JUDETUL SIBIU

CUPRINS

Capitolul 1 Prezentare generala a judetului Sibiu

Suprafata.
Populatia.
Resedinta.
Numar localitati...

Capitolul 2 Prezentarea potentialului turisitc

Resurse naturale
Hidrografie
Flora...
Fauna.
Clima..
Protectia mediului ambient.
Habitate naturale..
Starea ariilor protejate..
Resurse cultural-istorice
Muzee, monumente de arhitectura, biserici, cetati, case memoriale, centre etnofolclorice.
Casa si gospodaria taraneasca
Mestesugul.

Capitolul 3 Analiza echipamentelor turistice si a ofertei de

servicii.
Unitati de cazare, unitati de alimentatie publica..
Resurse socio-demografice, populatia care lucreaza in turism
Tipuri de turism practicate in judetul Sibiu..
Indicatori ai circulatiei turistice

Capitolul 4 Analiza circulatiei turistice si preveziunea evoluitei

viitoare
Numar de innoptari
Durata medie a sejurului
Densitatea circulatiei turistice
Coeficientul de utilizare a capacitatii de cazare
Analiza SWOT
Modalitati de promovare a turismului
Modalitati de promovare a pachetelor turistice
Prezentarea ofertei turistice
Calculatia de pret pentru pachetul turistic

Capitolul 5
Concluzii
Anexe

Capitolul 6
Bibliografie

Introducere
In contextul in care municipiul Sibiul a fost desemnat pe 27 mai 2004 in urma
votului final al Consiliului de Ministri ai Culturii din Uniunea Europeana drept Capitala
Culturala Europeana (CCE) pentru anul 2013, titlu pe care l-a impartit cu Luxemburg, orasul
s-a dezvoltat foarte mult si a atras turisti nu numai din toata Uniunea Europeana, ci din toate
colturile lumii.
Tema aleasa de Sibiu/Hermannstadt pentru Programul Sibiu 2013 si-a propus sa
prezinte profilul multicultural al acestui oras vechi de opt secole, sub deviza 'City of Culture
- City of Cultures'.
Secolele in care au trait pasnic laolalta pe aceste meleaguri diversele comunitati
etnice a condus pana la modelul de convietuire din ziua de azi. Sibienii sunt oameni calzi si
ospitalieri. Ei isi primesc vizitatorii cu bratele deschise fie ca acestia vin sa-si stabileasca o
afacere aici sau vin ca turisti dornici sa cunoasca mai bine mostenirea culturala si sa petreaca
clipe de destindere.
Ocazia oferita Sibiului de a deveni Capitala Culturala Europeana a insemnat o sansa
pentru sibieni de a-si prezenta orasul, modul de viata si realizarile, intr-un program complex
si atractiv. Manifestari culturale, stiintifice, sportive, expozitii, concerte, parade, show-uri cu
opera, dans, lumini si trupe rock in Piata Mare, happening-uri, festivaluri de teatru, film, arta
stradala, excursii pe teme culturale, concerte de orga, festivaluri folclorice. Multiculturalism,
caracter european, ingemanare de culturi, istorie, asta a inseamnat Sibiul in 2013.
Astazi, Sibiul se prezinta ca o adevarata capitala culturala si turistica a Romaniei,
atragand turistii prin farmecul sau medieval, prin minunatele frumuseti din imprejurimi, prin
mincarurile si traditiile locale si prin fermecatorul decor natural. Orasul Sibiu este considerat
pe buna dreptate ca fiind unul dintre cele mai frumoase si bine conservate orase istorice din
Romania si Europa, cu un patrimoniu arhitectural care se intinde pe 80 de hectare. Cetatea

medievala a Sibiului, ramasa intacta dupa doua razboaie mondiale si neatinsa de regimul
comunist, pastreaza inca spiritul si atmosfera secolelor de mult apuse.
Una peste alta, statutul de Capitala Culturala Europeana a schimbat Sibiul fata de
cum era in anii trecuti, si l-a schimbat in bine. El trebuie inclus in itinerariile voastre , pentru
ca va incarca din plin bateriile turistilor cu un cocktail de parfum medieval, arhitectura
gotica, cultura, traditie, calm si lipsa de griji. Sibiul asteapta turistii sa-i descopere muzica,
dansul, teatrul, artele vizuale si toate celelalte evenimente care au avut si vor avea loc intr-un
oras ce va ramane in viziunea multora o capitala curturala europeana.
Capitolul 1 Prezentare generala a judetului Sibiu

Suprafata
5432 km2 ( 2,3% din suprafata tarii ).
Populatia
423 156 locuitori ( 1 iulie 2013 ), adica 2,0% din populatia Romaniei.
Resedinta
Municipiul Sibiu este unul din cele mai importante orae din Transilvania cu un
remarcabil potenial de dezvoltare economic, avantajat i de poziionarea sa pe
Coridorul IV Paneuropean i beneficiind de un modern Aeroport Internaional.
Localitatea se situeaz la 4547' latitudine nordic i 2405' longitudine estic.
Altitudinea faa de nivelul mrii variaz ntre 415 m n Oraul de Jos i 431 m n
Oraul de Sus. Oraul se afl n zona temperat-continental, cu influene termice
datorate zonei depresionare i a munilor care l nconjoar la sud i sud-vest. Media
anual a precipitaiilor este de 662 mm cu valori minime n luna februarie (26,7 mm)
i maxime n iunie (113 mm). Temperatura medie anual este de 8,9 grade Celsius. Cu
cei 155.000 de locuitori permaneni i 25000 de locuitori temporari, n special
studeni, Sibiul este cel mai mare ora din jude. Comunitatea local este alctuit din
grupuri etnice diverse. Marea majoritate a populaiei este reprezentat de romni
(94%) care convieuiesc mpreun cu germanii, descendeni ai colonitilor saxoni care
au emigrat n sec XII din zona Luxemburg, Lorena, Alsacia. Lor li se altur unguri,
rromi i o foarte puin numeroas comunitate evreiasc, cu toii contribuind prin
influene culturale specifice la viaa oraului.
Numarul localitatilor
2 municipii ( Sibiu, Medias ), 9 orase (Agnita, Avrig, Cisnadie, Copsa Mica,
Dumbraveni, Miercurea Sibiului, Ocna Sibiului, Saliste, Talmaciu), 53 de commune si
162 de sate.

Capitolul 2 Resurse cu relevanta in dezvoltarea potentialului turistic

Resurse naturale
Relieful judeului Sibiu este etajat ntre 2535 m (vrful Negoiu) i 280 m (lunea
Trnavei Mari n apropiere de Copa Mic) i se caracterizeaz prin
varietate i o mare complexitate a condiiilor naturale. Principalele uniti de relief sunt munii
(30% din suprafaa teritoriului), podiurile sau dealurile (50% din suprafaa teritoriului),
separate pe toat ntinderea lor de aria depresionar
Fgraului (sau Oltului), Sibiului, Slitei, Apoldului (sau Secaului) (20% din
suprafaa teritoriului). Aadar, Sibiul are un caracter de jude de munte i de deal.
Munii din judeul Sibiu sunt Fgraul, Cindrelul i Lotru, fiecare
pstrndu-i stilul original peisagistic, chiar dac alctuirea lor geologic este
asemntoare.
Munii Fgra se afl n sudul judeului, intrnd pe teritoriul judeului Sibiu numai
cu jumtatea vestic a faadei lor nordice, cuprins ntre valea Arpaului Mare i Defileul
Oltului. Constituie cea mai masiv regiune cristalin a
ntregului lan carpatic i cea mai nalt de pe teritoriul rii noastre". Se
caracterizeaz prin altitudini mari, vrfuri care depesc 2500 m (Negoiu 2535 m,Vntoarea
lui Buteanu 2508 m). Versantul nordic al Fgraului este abrupt,
putemic ferstruit n culmi secundare de mulimea de ruri ce coboar spre Olt n Depresiunea
Fgraului. Creasta principal, de tip alpin, este alctuit dintr-o
succesiune de vrfuri nalte cu aspect impuntor, desprite prin ei joase".
Relieful glaciar este reprezentat prin circuri -glaciare (peste 175), vi glaciare,
morene i praguri glaciare. Unele circuri glaciare adpostesc lacuri de o rar
frumusee precum Podragu, Podrgel, Blea, Avrig, Capra.
Munii Cindrel se ntind n cea mai mare parte n judeul Sibiu i au lID
relief monoton desfurat ntr-o succesiune de culmi. n sud-vest se afl o culme
principal unde se ntlnesc vrfuri nalte de peste 2000 m precum Cindrel-2241 m i
Frumoasa-2160 m. Din aceasta se desprind plaiuri netede, ntinse, ce coboar
pn la 700-800 m unde sunt presrate numeroase slae, stne i colibe ciobneti.
Sub vrful Cindrel exist cteva circuri glaciare i morene unde se afl i lacurile
glaciare Iezeru Mare i Iezeru Mic.
Munii Lotrului aparin judeului Sibiu numai prin extremitatea lor
nordic i se menin la aceeai nlime pn aproape de Valea OItului. Versanii
vilor adnci sunt mpdurii iar pe culmea larg, la peste 2000 m se ntlnesc
pajiti alpine unde s-a dezvoltat o intens via pastoral. Cele mai nalte vrfuri
sunt tefleti-2285 m, CIbucet-2056 m, Sterpu-2144 m.
Depresiunea Fgraului este situat ntre Munii Fgraului la sud i
Podiul Hrtibaciului la nord i aparine judeului Sibiu prin treimea sa vestic. Ea are un
caracter de cmpie n trepte, cobornd dinspre muni ctre nord.
Pintenul deluros pe care-l formeaz Cbicerea Vetem (612 m) i Bttura

(589 m) separ Depresiunea Fgraului de Depresiunea Sibiului. Aceasta din

urm este dezvoltat ca un compartiment al culoarului depresionar dintre Olt i
Sebe. Structura reliefului imprim Depresiunii Sibiului un pronunat caracter
asimetric. Aici se nir renumitele sate ale cunoscutei "Mrginimi a Sibiului". O
trstur, poate unic n aria carpatic romneasc, pe care o prezint Depresiunea Sibiului,
este strns legtur dintre munte i depresiune, ca i deschiderea larg i
multipl spre toate regiunile geografice nvecinate, prin culoarele Oltului, Visei i
Secaului. Depresiunea Slitei poate fi considerat ca o parte a Depresiunii
Sibiului, prezentnd asimetrie general i prezena esurilor aluvionare n trepte.
Culoarul depresionar dintre Olt i Sebe se continu cu Depresiunea Apoldului care
prezint i ea o asimetrie a reliefului cu un aspect general vlurit, cu pante domoale modelate
de viituri.
Ca urmare a eroziunii exercitate de ruri i toreni, ntregul inut al
Trnavelor prezint aspectul general al unui podi vlurit, deluros,compartimentat n fii
orientate n aceeai direcie, cll; masive deluroase sau grupe de dealuri i
culmi, n general bine delimitate. De remarcat faptul c mai mult de jumtate din
suprafaa judeului aparine acestei uniti de relief. Cea mai mare parte de podi peste care se
suprapune teritoriul judeului Sibiu o constituie aa numitul Podi al Hrtibaciului situat n
partea sudic a Podiului Trnavelor. O alt subunitate a Podiului Trnavelor, integrat
teritoriului judeului Sibiu, situat la vest de culoarul Vistei, este Podiul Secaelor care se
caracterizeaz att prin ondularea larg a suprafeei, ct i prin suspendarea fa de ariile joase
din jur. Podiul este puternic sculptat de o reea deas de vi.
Hidrografie
Hidrografia teritoriul judeului Sibiu se mparte n dou bazine
hidrografice principale, Olt (53 de km pe teritoriul judeului) i Mure, rurile din
jude vrsndu-se n acestea. Reeaua hidrografic este reprezentat prin ape
curgtoare i lacuri. Principalele cursuri de ap , rurile Olt i Trnava Mare (75
km pe teritoriul judeului), tranziteaz judeul, avndu-i originea n zonele
montane din alte judee. Cursurile de ap care i au obria i i desfoar
bazinul numai pe teritoriul judeului, sunt: Rul Cibin, Sadu, Hrtibaciu, Arpa,
Blea, Porumbacu, Avrig, Visa. Afluenii Oltului pe teritoriul judeului Sibiu sunt
Arpau Mare, Crioara, Rul Mare al Porumbacului, Avrigul, Moaa Sebeului i
Sebeul. Rul Cibin, cu o lungime de 80,3 km, este cel mai important afluent pe
care Oltul l primete pe teritoriul judeului. Sebeul, care izvorte din Munii
Cindrel, separ Munii Cindrel de Munii Sebeului printr-o vale deosebit de
pitoreasc. Lacurile de pe teritoriul judeului Sibiu se mpart n trei categorii,
respectiv lacuri glaciare, lacuri srate, lacuri artificiale. Lacurile glaciare sunt
formate n circurile glaciare existente att n Munii Fgraului (Podragul,
Podrgel, Blea, Lacul Doanmei i Avrig) ct i n Munii Cindrel (Iezeru Mare i
Iezeru Mic). Lacuri srate se ntnesc la Ocna Sibiului (n numr de 15) precum
Horia, Cloca, Brncoveanu, Lacul fr fund etc. Ele s-au format n urma prbuirii
tavanelor fostelor exploatri de sare. Aceste tipuri de lacuri sunt utilizaten scop de
agrement dar mai ales pentru excepionala lor valoare terapeutic. Dintre lacurile
artificiale putem aminti Negovanu, Brdet, Avrig, Scorei etc..
Flora
Flora bine diversificat n specii de: conifere (brad, molid), foioase (fag, stejar, gorun, tei,
paltin de munte, arar, frasin), specii de arbuti (viinelul, alunul, socul), specii de ierburi

(piu rou, iarba cmpului, epoic, pieptnri) i o gam variat de specii floristice
(macul de munte, crucea voinicului, daria, roua cerului,zambila slbatic).
Fauna
Dintre elementele de faun prezente n pdurile din judeul Sibiu sunt lupul,
vulpea, mistreul, veveria, dihorul. n zonele montane se ntlnesc capra neagr,
psri mici ca mierla, ciocrlia de munte, sturzul de piatr. Dintre mamiferele de
interes cinegetic menionm ursul, cerbul, cpriorul, rsul etc .. Se adaug psri
precum ciocr1ia de pdure, gaia de munte, forfecua. n apele din judeul Sibiu
gsim crapul, alul, cleanul, pstrvul indigen, pstrvul curcubeu. O parte din
fauna judeului este ocrotit n zonele declarate rezervaii naturale.
Clima
Clima judeului Sibiu are o clim continental-moderat de nuan central
european, caracterizat prin ierni moderate i veri rcoroase. Temperaturile
minime i maxime nregistrate n judeul Sibiu sunt, n general, mai coborte cu
aproximativ2C fa de cele din inuturile cu relief asemntor de la sud sau de la
vest de Carpai. Temperaturile medii anuale oscileaz ntre 9C n Depresiunea
Apoldului i OC n zona munilor nali. n zona de creast a Munilor Fgra,
temperatura medie anual este de -2C, iar n depresiunile de contact aceasta
ajunge la 8C. n Depresiunea Fgraului sunt frecvente inversiunile termice.
Temperaturile minime ncep s se nregistreze nc din septembrie meninndu-se
pn n mai. Precipitaiile medii anuale, distribuite n raport cu relieful scad de la
sud spre nord. Astfel, n depresiuni i podiuri cantitatea medie anual este de 9001300 mm i chiar mai mult. Durata medie a intervalului posibil cu ninsoare, n
depresiunile i dealurile judeului Sibiu, este de 115-120 zile, n timp ce n regiunea
de munte sunt numai dou luni n care nu cad ninsori. Vnturile dominante bat
dinspre nord-est, datorit circulaiei maselor de aer din aceast direcie. Vntu1
dominant este denumit local "Mureanul" i bate n toat regiunea Sibiului dinspre
valea larg a Mureului. n lunile sezonului cald bate Austrul, un vnt cald i
secetos, din direcia vest i sud-vest. n general, vnturile din regiunea judeului
Sibiu nu sunt duntoare.
'
Protectia mediului ambient
Protecia mediului ambient
Ariile naturale protejate din judeul Sibiu sunt puin cunoscute i apreciate
ca atare.
Una dintre atraciile majore ale acestui teritoriu este Parcul Natural
Cindrel situat la limita sud-vestic a judeului, fiind situat n arealul comunelor
Gura Rului, Rinari, Tilica i Jina. Acoper o suprafa de 9873,9 ha, cele mai
spectaculoase forme de relief din areal ele a doi masivi montani, Cindrel i Lotru
(tefleti), care fac parte din grupa Parng a Carpailor Meridionali. Este o zon
protejat complex de flor, faun, geomorfologic i hidrologic. Arealul parcului
cuprinde culmi de o netezime surprinztoare, aici avndu-i obria numeroase vi,
unele pornind din circuri glaciare suspendate la marginea i sub nivelul
suprafeelor superioare. n Parcul Natural Cindrel sunt 12 astfel de cldri glaciare,
unele abia conturate, dar trei-Irezerul Mare, Iezerul Mic i Gropota-bine reliefate i

. marcate de morene, lacuri, praguri n Cindrel iar unul, adpostind i un mic lac (pe
cale de colmatare), pe faa estic de sub vrful tefleti". Peisajul deosebit din parc
este dat i de reeaua hidrografic i fermectoarele poieni de altitudine. Un punct
de atracie inedit l constituie turbria dezvoltat pe Platoul Diavolului, ntre
Vrfurile Cindrel i Frumoasa, la peste' 2100 m altitudine, ca i Hora i fauna
acestei zone Fgra intre Podragu i Suru. Ocup o suprafa de 6989 ha i se afl pe faa
nordic a masivului, ocupnd o parte din Sectorul glaciar central al masivului
Fgra. Zona protejat complex geomorfologic, hidrografic, de flor i
faun. Versantul nordic aparine ariei comunelor Racovia, Porumbacu, Arpa i
oraului Avrig. n limitele parcului avem circuri glaciare simple, complexe i
suspendate. Vile glaciare prezint de regul 4-5 circuri glaciare i nu depesc 4
km lungime. Densitatea reelei hidrografice este ceam intens din Carpaii
Romniei-lSkm/krrr'. Toate lacurile glaciare au scurgerile spre nord, iar acestea
mpreun cu afluenii lor sunt tributare, n totalitate, Oltului. Acest parc gzduiete
pe lng cteva lacuri nivale, cele mai pitoreti lacuri glaciare din ntregul masiv:
B1ea cu o suprafa de 4,65 ha, adncime maxim 11 m-se afl la 2040 m
altitudine; Lacul Avrig-1,50 ha, 4,5 m adncime, 2010 m altitudine; Podragu-2,80
ha, 15,5m adncime, 2110 m altitudine; Podrgel-0,25 ha, 2 m adncime, 2105 ma
altitudine; Doamnei-0,30 ha, 1,5m adncime, 1850 m altitudine; Clun-0,8 ha, 12
m adncime, 2135 m altitudine. Durata medie a stratului de zpad este de 200 de
zile la peste 2000 m altitudine i ceva mai redus n liziera superioar a pdurii.
Pdurea Dumbrava este situat la sud-vest de municipiul Sibiu, spre
Rinari. Este declarat parc natural, fiind o zon protejat complex de flor,
faun, peisagistic i cultural care ocup 993 ha. Mai bine de jumtate din
arboretele Pdurii Dumbrava depete 100 -de ani. Domin stejeretul de teras
nsoit de gorun, carpen, ulm, cire pdure, jugastru, tei. n ce privete stejarul,
sunt distincte arboretele tinere de 40-80 de ani, cele cuprinse ntre 80-100 ani i
ntre 100-150 de ani. Cteva zeci de exemplare depesc 200 de ani iar "Stejarul
mpratului" cu circumferina de 10,3m (buturuga de lng han) avea 700 de ani
cnd a fost tiat dup uscare". Flora ierboas a pdurii include brndue, orhidee,
opaia-endemism, salata iepurelui, iarba albastr, pufulia. O suprafa de circa 400
ha din inima parcului se constituie n rezervaie de semine (selectate) de stejar,
gorun, pin. Complexul Muzeal Naional ASTRA acoper peste 100 ha din
suprafaa parcului n afar de suprafaa deinut de Grdina Zoologic, de
structurile de cazare i cldirile administrative ale unor instituii.
Dintre rezervaiile de pe teritoriul judeului Sibiu pot fi menionate:
Iezerele Cindrelului este o rezervaie mixt, geomorfologic, hidrologic,
de flor i faun care ocup 609, ha. Este situat n arealul comunei Gura
Rului, pe versantul nordic al platou1ui Frumoasei, aproape de vrful
Cindrel (2244 m). Cuprinde dou vi glaciare, cu lacurile Iezerul Mare
(1999 m altitudine, 3 ha si 13,30 m adncime) i Iezerul Mic (1946 m
altitudine, 1,7 m adncime). Reliefului alpin i se adaug elemente
floristice i faunistice interesante precum salcia pitic, degitre,
ridichioas, capra neagr, prundraul de munte- pasre alpin. Se ntinde
ntre 1750 2205 m i 2205 m altitudine;
Lacul i Golul Alpin Blea ocup o suprafa de 180 ha fiind o rezervaie
complex, geomorfologic, hidrologic, de flor i faun. Cuprinde relieful
alpin, flora i fauna din circul glaciar Blea, precum i lacul cu acelai
nume. Este situat n mijlocul segmentului glaciar central al masivului
fgran, ntre vrf urile Vntoarea lui Buteanu (2508), Capra (2439

m), Paltinu Mare (2398), Muchea lui Buteanu (2506 m) i Piscul Blii, n
aria comunei Crioara. Lacul Blea cu cei 46 508 m2 i adncimea de
11,35 m este cel mai mare lac al masivului, la o altitudine de 2034 m
altitudine. Apa rece, limpede i bine oxigenat formeaz un biotop propice
dezvoltrii salmonidelor. Se adaug Cascada Blea, cea mai spectaculoas
cdere de ape din ntregul lan al Carpailor Meridionali. n circul glaciar
Blea pot fi ntlnite 22 de plante endemice carpatice;
Calcarele eocene de la Turnu Rou sunt localizate n extravilanul
comunei Turnu Rou n partea de sud i sud-est a comunei, strbtut de
cursul Vii Sadului i ocup o s~prafa de 60 ha. Este un monument al
naturii cu valoare paleontologic, cu numeroase elemente minerale i pecii
de flor i faun fosilizate. Sunt alctuite din corpurile fosile ale multor
specii de plante i animale care au trit n apele mrii de atunci.
Dealul Zakel este situat n apropierea localitii Slimnic, nlndu-se cu
circa 100 m deasupra Vii arba care-l nconjoar pe limita sa sudic. Este
o rezervaie complex de flor i faun caracteristic arealului de step
euro-siberian. Ocup o suprafa de 11 ha, plantele specifice numai aceste
zone fiind amreala siberian, coada zmeului, ptlagina uria. Un astfel de
habitat gzduiete o serie de specii de animale, i mai cu seam insecte,
dintre care unele sunt rariti n spaiul Romniei;
uvara Sailor este o rezervaie natural botanic ce acoper o suprafa
de 20 ha pe terasa de 430 m altitudine a rului Sadu n apropierea oraului
Tlmaciu. Prezena dominant a unei specii de graminae, Molinia coerulea,
cunoscut i sub numele de uvar a dat numele generic acestui spaiu
deinut anterior de sai. n limitele acestei rezervaii vegeteaz specii.
floristice rare, biocenoza molinietului relictar de aici fiind unic n spaiul
transilvan";
Rezervaia faunistic Arpel este localizat n centrul sectorului glaciar
central al Munilor Fgra i acoper 736 ha. Cuprinde etajul alpin,
sub alpin i montan superior, ntre 1000 m i 2500 m altitudine, pe valea
strjuit de vrfurile Vntoarea lui Buteanu (2508 m) si Vrtopel (2359
m). Aici triesc cea. 80% din caprele negre din Munii Fgra, marmote,
uri, acvile de munte, cervide;
Lacul fr Fund este un monument al naturii cu valoare geologic. Este
situat n Parcul Public al oraului Ocna Sibiului. n cadrul complexului
satin constituit din 52 de lacuri, acest lac face parte din categoria lacurilor
de mrime mijlocie. S-a format pe locul fostei saline Francisca, nchis i
abandonat din anul 1775. Tavanul salinei se afl la circa 10-13 m sub
nivelului solului. Prbuindu-se datorit infiltraiilor i lipsei elementelor
de susinere, s-a creat un crater care n timp a acumulat ap. Are o form
oval, un diametru de 40-50 m, o suprafa a luciului de ap de 1655 rd i
un volum de 11 114 rn'. n pofida denumirii, are doar 33-34 m adncime
maxim. Fiind mai puin srat, stratul de la suprafa permite ptrunderea
razelor de soare, iar acestea nclzesc bine particulele de sare mai dense
din stratul inferior. Acesta. este fenomenul de heliotennie care se manifest
cel mai puternic n acest lac. Este i principalul motiv pentru care acest lac
a fost declarat rezervaie natural;
Eleteele de la Mndra sunt situate n extravilanullocalitii Loamne, pe
o suprafa de 250 ha i acoper limitele podiurilor Secaului i
Hrtibaciului de pe culoarul rului Visa. Este vorba de 9 iazuri piscicole, 5

eletee i 6 bazine din zona umed. Populaia maxim de psri acvatice

observate la e1eteele Mndra ntrunete un numr de 3300 de exemplare;
Lacul Ttarilor este declarat rezervaie natural mixt i acoper o
suprafa de 3,68 ha, la circa 3 k111 sud-est de localitatea Arpau de Sus, pe o teras
nlat pe dreapta rului Arpaului Mare. Este de fapt o turbrie, grosimea stratului
de turb depind 9 m.
Pe teritoriul judeului Sibiu ntlnim i cteva monumente ale naturii de o
valoare deosebit precum: Calcarele cretacice de la Cisndioara-este cunoscut i
sub denumirea de Piatra Broatei, avnd o valoare paleontologic. Au o vechime de
65 milioane de ani fiind integrate n Rezervaia geologic de la Cisndioara.
Cunoscut pe plan naional pentru varietatea de fosile marine (belemii, amonii,corali
neevoluai), rezervaia a fost cercetat nc din a doua jumtate a secolului alXVIII-lea. n
apropiere de rezervaie au fost gsite fosile ale arbore lui de Sequoia,milenarul arbore care
mai crete nc n California. De aceea, rezervaia constituieun punct fosilifer integrat n
circuitul turistic european. Fosilele descoperite nmicul sat au o valoare de patrimoniu fiind
unice n Romnia; Vulcanii noroioi dela Hag reprezint un monument al naturii cu valoare
geologic ce ocup osuprafa de 1 ha. Sunt situai n lunea prului Visa, la sud de satul
Haeg.Reprezint un fenomen geologic i geomorfologic de mare interes tiinific dar icu o
valoare peisagistic i turistic, mai ales prin relieful pseudovu1canicremodelat n timp; `
Canionul Mihi1eni este localizat n apropierea comunei Mihileni i ocup o
suprafa de 15 ha. Este un momunent al naturii cu valoare geologic. Pereii laterali ating 20
m nlime conferindu-i un aspect spectaculos cu valoare geologic deosebit; Masa
Jidovu1ui, La Grumazi i Pintenii din Coasta Jinei au o valoare geologic deosebit,
reprezentnd stnci care se disting prin form, dimensiuni i locul n care se afl situate. Toate
cele trei monumente alenaturii sunt situate pe raza comunei Jina; Stejarul multi secular din
Grdina Zoologic (Pdurea Dumbrava) vechi de 5000-6000 de ani, un trunchi greu decuprins
de braele a 5-6 oameni. De asemenea, n Parcul "Sub arini" desfurat pe o suprafa de
21,65 ha ntlnim specii forestiere exotice, de mare valoare tiinifici decorativ precum:
uga, douglas, pinul strob, stejarul rou i de balt, nucul negru, chiparosul canadian, ararul
american i cel de zahr, toate din America de .Nord dar i din Orient-magnolia, ginkgo,
arborele vieii; Formaiunile de Larice de la Ocolul Silvic Arpa sunt exemplare cu nlimea
cuprins ntre 34-36 cm i vrsta ntre 100-130 de ani. Este vorba de un preios conifer cu
frunze aciculare, fasciculate care-caz de excepie n familia pinaceelor (din care fac parte
bradul, pinul i zmbrulj-iarna i cad frunzele; Formaiunile de jneapn se gsesc n peste 10
000 ha din suprafeele care urc la limita superioar a pdurilor de pe pante1e abrupte ale
Munilor Fgra, Cindrel i Lotru, acoperind mare parte din zonele alpine i subalpine ale
acestora.
Resurse cultural-istorice
Poziia geografic, precum si condiiile istorice, social-economice,
religioase etc. au imprimat judeului Sibiu o evoluie proprie a creaiei populare,
reflectat fie n arhitectur si creaie tehnic, fie n arta popular, n tradiia oral
sau n manifestrile populare tradiionale.
Zonele etno - fo1clorice se suprapun, n general, peste zonele geografice,
fiind mprite n macrozone care grupeaz satele n jurul unei anumite forme de

relief (vale, zon submontan etc.), n funcie de asemnrile culturii materiale i

spirituale. Judeul Sibiu cuprinde cinci zone etno - folc1orice: ara Oltului,
Mrginimea Sibiului, Valea Hrtibaciului, Zona Slimnic-Ocna Sibiului, Zona
Trnavelor,
Municipiul Sibiu este oraul cu cele mai valoroase atracii turistice
antropice din judeul Sibiu. Sibiul poate fi considerat pe bun dreptate capitala
cultural a Romniei datorit tradiiilor seculare i patrimoniului cultural artistic pe
care Sibiul i zona din Mrginime l deine. Operele unor artiti cum ar fi Andreas
Lapicida, Sebastian Hann, Johann Martin Stock i Frans Neuhauser, se mai pot
vedea i astzi vizitnd diferite locuri din ora.
Oraul Vechi Sibiu, important ansamblu de arhitectur medieval n
contextul central-est european, este de fapt cea mai de seam de rezervaie de
arhitectur naional, att n ceea ce privete ntinderea (aproape 80 ha), volumul
construit, ct, mai ales, n privina bogiei i complexitii rezolvrilor urbanistice
i a elementelor arhitecturale pstrate".
Incintele fortificate ale oraului Sibiu sunt urmtoarele:
- Turnul Scrilor se ridic pe fundaiile celui mai vechi element pstrat din incinta
de fortificaii din jurul bisericii existente aici. Pe sub acest turn se ajunge la scrile
care fac legtura dintre Oraul de sus i cel de jos;
- Turnul Scrii Aurarilor este o construcie n plan rectangular dezvoltat pe
nlimea a dou etaje, cu un acoperi mansardat n dou trepte;
- Turnul Sfatului este unul dintre cele mai cunoscute monumente ale oraului
Sibiu. Acesta se ridic pe nlimea a apte etaje retrase succesiv, avnd faadele
marcate prin deschideri nguste de forma unor metereze;
- Turnul de poart este unul dintre cele mai bine pstrate elemente ale incintei a
III-a fortificaii. Are forma unei prisme de plan dreptunghiular ce se nal pe dou
etaje;
- Turnul Archebuzierilor este cel mai sudic dintre cele trei turnuri, forma sa
actual fiind cea a unei prisme octogonale;
- Turnul Olarilor realizat din piatr brut n partea inferioar i din crmid n
partea superioar;
- Turnul Dulgherilor care prezint o baz circular.
Alte construcii importante ce aparin celor patru incinte ale oraului, respectiv
Incinta I (1191-1224), Incinta a Il-a (1224-1241), Incinta a III-a (1357-1366) i
Incinta a IV-a (secolul XV) sunt: Zidurile care nsoesc strada Manejului, restaurate
parial n ultimii ani; Turnul Brbierilor menionat n documente din anii 1575,
1681, 1751; cele Trei Turnuri ce se nal deasupra zidurilor ruinate; Turnul cu
pulbere, masiv, cu plan circular, astfel construit pentru a putea rezista tirului
artileriei de asediu; Turnul Pielarilor, asemntor cu cel al Archebuzierilor dar cu
un perimetru mai mare; Poarta Guteriei; Poarta Turnului.
Ulterior, acestor centuri de aprare au fost nglobate i alte fortificaii
precum: Turnul Gros-o construcie masiv de plan semicircular, cu ziduri de
crmid i o platform pe care erau amplasate tunurile; Bastionul Haller, din
crmid, cu o lungime total a zidurilor de 223 m i circa 9 m nlime; Bastionul
Soldisch avea suprafaa cea mai restrns dintre toate bastioane1e.
n continuare vor fi prezentate monumentele arhitectonice din Oraul de
Sus. Piaa Duet se desfoar n jurul Catedralei Evanghelice care domin locul.
Pe acest loc a existat prima incint de fortificaii a oraului. Latura de est este
dominat de Casa Parohial evanghelic care prezint un interes deosebit prin

portalul de piatr cioplit de Andreas Lapicidi n stil gotic. Un blazon deasupra

portal ului menioneaz data de 1502. Pivnia casei parohiale boltit n stil gotic
dateaz de la nceputul secolului al XV-lea. Turnul Scrilor este singura poart
pstrat din prima incint de fortificaii. O bolt n arc permite accesul spre oraul
de jos prin scri n niveluri. De pe latura de est 'se poate ajunge n Piaa Mic
trecnd Podul Minciunilor sau prin intermediul unui tunel de trecere numit pasajul
Cizmarilor. Spaiul dintre liceu i catedral este dominat de statui a lui Teutsch,
ridicata n anul 1899 de sculptorul german Adolf von Donndorf n memoria
episcopului Georg Daniel Teutsch.
Cetatea Sibiului a fost timp de sute de ani una dintre cele mai mari din
Europa. Cetatea era ncercuit pe toate laturile de fortificaii formate din ziduri i
turnuri de aprare.
Catedrala Evanghelic este una dintre cele mai impresionante cldiri din
Sibiu. A fost ridicat n secolul al XIV -lea pe locul unde exista o veche biserica
roman nc din secolul al XII-lea. Cldirea este dominat de turnul pe apte nivele
cu cele patru turnulete pe coluri, senm c oraul avea dreptul de condamnare. Cu
nlimea de 73,34 m, tumul este cel mai nalt din Transilvania. Interiorul bisericii
prezint pe pereii laterali un grup de epitafuri mari din piatr datnd din secolele
XVII i xvm. Mergnd spre altar, pe partea stng, se afl baldachinul de piatr
de la fostul amvon. Altarul actual dateaz din secolul al XIX. Corul catedralei este
la balcon pe latura de sud i cuprinde o org n stil baroc realizat de un meter slovac n 1671
care a nlocuit prima org adusa la Sibiu n 1585. Este cea mai mare org din Sud-Estul
Europei.
Piaa Mic este plasat pe teritoriul cuprins n interiorul celei de a doua
centuri de fortificaii a oraului. Printre obiectivele turistice prezente aici putem
meniona Laboratorul de Restaurare al Muzeului Astra, o cas de meteugari din
secolele XV-XVI, cu magazine i ateliere la parter i locuine la etaj, Casa Artelor
din anul 1370, dar i alte case ce dateaz din secolele XIV-XV.
Podul Minciunilor este primul pod de font de pe teritoriul actual al
Romniei, realizat n anul 1859, acesta asigurnd accesul n cetate dinspre Oraul
de Jos. Legendele legate de numele podului spun c acesta scria la fiecare
minciun spus de cei care treceau pe el, ameninnd s se rup sub "greutatea"
unei minciuni mai mari".
Piaa Mare a fost centrul vital al Sibiului. i ea cuprinde diverse case de
secol XVI-XVII precum Casa Movert, Casa Gollner, Casa Michael Brukental,
Casa Albastr, Casa Generalului, Casa Hecht, Casa Parohial Romano-Catolic,
Casa Lutsch etc.. Aici se afl i Biserica Parohial Romano-Catolic Biserica
Catolic ce a fost ridicat ntre anii 1726-1733 n stil baroc de ctre clugrii
iezuii. A fost sfinit n anul 1733 de ctre episcopul Transilvaniei Georg von
Sorger. n interiorul bisericii, n dreapta altarului, se afl monumentul funerar al
generalului Otto Ferdinand de Abensberg, comandant al Transilvaniei ntre 17441747. Fresca din spatele altarului principal a fost pictat n 1777 de pictorul vienez
Anton Steinwald. Scaunele de mrturisire, dateaz din vremea iezuiilor. De
asemenea, valoroase sunt vitraliile executate n anul 1901 la Budapesta. Casa
parohial, pe vremuri mnstire iezuit, a fost terminat n anul 1739.
Turnul Sfatului este unul dintre cele mai cunoscute monumente ale
oraului i are acest nume deoarece n imediata apropiere a turnului se afl vechea
primrie a Sibiului.
Biserica i Mnstirea Ursulinelor a fost ridicat n anul 1474. A fost

mnstire dominican pn n 1543, dind, cu ocazia reformei religioase ce a

determinat trecerea unei mari pri a populaiei sseti la religia lutheran, lcasul
de cult a intrat n posesia lutheranilor. Mnstirea, cunoscut sub denumirea de
Kloster Kirche, a fost preluat n 1755 de maicile Ordinului Ursulinelor. Interiorul
bisericii, construit iniial n stil gotic, a fost transformat de maici n stil baroc.
Exteriorul bisericii are multe elemente gotice, originale, dintre care se remarc
poarta principal, geamurile i stlpii de protecie. O deosebit importan se acord
inscripiei de deasupra arcului de triumf care reamintete de binefctoareabisericii,
mprteasa Maria Tereza.
Catedrala Ortodox .a fost ridicat pe locul unei biserici greceti din anul
1778 care pn atunci servea drept catedral episcopal. La 30 aprilie 1906,
catedrala a fost sfinit de ctre mitropolitul Ioan Metianu n prezena a numeroase
personaliti ale vremii printre care profesorul Nicolae Iorga. n decursul vremii,
Catedrala din Sibiu a fost restaurat de mai multe ori i mpodobit, n vremea
noastr, cu o frumoas pictur rieobizantin executat de Anastasie Demian i
terminat de Johann (Ioan) Kober,
Alte biserici din oraul Sibiu sunt Biserica Franciscan i Biserica
Reformat.
n Sibiu se gsesc 10 muzee i expoziii permanente.
ara Oltului constituie una dintre atractivele zone de interes turistic ale
judeului Sibiu grupnd o serie de sate pitoreti precum Arpau de Sus cu urme
geto-dacice, Cra care pstreaz ruinele mnstirii Cirstercienilor construit n
anul 1202, Crioara, locul natal al legendarului Badea Cran. Alte localiti din
zon cum ar fi Scorei, Porumbacu de Sus, Colun Porumbacu de Jos etc.,
prezint interes prin arhitectura specific i monumentele originale, mrturii ale
nceputurilor unor meteuguri tradiionale i ale unui trecut istoric deosebit de
bogat. Spre exemplu, n Avrig se afl Palatul lui Samuel Brukental construit dup
modelul Schonbrunn din Viena, muzeul i mormntul crturarului Gheorghe Lazr.
Smbta de Jos gzduiete, ntr-o stare avansat de degradare, un castel baroc
datnd din anul 1770, construit de Samuel von Brukenthal. Aici se gsete i
Mnstirea Smbta, ctitorit de Constantin Brncoveanu, Ea a fost ultimul mare
bastion al aprrii ortodoxiei n ara Fgraului, fiind zidit ntre anii 1696-1698.
Fntna Izvorul Tmduirii, atestat documentar din secolul al XVI-lea, este cea
mai veche pies din incinta mnstirii.
Boia prezint o importan turistic deosebit prin Castelul Turnul Rou
(denumirea vine de la faptul c zidurile au fost vopsite n rou cu sngele turcilor
nvini ntr-o btlie din apropiere) ce dateaz din secolul al XIV -lea, Tot n jurul
Boiei se gsesc urmele unei ceti romane din secolul al II-lea, Cimitirul eroilor
din primul rzboi mondial, Turnul Spart i Cetatea Lotrioara. Turnul Rou este o
localitate amplasat la intrarea n Defileul Oltului unde se afl Biserica lui Matei
Basarab (1653) cu stema rii care este unicat n Romnia precum i coala veche
de 200 ani.
La Cisndioara se afl Biserica din Cisndioara, atestat n anul 1233 care
se afl situat n vrful unei movile de 70 m nlime denumit Dealul Cetii.
Fortificaiile din jurul bisericii dateaz din secolul al XIII-lea. Muzeul stesc din
Cisndioara cuprinde obiecte din mobilier, ceramic i textile specifice zonei. La
ieirea din Cisndioara se afl un monument natural de o importan deosebit, o
stnc din calcar numit Piatra Broatei, avnd probabil o vrst de 65 milioane
am.

Cisndie este situat la 8 km de ora la poalele muntelui Mgura. Biserica

Evanghelic de aici a fost atestat n anul 1349 i este o bazilic romanic cu un
turn masiv de apte nivele pe care s-a instalat n anul 1795 primul paratrsnet din
Sud-Estul Europei. Biserica pstreaz una dintre cele mai vechi lespezi funerare
din Europa datnd din secolul al XII-lea. Biserica este nconjurat de fortificaii.
Tot n Cisndie se afl Muzeul Textil, considernd c aici exist o veche tradiie n
aceast industrie.
Mrginim ea Sibiului este o zon etnografic unic n Romnia situat la
vest de Sibiu. Cuprinde 18 localiti, aezri vechi cu o populaie majoritar
romn. Cea mai veche este Rinari din 1204, urmat de Tlmaciu-l S'lS, Orlat1322 i S1ite-1354. Aceast zon este caracterizat prin creterea oilor, pstoritul
fiind o tradiie de secole pe aceste locuri n special n satele din zona nord-vestic.
Cea mai veche biserica pictat se gsete la S1ite din 1674. Pictura de icoane pe
sticl este un obicei vechi pstrat n Mrginime de 200 de ani. Muzeul de la Sibiel
este cel mai mare din Europa n acest domeniu. Printre obiceiurile specifice
Mrginimii, cele mai importante sunt cele legate de srbtorile de iarn. Astfel,
"Colindatul feciorilor" i "ceata Junilor" sunt dou dintre cele mai apreciate de
orice vizitator. Dansurile specifice Mrginimii sunt dansuri brbteti precum
cluarii, brul sau srba lui Ghiboi. Costumul tradiional popular din Mrginime
este uor de recunoscut prin combinaia alb-negru.

Muzee, monumente de arhitectura, biserici, cetati, case memoriale, centre etno-folclorice

Muzeul stesc din Rlnari, organizat n apte sli cuprinde piese uzuale
din ceramic, mobilier pictat, obiecte gospodreti i meteugresc. Tot aici se
afl Casa memorial Octavian Goga i Casa memorial Emil Cioran. Sadu
este recunoscut prin hidocentrala Sadu 1 datnd din anul 1896, prima hidrocentral
din Transilvania i a treia din Europa. Aici funcioneaz din anul 1996 Muzeul
energetic "Sigmund Dachler". Cetatea Scurt din Orlat dateaz din anul 1317 i
se mai pstreaz n momentul de fa sub forma unei fortificaii de pmnt cu
palisad.
Muzeul Culturii Slitene din S1ite este un tribut numeroilor oameni
de cultur care s-au nscut n aceast localitate, amintim doar pe Ioan Moga,
Onisifor Ghibu, D.D. Roea etc.. Se spune c Slite a donat rii cei mai muli
academicieni din Romnia.
Cetatea Dacic de lng Tilica se spune c a fost ridicat de nsui
Burebista. Cetatea original a fost distrus, ulterior fiind inclus n cele dou ceti
medievale ale Tilici. Biserica cetate din Cristian dateaz din anul 1495.
Cristianul este o localitate nfiinat de sai n anul 1223 i pstreaz influene
puternice ale culturii saxone. Biserica fortificat de la Dobrca dateaz din
secolul al XIII-lea. Cetatea de la Clnic dateaz din anul 1250.
Alte ora din judeul Sibiu este Mediaul care a fost ntemeiat n anul 1146
fiind astfel cel mai vechi ora din Transilvania. Printre obiectivele turistice ale
oraului putem aminti Biserica Sfnta Margareta care se afl n centrul ntregului
complex de fortificaii. Se adaug Mnstirea Franciscan construit n stil gotic n
secolul al XV -lea. n interiorul acesteia se afl Muzeul Municipal ce expune
colecii de art popular din zon precum i documente referitoare la istoria

oraului. Alte atracii turistice sunt Biserica Romneasc ctitorit n anul 1828,
fortificaiile oraului din care au mat ramas doar dou pori principale, una
secundar i fragmente scheletice de ziduri, Turnul Pielarilor, Casa Schuller etc ..
n apropiere se afl cetatea steasc Biertan, fortificaie n stil tip german,
alctuit din trei incinte ntrite cu turnuri de paz i aprare, ridicat la nceputul
secolului al XVI-lea. Era faimoas i pentru pivniele care conineau vinuri rare. La
Valea Viilor este o biseric construit n secolul al XV-lea pe fundaiile unei
basilici gotice din secolul al XIV -lea. Bisericile din Biertan i Valea Viilor au fost
nscrise pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
La Slimnic se afl o cetate de aprare rneasc pentru protejarea cii de
acces Sibiu-Media. Pierzndu-i rolul militar, cetatea era deja prsit i
prginit nc din secolul al XVIII-lea.
Muzeul Naional Brukenthal - Palatul Brukenthal este primul muzeu din
Romnia care s-a deschis oficial n anul 1817 la doar apte ani de la deschiderea
Galeriei Naionale din Londra, cuprinznd iniial 1090 picturi din colecia
particular a baronului Samuel Brukenthal. Coleciile de art european ale
baronului Samuel Brukenthal au fost deschise publicului nc din 1790, cu 3 ani
naintea deschiderii Muzeului Louvre. n prezent, muzeul are n componena sa:
Palatul Brukenthal, Muzeul de Istorie Natural, Muzeul de Istorie, Muzeul de
Istoria Farmaciei, Muzeul de Arme i Trofee de Vntoare i Casa Artelor (sediul
expoziiilor temporare de art contemporan). Muzeul este gzduit n Palatul
Brukenthal, unul dintre cele mai nsemnate monumente n stil baroc din Romnia.
A fost inaugurat n 1788 ca reedin oficial a baronului Samuel Brukenthal,
guvernator al Transilvaniei n perioada 1777-1787. Faada pstreaz blazonul
familiei iar n interior se gsesc numeroase obiecte originale aparinnd familiei
Brukenthal. Palatul gzduiete Galeria de Art i Biblioteca Brukenthal.
Galeria de Art are urmtoarele expoziii permanente: Galeria de art naional,
Cabinetul de Stampe, Colecia de Art decorativ i Pinacoteca Brukenthal.
Muzeul Civilizaiei Populare Tradiionale ASTRA se afl situat n
Pdurea Dumbrava la 4 km de ora. Muzeul a fost organizat cu ncepere din anul
1963 i are o suprafa de 96 ha i un circuit expoziional de 6 km. Este cel mai
mare, cel mai bogat i mai original muzeu n aer liber din Romnia i printre cele
mai reprezentative muzee n aer chiar i din Europa. Adpostete monumente
originale reprezentative pentru sistemul de valori al satului romnesc. Aici se
gsesc case de locuit aduse din diferite pri ale rii, interioare de locuit pstrate n
forma original, instalaii de industrii rneti, mijloace de transport n comun
tradiionale etc. i sunt ilustrate toate domeniile de activitate specifice satului
romnesc, precum agricultura, creterea animalelor, apicultura, pescuitul ivntoarea.
Muzeul dispune i de un numr impresionant de mori (de mana,plutitoare, de vnt, cu
traciune animal etc.). Patrimoniul muzeului const din 340 de construcii originale i peste
35 240 obiecte. Pavilionul expoziional gzduiete temporar expoziii pe diverse teme.
Muzeul a primit i premiul UNESCO pentru patrimoniul tehnic, Agrementul oferit publicului
vizitator este extrem de variat, de la plimbrile cu lotcile pe lac, la cele cu trsurile pe alei, de
la vizitarea cu minicarurile, la oferta culinar tradiional la crciumioara din muzeu, fcnd,
astfel, din muzeul n aer liber din Dumbrava Sibiului, cea mai generoas si ospitalier ofert
turistic sibian.

Muzeul de Istorie - Primria Veche. Cldirea care adpostete muzeul

este un important monument de arhitectur gotic, al crui nucleu l-a constituit
casa primarului Thomas Altemberger. Construcia a fost ridicat la sfritul
secolului al XV -lea i este cel mai mare ansamblu gotic civil din Transilvania.
Muzeul de Istorie s-a deschis n anul 1984 i cuprinde sectoare precum: Arheologie
preistoric i veche, Arheologie medieval, Sigilii i stampe, Carl Engber
colecionar i bibliofil, Din Istoria Sibiului, Medalii i decoraii, Breslele sibiene,
Cabinetul numismatic, Arme i Armuri, Micarea Naional i cultural din
Transilvania i Lapidariul antic si medieval. Curtea muzeului prezint o
importan aparte prin colecia de vestigii i fragmente de piatr denumit lapidarul
antic i roman.
Muzeul de Etnografie i Art Popular Sseasc Emil Sigerus, parte
component a Complexului Naional Muzeul "ASTRA" a fost nfiinat n anul 1997
i vine s umple un mare gol resimit de muzeologia romneasc. Pn n acest
moment existau doar consemnri pariale, n unele muzee etnografice i istorice din
Transilvania, despre locul i rolul ocupat de saii transilvneni n cultura romneasc
i universal. Patrimoniul su numr peste 7000 de piese, reunite n
cele trei colecii de gen: mobilier pictat, port-textile-broderii i ceramic,
individualizndu-se colecia de cahle i cea de ceramic propriu-zis. Colecia de
cahle, considerat a fi cea mai complet i valoroas colecie de gen din ntreaga
ar, a fost valorificat n premier n cadrul expoziiei permanente "Cahle
transilvnene din secolele XV-XIX".
Muzeul de Istorie a Farmaciei a fost deschis n anul 1972. Coleciile
re unesc peste 6600 de piese din secolele XVI-XIX. Ele provin din 67 de surse, i
anume: fannacii, oficii farmaceutice, instituii medicale i persoane particulare, din
32 de localiti din ar. Muzeul este format din oficiu, laborator i o expoziie
(2900 de piese) homeopatic unde se pot vizita diferitele vase din lemn, porelan,
sticl, mojare din bronz sau font, stative cu balane i greuti farmaceutice n stil
vienez, ustensile tehnico-medicale, truse chirurgicale, microscoape, scarificatoare,

precum i ilustraii dup documentare i publicaii vechi. Cel mai vechi obiect din
colecie este un mojar din bronz, datat 1597, care era folosit n operaiile
preliminare de preparare a medicamentelor. Cldirea care adpostete muzeul este
un monument istoric, datnd din 1568, care cuprinde elemente gotice i
renascentiste.
Muzeul de Istorie Natural-bazele muzeului au fost puse n anul 1849, prin
nfiinarea Societii Ardelene de tiine Naturale, din care au fcut parte
personaliti marcante ale vieii tiinifice i culturale interne i internaionale.
Cldirea n care funcioneaz n prezent muzeul a fost inaugurat n anul 1895.
Expoziia de baz a muzeului este "Sistematica lumii animale". Coleciile muzeului
nsumeaz peste 1 000 000 piese: colecia de botanica (168 000 piese), zoologie
(22 500), mineralogie (12 000), petrografie (7 000), entomologie (266 000),
, malacologie (510 000), paleontologie (57000), ornitologie (5000).
Muzeul de Arme i Trofee de Vntoare a fost deschis pentru public n
1966 i reorganizat n 1981 ntr-o cochet vil n stil romnesc ce a aparinut
colonelului-vntor Spiess, o autoritate n domeniu ce a deinut pentru muli ani
funcia de Maistru de Vntoare a Casei Regale. Colonelul a fost un vntor
renumit, menionat n analele internaionale de cinegetic i participant la un lung

safari n Africa, de unde a adus piese deosebit de valoroase care acum fac parte din
colecia Muzeului de Arme i Trofee de Vntoare. La ora actual, patrimoniul
muzeal numr 1 577 de piese, unele cu o vechime de peste 100 de ani,
achiziionate de la colecionari sau provenite din donaii acumulate ncepnd cu
sfritul secolului al XIX-lea.
Muzeul de Locomotive cu aburi Sibiu a fost inaugurat n anul 1994 i
prezint peste 35 de exponate: Locomotive cu aburi (cale ferat normal), fabricate
ntre anii 1885 - 1959 n Romnia la uzinele Domeniilor Reia i Uzinele Malaxa
Bucureti, i la uzinele Henschel, Borsig, Schwartzkopff din Germania, Baldwin
din SUA i altele. Dou dintre aceste locomotive sunt funcionale i folosite n
diverse ocazii.
Muzeul de Etnografie Universal "Franz Binder" este primul i unicul
muzeu de etnografie extra-european din Romnia. Coleciile muzeului s-au
constituit n secolul al XIX-lea din donaii i achiziii provenind de la cltori sau
deintori de asemenea obiecte. Colecia muzeului cuprinde piese exotice de
origine egiptean, ecuadorian, indonezian, chinez i japonez.
n judeul Sibiu ntlnim i alte muzee precum: Muzeul Etnografic Poiana
Sibiului, unul dintre cele mai vechi ale oraului (1935), reflect cu precdere
ocupaia principal a locuitorilor-oieritul; Complexul Muzeal Etnografic GaleSlite a fost realizat prin donaii i inaugurat n anul 1967 i reprezint prin valoarea
coleciilor sale, extrem de variate, prin modul de expunere riguros
tiinific, una dintre cele mai valoroase instituii de acest gen din ar;
Muzeul Stesc din Gura Rului a fost nfiinat n anul 1969 i cuprinde un patrimoniu
de peste 1100 de obiecte care ilustreaz modul de via tradiional i a fost realizat
exclusiv prin donaie etc ..
Casa si gospodaria taraneasca
Marginimea Sibiului este o zona etnografica unica in Romania situata la vest de Sibiu,
limitata la sud de valea Sadului si la nord de valea raului Saliste, ce cuprinde 18 localitati:
Boita, Sadu, Rau Sadului, Talmaciu, Talmacel, Rasinari, Poplaca, Gura Raului, Orlat,
Fantanele, Sibiel, Vale, Saliste, Gales, Tilisca, Rod, Poiana Sibiului si Jina.
Pozitia geopolitica a zonei, situata la granita de sud a Transilvaniei cu Tara Romneasca si n
proximitatea Sibiului, puternic centru mestesugaresc si comercial, au oferit Marginimii
Sibiului cteva trasaturi definitorii.
Localitatile si-au dezvoltat o economie mixta, bazata pe agricultura, cresterea animalelor si
mestesuguri traditionale, cu pondere deosebita pe oierit.
Cea mai mare parte a satelor din zona au pastrat puternice traditii spirituale si etno-folclorice.
Desi progresiv constructiile moderne le-au inlocuit pe cele vechi traditionale, atmosfera in
Marginimea Sibiului a ramas neschimbata.
Costumele de sarbatoare de o eleganta rara, brodate in negru si alb sunt purtate cu mandrie de
sarbatori iar mestesugurile mostenite din mosi stramosi sunt practicate cu succes si azi. Inca
din cele mai vechi timpuri, aceste populatii de oieri au fost si sunt maestri in prelucrarea lanii
si a pieilor.
Pe aceste meleaguri avei posibilitatea s gsii biserici vechi, muzee (Muzeul Sibiel, unde
exist cea mai mare colecie de icoane pe sticl din Europa, Muzeul Stesc Rinari, ce

cuprinde piese uzuale din ceramic, mobilier pictat, obiecte gospodreti i meteugreti,
Muzeul din Gale, cu o impresionant colecie de costume populare i Muzeul Parohiei
Ortodoxe din Saliste , ce cuprinde obiecte i cri vechi de cult), case memoriale i construcii
tradiionale rneti.
Cu timpul, Mrginimea Sibiului a devenit un punct important al turismului rural romnesc,
aici dezvoltndu-se numeroase pensiuni ce v pot oferi condiiile necesare petrecerii unui
sejur de neuitat. Atmosfera tipic rneasc, pstrarea intact a tradiiilor i obiceiurilor,
ospitalitatea stenilor mresc atractivitatea pentru aceste locuri.
Mestesugul
Meteri cojocari din judeul Sibiu
Cojocari au existat pe ntreg teritoriul rii, ns meteugul a cunoscut o depreciere
ncepnd cu primele dou decenii ale secolului al XX-lea; cu toate acestea, cojocarii nu au
disprut, ci lucreaz n sate, cojoace simple sau decorate cu aplicaii de mein. Piesele de
mbrcminte lucrate de cojocari fr decoraii sunt cciulile, saricile sau bituele ciobneti,
iar cele decorate, mult mai numeroase, sunt: pieptarele nfundate, cele deschise n fa,
cojoacele lungi cu mneci sau fr.Modelele se aplic pe anumite pri ale piesei de costum
popular i conin motive geometrice, fitomorfice, n culori precum negru, galben, vnt, rou,
verde, albastru etc. Unele aveau funcie cotidian, altele ndeplineau funcie ceremonial

Capitolul 3 Analiza echipamentelor turistice si a ofertei de servicii

Pe lng reeaua rutier i feroviar, n judeul Sibiu se afl
Transfgranul, o osea construit ntre anii 1970-1974 care pornete din dreptul
localitii Cra i traverseaz Munii Fgra spre Muntenia. Are o lungime de 90
km i atinge altitudinea maxim de 2040 m.
Terminat n anul 1896, situat la 18 kilometri de Sibiu, Hidrocentrala de
la Sadu este printre primele hidrocentrale din lume destinate alimentrii cu energie
electric a unor localiti aflate la mare deprtare. Inaugurarea acesteia nseamn
un eveniment de referin a hidroenergeticii romneti. Sadu 1a fost prima central
mixt din Romnia - hidro i termoelectric. Punerea ei n funciune a dus la
utilizarea, n premier pe trmurile mioritice, a unei linii de transport a energiei
electrice dublu circuit, la tensiunea de 4500 de vest, ntre Sadu i Sibiu.
Proiectantul hidrocentralei de la Sadu a fost Oscar von Miller, acelai care a
proiectat i prima hidrocentral din Berlin. Acum, hidrocentrala Sadu 1 este cea mai
vechi central aflat n operare n Romnia.
n urma acestei investiii, Sadu a devenit primul sat electrificat din
Romnia, iar Sibiul, al treilea ora din lume care primea energie electric de la o
surs aflat, relativ, la mare deprtare. De altfel, Sibiul a devenit mai trziu primul
ora iluminat electric din Romnia. Hidrocentrala Sadu II a aprut n 1907. Cea mai important dintre
hidrocentralele de la Sadu este, ns, cea care poart numele de Sadu V, aflat pe

valea Rului Sadului, la apte kilometri de localitatea Rul Sadului. La vremea la

care a fost pus n funciune - 1955 - a fost a doua central din Romnia ca putere
instalat. Barajul care i preced, ce poart numele de Negovanu, este primul baraj
modern din Romnia, construit sub form arcuit.
Mndria hidrocentralelor administrate de la Sibiu este cea de la Cornetu,
situat pe rul Olt, la 500 metri deprtare, n amonte, de confluena Oltului cu
prul Biau, n zona localitilor Copceni i Racovia. Hidrocentrala a fost pus n
funciune n 2002.
Centrala hidroelectric Cornetu aparine amenajarii hidroenergetice a rului Olt
Defileu pe sectorul Cornetu-Avrig i cuprinde centrala propriu-zis i acumularea ce asigur
stocarea apei necesar funcionrii. Lacul de acumulare este delimitat de diguri de protecie
care urmresc albia minor a Oltului.
Centrala dispune de un volum brut al acumulrii de 7,907 milioane m' iun volum util de
2,876 milioane m'.
Centrala este una perfonnant i se dorete a fi nceputul automatizrii n
domeniul hidroenergetic. O serie de instalaii i echipamente electrice primare sunt
executate n tehnologii noi, inexistente pn acum la celelalte centrale din
Hidroelectrica

Unitati de cazare, unitati de alimentatie publica Structuri de cazare turistica

Cea mai importanta componenta a bazei-tehnico materiale specifice turismului este
cazarea.Cazarea sau ospitalitatea este tot atat de veche ca si omenirea si a aparut odata cu
primele legaturi sociale ale oamentilor.
In prezent cazarea turistica este o functie de baza a industriei turistice, constatand
intr+o serie de servicii care raspund cerintelor complexe ale clientilor1[9].
Din punct de vedere topologic, unitatile de cazare ale judetului Sibiu se compun din
unitatile de tip: hoteluri, moteluri, cabane, campinguri, vile turistice, tabere de elevi si
prescolari, pensiuni turistice, agroturistice si urbane.
Hotelul repezinta structura de primire turistica, destinata cazarii turistilor in cladiri
sau in corpuri de cladiri, care pune la dispozitia turistilor camere sau apartamentele dotate
corespunzator, presteaza servicii specifice si dispune de receptie si de spatii de servire a

mesei in incinta. Hotelurile se clasifica dupa numarul de stele, acestea pot fi de 1, 2, 3, 4, 5,

stele.
Motelul este acea structura de primire turistica, destinata cazarii turistilor, situate de
regula in afara localitatilor, in imediata apropiere a artelor rutiere importante, dotata si
amenajata atat pentru cazare si masa, cat si pentru mijloacele de transport in conditii de
deplina siguranta. Categoriile de clasificare a motelurilor sunt: 1, 2, 3, stele.
Tabara de vacanta reprezinta ansamblul de cladiri cu capacitate de pana la 10 paturi
intr-o camera, amplasata intr-un perimetru bine determinat, care asigura copiilor si
adolescentilor, cu varsta intre 7-16 ani, servicii de cazare, de alimentatie si o gama larga de
prestatii suplimentare specifice. Clasificarea taberelor este de 1,2 stele.
Campingul este acea structura de primire turistica sezoniera, destinata cazarii
turistilor in casute de lemn, corturi sau rulote, amenajate astfel incat sa asigure parcarea
mijloacelor de transport, pregatirea mancarii si prestarea serviciilor aferente. Acestea sunt de
1, 2, 3, 4, stele.
In judetul Sibiu sunt 22 hoteluri, 6 moteluri, 7 cabane, 46 pensiuni turistice, 36 ferme
agroturistice, 1 campinguri.
Tabel Unitati de cazare turistica

2011 2012 2013

Indicatorii de

Ritmul de

dinamica

crestere

06/0

07/06

06/05

07/06

5
Total

114

111

120

97,3

108,1

-2,7

8,1

Hoteluri

18

20

22

111,1

110

11,1

10

Hosteluri

100

Moteluri

100

120

20

Vile turistice

87,5

85,7

-12,5

-12,5

Cabane turistice

87,5

100

-12,5

Cabane vanatoare/pescuit

Pensiuni turistice urbane

13

16

17

123

106,2

23

6,2

Pensiuni turistice rurale

48

41

46

85,4

112,1

-14,6

12,1

Campinguri

50

50

-50

-50

Bungalouri

100

100

Tabere de elevi si prescolari

100

87,5

-12,5

Unitati tip casute

300

100

200

Sursa: Institutul National de Statistica Sibiu, 2013

Potrivit datelor din tabelul 2.6. se poate observa o crestere din totalul unitatilor de
cazare in perioada 2011-2013 si anume in anul 2011 cu aproximativ 2,7%. Predominante
sunt pensiunile turistice rurale care inregistreza o scadere cu pina la 1,25% in perioada 20112012, acestea fiind urmate de hoteluri care cresc in aceeasi perioada cu pana la 10,55%. Pe
locul trei se claseaza pensiunile turistice urbane care in anul 2011 insumeaza un numar de 13
pensiuni iar pana in anul 2013 au crescut cu pana la 14,6%.

201
1

201
2

Figura 3.1. Unitatile de cazare

Figura 3.1. prezinta unitatile de cazare si cresterea lor in perioada 2011-2013
Tabel. Capacitate de cazare turisitica (locuri pat)

2011 2012

2013

Indicatorii de
dinamica

Ritmul de
crestere

06/05

07/06

06/0
5

07/06

Total

4589 4743

4333

103,3

91,3

3,3

-8,7

Hoteluri

1813 2030

1965

111,9

96,7

11,9

-3,3

Hosteluri

11

12

109

Moteluri

193

175

186

90,6

106,2

-9,4

6,2

Vile turistice

273

268

256

98,1

95,5

-1,9

-4,5

Cabane turistice

384

359

208

93,4

57,9

-6,6

-42,1

Cabane vanatoare/pescuit

30

Pensiuni turistice urbane

281

334

359

118,8

107,4

18,8

7,4

Pensiuni turistice rurale

387

459

567

118,6

123,5

18,6

23,5

Campinguri

472

294

120

62,2

40,8

-37,8

-59,2

Bungalouri

58

22

37,9

36,3

-62,1

-63,7

Tabere de elevi si prescolari

720

720

540

100

75

-25

Unitati tip casute

82

82

1025

100

925

Sursa: Institutul National de Statistica Sibiu, 2013

In tabelul 2.7 este prezentata capacitatea de cazare turistica existenta in perioada
2011 - 2013 in judetul Sibiu in hoteluri, moteluri, hosteluri, cabane turistice, campinguri,
vile, pensiuni, si tabere. Din totalul capacitatii de cazare turistica existente a judetului Sibiu,
hotelurile detin cea mai mare pondere, de 20%, fiind urmate de tabere elevi si prescolari cu
8%, pensiuni turistice rurale 4%, cabanele turistice 4%, pensiuni turistice urbane si
campinguri cu 3%, si motelurile cu 2%.
De asemenea constatam cresterea capacitatilor de cazare in hoteluri, hosteluri, cabane
turistice, pensiuni rurale si urbane, in timp de in bungalouri si campinguri numarul acestora
s-a tot micsorat.

2011
2013

2012

Figura 3.2 reliefeaza capacitatea turistica in perioada 2011-2013 si arata faptul ca

hotelurile detin aproximativ 20% din spatiile de cazare.
Tabel . Capacitatea de cazare turistica in functiune (locuri zile)

2011

2012

2013

Indicatorii de
dinamica

Ritmul de
crestere

06/05

07/0
6

06/05

07/0
6

Total

1107525

1162782 1384254

104,9

119

4,9

19

Hoteluri

596793

640043

697086

107,2

108,9

7,2

8,9

Hosteluri

891

1464

164,3

64,3

Moteluri

66611

41226

64224

61,8

155,7

-38,2

55,7

Vile turistice

82124

86521

85343

105,3

98,6

5,3

1,4

Cabane turistice

81602

54198

58232

66,4

107,4

-33,6

7,4

Cabane
vanatoare/pescuit

6420

Pensiuni turistice
urbane

82103

115811

133161

141

114,9

41

14,9

Pensiuni turistice rurale

55725

103204

160126

185,2

155,1

85,2

55,1

Campinguri

26240

20000

76,2

-23,8

Bungalouri

7452

8434

113,1

13,1

Tabere de elevi si
prescolari

108499

87670

163110

80,8

186

19,2

86

Unitati tip casute

376

4784

15088

1272,3 315,3 1172,3 215,3

Sursa: Institutul National de Statistica Sibiu,2013

Numarul locurilor de cazare din judetul Sibiu a avut o tendinta pozitiva, crescand cu
pana la 11,95% in perioada 2011-2012. Aceasta crestere se datoreaza hotelurilor care au
ajuns sa aiba un numar de locuri de cazare cu 8,05% mai mare in perioada 2011 - 2013.
Hostelurile au inregistrat de asemenea o crestere de pana la 32,15% a numarului de locuri de
cazare. Scaderea masiva a locurilor de cazare care s-a inregistrat in cabanele de vanatoare si
pescuit, si in campinguri si bungalouri. Datorita culturii, traditiei si obiceiurilor stravechi
aceasta zona este recomandata tuturor turistilor.

2011

2012

Figura 3.3. Capacitatea de cazare in functiune in perioada 2011-2012

Figura 3.3 arata cresterea capacitatii de cazare in functiune in periaoada 2011-2012
cu pana la 33,33%.
Tabel Unitatile de cazare turistica pe categorii de confort

2011

2012

2013

Total

117

114

111

Hoteluri

18

20

4 stele

3 stele

2 stele

1 stea

Neclasificate

Hosteluri

2 stele

Moteluri

3 stele

2 stele

1 stea

Neclasificate

Vile turistice

10

3 stele

2 stele

1 stea

Neclasificate

Cabane turistice

3 stele

2 stele

1 stea

Neclasificate

Pensiuni turistice urbane

13

16

4 margarete

3 margarete

2 margarete

1 margareta

Pensiuni turistice rurale

53

48

41

4 margarete

3 margarete

2 margarete

19

21

18

1 margareta

33

22

15

Campinguri

2 stele

1 stea

Bungalouri

2 stele

1 stea

Tabere elevi si prescolari

Neclasificate

Unitati tip casute

1 stea

Sursa: Institutul National de Statistica Sibiu, 2013

Tabelul prezinta unitatile de cazare turistica pe categorii de confort. Dupa
cum se poate observa unitatile de cazare turistica sunt dominate de segmentul de confort
gasit in cadrul pensiunilor incadrate la 2 si respectiv 1 margareta. O pondere importanta o
detin si unitatile de cazare neclasificate dar si unitatile hoteliere clasate la 1, doua sau chiar
trei stele, unitatile de cazare adresate clientilor exclusivisti, a celor de bussiness sau chiar
oamenilor cu o pozitie sociala buna fiind putin dezvoltata.

Figura 3.4.Ponderea structurilor de cazare pe categori de confort in totalul

inregistrat in 2013
In figura 3.4 observam structura unitatilor de cazare pe confort. Constatam o pondere
insemnata a unitatilor cu o margareta, din care concluzionam orientarea spre pensiuni a
judetului si spre turisti nu foarte pretentiosi care vin mai mult pentru peisaje si locuri decat
pentru confort.
Analiza echipamentelor de tratament
Statiunea balneo-climaterica Ocna Sibiului, inca neomologata, are ca factori
principali de atractie: apele sarate ale lacurilor, care s-au format prin prabusirea vechilor
mine de sare. Acestea contin clorura de sodiu, saruri de magneziu, calciu, potasiu, brom, iod
etc, folosite in cura externa pentru bai reci. La acestea se adauga apa minerala a izvorului
Horea, cloruro-sodica si usor bicarbonata, namolul sapropelic format in lacuri, usor
mineralizat.
Baza de cazare este alcatuita din urmatoarele unitati:

Casute, 60 locuri

Popas turistic, 60 locuri

Statiunea balneo-climaterica Bazna, care nu este inca omologata, este situata la 69

km de municipiul Sibiu si la 13 km de municipiul Medias, pe DN Sibiu - Medias Tarnaveni.

Baza de cazare este alcatuita din urmatoarele unitati:

Hotel Expro, ***, 50 locuri

Vila nr. 4, *, 39 locuri

Vila nr. 2, *, 87 locuri

Statiunea Miercurea Bai, care in prezent nu este functionala si nici omologata dar cu

perspective de dezvoltare, se afla la 34 km de Sibiu si la 21 km de Sebes, pe DN 1 Sibiu Sebe- Alba Iulia, ramane un viitor potential de exploatat.

Baza de cazare este reprezentata de:

Hotel Comfort, **, 32 locuri

Structuri de agrement
In formele sale incipiente turismul balneo-medical si intr-o masura considerabila
turismul in statiunile climaterice a construit o forma a turismului de lux. In zilele noastre
practicarea turismului balnear izvoraste din necesitatile reale de ingrijire a sanatatii, cat si ca
rezultat al evoluarii conceptiilor despre necesitatea tratamentelor si curelor profilactice
pentru prevenirea imbolnavirilor.
Caracteristicile serviciilor de cura deriva din insasi definitia curelor: modalitati de
tratament care se bazeaza pe folosirea repetata a mijloacelor terapeutice naturale dupa
prescriptii medicale, corelate cu schimbarea mediului obisnuit in care traieste turistul
pacient.
In judetul Sibiu tratamentele balneo-medicale se practica in statiunile renumite
pentru aceste servicii si anume:
Bazna, statiune balneo-climaterica este cunoscuta atat in tara cat si in strainatate
pentru baile bogate in iod si brom.
Zona este recomandata pentru tratarea afectiunilor reumatice degenerative, pentru
reumatismul extra articular, afectiuni posttraumatice, imbolnaviri ale sistemului nervos
periferic, afectiuni ginecologice precum si nevroze.
Indicatii terapeutice: tratarea afectiunilor reumatismale, neurologice periferice,
ginecologice, posttraumatice, endocrine s.a. Are baza de tratament.
Bazele de tratament din apropierea pensiunii asigura conditii optime de ameliorare si
vindecare a afectiunilor.
Ocna Sibiului, Statiune balneo-climaterica de interes general, cu functionare
permanenta, cu climat de depresiune intramontana colinara, situate la 408m altitudine.

Factorii naturali de cura sunt: bioclimatul sedativ de crutare, izvoarele cu ape

minerale, clorurate, sodice, usor bicarbonatate, izotone, namolurile sapropelice si cele 15
lacuri antroposaline, hilioterme, cu ape clorurate sodice, hipotone, cantonate in minele de
sare prabusite in secolul XlX (lacurile: Horea, Closca, Crisan, Ocna Pustie- cel mai adanc la
antroposalin din Romania, Brancoveanu, Lacul fara fund).
Lacurile sarate reprezinta elementul hidrologic cel mai important al localitatii, in
jurul carora s-a dezvoltat statiunea, ele reprezentand elementul principal de atractie turistica
si factorul terapeutic natural de baza.
Concentratia mare aproape de saturatie este data de clorura de sodium, datorata
contactului direct al apei cu masivul de sare. Concentratia de salinitate este de 200-300g la
litru de apa, ceea ce face ca tratamentul pentru diverse boli sa dea cele mai bune rezultate.
Salinitatea creste odata cu adancimea.
Alta caracteristica a apei lacurilor este heliotermia. In lunile de vara apa la suprafata
atinge valori de 24,5o C, la adancimea de numai un metru temperatura ajunge la 31,4 o C iar
la 1,5-2 metrii la 40o C dupa care temperatura scade din nou.
In jurul lacului Crisan se gasesc trei izvoare Horia, Closca si Crisan. Apa acestor
izvoare este cloruro sodica, bicarbonatata, brumo-iodurata. Pentru calitatile ei apa izvoarelor
este folosita in tratamentul bolilor respiratorii sub forma de aerosoli si pulverizatii precum si
in boli ale stomacului.
Un alt factor terapeutic din zona il reprezinta namolul, aflat pe fundul lacurilor de tip
oligo-mineral cu importante calitati terapeutice, determinate atat de substantele organice
continute cat si de cele minerale.
In prezent statiunea contine o baza de tratament, avand sectii de balneoterapie,
termoterapie, pneumoterapie, electroterapie si hidroterapie dotate cu aparate moderne.
Tratamentele se pot efectua atat in baza de tratament, denumite tratamente la cald, precum si
in jurul lacurilor, in aer liber, denumite tratamente la rece, folosindu-se des metoda
egipteana.
Indicatii terapeutice: afectiunile reumatismale, posttraumatice, neurologice periferice
si centrale, ginecologice, dermatologice, metabolice si de nutritie, etc.

Statiunea are un pavilion balnear construit in anii 1908-1909.

Miecurea Bai.Statiune balneo-climaterica de inters local, cu activitate sezoniera,
situata la 230m altitudine.
Factori de cura:-ape minerale clorurate, sodice concentrate, iodurate, slab bromuratenamol sapropelic;-bioclimat sedative de crutare.
Indicatii terapeutice: tratarea afectiunilor reumatismale, a celor vasculare, a unor stari
prepuberale la copii si a unor tulburari functionale genitale la femei.
Turismul de tratament si cura balneo-medicala practicat inca din antichitate, este o
forma specifica turismului de odihna, care a cunoscut o mare dezvoltare, indeosebi in
ultimele decenii, o data cu cresterea surmenarii si a numarului bolilor profesionale provocate
de stresul vietii moderne din marile aglomeratii urbane.
Datorita calitatilor apelor, diverselor lacuri, aflate in zona acestor statiuni, acestea
prezinta un interes deosebit, fiind cautate si populate de cat mai multi turisti.
Structuri de alimentatie publica
Acestea se refera la facilitatile de alimentatie si ,,catering" pentru servirea mesei
turistilor pe durata sejurului lor temporar la destinatiile turistice. Tot aici sunt incluse si
facilitatiile oferite de unitatile de alimentatie, altele decat cele destinate stricto-senso hranei
turistilor: berarii, cafenele, baruri de zi, de noapte, cofetarii, patiserii, simigerii etc.
In judetul Sibiu se gasesc multe restaurante vechi, unul din cele mai vechi de pe
intreg teritoriul Romaniei se gaseste in orasul Sibiu, acesta se numeste 'Butoiul de aur', care
din sec. XVI-lea se afla situat in aceias cladire din Pasajul Scarilor. Se zice ca insusi Mihai
Viteazul a poposit aici dupa batalia de la Selimbar. Alt local celebru al Sibiului care a
functionat timp de sute de ani a fost 'La Mielul Alb' de pe strada Ocnei nr. 11, inchis in urma
cu un secol.
A doua locatie ca vechime din Sibiu unde functioneaza un restaurant este pe strada
Al. Papiu Ilarian la numarul 3, restaurantul Crama Sibiul Vechi. La mijlocul sec. XIX se
mentioneaza aici existenta unei crame. In 1936 se numea Crama lui Thomas si era un
restaurant de lux. In prezent, Crama Sibiul Vechi este un restaurant cu specific romanesc de

60 locuri, cu ospatari imbracati in costume traditionale din jurul Sibiului si cu muzica

populara interpretata de doi lautari.
In 1865 s-a deschis in noul parc amenajat la marginea orasului, restaurantul Sub
Arini sau Bolta Rece, probabil cea mai cunoscuta gradina de vara din oras.
In 1895 s-a deschis in noua cladire a hotelului cu acelasi nume, restaurantul
Imparatul Romanilor. Pentru multa vreme acest local a fost unul dintre cele mai selecte
restaurante din Romania. De mentionat acoperisul glisant care se deschide in serile de vara.
In 1914, un alt local devenit celebru isi deschidea portile: restaurantul Bulevard.
In judetul Sibiu se intalnesc si restaurante pe categorii de confort, unul din aceste
restaurante se gaseste in municipiul Medias.
Restaurantul este local public care imbina activitatea de productie cu cea de servire,
punand la dispozitia clientilor o gama diversificata de preparate culinare, produse de
cofetarie-patiserie, bauturi si unele produse pentru fumatori.
Restaurantul Traube**** dispune de trei saloane:

Salonul verde, 80 locuri;

Salonul roz, 40 locuri;

Salonul mic, 12 locuri.

In aceste saloane poti petrece clipe de neuitat in care ne incanta muzica de pian,
intepretata live, aducand un plus de buna dispozitie. Cu aceasta ambianta restaurantul ofera
posibilitatea de a organiza diferite petreceri, nunti, botezuri, zile de nastere, revelioane, etc.
Bucataria restaurantului este internationala, cu produse mereu proaspete, servite cu
profesionalism si promtitudine de personal specializat si calificat.
Restaurantul cu specific este o unitate de alimentatie pentru recreere si
divertisment, care, prin dotare, profil, tinuta angajatilor, momente recreative si structura
sortimentala, trebuie sa reprezinte obiceiuri gastronomice locale sau nationale, traditionale si
specifice diferitelor zone.

Metropolitan - Restaurant cu specific international;

Drumul Matasii - restaurant chinezesc.
Crama desface o gama larga de vinuri. Acestea se pot servi atat imbuteliate, cat si
neimbuteliate. Se realizeaza si se desface o gama specifica de preparate culinare. Vinurile se
servesc in carafe sau cani de ceramica. Este dotata cu mobilier din lemn masiv, iar peretii
sunt decorati cu scoarte, stergare etc. poate avea program muzical, tarafuri de muzica
populara.
Crama Ileana.Traditia straveche a Marginimii Sibiului, reprezentata in principal de
Poiana Sibiului, o gasesti acum in Burgul Sibiului la Crama Ileana unde intr-adevar traditia
este la ea acasa.
Aici poti savura delicioasele mancaruri traditionale taranesti si pastorale incepand de
la traditionala mamaliga cu branza si smantana si pana la cele mai sofisticate preparate.
Tuica, vinul de casa sau cele mai fine bauturi fac deliciul unei mese savuroase intregite de
atmosfera muzicii populare.
Cu toate ca bucataria internationala se gaseste in localurile de buna calitate, faceti tot
posibilul sa savurati specialitatile locale romanesti. Bucataria traditionala din aceasta parte a
tarii a fost si este foarte influentata de populatia de origine maghiara si germana. Aici sunt
preferate supele de pasare si de vita, cu galuste de gris sau faina, taitei de casa, supe de gris,
de chimen sau de rosii. Ciorbele de aici sunt acrite cu otet, sare de lamaie sau zeama de
varza, iar uneori sunt dulci, adica neacrite, un fel de supe foarte bogate, cu multe legume si
carne. In unele zone se folosesc pentru acrit agrisele sau rabarbar, o planta acrisoara cu lujeri
mari de culoare verde si usoare tente rosiatice. Foarte caracteristic pentru aceasta zona este
tarhonul, folosit pentru a da aroma ciorbelor, in special ciorbelor de fasole, de cartofi sau de
salata. Sunt foarte apreciate supele gulas, papricas, ciorba de salata cu jumari de ou si costita,
ciorba de fasole cu tarhon, etc. Specifice zonei sunt si supele de fructe, cum sunt spre
exemplu: supa de mere si supa de visine.
Resursele socio-demografice
Populaia judeului Sibiu a fost de 423 156 locuitori (1 iulie 2013) ceea ce
reprezint 2,0% din populaia Romniei cu 77,9 locuitori/km", Din aceast
populaie, 51,4% este de sex feminin, restul de 48,6% fiind de sex masculin.

Reparizarea populaiei pe medii de provenien arat c 32,7% provine din mediul

rural i 67,3% din mediul urban.
Dintr-un total de 179 700 populaie ocupat, 32,4% lucreaz n industrie,
30,0% n industria prelucrtoare, 15,0% n comer, restul de 22,6% acioneaz n
alte domenii de activitate.
Ctigul salarial nominal mediu net lunar a fost de 987 lei/salariat n anul
2013.

Tipuri de turism practicate in judetul Sibiu

Tipul de turism defineste esenta fenomenului si apare ca o suma de insusiri

fundamentale ce se interconditioneaza pe un anumit spatiu intr-o perioada de timp
determinata. Tipurile se stabilesc pe baza unor criterii(motivatia individului, scop, destinatie,
etc), au un caracter istoric, nu dispar prin substituire cu altele decat in cazuri de exceptie si
pentru o perioada determinata2
Asezat in centrul tarii, acolo unde s-au intalnit dintotdeauna drumurile ce-au legat
teritoriile istorice romanesti, Sibiul a fost si ramane o punte de legatura si de circulatie a
valorilor materiale si spirituale, leagan de straveche cultura si civilizatie, zona de simbioza
intre cultura romaneasca si cea a nationalitatilor conlocuitoare.
Varietatea peisagistica a muntilor, etnografia, datinile, obiceiurile, monumentele
istorice si de arhitectura si muzeele incadreaza judetul intre vetrele de cultura si civilizatie
romaneasca si in zonele cu traditie turistica, cu largi perspective de dezvoltare.
Prin factorii de relief si de mediu, prin diversitatea si frumusetea peisajului, prin
dezvoltarea industriala si culturala, judetul Sibiu poate prezenta oferte amatorilor de drumetii
sau alpinism, de vanatoare sau pescuit, practicantilor de schi sau patinaj ori celor interesati
de monumente ale naturii istorice sau arhitecturale sau de traditii locale.
Statiunile turistice sunt apreciate pe plan intern si international prin posibilitatile pe
care le ofera pentru practicarea sporturilor de iarna sau vara. Reteaua hoteliera de vile si
cabane, de restaurante, discoteci, cafenele, baruri, piscine si alte utilitati fac ca aceste statiuni
sa fie cautate in toate anotimpurile. Statiunile balneo-climaterice dispun de resurse curative
2

naturale, precum si baza de tratament pentru afectiuni ale sistemului nervos periferic, ale
aparatului respirator, genito urinar, insuficienta glandulara, in stari de convalescenta.
Multe localitati din judet pastreaza inca trasaturi medievale: case cu ziduri groase si
acoperisuri din olane, turnuri cu porti de intrare sau ziduri de cetate, cetati medievale
fortificate si monumente arhitectonice de o inestimabila valoare istorica si culturala.
Traditiile folclorice specifice, Marginimea Sibiului, portul popular si arhitectura
romaneasca, ospitalitatea si bucataria autentica fac din Sibiu o zona aparte. O bogata fauna
cinegetica si piscicola, flora rezervatiilor naturale constituie obiective de mare interes
stiintific sau pentru cei ce iubesc frumosul. Datorita acestui imens potential, turismul a fost
ales ca un domeniu tinta prioritar, prin dezvoltarea caruia se poate ajunge la creearea de noi
locuri de munca, protejarea celor existente si la imbunatatirea performantelor economice ale
judetului.
Formele de turism practicate in functie de criteriul principalelor destinatii specifice:
Formele de practicare a turismului sunt intr-o continua schimbare si adaptare la
noile conditii datorate evolutiei societatii umane.
Formele de turism sunt proprii tuturor tipurilor de turism, avand pondere diferita in
cadrul fiecaruia. Conform acestor criterii se distng mai multe forme de turism
Resursele turistice ambientale si antropice ale judetului Sibiu, ca premise de
dezvoltare a acestui domeniu, genereaza urmatoarele forme de turism, care se completeaza
reciproc in cadrul diferitelor categorii de destinatii specifice:
Turism montan bisezonal (de odihna, sporturi de iarna si de vara, drumetie,
alpinism, de agrement, cunoastere stiintifica, vanatoare si pescuit etc)- favorizat de prezenta
Muntilor Fagarasului, a Muntilor Cindrelului (unde se afla, la 1450 m, statiunea climaterica
Paltinis) si a Muntilor Lotrului( Anexa 9);
.Turism balnear (cura balneara, odihna, de agrement etc) isi are originile in
timpurile antice, cand oamenii cunosteau si exploatau proprietatile curative ale apelor

minerale si termale, ale curei heliomarine,namolurile, etc. Este considerat cel mai vechi tip
de turism3
Statiunea balneo-climaterica Ocna Sibiului, inca neomologata, are ca factori
principali de atractie apele sarate ale lacurilor care s-au format prin prabusirea vechilor mine
de sare. Lacul Avram Iancu, cu o adancime de 132,5m, este considerat cel mai adanc lac de
ocna din tara.
Climatul temperat, aerul bogat in aerosoli, temperatura anuala mult peste media din
aceasta parte a tarii, recentele renovari ale strandului o recomanda ca o statiune de interes
regional. La acestea se adauga apa minerala a izvorului Horea, cloruro-sodica si usor
bicarbonata, namolul sapropelic format in lacuri, usor mineralizat. Statiunea balneoclimaterica Bazna (recomandata in afectiunile reumatismale) , care nu este inca omologata,
este situata la 69 km de municipiul Sibiu si la 13 km de municipiul Medias. Factorii naturali
de cura sunt apele minerale sarate - iodurate, folosite sub forma de bai, cu efect complex
datorita actiunii concomitente a celor trei factori: termic, mecanic si chimic. Namolul de
Bazna si sarea de Bazna sunt alti doi factori importanti de cura. Statiunea Miercurea Bai,
care in prezent nu este functionala si nici omologata dar cu perspective de dezvoltare, se afla
la 34 km de Sibiu si la 21 km de Sebes, pe DN 1 Sibiu - Sebes - Alba Iulia, ramane un viitor
potential de exploatat.
.Turism cultural (de cunoastere, educativ) - care beneficiaza de un valoros patrimoniu
turistic antropic, reprezentat prin numeroase monumente istorice, de arhitectura si arta,
edificii religioase, muzee si case memoriale, arhitectura si creatie tehnica populara,
manifestari populare traditionale, etnografie si traditie orala, importante institutii culturale si
de stiinta, personalitati locale, traditii culturale ale minoritatilor, activitati economice cu
valente turistice, diverse posibilitati de agrement (case de cultura, cluburi, cinematografe
etc), care sunt raspandite pe intreg teritoriul judetului.
Turismul cultural cuprinde persoanele care viziteaza obiective turistice apartinand
patrimoniullui cultural. Specificul acestui tip este dat de faptul ca se adreseaza anumitor
categorii ale populattiei; atrage populatia urbana si populatia rurala; durata este limitata la un
timp scurt sau mediu4[13].
3

.Turism urban - care este sustinut de obiectivele turistice de mare atractivitate din
cele doua municipii, Sibiu si Medias si din cele sapte orase existente in judetul Sibiu: Agnita,
Avrig, Cisnadie, Copsa-Mica, Dumbraveni, Ocna Sibiului, Talmaciu.
.Turism rural si agroturism - bine reprezentat in special in satele din Marginimea
Sibiului, dar cu perspective de dezvoltare si in alte localitati rurale de pe teritoriul judetului
Sibiu( Anexa 10 ).
Prin prezentarea individuala a tuturor categoriilor de resurse naturale si antropice
care intra in componenta ofertei turistice sibiene se incearca crearea unei conceptii unitare
asupra elementelor care sustin declansarea si mentinerea fenomenului turistic in judetul
Sibiu.
.Turismul de afaceri - turismul de reuniuni este o componenta dinamica in economia
turismului unei tari/regiuni/localitati care inglobeaza pe langa activitatile turistice comune
(cazare, catering, transport) si o serie complexa de servicii specifice organizarii profesioniste
de conferinte, programe motivationale, intruniri. Cererea pentru aceasta forma de turism vine
din partea organizatiilor profesionale pentru intalnirile membrilor sau firme care organizeaza
conferinte, simpozioane, diverse intalniri sau cursuri de pregatire pentru personalul propriu.
Acest segment se dezvolta pe masura implementarii in Romania a standardelor internationale
si a introducerii aquis-lui comunitar European.
.Turismul sportiv - este o alta forma a circulatiei turistice care este foarte agreata de
anumite categorii ale populatiei. El poate acoperi practic toate categoriile de sporturi, de la
cele nautice, sporturile de iarna pana la alpinism, vanatoare si pescuit. In judetul Sibiu,
suprafata fondului de vanatoare este de 219.529 ha ce reprezinta insumarea suprafetelor
productive cinegetic in care sunt incluse suprafetele de luciu de apa, padure, arabil, fanete,
pasuni, gol de munte si suprafata neproductiva cinegetic. In total exista 17 fonduri de
vanatoare care sunt amplasate majoritate in Muntii Fagaras, Muntii Cindrelului si Muntii
Lotrului.
.Turismul de tineret - turismul pentru tineret, copii, adolescenti sau tineri, se
desfasoara atat individual cat si in grup, insotiti de personal didactic. Conceptul de turism
pentru tineret este un concept care are in continuare are nevoie de promovare. Se refera la
4

servicii turistice destinate tinerilor, oferte de petrecere a timpului liber pentru tineret. In
judetul Sibiu numarul taberelor de elevi este de 8 (Tabara Trecatoarea Corbilor - Paltinis,
Tabara Santa, Tabara Cisnadioara, Tabara Ocna Sibiului, Tabara Saliste I, Tabara Saliste II,
Tabara Sadu , Colonia de prescolari Noul Sasesc, capacitate de 1150 locuri.)
.Turismul feroviar - calea ferata ingusta Sibiu-Agnita are traseul pe Valea
Hartibaciului si are o lungime de 58 km. Peisajul prin care se calatoreste este feeric, cu
vegetatie abundenta, pe valea raului Hartibaci. Trece prin haltele Hozman, Tichindeal,
Nocrich, Altina si Benesti, localitati unde sunt cetati cu biserici fortificate. Trenul de cale
ingusta este remorcat de o locomotiva cu abur si atinge viteza de 20 km/h. Este singura
legatura cu trenul intre Sibiu si Agnita, traseu care se parcurge in doua ore si 40 de minute.

Indicatori ai circulatiei turistice

Masurarea statistica a circulatiei turistice are drept scop de a determina dimensiunile
acesteia si de a oferi informatii utile pentru dezvoltarea in perspectiva a industriei serviciilor.
Indicatorii statistici care masoara si caracterizeaza fluxurile turistice sunt: numarul
total de turisti, numarul total de zile-turist, numarul mediu zilnic de turisti, durata medie a
sejurului, densitatea circulatiei turistice, preferinta relativa a turistilor.
Table..Turisti cazati in unitatile de cazare turistica

Numarul total de turisti este un indicator absolut care reprezinta numarul persoanelor
(romani si straini) care calatoresc in afara localitatilor in care isi au domiciliul stabil, pentru
o perioada mai mica de 12 luni si stau cel putin o noapte intr-o unitate de cazare turistica in
zone vizitate din tara; motivul principal al calatoriei este altul decat acela de a desfasura o
activitate
remunerata in locurile vizitate.
Pe parcursul celor 3 ani analizati 2011, 2012, 2013 observam un trend pozitiv in
evolutia numarului de turisti ce aleg sa se cazeze in hoteluri, pensiuni rurale si urbane,

cabane turistice si o scadere a numarului celor care se cazeaza in campinguri, bungalouri,

moteluri.

2011

2012

Figura 3.5. Turisti cazati in unitatile de cazare turistica

Capitolul 4 Analiza circulatiei turistice si preveziunea evoluitei viitoare

Tabel Innoptarile in unitatile de cazare turistica

Innoptarea reprezinta fiecare noapte pentru care o persoana este inregistrata intr-o
unitate turistica, astfel incat se pot obtine urmatoarele situatii pe baza acestor indicatori:
- turisti cazati in unitatile turistice;
- innoptari in unitatile de cazare turistica;
- turisti cazati pe tipuri de unitati turistice si grade de confort;
Din tabelul constatam o crestere a numarului de innoptari la nivel de judet
indiferent de locul de cazare, insa orientarea costata sa fie pe hoteluri si pensiuni rurale si
urbane.

Tabel. Indicii de utilizare a capacitatii de cazare turistica in funtiune(%)

Indicii de utilizare ai capacitatii de cazare in functiune, pe tipuri de unitati si grade

de confort; indicele de utilizare a capacitatii in functiune exprima relatia intre capacitatea de
cazare disponibila (locuri oferite) si utilizarea efectiva a acesteia de catre turisti intr-o
perioada determinata; se obtine prin raportarea numarului total de innoptari realizate, la
capacitatea de cazare in functiune.
Astfel constatam o utilizare maxima in 2012 a unitatilor tip casute de 48,1% si
disparitia unor unitati de cazare precum campingurile si bungalourile in 2013.
Durata medie a sejurului

Analizand datele statistice, se poate observa faptul ca durata sejurului inregistreaza

valori oscilante, inregistrand o crestere in cazul pensiunilor, vilelorsi a unitatilor de tip casute
din 2011 in 2012, dar si o descrestere in cazul hostelurilor,vilelor,campingurilor si a

bungalourilor din 2012 in 2013, fapt datorat mediului economico-social al societatii care a
favorizat continua scadere a timpului liber in favoarea veniturilor materiale.

2011
2013

Figura 3.7. Durata medie a sejurului

2012