Tema 4 si 5.

ANALIZA CHOREMATIC, METOD DE MODELARE A SISTEMELOR

TERITORIALE
Dup Roger Brunet, choremele sunt considerate semne care ar putea permite"fondarea
unei semiologii a organizrii spaiului, o lingvistica geografica. Termenul de chorm a fost
propus in anul 1980, pe baza unei generalizri a rezultatelor unor cercetri individuale,
ntreprinse asupra dinamicii spatiu1ui francez. Din plecare, chorema leag doua entiti: pe de o
parte desemneaz aranjamente fundamentale ale obiectelor in spaiu iar pe de alta parte
structurile elementare sunt forme puternice ale acestor aranjamente spaiale. Deci spaiul este
fcut din aranjri mai mult sau mai puin complexe ale unei cantiti de structuri elementare, care
sunt ntr-un numr relativ mic. Chorema este veriga care lipsea teoriei geografice intre spa iu in
general si spaiu particular si care rezolv contradicia clasica dintre nomotetic i idiografic.
Structurile unui spaiu in general se regsesc in orice spaiu particular.
Formele prin care se exprim choremele nu sunt dect diverse combinri ale trei figuri
geometrice de baz: punctul, linia i suprafaa. ntr-o lucrare ulterioar, R. Brunet (1987)
claseaz choremele, n numr de 28, cu ajutorul a apte strategii sau dinamici (divizare, cadrilaj,
atracie, contact, tropism,dinamic teritorial, ierarhie) i patru figuri de baz (punct, linie, arie,
reea).
Choremele exprim aciunii, proiecte si rezultate, reprezentnd "semntura" societilor
pe spaiul n care triesc. Cu ajutorul acestora vom regsi relativ facil legi ale spaializrii, ale
distantei i ale gravitaiei, dar si ale tuturor aciunilor sociale de proprietate, de exploatare, de
comunicare, de locuire i de gestiune a spaiului". Similar cu definiia prghiei data de Arisotel,
tot aa Brunet exprimndu-se la fel de simplu spunea: "dai- mi un punct i v desenez spaiul
Orice organizare a spaiului se poate exprima prin apte semne de baz:
- aria, care circumscrie spaiul analizat, avnd forme diferite, ca: ptrat, dreptunghi, cerc,
poligon, triunghi;
- punctul, n funcie de scar, poate reprezenta un loc, o gospodrie, o localitate, un punct de
echilibru;
- linia are dou semnificaii, pentru c poate fi dreapt sau sinuoas (curb), i are o funcie de
separare cnd este un front,o frontier, interfa, i de atracie atunci cnd este drum, cale ferat
etc;

- fluxul, care marcheaz o asimetrie;

- trecerea sau pasajul, care poate face legtura
ntre dou spaii distincte, dac este deschis;
- variaia, care indic o cretere sau o
descretere;
- gradientul, frecvent exprimat prin izolinii sau
printr-o sgeat,care arat trecerea de la valori
ridicate la valori coborte sau invers.

Fig. 1 Semne de baza care servesc crearea

choremelor. (dup R. Brunet si O. Dulfus, Geogr.
Universelle )

Aceste semne de baza se pot

combina cu alte patru semne, rezultnd cele
28 de choreme. Combinarea celor apte
semne cu punctul, linia si aria va oferii serii
de choreme analitice, pe cnd combinaia
celor apte cu reeaua va determina apariia
a apte choreme sintetice (fig.2).
Utilizarea choremelor nu trebuie s
fie excesiv sau oricum semnificaia
acesteia trebuie explicitat, pentru ca altfel
pot apare interpretri opuse. Un exemplu
concludent l ofer. R. Ferras n analiza pe
care o face asupra Spaniei. Forma de ptrat
a choremei este reprezentarea abstract a
formei Spaniei. Nu este prima data cnd
acelai teritoriu poate fi reprezentat foarte
diferit: Strabon vedea aceiai peninsula sub
forma unei piei de bou, iar Lise Forton
propunea aceeai forma de hexagon, ca i
Frana.
Fig. 2 Alfabetul geografiei 28 de choreme (dup R. Brunet,1987)

Se poate deci concluziona ca forma nu joaca un rol deosebit in reprezentarea choremei,

iar in acest sens, R. Brunet arata ca chorema nu este, in fond, o forma spaial, ci o abstracie
grafica pe care o face autorul. R. Ferras da o anumita
interpretare ptratului sau, decupat n doua (fig. 3): nordul
vis -a-vis de sud sau gradientul nord-sud, respectiv opoziia
dintre Spania utila din Nord si Spania profunda din Sud.
Prima centrata pe Tara Bascilor, Levant, centrata pe
Zaragoza, se caracterizeaz printr-o anumita dezvoltare
industriala si afinitate europeana, pe cnd cea de-a doua
este departe de Europa si la propriu si la figurat in materie
de dezvoltare economica.
Fig. 3 Modelul de organizare a spatiului in Spania (R. Ferras). Sursa: I. Ianos (2000)

Aceast chorem, poate avea ns i alte

interpretri, uneori opuse . In utilizrile actuale choremele
sau ndeprtat de localizarea obiectelor geografice. Forma
lor nu evoca ceva real n spiritul celor care nu disting ideile
de desenele concrete. Semnificaia lor simbolic,
dimpotriv, este puternica, aa cum se arata n chorema din
fig.4, ce prezint diferenierea reala dintre cele doua
jumti.
Fig. 4 Spatiu atractiv (+) si spatiu repulsiv (-)

Un exemplu pur didactic al utilizrii choremelor n analiza geografica a teritoriului

Romniei ne demonstreaz uurina cu care pot fi oferite elemente eseniale legate de
caracteristicile acestuia, ncepnd cu forma rii i terminnd cu magistralele de circulaie (fig.5)

Fig. 5 Romania - exemplu de utilizare a choremei