UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANȚA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE NATURII ȘI ȘTIINȚE AGRICOLE

SPECIALIZAREA: GEOGRAFIE

Maramureș – Artă, Tradiții, Obiceiuri

PROFESOR: STUDENȚI:

LECT. UNIV. DR. PLEȘOIANU DANIELA DOGARU ALEXANDRU MARIAN

PĂUN ALEXANDRU

SAVA ȘTEFAN IONUȚ

TĂNASE ANDREEA
 Despre Maramureș

 Maramureşul este considerat de mulţi sufletul satului tipic românesc. Cu aşezãrile sale pitoreşti, dealuri
înverzite şi câmpii pline de flori sãlbatice, Maramureşul concentreazã tot ceea ce înseamnă viaţa la ţarã.
Vizitatorii acestor meleaguri au ocazia unicã de a se întoarce în timp, de a fi martori ai unor vremuri şi ai
unei vieţi mai simple.
 Maramureşul este o destinaţie unicã, situatã în inima Europei, care a pãstrat cu mare grijã cultura, tradiţiile
şi stilul de viaţã al ţãranului din vremuri trecute. Regiunea ţine locul unui testament al tradiţionalului, al
unei ere romantice a simplitãţii şi a valorilor morale despre care în zilele noastre doar citim sau auzim de la
bunicii noştri.
 Puţine obiceiuri s-au schimbat de-a lungul secolelor ce au trecut. Familiile rãmân în aceleaşi sate ca şi
strãmoşii lor. Mesteşugurile şi tradiţiile sunt transmise din generaţie în generaţie. Îmbrãcãmintea ţesutã
manual este încã purtatã cu mândrie. Biserica este în continuare sufletul satului.
  INTRODUCERE

 Depresiunea Maramureș și zona montanã înconjurãtoare (Țara Maramureșului) se suprapun peste jumatãtea
nordicã a actualului județ Maramureș. Cei aproape 225.000 de locuitori ai zonei sunt grupați în 5 orașe
(Sighetu Marmației, Vișeu de Sus, Borșa, Dragomirești și Sãlistea de Sus) și 56 sate, grupate în 30 de
comune. Cel mai mare centru urban este Municipiul Sighetu Marmației (44 441 locuitori), situat la
confluența râurilor Iza și Tisa, centru polarizator al regiunii și capitala simbolicã a Țãrii Maramureșului.

 La nivelul județului Maramureș de astãzi, populația este alcatuitã din români (81%), maghiari (10,5 %),
ucraineni (6,8 %), rromi (1,3 %), germani (0,6 %) s.a.
 Zona este deosebit de bogatã în elemente etnografice și folclorice. Numeroase obiceiuri și meșteșuguri
tradiționale s-au pãstrat vii pânã în ziua de astãzi, ceea ce dã Maramureșului titulatura de ’’muzeu viu’’ al unei
civilizații carpatice unice.

 Arta popularã este conservatã într-o formã specificã acestei zone: case și porți din lemn, unelte, ceramicã,
biserici de lemn, obiceiuri populare. Sunt inventariate peste 200 de monumente de arhitecturã popularã, în
special în zonele Moisei, Botiza si Sãpânța.

 Extrem de originale sunt satele situate pe vãile Izei, Marei, Viseului și Tisei, care formeazã un adevarat muzeu
în aer liber. Unic în lume este Cimitirul Vesel din satul Sãpânta.

 La nivel de județ, se gãsesc 8 muzee, 67 de locuri și monumente istorice, 363 monumente de arhitecturã și 13
zone istorice situate în orase și sate.
Fig. nr 1. Maramureș-localizare
http://www.ilovemaramures.com
SPECIFICUL MARAMUREȘEAN

 1. Oamenii și omenia – Felul moroșenilor- simplu, sincer, vorbele lor pline de talc, modul în care te
poftesc în casa, pofta lor de joc și horit, mândria cu care povestesc despre locurile în care s-au născut, sunt
lucruri care te conving să te întorci cu drag în aceste locuri.

 2. Peisajele superbe – Daca ești un iubitor de natură, vei indragi cu siguranță peisajele montane și ale
văilor, care te lasă fară respirație. Mai mult de 30 de zone naturale protejate, pajiști line, munți acoperiți de
păduri veșnic înverzite, toate se oglindesc în ape limpezi, de cristal, întinse pe toată regiunea.
 Fig. nr 2 Pasul-Prislop
http://www.ilovemaramures.com

Fig. nr 3 Peisaj Barsana, Maramureș

http://www.ilovemaramures.com
 Fig. nr 4 Peisaj Maramureș
http://www.ilovemaramures.com

Fig. nr 5 Valea Vișeului

http://www.ilovemaramures.com
 Fig. nr 6 Lacul glaciar Iezer, Muntii Rodnei
http://www.ilovemaramures.com

Fig. nr 7 Peisaj-Munții Maramureșului

http://www.ilovemaramures.com
 Fig. nr 8 Munții Maramureșului
http://www.ilovemaramures.com

Fig. nr 9 Tăul Chendroaiei- Munții Gutâi

http://www.ilovemaramures.com
Fig. nr 10 Toamna în Valea Izei
http://www.ilovemaramures.com
 3. Porțile tradiționale- Porțile de lemn ale gospodăriilor tradiționale din Maramureș sunt situate
îndeosebi în satele de pe văile Mara, Cosau și Iza, dar și în unele localități din Țara Lăpușului.

 „Atașamentul localnicilor față de aceste valoroase construcții, cu atât de profunde rădăcini în tradițiile de
cultură și artă, cât și în istoria social-politica a Maramureșului ,este ilustrat de faptul că până azi s-a
păstrat obiceiul de a categorisi gospodării dupa porți. Până și azi, cand întrebi de vreun sătean de-al lor,
oamenii bătrâni iți indică «poarta» de la casa unde locuiește acela, formularea semnificând cinstirea pe care
i-o acordă” (scria in 1977, Francisc Nistor).
 Motivele sculptate aveau substraturi magice (unele), însă decodificarea celor mai frecvente elemente utilizate de
meșterii populari ne permit incursiuni într-un univers mitologic, antecreștin: funia, nodurile, rozetele solare,
pomul vieții („simbolul vieții fară de moarte și al rodniciei nesfârșite”), motivul șarpelui (păzitorul gospodariei),
chipul omenesc, pasarile, bradul s.a.m.d.
 Stâlpii de porţi sunt expresia marilor mituri din cultura noastră populară. Motivele sculptate în lemn au, fiecare,
semnificaţia lor bogată:

Funia răsucită reprezintă infinitul, necuprinsul, dar şi legătura dintre cer şi pământ.

Soarele, simbolul Dumnezeirii, este „dătător de viaţă”. El vede tot, ştie tot şi mai presus de toate, ştie adevărul.

Arborele vieţii simbolizează viaţa veşnică, tinereţea fără bătrâneţe.

Fig. nr 11 Porți de lemn din Maramureș
http://www.ilovemaramures.com
Motive sculptate in lemn
  4. Ansamblul de biserici de lemn din Maramureș

 Ansamblu arhitectural de valoare excepţională, cele opt biserici de lemn aflate sub protecţie UNESCO se adaugă
celorlalte 85 de biserici de lemn, monumente istorice răspândite pe întreg teritoriul judeţului Maramureş.
Originalitatea arhitecturii autohtone este legată de combinarea elementelor de arhitectură răsăritene şi apusene, în
care materialul folosit-lemnul-ilustreză măiestria unor meşteri populari, al căror anonimat se înscrie în creaţia
colectivă care s-a dovedit în timp genială.

 Cea mai veche este Biserica Bâlcului din Ieud (Biserica din Deal), construitã în anul 1364.

 Cea mai înaltã este biserica Mãnãstirii Sãpânta –Peri, care se pare cã este cea mai înaltã din lume (75 m).

 De-a lungul timpului, unele dintre acestea au fost distruse in razboaie, dar reconstruite. Atât de mult a fost folositã
tehnica cioplitului în lemn, încât aceasta a ajuns în Tara Maramuresului la nivel de artã.

 În podurile unora s-au pãstrat obiecte sau documente foarte vechi, între care se remarcã Codicele de la Ieud, gãsit
la Biserica din Deal Ieud, considerat cel mai vechi text în limba românã.

 Multe biserici din lemn pãstreazã picturi vechi, icoane pictate pe lemn si sticlã, cãrti foarte vechi.
 1. Biserica de lemn din Budești
2. Biserica de lemn din Desești
3. Biserica de lemn din Bârsana
4. Biserica de lemn din Poienile Izei
5. Biserica de lemn din Ieud Deal
6. Biserica de lemn din Șurdești
7. Biserica de lemn din Plopiș
8. Biserica de lemn din Rogoz

Fig. nr 12 Ansamblul de biserici de

lemn din Maramureș
http://www.patrimoniulnational.ro/new/
grup02.php
Fig. nr 13 Biserica de lemn din Ieud Deal
http://www.ilovemaramures.com
Codicele de la Ieud, găsit în anul 1921 în podul bisericii din deal de la Ieud, are înscris pe prima pagină anul
6900, dată pe care unii cercetători au interpretat-o ca fiind 1391-1392. Considerat a fi cel mai vechi text scris
în limba română, cu litere chirilice, manuscrisul cuprinde Legenda Duminecii și două omilii legate de Joia și
Duminica Paștilor și este păstrat de Biblioteca Academiei Române.

Fig. nr 14 Manuscrisul de
la Ieud - Copie facsimil după fila
nr. 18
Fig. nr 15 Mãnãstirea Sãpânța –Peri.
http://www.ilovemaramures.com
 Fig. nr 16 Biserica de lemn din Bârsana
http://www.ilovemaramures.com

Fig. nr 17 Biserica de lemn din Budești

http://www.ilovemaramures.com
Fig. nr 18 Biserica de lemn din Plopiș Fig. nr 19 Biserica de lemn din Șurdești
http://www.ilovemaramures.com http://www.ilovemaramures.com
  5. Mestesuguri traditionale

 La adăpostul văilor umbroase și al munților, s-a întrupat din mâinile vrednice ale maramureșenilor arta de a
făuri lucrurile necesare traiului zilnic. Fie obiecte de uz casnic, fie podoabe, fie unelte de lucru, toate au
sigiliul Maramureșului și al simbolurilor ancestrale. De la cana și blidul de lut, de la cerga de pe pat și până la
cameșa de sărbătoare, de la lingura de lemn până la monumentala poartă, toate aceste obiecte sunt o
exprimare a frumosului și a spiritualitatii din sufletul moroșanului
 Civilizația lemnului

 Maramureșenii au fost dintotdeauna credinciosi lemnului, căruia i-au dat cele mai felurite forme, de la blidul
din care mâncau, până la acoperământul de deasupra capului și bisericile în care se închinau. Timpul nu a
stat în loc și multe din aceste lucruri se fac acum din materiale mai moderne. Cu toate acestea, acolo unde
miroase a lemn, maramureșeanul se simte și azi acasă. Iar vizitatorii se opresc și se minunează de
frumusetea vechilor case, porți și biserici.

 Pe vremuri casele purtau o marcă socială relevând statutul proprietarilor. De altfel, aceasta reiese mai ales
din inscripţiile scrise în limba română cu litere chirilice sau în limba latină. Apar aici nume de meşteri, de
proprietari, de demnitari locali, cu diferite ranguri sociale, preoţi şi juzi, maramureşenii simţind nevoia să-şi
înobileze casele cu asemenea consemnări pentru a atesta vechimea construcţiilor şi a le conferi valori în
plus.
  Sculptatul în lemn

 Ne aflăm în țara lemnului, așa că sculptatul in lemn e la loc de cinste printre

meșteșugurile tradiționale.
 Nu puțini țărani au fost meșterii propriilor case. Unii s-au ridicat și au devenit
meșteri de biserici și de porți, sculptura in lemn impodobind capetele grinzilor
de la case, ancadramentele ușilor și ale ferestrelor, cerdacele, stâlpii porților.
Dovezi vii ale lemnului se vad pe Valea Cosaului, Valea Izei si Valea Marei.

 Un element de mare originalitate al arhitecturii maramureșene de lemn îl

constituie vechile biserici, cele mai multe construite în secolele XVII - XVIII,
unele pe locul unor biserici mult mai vechi. De-a lungul timpului, nu puține au
fost arse de navalitori, dar în anii imediat urmatori au fost reconstruite.

Fig. nr 20 Stâlpul porții

http://www.ilovemaramures.com
 Țesăturile

 Femeile Maramuresului și-au îmbrăcat familia, casele și bisericile cu arta țesutului in teară ( război),
creand astfel straie si covoare, țoluri si cergi, traiste și trăistuțe, fețe de masă și îmbrăcăminte de pat.
 În fiecare casă de gazde, se află în camera bună "ruda" - zestrea si mândria fetelor, cu țesături din lână și
cânepă, cu toată îmbracamintea necesară unei case vrednice și frumoase. Țesăturile sunt lucrate și colorate
diferit, în funcție de locul și cinstea date fiecăreia.
 Lucrate cu motive geometrice, în culori contrastante, covoarele au o bordură cu șiruri de reprezentări
antropomorfe sau umane, cum ar fi "hora cu cătane" sau "calul și călărețul".
 Ștergurile au un colorit puternic, în tonuri primare de roșu și negru, cu motive mari, asemănătoare celor de
pe covoare.
 Cergile au o cromatică de două, până la patru culori. Țesăturile autentice sunt cele vopsite în culori
naturale, extrase din plante și din coaja copacilor. La Botiza, femeile culeg peste vară flori și frunze,
rădăcini și scoarță de copac, și cu ele vopsesc lâna , împletind apoi simboluri păgâne și creștine în covoare
minunate.
 Ceramica

 Pământul, apa și focul au prins suflet în mâna moroșanului. Din negura vremurilor, lutul a dat viață unor
recipiente cu forme diversificate, de o frumusețe brută și păgână, pictate în culori obținute din pământuri și
arse în cuptoare tradiționale.
 Ceramica de Săcel este arsă din lutul roșu, de foarte bună calitate, extras de la o mare adâncime, din puțuri de
15-17 m adâncime. Prin forma vaselor, elementele decorative şi prin tehnicile de lucru, ceramica de Săcel este
foarte asemănătoare cu ceramica dacică. Vasele sunt lucrate la roată, sunt ornate simplu, lustruite cu o piatră,
lăsate încă o vreme la uscat, ţinute apoi in lăzi până când se adună mai multe bucăţi şi, în sfârşit, arse în cuptor
fără a fi smălţuite. Meşteşugul olăritului se practică şi azi la Săcel, cu aceleaşi tehnici străvechi.
 Alte tipuri de ceramică sunt ceramica smalțuită ornamentată cu cornul de la Vama, ceramica ornamentată cu
cornul și pensula de la Vama și Lapus, ceramica grafitată din Vama și Valea Izei și ceramica decorată cu
pensula din Baia Sprie și Baia Mare.
Vase din ceramică
 Clopurile

 In satul Sârbi, pe Valea Cosăului, mai pot fi întâlniți ultimii clopari din Maramureș. Aceastia confectionează
din paie si talaș clopurile fără de care costumul barbatesc nu este întreg.
 Clopul este decorat diferit în funcție de ocazie, cu mărgele și flori la nunți și sărbători, simplu la
înmormântări sau la lucru...dar ceva e sigur: fiecare moroșan are în casa lui cuiul pentru clop, locul unde și-l
agață în fiecare seară când a savarșit munca de zi cu zi și se așează cu ai lui la masă.
 Costume Populare

 În Tara Maramureșului, elementele definitorii ale costumului feminin sunt: năframa, cămașa albă cu mâneci
terminate în manșetă sau volan, poalele peste care vin cele două zadii cu dungi orizontale, a căror cromatică
diferă în funcție de regiune și statutul social (de regulă negrul alternează cu roșu, galben sau portocaliu).
Peste cămașă vine pieptarul și guba, pe timp de iarnă.

 Bărbații poartă o cămașă albă, scurtă, izmene vara și cioareci iarna, pe cap clopul sau cușma, tot în funcție
de anotimp.

 Maramureșenii care vor să respecte ca la carte ținuta tradițională nu renunță nici azi la opincile din picioare.
În trecut, fiecare sat avea un specific local în privința portului, iar oamenii care veneau la târgul de ţară din
Sighet, în fiecare primă zi de luni din lună, îşi recunoşteau provenienţa după detalii ale costumului purtat.
Un element de identificare in portul femeilor era modul de dispunere a dungilor din zadie sau cromatica, iar
la bărbaţi, culoarea sumanului.
Portul popular
 Podoabe tradiționale

 Costumele moroșencelor capătă culoare și mulțumită podoabelor tradiționale. Femeile poartă mândre în
jurul gâtului "zgărdane" făcute din mărgele mici, viu colorate, înșirate pe ață în diverse motive (în special motivul
S, romburi, flori).
 Cimitirul Vesel Săpânța

 Comuna Săpânța, situata la doar 4 km distanță de granița cu Ucraina este faimoasa în toată lumea pentru
orginalul „Cimitir Vesel" pe care îl gazduieste. Un altfel de cimitir, cu cruci pictate in culori vii peste
care domnește un albastru special, care de mult timp poartă numele locurilor: Albastru de Săpânța.

 Meșterul Stan Ioan Patraș, creatorul acestui cimitir, a cioplit prima cruce în 1935. După moartea lui, în
1977, meșteșugul i-a fost moștenit si continuat până în zilele noastre de ucenicul lui, Dumitru Pop.

 Fiecare cruce este diferită de cealaltă: imaginile cioplite în lemn infățișează în mod naiv una din
caracteristicile vieții celui îngropat acolo iar epitafurile sunt scurte poezioare lipsite de obișnuitele clișee
și pline de tâlc, scrise la persoana I, ca o spovadă a răposatului însuși.
Fig. nr 21 Cimitirul vesel
http://www.ilovemaramures.com
 Mocãniţa de pe Valea Vaserului

 Construită în 1932, CFF Vişeu de Sus funcţionează şi ȋn zilele noastre, având ca scop principal transportul de
buşteni de pe Valea Vaserului la fabricile de prelucrare a lemnului din Vişeu de Sus. CFF Vişeu de Sus este
singura cale feratã cu ecartament ȋngust din Europa, încă folosită pentru transportul lemnului. Mocăniţa
urmează cursul Râului Vaser, fiind singurul mijloc de transport până în inima Munţilor Maramureşului.

 Începând cu anii 2000, circulă regulat pe Valea Vaserului trenuri cu abur pentru turişti. Sezonul turistic începe
primăvara şi se încheie toamna, la sfȃrşitul lunii octombrie.
Fig. nr 22 Mocanița
http://www.ilovemaramures.com
 Obiceiuri şi tradiţii

 Maramureşul este tãrâmul sãrbãtorilor creştine. Aici, timpul nu este mãsurat în luni, zile şi ore, ci
în vremea semãnatului, a Postului Mare şi a Sfintelor Paşti, a cositului şi a Sãrbãtorii Sfintei Marii, a
recoltei şi a pregãtirilor pentru Crãciun. Atunci când îşi terminã munca, maramureşenii sãrbãtoresc cu
toatã însufleţirea. Îşi pleacã smeriţi capul pentru rugãciune, dar se şi bucurã de joc, de horit şi de locurile
în care s-au nãscut.

 In Maramures au loc multe sarbatori: Serbarile lenkerului, Udatoriu din Surdesti, Tanjaua de pe Mara,
Festivalul Gulasului de la Ocna Sugatag, Hora de la Prislop ori Sarbatoarea Castanelor din Baia Mare.

 Traditii si obiceiuri populare din Maramures, serbari campenesti si festivaluri folclorice, concerte in aer
liber din Baia Mare, Sighetu Marmatiei, Cavnic, Seini ori Borsa, cenacluri literare.
Dantul Cosercilor Verjel

Tanjaua de pe Mara Serbarile lenkerului

 Hora la Prislop Festivalul Gulasului

Sarbatoarea Narciselor Obiceiul de primavara ”Udatoriu″

 Bibliografie

https://peterlengyel.wordpress.com

http://www.ilovemaramures.com

http://vacantaesoterica.blogspot.ro

http://www.patrimoniulnational.ro

http://www.visitmaramures.ro
Zig Zag prin Maramures Hyperlapse.mp4