Academia de Studii Economice EAM

Valorificarea potentialului turistic al Judetului SIBIU

Nistor Teodor an III gr. 4/1330

Valorificarea potentialului turistic al judetului Sibiu

I. Date generale Judetul Sibiu este situat in centrul Romaniei la rascrucea drumurilor comerciale dintre est si vest, dintre Balcani si Europa Centrala. Suprafata de 5.422 km patrati, reprezinta 2,3% din teritoriul tarii, se intinde intre 45 28' si 46 17' latitudine nordica si intre 26 35' si 24 57' longitudine estica. Din suprafata totala a judetului de 543.248 ha, ponderea cea mai mare o detin suprafetele agricole cu 306.637 ha (56,5%), 186.748 ha (34,2%) padurile si alte terenuri acoperite cu vegetatie forestiera, si 9,2% terenuri neagricole si terenuri cu alte categorii de folosinta. Numarul unitatilor active din industrie, comert si alte servicii din judetul Sibiu a ajuns la 7322 la sfarsitul anului 2003, reprezentand 16,61% din totalul inregistrat la nivel regional. Situatia firmelor active in judetul in functie de numarul de lucratori este urmatoarea: intre 0-9 lucratori 7322 de firme; intre 10-49 lucratori 6205 de firme, intre 50-249 lucratori 240 de firme, peste 250 de lucratori 57 de firme. Procesul de privatizare este complet incheiat, capitalul privat investit in zona reprezentand peste 90% din capitalul total investit. In cadrul economiei judetului, industria se afla pe primul loc, cu o pondere de 38,72% din Produsul Intern Brut, aceasta fiind urmata de agricultura, constructii, comert si servicii. Printre alte ramuri ale economiei sibiene, mai putem aminti industria

constructoare de masini (BILSTEIN Compa), industria confectiilor (MONDEX), industria produselor alimentare (SCANDIA) si industria de rechizite scolare (FLARO), fabrici noi de componente electrice si electronice (SIEMENS). Valoarea totala a investitiilor straine pe care Zona Industriala Vest o va aduce Sibiului in urmatorii ani va depasiti, conform estimarilor, 70 mil. EUR. Un exemplu bun de investitie semnificativa poate fi cel al corporatiei CONTINENTAL AG, tot in Sibiul isi are sediul si Bursa Monetar Financiara si de Marfuri. In anul 2007, Sibiu a fost desemnata Capitala Europeana a Culturii, impreuna cu Luxemburg. Acesta este cel mai important eveniment din istoria orasului, prin care se promoveaza, prin dialog multicultural, multietnic si imaginea orasului si a Romaniei in lume. Drumurile publice insumeaza un total de 1599 km dintre care: drumuri nationale 257 km; drumuri judetene si comunale 1342. densitatea drumurilor publice pe 100 kmp teritoriu ajunge la valoarea de 29.4. Populatia judetului sibiu are un totatl de 422.269 locuitori dintre care 205.337 reprezinta genul mascului (48,62%) si 216.922 (51.38) genul feminin. 67,59% din populatie este repartizata in mediul urban iar diferenta in mediul rural (32,4)%. In anul 2006 la nivelul judetului Sibiu existau 111.144 persoane ocupate din care 2074 persoane in Agricultura, 58.210 in Industrie si constructii si 50.860 in servicii. Desi relieful judetului este predominant de deal si de munte, aproape 50% din suprafata judetului este ocupata de deal si podis, 30% de munte, iar 20% zona depresionara de contact, agricultura este bine reprezentata de atat de sectorul vegetal cat si de cel de crestere a animalelor. Dispunand de pasuni si fanete naturale, si posibilitatile de cultivare in luncile raurilor, in zona montana si sub-montana, agricultura judetului este profilata pe cresterea animalelor, preponderent cresterea ovinelor ca activitate de traditie, dar si pomicultura si culturi vegetale.In zona colinara si de podis, se cultiva cereale, cartofi, legume, dar este dezvoltat si sectorul de crestere a animalelor, iar in Podisul Tarnavelor conditiile sunt propice culturii vitei de vie. Rata somajului a coborat la 3.9 procente. Daca se ia in calcul munca la negru, rata reala a somajului in judetul sibiu oscileaza, defapt, intre 1 si 2 procente. Cea mai mare

parte a somerilor este reprezentata de barbati. Din cei 6.763 de someri luati in evidenta, 2.840 sunt femei. Castigul mediu net in 2006 a fost de 755lei/persoana. Cai de acces : DN Brasov - Sibiu (E68) DN7 Arad - Sibiu - Rm. Valcea DN14 Cluj Sibiu feroviar din toate colturile tarii

II.Prezentarea potentialului turistic Judetul Sibiu detine un potential turistic considerabil, atat din punct de vedere al resurselor naturale, cat si al celor antropice. Clima Judetul se afla in zona temperat-continentala, cu influente termice datorate munilor din vecintate. Clima este deci temperat - continental ferit de excese. Media anual a precipitaiilor este de 662 mm cu valori minime n luna februarie (26,7 mm) i maxime n iunie (113 mm). Temperatura medie anuala este de 8,9 grade Celsius. Primele ninsori pot s cad n luna noiembrie, iar ultimele la nceputul lunii aprilie. Stratul de zpad se menine in general 50-60 de zile n depresiuni i podi, iar la munte 100 de zile. Numrul mediu al zilelor cu cer acoperit oscileaz intre 140 in depresiuni si 170 la munte. n legtur cu variaia temperaturii n cursul anului, trebuie analizat i fenomenul ngheului. Cunoaterea acestui fenomen intereseaz ndeaproape agricultura. Primele zile de nghe apar cel mai devreme la munte, nc din luna septembrie. Ultimele zile cu nghe se prelungesc, la munte, pana in luna mai. ngheurile trzii de primvar sunt duntoare pomilor fructiferi i vitei de vie, iar cele timpurii, de toamna, aduc stricciuni unora dintre culturile de legume i zarzavaturi. Zona Transilvaniei, din care face parte i Sibiul, iarna este supus unor invazii de aer rece si umed, venit din nordul si nord-vestul Europei, din vecintatea insulelor Islanda

si Groenlanda ( aer polar - oceanic) care aduce zpad i ger. Vnturile dominante, cu frecventa cea mai mare, sunt cele din nord - vest Vntul care bate dinspre Mure se numete local Murean. Vnturile locale sunt brizele de munte i Vntul Mare ( Mnctorul de zpad) care se manifesta la nceputul primverii, n special n depresiunile de la poalele munilor. Fiind un vnt fohnic, este cald, topete zpezile, avnd importan pentru activitile agricole. n urma msurtorilor efectuate de Staia Meteo Sibiu, n ultimii zece ani s-au nregistrat inversiuni de origine termic, dinamic i frontal; anual se produc n jur de 100 de inversiuni termice, frecvena cea mai mare revenind celor de natura termic (cca. 70,2 zile/an). n momentul producerii fenomenelor climatice menionate, n zonele montane vremea este frumoasa, n schimb, n arealele depresionare, aceasta este nchis i nefavorabil deplasrilor. Vara predomina vnturile oceanice umede din vestul Europei, care determin ploile bogate din acest anotimp. Relieful Este variat si coboara n trepte de la sud-Muntii Fagaras (cu vf. Negoiu de 2.535m, cu o creasta alpina zimtata sub care se adapostesc circuri si vai glaciare, marcate de frumoase cascade), Muntii Cindrelului si Lotrului (cu suprafete plane, usor valurite, cu vf. Cindrelul de 2.245 m, vf. Steflesti 2.244 m, cu vai adanci ce contrasteaza cu culmile nalte), despartiti de defileul Oltului, la nord-Podisul Secaselor si Hartibaciului, Podisul Tarnavelor (cu altitudini de 600-700 m), Depresiunea larga a Sibiului. Aproximativ 30% din suprafata este acoperita de Muntii Fagaras, Lotru si Cindrel, 50% este acoperit de platourile Tarnave, Hartibaci si Secase stabatute de vai adanci. Reteaua hidrografica Cursurile de apa sunt repartizate uniform pe intregul teritoriu al judetului Sibiu, fiind reprezentate de rauri, lacuri naturale (glaciare si sarate) si lacuri artificiale (lacul de acumulare de la Sadu fiind unul dintre acestea). Raurile cu cele mai intinse cursuri sunt Olt - 53 km, Cibin - 80 km, Hartibaciu - 88 km, Sadu - 45 km si Tarnava Mare - 75 km

Principalele artere hidrografice din judetul Sibiu sunt: Olt (care inregisteaza debitul cel mai mare, de 83,900 m3/s in sectiunea Sebes Olt), Cibin (cu un debit de 15,700 m3/s in sectiunea Talmaciu), Sadu, Sevis, Saliste, Cisnadie, Arpasel, Avrig, care apartin bazinului hidrografic al Oltului si Tarnava Mare (cu 11,450 m3/s in sectiunea Copsa Mica) si Visa, din bazinul Muresului. Resurse naturale Dintre resursele naturale ale judetului gazele naturale sunt cele mai importante. De mare calitate si alcatuite aproape exclusiv din gaz de puritate inalta. Un depozit de marmura a fost descoperit si se afla in exploatare in Valea Porumbac, in timp ce judetul mai are resurse de nisip, argila, pietris, etc, folosite ca materiale de constructii. Alte resurse naturale sunt padurile, care acopera 37% din suprafata judetului, pasunile, fanetele, terenurile agricole cu flora si fauna bogate. Fauna Relieful si vegetatia caracteristica teritoriului judetului Sibiu favorizeaza prezenta unei faune specifice zonei de munte si podis. padurile adapostesc specii de pasari ca: mierla, vulturul plesuv, acvila de munte, corbul si cocosul de munte, iar dintre mamiferele care populeazapadurile predomina lupul, vulpea, mistretul, ursul, caprioara, capra neagra, rasul si mai rar veverita. Fauna acvatica este reprezentata de specii ca: pastravul (in raurile de munte), mreana, clean si crap in raurile de deal. Vegetatia si flora Ca urmare a reliefului predominant muntos si zonelor deluroase, circa 34,6% din teritoriul judetului este acoperit de paduri (foioase si conifere). Vegetatia specifica etajului subalpin este reprezentata de pajisti intinse, unde elementele floristice predominante sunt iarba stancilor, iarba vantului, etc., iar in zona Muntilor Lotru, suprafete intinse sunt acoperite de pasuni alpine. Dealurile din zona Tarnavelor sunt acoperite de paduri de foioase si plantatii de vita de vie.

Bogatul patrimoniul natural al judetului Sibiu este reprezentat de 14 parcuri, monumente sau rezervatii naturale: 1. Parcul natural Cindrel - zona protejata complexa de flora, fauna, geomorfologica si hidrografica. Starea de conservare a ecosistemului Parcul natural Cindrel este relativ buna, insa este afectata de pasunatul excesiv si de practicarea unui turism neecologic, precum si de braconaj. Localizare: Muntii Cindrelului. Etajul alpin si subalpin al vrfurilor Cindrelul (2244 m), Steflesti (2285 m) si Contu Mare. Este situat n arealul comunelor Gura Rului, Rasinari, Tilisca si Jina. Suprafata: 9873,9 ha 2. Parcul natural Golul alpin Fagaras - zona protejata complexa geomorfologica, hidrografica, de flora si fauna . Starea de conservare a ecosistemului Parcului natural Golul alpin Fagaras este relativ buna, nsa este afectat de pasunatul excesiv si de practicarea unui turism neecologic, precum si de braconaj. Localizare: Golul alpin al Muntilor Fagarasului, ntre Vrful Suru si Podagru. 3. Padurea Dumbrava - zona protejata complexa de flora, fauna, peisagistica si culturala. Starea de conservare a ecosistemelor este relativ buna, nsa sunt afectate de pasunatul excesiv si de practicarea unui turism neecologic, precum si de braconaj. Pe lnga aceste elemente negative ale actiunii antropice, Parcul natural Dumbrava Sibiului este degradat si prin taierile de crengi din copaci, pentru foc, prin distrugerea covorului vegetal etc, de catre turistii neavizati. Localizare: La S-V de municipiul Sibiu, spre Rasinari. Suprafata: 993 ha 4. Iezerele Cindrelului - este o rezervatie mixta, geomorfologica, hidrografica de flora si fauna. Arealul comunei Gura Rului, pe versantul nordic al platoului Frumoasei,

aproape de vrful Cindrel (2244 m). Cuprinde doua vai glaciare, cu lacurile Iezerul Mare (1999 m alt., 3 ha si 13,30 m adncime) si Iezerul Mic (1946 m alt., 1,7 m adncime). Reliefului alpin I se adauga elemente floristice si faunistice interesante: salcia pitica, degitaret, ridichioasa, capra neagra, prundarasul de munte pasare alpina. Se intinde intre 1750 2205 m si 2205 m altitudine. Suprafata: 609,6 ha 5. Rezervatia naturala Golul Alpin si lacul Balea Rezervatie complexa, geomorfologica, hidrologica, de flora si fauna. Cuprinde relieful alpin, flora si fauna din circul glaciar Balea, precum si lacul cu acelasi nume Dintre elementele floristice specifice: jnepen, ienupar, floarea de colt, smirdar, bujor de munte, afan; Dintre elementele faunistice: capra neagra si acvila de stanca. Starea de conservare a Rezervatiei naturale Golul Alpin si lacul Blea (de tip complex) a avut de suferit dupa construirea Transfagarasanului si intensificarea turismului; covorul vegetal s-a redus datorita numarului mare de autovehicule si turisti care campeaza n zona, iar o serie de specii de animale s-au refugiat n vaile din mprejurimi. Se nregistreaza si aici practicarea unui turism neecologic si a pescuitului n lac.Localizare: Muntii Fagarasului, caldarea glaciara Blea, ntre vrfurile Vnatoarea lui Buteanu (2508), Capra (2439 m), Paltinu Mare (2398), Muchea lui Buteanu (2506 m) si Piscul Blii , n aria comunei Crtisoara. Suprafata: 180 ha 6. Rezervatia naturala Calcarele eocene de la Porcesti - este un monument al naturii cu valoare paleontologica, cu numeroase elemente minerale si specii de flora si fauna fosilizate: fosile de lemelibranhiate, gasteropode, echinoderme, numuluti, dinti de rechin. Localizare: in extravilanul comunei Turnu Rosu in partea de Sud si Sud-Est a comunei, strabatuta de cursul Vaii Sadului. Suprafata: 60 ha 7. Dealul Zakel - Rezervatia de stepa din Valea Sarba este o rezervatie complexa de flora si fauna caracteristica arealului de stepa euro-siberian. Dintre elementele care se gasesc aici enumeram: jales, steluta vinata, sachiz, frasinel, colilie, negara. Localizare: in extravilanul comunei Sura Mare, intre Slimnic si Sura Mare, pe versantul dealului Zakel si Valea Sarbei. Suprafata: 11 ha (din care 4,5 ha afectate de alunecari de teren). In ceea ce priveste Dealul Zakel (rezervatie de stepa, de tip complex)

datorita fenomenelor de alunecare si a lucrarilor de stabilizare versant, suprafata initiala a rezervatiei s-a redus de la 11 la 5 ha 8. Rezervatia naturala Suvara Sasilor Talmaciu - este o rezervatie botanica. Localizare: Pe valea rului Sadu, ntre localitatile Sadu si Talmaciu (430 m altitudine), in extravilanul orasului Talmaciu. Suprafata: 20 ha Problemele cu care se confrunta Rezervatia Suvara Sasilor (botanica) sunt faptul ca nu este mprejmuita si nu beneficiaza de paza. 9. Rezervatia naturala Arpasel - cuprinde etajul alpin, subalpin si montan superior, ntre 1000 m si 2500 m altitudine, pe valea strajuita de vrfurile Vnatoarea lui Buteanu (2508 m) si Vrtopel (2359 m) Suprafata: 732 ha. Este o rezervatie faunistica si de flora. Aici traiesc cca. 80% din caprele negre din Muntii Fagaras, marmote, ursi, acvile de munte, cervide. Rezervatia Arpasel (faunistica) este bine conservata, deoarece pe de-o parte beneficiaza de paza, iar pe de alta parte accesul este dificil, este nsa puternic afectata de zgomotul datorat tragerilor de antrenament efectuate n Poligonul militar Crtisoara Localizare: Versantul nordic al Muntilor Fagarasului, pe valea Arpaselului, alaturi de Parcul natural Balea. 10. Vulcanii noroiosi de la Hasag - monument al naturii cu valoare geologica (aria protejata nu este clar delimitata si nici indicata n vreun fel, iar n zona se practica agricultura) Localizare: ntre Hasag si Mndra, pe raza comunei Loamnes. 11. Rezervatia naturala Lacul fara fund de la Ocna Sibiului - este un monument al naturii cu valoare geologica. Prezinta fenomenul de heliotermie. S-a format ntr-o veche mina de sare prabusita la 1775. Se mai numeste si Lacul Francisc sau Lacul Lemnelor. Suprafata: 0,2 ha Localizare: n partea de est a parcului bailor Ocna Sibiului, n apropierea aleii ce duce la statia CFR. Potentialul turistic al resurselor apelor In zestrea naturala atractiva a judetului Sibiu o pondere insemnata o ocupa resursele de apa care se asociaza celorlalti factori la oferta recreativa a acestui teritoriu.

Importanta turistica a apelor deriva in special din posibilitatile multiple pe care le ofera celor interesati, de refacere a sanatatii si de agrement. Exploatarea turistica a resurselor de apa vizeaza apele subterane, retelele hidrografice, lacurile si apele minerale si termale. Judetul Sibiu dispune de o cantitate relativ redusa de ape subterane, cu exceptia zonelor din luncile Oltului, Cibinului si Tarnavei in zona montana, bazinul hidrografic al Cibinului are un aport scazut de izvoare. In subbazinul Hoibaciu apele freatice sunt extrem de sarace, situatie valabila si pentru zona afluentilor Tarnavei Mari si a bazinelor Secaselor. Lunca Tarnavei are un potential ceva mai ridicat. Avand in vedere aceasta situatie, este deosebit de importanta pastrarea calitatii resurselor de apa subterana existente. Analizele efectuate in anul 2001 de Inspectoratul de Protectie a Mediului Sibiu au demonstrat o poluare accentuata a acestora, fapt care a determinat instituirea pe teren a numeroase zone de protectie sanitara cu regim sever (unde este interzisa orice folosinta sau activitate din jurul surselor respective, cu scopul evitarii contactului dintre apa poluata si factorii externi, care ar putea conduce la contaminarea sau impurificarea acestora), precum si a zonelor de protectie sanitara cu regim de restrictie si a perimetrelor de protectie hidrogeologica. Limitele de protectie cu regim de restrictii sunt marcate prin borne sau semne vizibile, cu mentiunea ZONA DE PROTECTIE SANITARA. In ciuda faptului ca pastrarea calitatii apei potabile este vitala pentru asigurarea sanatatii populatiei, iar o parte din sursele de apa au instituite perimetre de protectie acestea nu sunt respectate. Exista apa si surse de apa care nu au perimetre de protectie sau au perimetre incomplet delimitate. In aceasta situatie sunt: Copsa Mica, Bazna, Pauca, Loamnes, Casolt, Noul, Poiana Sibiului. Conform datelor furnizate de Inspectoratul de Protectie a Mediului Sibiu in zonele rurale, unde se dezvolta activitati de turism rural si agroturism, apele subterane sunt afectate de o poluare istorica, de tip fecaloid menajer, care a condus la cresterea concentratiei de compusi ai azotului si in special de nitrati. Ca domeniu de practicare a turismului recreativ bazat pe Olt, navigatie de agrement (pe raul Olt) si pescuit, resursele hidrografice ar trebui sa inregistreze o calitate corespunzatoare a apei. Inexistenta statiilor de epurare inlocalitatile rurale, racordarea

doar partiala a apelor menajere si industriale din orase si municipii la statii de epurare conduce la impurificarea cursurilor de apa din judet . Izvoarele de ape minerale de la Ocna Sibiului, Bazna, Miercurea Sibiului, Rusi au calitati terapeutice deosebite, pentru diverse afectiuni, care nu sunt suficient valorificate. O alta atractie turistica din categoria resurselor de apa este reprezentata de lacuri, care in judetul Sibiu se impart in trei categorii principale: Lacuri glaciare, care s-au format in circurile glaciare din Muntii Fagarasului (Podragul, Podragel, Ba, Lacul Doamnei, Lacul Avrig) si din Muntii Cindrelului (Iezerul Mare si Iezerul Mic); Lacuri sarate, din Statiunea Ocna Sibiului, pentru agrement si cu o exceptionala valoare terapeutica aici pot fi tratate afectiuni ale aparatului locomotor, boli ale sistemului nervos periferic, afectiuni ginecologice, afectiuni ORL si traheobronsite cronice si asmatiforme, insuficiente glandulare, tulburari vasculare periferice venoase in stare de convalescenta; Lacuri artificiale, ca rezultat al actiunii antropice, asa cum sunt: Bradeni, Loamnes, Sacel folosite pentru piscicultura; Sopa, Tocile, Valea Salciilor, Rusciori pentru irigatii; cele de pe raul Sadu, de pe Cibin (de la Gura Raului), de pe Olt (ex. de la Scorei) pentru hidroenergie, dar care au si valente turistice, de exemplu pentru agrement. Monumente istorice si de aritectura 1.Muzeul National Brukenthal A fost deschis in 1817, avand ca baza colectiile de arta europeana ce reunesc antichitati, tablouri si carti rare, constituite de catre baronul Brukenthal. Muzeul include Palatul Brukenthal, Muzeul de Istorie, Muzeul de Istorie al Farmaciei, Muzeul de Istorie Naturala, Muzeul de Arme si Trofee de Vanatoare si Casa Artelor. 2.Palatul Brukenthal Monument baroc construit intre 1778-1788 de catre guvernatorul Transilvaniei, baronul Samuel von Brukenthal. Adaposteste Biblioteca Brukenthal si Galeria de Arta. Biblioteca beneficiaza de colectii de carte de mare valoare, ce numara circa 280000 volume dintre

care 1500 carti romanesti rare ("Cazania lui Varlaam"-1643, "Noul Testament de la Balgrad"-1686, "Biblia lui Serban Cantacuzino"-1688). Galeria de Arta are ca expozitii de baza Pinacoteca Brukenthal (cu exponate de la Viena), Galeria de Arta Nationala, Cabinetul de Stampe (peste 12000 piese) si Colectia de Arta Decorativa. 3.Muzeul de Istorie Sibiu Monumentul a fost ridicat in secolul XV si este cel mai mare ansamblu gotic din Transilvania. Aici a functionat intre anii 1549-1948 vechea primarie a orasului. Ansamblu adaposteste incepand cu 1984 Muzeul de Istorie, al carui patrimoniu cuprinde colectii de arta decorativa, grafica documentara, arme, numismatica si arheologie 4.Muzeul Civilizatie Populare Traditionale "ASTRA" Deschis in 1963, are ca profil tematic civilizatia populara romaneasca si creatia tehnica preindustriala. Intr-un cadru specifica satului romanesc sunt expuse monumente de arhitectura taraneasca, mijloace de transport traditionale. 5.Muzeul de Istoria Farmaciei Unic in peisajul muzeistic romanesc, muzeul a fost deschis in 1972 si functioneaza intr-o cladire monument ,a carei arhitectura dateaza din 1568. Expune piese datand din sec. XVI-XIX care ilustreaza evolutia stiintelor medicale si tehnicii farmaceutice din tara noastra. 6.Muzeu de Istorie Naturala A fost organizat incepand cu anul 1849, cand a fost infiintata Societatea Ardeleana de Stiinte Naturale. Muzeul beneficiaza de un patrimoniu bogat ce cuprinde piese valoroase reunite in colectii de botanica, zoologie, petrografie, mineralogie, paleontologie. 7.Muzeul de Arme si Trofee de Vanatoare Deschis in 1966, a fost reorganizat in 1981. Expune peste 1500 de piese, diverse arme si trofee de vanatoare premiate la targuri si expozitii internationale. 8.Complexul Arhitectural Franciscan-Medias Fostul lacas de cult include biserica si manastirea franciscana care in jurul anului 1444 au apartinut ordinului franciscan. Complexul adaposteste exponate de mare valoare: tezaurul; de la Seica Mica, tezaurul de la Panade, diverse piese de ceramica populara. 10.Complexul Arhitectural Medieval de la Biertan Cea mai impunatoare fortificatie medievala din Transilvania a fost ridicata in timpul

domniei lui Matei Corvin . Constructia este formata din trei bastioane, sase turnuri si trei incinte care adapostesc o biserica ridicata in perioada 1490-1520. La Biertan, intre anii 1572-1867 a avut sediul Episcopia Evanghelica Saseasca din Transilvania. Alte obiective : Biserica Ursulinelor(sec XV), Pasajul Scarilor(sec. XIII), Turnul Mare (primul teatru al orasului in 1988), Biserica Romano- Catolica(ridicata intre 1726-1733), Podul Minciunilor, Teatru Evenimentele culturale au devenit o prioritate pentru orasul Sibiu devenit recent capitala europeana. Intrand pe adresa www.sibiu.ro descoperim Calendarul Cultural cu evenimentele culturale din 2007, unde constatam cu surprindere ca numarul acestora depaseste 330 de evenimente. Printre acestea se enumera: expozitii de arta, concerte, spectacole de balet, targuri de carte, festivale de folclor, etc. III Analiza echipamentelor existente si a ofertei de servicii In judetul Sibiu numarul locurilor de cazare a scazut de la an la an. Se va anliza evoutia in timp pe o perioada de 5 ani (2001-2005), in ceea ce priveste dimensiunile ofertei de echipamente turistice. Tabel 1. Unitati de cazare turistica existente. 200 TOTAL Hoteluri Hosteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Campinguri Bungalouri Tabere de elevi Unitati tip casute 1 2002 119 112 15 15 0 0 5 4 15 9 15 10 8 49 2 1 8 1 8 53 3 1 8 1 200 3 117 17 0 5 10 9 9 53 4 1 8 1 200 4 114 18 0 5 8 8 13 48 4 1 8 1 200 5 111 20 1 5 7 7 16 41 2 1 8 3

Tabel 2. Capacitatea de cazare turistica existenta. 200 1 2002 518 TOTAL Hoteluri Hosteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Campinguri Bungalouri Tabere de elevi Unitati tip casute 3 4583 165 5 1622 0 0 259 173 364 321 663 454 127 279 560 58 121 0 8 143 324 680 58 720 8 200 3 444 9 175 8 0 193 334 433 155 328 462 58 720 8 200 4 458 9 181 3 0 193 273 384 281 387 472 58 720 8 200 5 475 4 203 0 11 175 268 359 334 459 294 22 720 82

Grupand cele mai reprezentative dintre echipamentele turistice din Judetul Sibiu pe categorii de comfort, enumeram urmatoarele: Hoteluri 4*:Hotel Continental Forum, Palace Dumbrava; (2 unitati) 3*: Hotel Continental Sibiu, Ramada Sibiu, Imparatul Romanilor, Fantanita Haiducului, Parc Sibiu, Bazna etc. (11 unitati); 2*: Hotel Central Medias, Euro Sibiu, Old Town Hotel etc (7 unitati). Pemsiuni: Carelor, Miorita, Casa Anca, sorina, Flamingo, etc. - 3 unitati calificate cu 4 margarete margarete margarete Cabane: Nora, Sibiel, etc - 24 unitati calificate cu 3 - 11 unitati calificate cu 2

Ca unitati de alimentatie preferate de turisti amintim: Restaurantele, in general turistii care doresc sa innopteze in orasul Sibiu servesc masa in restaurantul unitatii unde sunt cazati, dar pot opta si pentru cluburi, baruri sau cofetarii. Pentru echipamentele de cazare din zonele montane ale judetului sau aflate la o distanta mare de oras, cea mai mare parte a activitatii se desfasoare in pensiuni, camping, etc. Tabel 3. Sosiri turisti romani cazati in Judetul Sibiu in perioada 2001-2005, indicand si numarul acestora pe categorii de echipamente turistice. 2001 11219 TOTAL Hoteluri Hosteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Campinguri Bungalouri Tabere de elevi Unitati tip casute 2 73307 0 9590 7350 6080 224 1079 517 3122 8819 84 2002 11418 3 7863 0 12186 6052 4985 3040 1794 1629 401 5408 57 2003 12809 7 88100 0 14554 4997 4665 3451 1760 3203 1797 4803 77 2004 14035 6 85924 0 13178 7884 5317 10766 6791 2260 1746 6444 76 2005 15501 3 98919 0 10659 6416 4728 16522 10441 189 1320 4669 1120

Tabel 4. Sosiri turisti straini cazati in Judetul Sibiu pe categorii de ecipamente turistice. 2001 5342 TOTAL Hoteluri Hosteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice 1 4866 0 0 956 842 875 2002 5028 5 4423 6 0 1895 640 1201 2003 6008 2004 2005 73614 55865 13 2812 1042 1963

8 74586 5125 9 61125 0 0 2661 5519 739 839 1507 1617

Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Campinguri Bungalouri Tabere de elevi Unitati tip casute 1509 324 198 70 0 7 1362 668 281 0 0 2 1520 726 1354 322 0 0 1643 1271 1957 613 0 2 7340 2219 1912 405 0 43

Tabel 5. Circulatia turistica in Judetul Sibiu, considerand perioada 2001-2005 si avand ca variabile numarul total de innoptari, inidcii de utilizare a capacitatii inu functiune.

Capacitat Judet/An e de ii cazare In Existenta functiune (mii locuriSosiri Innopta ri (mii) 850.8 446.4 275.3 309.8 293.5 316.2 368.3 369 capacitatii in functiune (%) 54.9 31.1 27.5 31.8 35.3 31.8 33.3 31.7 Indici de utilizare neta a

1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005

(locuri) zile) (mii) 6376 1549.2 389 5611 1436.7 234.6 5269 999.9 156.8 5183 972.9 165.6 4583 831.9 164.5 4449 994.2 188.2 4589 1107.5 214.9 4754 1162.8 228.6

Pentru a valorifica datele si a putea ajunge la concluzii vom calcula corelatia dintre circulatia turistica a judetului Sibiu cu dezvoltarea economic-sociala din zona. Pentru aceasta am ales ca variabila independenta valoarea Produsului Intern Brut/ locuitor si ca variabila dependenta, sosirile de turisti per total. Tabel 6. Produsul intern brut.

2001 PIB/loc euro 1926

2002 2374.7

2003 2754

2004 3198.7

2005 3875

Indicatorii de analiza: -sporul cu baza fixa i/1=yi-y1 -sporul cu baza in lant i/i-1=yi-yi-1 -indicele de evolutie cu baza fixa Ii/1=yi/y1 - indicele de evolutie cu baza in lant Ii/i-1=yi/yi-1 -ritmul de evolutie cu baza fixa Ri/1= Ii/1-1 - ritmul de evolutie cu baza in lant Ri/i-1= Ii/i-1-1
n

-media seriei

y=

y
i =1

n
y n y1 n 1
yn y1

-sporul mediu de evolutie =

-indicele mediu de evolutie I = n 1 -ritmul mediu de evolutie R = I 1

Tabel 7. Calcularea legaturii dintre sosirile de turisti in Judetul Buzau si Produsul intern brut Anii Sosiri turisti Judetu l Sibiu PIB (Y) xiyi xi2 yi2 Rx Ry d2 Pi Qi

(mii) (X) 2000 165.6 2001 164.4 2002 188.2 2003 214.9 2004 228.6 Total 961.7 14128 3875 885825 280087 5 2754 3198. 7 1926 2374. 7 318945. 6 390400. 7 518302. 8 687400. 6 27423.3 6 27027.3 6 35419.2 4 46182.0 1 52257.9 6 188309. 9 3709476 5639200 7584516 1023168 2 1501562 5 4218049 9 4 5 3 2 1 5 4 3 2 1 1 1 0 0 0 2 1 0 0 0 0 1 3 3 2 1 0 9

ry / x =

[n x

n xi y i x i y i
2 i 2

( xi ) * n y i2 ( y i )

][

Sp = 1

6 d i2 n3 n

= (120-12)/120 = 0.9

S=Pi-qi = 1-9 = -8
K = 2S = -0.4 n( n 1)

Dupa efectuarea calculelor se obtine valoarea lui r = 417478/426585= 0.97865; r inclus in (-1,1), care arata o legatura directa si semnificativa intre cele doua variabile. Coeficientul lui Spearman de asemenea are o valoare de 0.9, ce pune in evindenta o legatura de o intensitate foarte mare intre numarul de turisti straini si PIB in Judetul Sibiu in perioada analizata, 2000-2005. Chiar daca PIB-ul judetului Sibiu prezinta o legatura directa cu variabila dependenta sosiri in judet, putem afirma ca exista si alte variabile care influenteaza puternic sosirile.Aceasta ar putea fi veniturile si ponderea pe care o acorda populatia tarii transportului, deplasarii spre diverse destinatii. Timpul liber pe care il au oamenii la

dispozitie este de asemenea important. Orasul Sibiu din punct de vedere turistic este unul dintre cele mai dezvoltate de la noi din tara. Activitatea turistica existenta a dus la aparitia unei legaturi intre unitatile de cazare si celelalte activitati care se desfasoara in judet, astfel activitatea de turism influenteaza produsul intern brut. Circulatia turistica in aceasta perioada este in crestere de la an la an, pronderea turistilor straini urmand acelasi trend. Putem pune aceste concluzii pe seama dezvoltarii permanente si derularii unor proiecte de imfrumusetare a orasului, de construire a unor noi pensiuni si deschiderea pe viitor a unor noi hoteluri in special in statiunile binecunoscute ale judetului Sibiu. Un alt factor important este politica de promovare a orasului Sibiu, mai exact numarul mare de evenimente organizate de primaria orasului. Propuneri de valorificare si promovare turistica Pe baza conditiilor geografice, climatice si istorice existente, in Regiune exista posibilitatea de a face din activitatea de turism un sector economic important, cu efecte considerabile asupra veniturilor incasate si a pietei fortei de munca Avand in vedere titlul de capitala europeana obtinut recent, trebuie sa ne gandim in primul rand la turistrii straini. Cea mai mare parte a potentialilor turistilor o reprezinta vest europenii care dupa cum stim au o industrie hoteliera dezvoltata si la standarde inalte. Ca sa ii atragem trebuie sa oferim conditii de cazare si servicii care sa le depaseasca pe cele existente in piata. Inafara de conditiile de cazare si serviciile, preturile practicate au o mare importanta; acestea trebuie sa fie decente. Preturile din Romania au ajuns sa fie considerate mari si de catre cetatenii straini al caror salariu pe o luna depaseste pib/locuitor al Romaniei. Pretul unei camere duble in cadrul hotelului Palace Dumbrava de 4 stele din Sibiu ajunge la 143 de euro pe noapte in timp ce preturile practicate in Austria pentru o camera la un hotel tot de 4 stele ajunge si la 75 de euro (Achat Plaza Zum Hirschen - Viena). Astfel de preturi descurajeaza potentialii turisti care decid sa aleaga destinatii mai ieftine. Trebuie sa tinem seama de faptul ca cei mai multi turisti vin pentru odihna, recreere, vacante si mai putin pentru afaceri. Prin urmare durata medie a sederii lor este

mai mare decat in cazul turistilor care vin pentru afaceri. Sunt necesare si alte servicii inafara de o camea curata, un pat si o masa calda. Serviciile trebuie sa fie punctul forte in acest caz. Programele organizate de vizitare a orasului, a parcurilor naturale existente in judet s-ar bucura de mult succes. Fapt care ar aduce sume importante pentru protejarea si amenajarea acestora. Infrastructura trebuie si ea pusa la punct. Orasul Sibiu ar putea reprezenta un centru important de placare catre Bucuresti. Speram ca odata cu realizarea autostrazii timpul necesar pentru a parcurge distanta de la Sibiu la Bucurestui sa nu depaseasca 3 ore, astfel drumul nu devine lung si obositor. Siturile constituie principalul mijloc de promovare a turismului, prin urmare adresele acestora ar trebui aduse la cunostiinta persoanelor care sunt in cautarea unui loc de vacanta. Consider ca un site destinat numai pentru promovarea orasului Sibiu este benefic, acesta ar furniza informatii importante despre cazare, preturi, activitatile si serviciile de care se pot bucura turistii, dar si informatii despre trecutul acestui oras. O mai buna colaborare cu agentiile de turism din afara tarii ar conduce la cresterea numarului de turisti. Traditiile folclorice, portul popular, arta populara mestesugareasca si bucataria autentica fac din judetul Sibiu un punct de atractie important pentru cei ce iubesc frumosul. Numeroase localitati din judet pastreaza inca trasaturi medievale: case cu ziduri groase si acoperisuri din olane, turnuri cu porti de intrare sau ziduri de cetate, cetati medievale fortificate si monumente arhitectonice de o inestimabila valoare istorica si culturala, toate acestea ar constitui cartea de vizita a judetului.

Bibliografie:

1. www.cjsibiu.ro 2. Institutul National de Statistica, Bucuresti 3. Directia Judeteana de Statistica Sibiu www.sibiu.insse.ro 4. www.adrcentru.ro/edit/turism_plan4_text.htm 5. www.sibiulmeu.ro/ 6. www.geocities.com/adevarata_romanie/sibiu.html