DETERMINAREA SUBSTANŢELOR PROTEICE – METODA KJEDAHL

 
1. Principiul metodei
După mineralizarea probei de analizat cu acid sulfuric, în prezenţă de catalizatori, amoniacul
din sulfatul de amoniu rezultat se eliberează prin alcalinizare, se distila, se prinde distilatul
într-o soluţie de acid sulfuric şi se titrează cu o soluţie de hidroxid de sodiu.
Reacţiile care au loc sunt:
 Mineralizarea  :   N proteic     à   2NH3 + H2SO4  (NH4)2SO4
  Distilarea:
-    în balonul de distilare : 2(NH4)2SO4 + 2 NaOH à Na2SO4 + 2NH4OH + 2NH3 +2H2O
-     în balonul de prindere: 2NH3 + H2SO4 à (NH4)2SO4
Titrarea: H2SO4+2 NaOH à Na2SO4 + 2H2O
 
2. Aparatură, reactivi şi materiale
-    aparat de distilare Parnas Wagner sau aparat de distilare simplă;
-    balon Kjeldahl de 250 cm3 şi 500 cm3;
-    acid sulfuric d = 1,83.. 1,84 şi soluţie 0,02 n liber de azot;
-    catalizator de seleniu după Wieninger sau catalizator de sulfat de potasiu şi sulfat de
cupru; preparat prin mojararea a 10 g sulfat de potasiu cu 0,1 g sulfat de cupru;
-    hidroxid de sodiu liber de azot şi de carbonaţi, soluţie 30% şi soluţie 0,02n;
-    soluţie indicator Tashiro: 0,2g roşu de metil şi 0,lg albastru de metilen, fin mojarate, se
dizolvă în 100 cm3 alcool etilic 95%;
-     soluţie indicator Cooper care se obţine, amestecând în proporţie de 1+1, roşu de metil
soluţie alcoolică 0,04% şi verde de bromcrezol soluţie alcoolică 0,4%;
-    porţelan poros;
-    folii de celuloză sau hârtie de filtru cantitativă cu porozitate mică, libere de azot.
Notă:  poate fi folosit orice indicator care îndeplineşte condiţia ca punctul de viraj să apară la
pH = 5,5. Soluţiile indicator se păstrează în sticle de culoare brună, în loc întunecos şi la rece.
 
3. Modul de lucru
Mineralizarea
Se cântăresc cu precizie de 0,0001 g, circa 10 cm 3 din proba de analizat, care se
introduc cantitativ în balonul Kjeldahl, se adaugă un vârf de spatulă de catalizator, care se
amestecă bine cu proba (prin agitarea balonului) şi 25 cm acid sulfuric d = 1,83...1,84.
Adăugarea acidului sulfuric se face în cantităţi mici, spălând gâtul balonului, pentru a
antrena eventualele urme de probă sau de catalizator.
Balonul se încălzeşte la început la flacără mică, până se evaporă cea mai mare
cantitate de apă, agitând din când în când. încălzirea se intensifică până la uşoara fierbere a
amestecului acid.
Balonul se agită din când în când, pentru a desprinde particulele care aderă la pereţi şi
se continuă fierberea până când lichidul devine complet limpede şi incolor. Din acest moment
se continuă încălzirea până la producerea vaporilor albi (30...90 minute).
După mineralizare, balonul se lasă să se răcească ferit de vaporii de amoniac din
mediul înconjurător.
Mineralizatul se trece cantitativ cu apă într-un balon cotat de 100 cm3 şi se aduce la
semn, cu apă.
  
 
 
 
 
 
 
 
 
 

1-generator de vapori, 2 - vas barbotor; 3 - refrigerent; 4 - balon receptor.

 
Distilarea şi dozarea amoniacului
Distilarea amoniacului se poate face prin distilare şi antrenare cu vapori sau prin
distilare simplă.
În cazul distilării prin antrenare cu vapori, se măsoară cu pipeta 5... 10 cm 3 din soluţia
obţinută care se introduc prin pâlnie în aparatul de distilare Parnas Wagner. se spală pâlnia cu
10...15 cm apă, se adaugă 10... 15 cm 3 hidroxid de sodiu soluţie 30% şi se închide robinetul,
adăugându-se apă în pâlnie.
Intr-un vas Erlenmayer de 300 cm3 se introduc 20 cm3 acid sulfuric soluţie 0,02n,
câteva picături indicator Tashiro sau Cooper şi circa 10 cm 3 apă, cufundându-se alonja
refrigerentului pe o lungime de circa 1 cm 3 în această soluţie, pentru a se evita pierderile de
amoniac.
În cazul distilării simple, se introduc în balonul termorezistent al aparatului, circa 250
cm3 apă, câteva bucăţele de porţelan poros şi 5...10 cm 3 mineralizat obţinut. Se adaugă 10...15
cm3 hidroxid de sodiu soluţie 30% şi se montează imediat balonul la aparatul de distilare.
Alonja refrigerentului se cufundă în vasul Erlenmayer în care s-a introdus în prealabil
acid sulfuric 0,02n, soluţie indicator şi apă.
Se efectuează distilarea în condiţiile specifice ale fiecărui aparat folosit până când
vasul Erlenmayer se colectează un volum de 200 cm3 distilat, reglând debitul apei de răcire al
refrigerentului, astfel încât temperatura distilatului să nu fie mai mică de 10 °C sau mai mare
de 25°C.
 La sfârşitul distilării se scoate capătul refrigerentului deasupra nivelului lichidului din
vasul Erlenmayer şi se continuă distilarea două minute pentru spălarea interioară a
refrigerentului.
La sfârşitul distilării se verifică cu hârtie roşie de turnesol umezită cu apă a cărei
culoare nu trebuie modificată cu o picătură de distilat.  În caz contrar se repetă distilarea cu o
nouă cantitate de mineralizat, colectându-se o cantitate mai mare de distilat, cu respectarea
condiţiilor de mai sus.
Distilatul se titrează cu hidroxid de sodiu soluţie 0,02n, până la virarea culorii
indicatorului de la mov la verde (V1).
În aceleaşi condiţii se efectuează o probă martor cu toţi reactivii, inclusiv hârtia de
filtru sau folia de celuloză, înlocuind proba de analizat cu apă. Volumul soluţie de hidroxid de
sodiu 0,02 n folosit la titrare se notează cu V2.
4. Exprimarea rezultatelor
Conţintul de azot total (NT), exprimat în procente se calculează cu formula:
 
                                   

în care: 0,00028 - cantitatea de azot, în grame, corespunzătoare la 1 cm 3 acid sulfuric soluţie

0,02n;
             V - volumul la care a fost adus mineralizatul, în centrimetri cubi;
             V1 - volumul soluţiei de hidroxid de sodiu 0,02n folosit la titrarea probei, în
centrimetri cubi;
             V2 - volumul soluţiei de hidroxid de sodiu 0,02n folosit la titrarea probei martor, în
centrimetri cubi;
             Vo — volumul de soluţie mineralizată luat pentru distilare, în centimetri cubi;
m - masa probei luată pentru analiză, în grame.             ,
 
 
TABEL RECAPITULATIV CU INDICII SENZORIALI AI LAPTELUI
CRUD INTEGRAL
 
 
Lapte de Lapte de Lapte de
Caracteristici Lapte de vacă
capră bivoliţă oaie
Aspect lichid omogen, opalescent, fără corpuri străine, în suspensie şi fără
  sediment
Consistenţă fluidă;  nu se admite consistenţă vâscoasă, filantă sau mucilaginoasă
albă cu nuanţă albă cu
Culoare albă albă
gălbuie nuanţă gălbuie
Miros plăcut, specific laptelui crud, fără miros străin
Gust
plăcut , dulceag, caracteristic laptelui proaspăt
 

 
 
 
 
 
TABEL RECAPITULATIV CU INDICII FIZICO-CHIMICI AI LAPTELUI
CRUD INTEGRAL
 
 
Lapte de Lapte de Lapte de Lapte de
Caracteristici
vacă capră bivoliţă oaie
Aciditate ° T 15-19 max 19 max 21 max 24
Densitate la 20° C 1,029 1,029 1,031 1,033
Grăsime , % max 3,2 3,3 6,5 6,5
Substanţă uscată
8,5 8,5 10 11
negrasă, % min
Titrul proteic 3,2 3,2 4,5 5
Grad de
I I I II
impurificare
Temperatură ° C 14 15 14 15
 
http://beger.si/products/protein-determination/
https://www.youtube.com/watch?v=qzfFajukhTU&ab_channel=Solution-Pharmacy
https://www.youtube.com/watch?v=GILJnF2ppuI&ab_channel=NigelBaldwin
https://www.youtube.com/watch?v=OsdhNtNNNds&ab_channel=amritacreate