilizeaz date ordinale presupun:
a. Plasarea probelor ntr-o grup n ordinea perceperii caracteristicilor.
b. Plasarea ntr-o ordine dinainte stabilit.
c. Plasarea n una sau mai multe grupe ce aparin unei serii ordonate.
d. Plasarea ntr-o ordine aleatoare a produselor .
13. Metoda punctajului prezint urmtoarele avantaje:
a. Necesit un colectiv rutinat pentru efectuarea analizei senzoriale.
b. Arat msura n care un produs este mai vscos dect altul.
c. Ofer mai multe date despre intensitatea percepiei.
d. Prezint un caracter arbitrar al punctajelor.
14. Metoda profilului liber ales (Free Choice Profiling) utilizeaz:
a. Degusttori antrenai, degusttori neantrenai, consumatori.
b. Numai degusttori antrenai.
c. Numai degusttori neantrenai.
d. Numai consumatori.
15. Ordonarea dup rang presupune:
a. Ordonarea probelor n funcie de punctajul acordat.
b. Ordonarea n ordinea creterii intensitii unui atribut.
c. Ordonarea dup numele productorului.
d. Ordonarea n funcie de preferin.
16. Degusttorul pentru a evalua corect proba trebuie s:
a. nghit proba.
FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro



43
b. S expectoreze proba.
c. S o mestece ndelungat i apoi s o expectoreze.
d. Procedeze astfel nct s nu existe diferene semnificative ntre ingestie i expectorarea probei.
17. Adaptarea n analiza senzorial este un factor:
a. Dorit.
b. Nedorit.
c. Indiferent.
d. Cerut .
18. Pentru preselecia degusttorilor n analiza senzorial se utilizeaz chestionare care trebuie sa conin:
a. Numai date generale.
b. Date generale, timpul liber de care dispune degusttorul i obiceiuri alimentare.
c. Date generale, timpul liber de care dispune degusttorul i sntate.
d. Date generale, timpul liber de care dispune degusttorul, obiceiuri alimentare, sntate i ntrebri
legate de cunotinele pe care le are fa de caracteristica analizat.
19. Testul triunghiular se utilizeaz pentru:
a. A evidenia dac exist diferene ntre produse.
b. Numai pentru selectarea echipei de degusttori.
c. Numai pentru produse lichide.
d. Numai pentru produse solide.
20. Noiunea MOUTHFEEL include:
a. Numai vscozitatea produsului.
b. Numai vscozitate i fluiditate.
c. Numai coinut de CO
2
.
d. Astringen, densitate, viscozitate, fluiditate, coninut de CO
2
, senzaie de cldur.




Bibliografie:
Bulancea M., Iordchescu G. .a., 2005, Textura produselor alimentare, Ed. AIUS,
Craiova cap.5.
Iordchescu G., 2006, psihologia alimentaiei umane, Ed Academica Galai, Format
electronic Biblioteca prof. Brad Segal











FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro



44

Variante corecte de raspuns:

1 c 11 b
2 a 12 c
3 b 13 c
4 a 14 a
5 d 15 b
6 c 16 d
7 d 17 b
8 c 18 d
9 c 19 a
10 b 20 d





































FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro



45
Disciplina AMBALAJE I DESIGN N I.A.

1. Durata de imersie (de nmuiere) este:
a) durata de timp n care o butelie este imersat n soluie alcalin i nu include timpul necesar pentru
cltire sau pentru transportul de la un compartiment la altul;
b) numrul de minute necesar pentru ca un amabaj s parcurg traseul de la gura de alimenatre la gura
deevacuare din maina de splat;
c) durata necesar ntregului proces de splare;
d) durata necesar stropirii i prenclzirii n bazinele de nmuiere;
e) timpul corespunztor aciunii agentului de curire.

2. Durata total la splarea ambalajului este:
a) durata necesar ntregului proces de splare;
b) durata necesar stropirii i prenclzirii n bazinele de nmuiere;
c) timpul corespunztor aciunii agentului de curire.
d) numrul de minute necesar pentru ca un ambalaj supus splrii s parcurg traseul de la gura de
alimentare la gura de descrcare a mainii de splat;
e) timpul necear preparrii soluiei de splare.

3. Soluia de splare se prepar din:
a) sod caustic, aditivi i ap;
b) hidroxid de sodiu, aditivi i acizi organici;
c) hidroxid de sodiu, aditivi i acizi anorganici i ap;
d) aer, NaOHi ap;
e) NaOH, abur saturat uscat.

4. Un rol crucial n splarea ambalajelor l are:
a) duritatea apei folosite att pentru prepararea soluiei de splare, ct i pentru cltirea recipientelor
splate;
b) cantitatea soluiei de splare i concentraia ei;
c) concentraia aditivilor adugai;
d) calitatea apei i a aditivilor adugai;
e) temperatura, concentraia i calitatea soluiei de splare.

5. Pe transportoarele de butelii i n casete rmne ap sau soluie alcalin, estimat la
10 15 ml lichid, denumit:
a) mediu lichid transferat;
b) mediu lichid transportat;
c) soluie alcalin regenerat;
d) agent de sterilizare;
e) mediu de splare transferat.

6. Maina de splat cu un singur capt presupune:
a) ncrcarea i descrcarea buteliilor la capete opuse;
b) doar ncrcarea buteliilor la un capt al mainii de splat;
c) ncrcarea i descrcarea la acelai capt al mainii;
d) transportul printre rnduri prin maina de splat;
e) trecerea prin maina de splat a ambalajului.

7. Maina de splat cu dou capete presupune:
a) ncrcarea i descrcarea buteliilor la capete opuse;
b) doar ncrcarea buteliilor la un capt al mainii de splat;
FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro



46
c) ncrcarea i descrcarea la capetele opuse ale mainii;
d) transportul printre rnduri prin maina de splat;
e) trecerea prin maina de splat a ambalajului.

8. Modul de realizare a cltirii interioare cu duze montate pe un ax rotativ poate fi:
a) stropire interioar pe pereii laterali i pe centrul recipientului, urmat de golire i antrenare a
impuritilor cu apa de cltire;
b) stropire interioar i exterioar a recipientului;
c) dar golire i antrenare a impuritilor cu cpa de cltire ce se scurge din reciepient;
d) stropire pe fundul recipientului pe exteriorul lui;
e) stropire exterioar i antrenarea impuritilor cu apa de cltire.

9. Principalele materiale platice utilizate la obinerea ambalajelor sunt:
a) polietilentereftalat PET; polipropilena PP; polistirenul PS; polietilena de joas densitate LDPE;
policlorura de viniliden PVC; polietilena tir PE;
b) polietilentereftalat PET; polipropilena PP; cartonul; polietilena de joas densitate LDPE;
polietilena PE;
c) cartonul, hrtia i polietilena PE;
d) metalul, polietilena PE, policlorura de viniliden PVC;
e) cartonul, hrtia pergaminat, polis enul PS; polietilena tir PE.

10. Ambalarea colectiv se aplic n scopul:
a) uurrii operaiilor de manipulare, depoziare i de transport spre locul de desfacere;
b) distribuirii produsului alimentar i nealimentar direct la consumator;
c) depozitrii individuale a produselor alimentare;
d) ambalarea n hrtie pergaminat;
e) ambalarea individual a produselor alimentare n ambalaje din material plastic.


Variante de rspuns corecte:
1 a
2 d
3 a
4 a
5 b
6 c
7 a
8 a
9 a
10 a



Disciplina AMBALAJE I DESIGN N I.A.

1. Durata de imersie (de nmuiere) este durata de timp n care o butelie este imersat n soluie alcalin
i nu include timpul necesar pentru cltire sau pentru transportul de la un compartiment la altul.

2. Durata total la splarea ambalajului este numrul de minute necesar pentru ca un ambalaj supus
splrii s parcurg traseul de la gura de alimentare la gura de descrcare a mainii de splat.

3.Soluia de splare se prepar din sod caustic, aditivi i ap.
FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro



47

4.Un rol crucial n splarea ambalajelor l are duritatea apei folosite att pentru prepararea soluiei de
splare, ct i pentru cltirea recipientelor splate;

5.Pe transportoarele de butelii i n casete rmne ap sau soluie alcalin, estimat la 10 15 ml lichid,
denumit mediu lichid transportat;

6.Maina de splat cu un singur capt presupune ncrcarea i descrcarea la acelai capt al mainii.

7. Maina de splat cu dou capete presupune ncrcarea i descrcarea la capetele opuse ale mainii.

8. Modul de realizare a cltirii interioare cu duze montate pe un ax rotativ poate fi stropire interioar pe
pereii laterali i pe centrul recipientului, urmat de golire i antrenare a impuritilor cu apa de
cltire;

9. Principalele materiale platice utilizate la obinerea ambalajelor sunt polietilentereftalat PET;
polipropilena PP; polis enul PS; polietilena de joas densitate LDPE; policlorura de viniliden
PVC; polietilena tir PE.

10. Ambalarea colectiv se aplic n scopul uurrii operaiilor de manipulare, depozitare i de
transport spre locul de desfacere.