Sunteți pe pagina 1din 4

Fisa de documentare

Determinarea substantelor proteice totale penru


carne si preparate din carne

Se stabileste metoda de dozare a continutului de substante proteice totale


prin determinarea azotului total dupa metoda Kjeldahl.

Principiul metodei:

Azotul total din proba de analizat este transformat in ioni de amoniu, sub
actiunea catalitica a sulfatului de cupru, in mediu de acid sulfuric si sulfat de
potasiu. Amoniacul eliberat prin alcalinizare se distila si se capteaza intr-o solutie
de acid boric din care este dozat prin titrare cu acid clorhidric.

Aparatura:

Aparat de distilare simpla sau cu antrenare de vapori.


Inainte de intrebuintare se face o verificare a etanseitatii aparatului cu 10
3
cm solutie de sulfat de amoniu 0,1 n. Se alcalinizeaza, se distila si se titreaza.
Daca rezultatul este mai mic decat cantitatea de sulfat de amoniu introdusa in
aparat, aceasta se tatoreste scurgerilor din aparat sau a distilarii incomplete si
trebuie luate masurile necesare de remediere.
Baterie de mineralizare.
Baloane Kjeldahl de 300 cm.

Pregatirea probelor:

Proba de laborator pastrata astfel incat sa se evite alterarea sau modificarea


compozitiei, se omogenizeaza prin trecerea ei de doua sau de trei ori prin masina
de tocat carne cu diametrul orificiilor sitei de max. 4 mm. La produsele in
membrana, acestea se indeparteaza in prealabil.
Proba asfel pregatita se introduce intr-un recipient de sticla care se umple
perfect, se inchide bine si se pastreza la rece pentru a evita alterarea sau
modificarea compozitiei.
Proba se analizeaza imediat sau in cel mult 24 ore de la omogenizare.

Modul de lucru:

1. Din proba pregatita se cantaresc cu precizie de 0,001 g aprox. 1,5 g..2,5 g


pe o bucata de hartie pergaminata. Se impaacheteaza si se introduce apoi in balonul
Kjeldahl. Se adauga 5 g sulfat de potasiu, circa 0,1 g sulfat de cupru si 15…20 cm3
acid sulfuric.
Adaugarea acidului sulfuric se face in cantitati mici, spaland gatul balonului
pentru a antrena eventualele urme de proba sau de catalizator.
Se acopera gatul balonului cu o palnie si se aseaza in pozitie inclinata in
bateria de mineralizare sau la flacara unui bec cu gaz. La inceput balonul se
incalzeste usor si se agita pana la terminarea spumarii si dezintegrarii masei, apoi
se mareste incalzirea si se fierbe pana cand lichidul devine complet limpede. Din
acest moment se mentine lichidul in fierbere inca 20..40 min. La sfarsitul
mineralizarii continutul balonului este limpede si aproape incolor sau slab verzui.
Timpul total de mineralizare trebuie sa fie de min. 2h.
Se vor evita pierderile de acid din cauza supraincalzirii, avand grija ca
vaporii de condensare sa nu depasasca jumatate din gatul balonului.
Se lasa balonul sa se raceasca si se spala cantitativ pilnia de acoperire si
gatul balonului cu circa 50 cm3 apa. Continutul balonului se agita prin rotatie pana
la completa omogenizare.
2. Distilarea amoniacului se poate face prin distilare simpla sau prin
antrenare cu vapori.
-in cazul distilarii simple se dilueaza cu precautie continutul balonului
Kjeldahl cu 300 cm3 apa si se agita prin rotatie pana la completa omogenizare. Se
transvazeaza cantitativ cu apa , intr-un balon de 1000 cm3 . Se alcalinizeaza
continutul balonului cu 80 cm3 solutie de hidroxid de sodiu, care se adauga cu
foarte mare precautie, prin prelingere pe gatul balonului, astfel ca cele doua straturi
sa nu se amestece.
Se masoara cu un cilindru gradat 50 cm3 solutie de acid boric, se introduce
intr-un vas Erlenmeyer de 300 cm3 in care se mai adauga patru picaturi de solutie
indicator Tashiro sau solutie indicator rosu de metil. Alonja refrigerentului
aparatului de distilare se cufunda 4…5 mm in solutia din vasul Erlenmeyer.
-in cazul distilarii prin antrenare cu vapori, continutul balonului Kjeldahl se
trece cantitativ, cu apa, intr-un balon cotat de 250 cm3. Se lasa sa se raceasca la
temperatura camerei si se aduce la semn cu apa.
Din solutia obtinuta se masoara cu pipeta 50 cm3 care se introduce in
aparatul de distilare Parnas-Wagner.
Intr-un vas Erlenmeyer de 300 cm3 se introduc 25 cm3 solutie de acid boric
si 4 picaturi solutie indicator Tashiro sau solutie indicator rosu de metil. Alonja
refrigerentului se cufunda 4…5 mm in solutia din vasul Erlenmeyer.
Se spala palnia aparatului cu o cantitate mica de apa si se adauga 20 cm3
solutie de hidroxid de sodiu. Este necesar ca in timpul adaugarii solutiei de
hidroxid de sodiu sa se pastreze in palnie un strat continuu de lichid pentru a
preintampina pierderile de amoniac.
3. Se efectueaza distilarea in conditiile specifice ale fiecarui aparat folosit ,
pana cand in vasul colector Erlenmeyer se colecteaza circa 200 cm3 distilat.
La sfarsitul distilarii capatul refrigerentului se scoate deasupra lichidului si
se continua distilarea 5 minute pentru spalarea interioara a acestuia.
Se opreste distilarea si se spala cantitativ capatul refrigerentului cu 15..20
3
cm apa care se colecteaza in vasul Erlenmeyer.
Distilatul se filtreza cu acid clorhidric 0,1 n pana la virajul culorii
indicatorului de la verde deschis la cenusiu cu nuanta albastruie, in cazul
indicatorului Tashiro sau de la galben la roz-visiniu, in cazul indicatorului rosu de
metil.
4. Se efectueaza in paralel doua determinari din aceeasi proba pentru analiza.
5. Se efectueaza si o determinare martor, in aceleasi conditii, cu toti reactivii
inclusiv hirtia pergaminata.
Determinarea martor este necesara in special atunci cand se schimba
reactivii folositi.

Calcul si exprimarea rezultatelor:

Continutul in substante proteice totale (N ¿6,25 ), exprimat in procente, se


calculeaza cu formulele:

In cazul distilarii simple

0 ,0014 (V 1 −V 2 )F×6 , 25
⋅100
Substante proteice totale = m [%]
in care:
0,0014 cantitatea de azot, in g, corespunzatoare la 1 cm3 acid clorhidric 0,1
n.
V1 volumul de acid clorhidric 0,1 n folosit la titrarea probei, in cm3;
V2 volumul de acid clorhidric 0,1 n folosit la titrarea probei martor, in
cm3;
F factorul de corectie al acidului clorhidric 0,1 n;
m masa probei luate pentru determinare, in g;
6, 25 factorul de transformare a azotului total, in substante proteice.

S-ar putea să vă placă și