Cadrul geografic

Judetul Gorj apare ca unitate administrative sub aceasta denumire la sfarsitul

secolului al XV-lea.Pana la aceasta data el facuse parte din judetul Jales,denumit
astfel dupa paraul Jales,care il strabatea p directia nord-sud.Primul document
istoric care pomeneste de existenta judetului Jales dateaza din 3 octombrie
1385,din timpul domniei lui Dan I si din care reiese ca domnul daruia manastirii
Tismana 400 de galeti de grau din judetul Jales.Existenta acestui judet este
atestata mai tarziu,in documentul lui Mircea Voevod,din 27 iunie 1387,prin care
acesta intareste datina parintelui sau,de 400 de galeti de grau din judetul Jales,pe
fiecare an,facuta manastirii Tismana,precum si in cel din 28 octombrie 1429,din
care rezulta ca regale Sigismund acorda o diploma de proprietate aceleiasi
manastiri.Ultima mentiune documentara privind judetul Jales dateaza din 20
octombrie 1444,din timpul domniei lui Ioan de Hunedoarea.Judetul Jales a avut o
vreme resedinta la Dabacesti pe Jales(probabil satul Runcu de astazi),pentru ca
sa treaca apoi la Tg-Jiu.
Denumirea de Gorj ,sub care apare acest tinut incepand din secolul al XVlea,deriva din slavona si inseamna Jiu de Sus sau Jiul de Munte(Gornai-Jiu),dupa
cum Dolj inseamna Jiul de Jos.Judetul Gorj s-a definit ca unitate administrativa
pana la inceputul secolului al XX-lea,forma sub care s-a mentinut pana in anul
1948.
Reformele administrative de dupa 1948,care au impartit tara in regiuni si
raioane,au facut ca fostul judet Gorj sa fie divizat in mai multe raioane(Targu-Jiu,
Gilord,Novaci partial Baia de Arama si Filias).Impartirea administrative din
1968,care reinfiinteaza actualele judete,a dus la configuratia de astazi a
Gorjului,configuratie care in general se suprarune celei a fostului judet Gorj.
Judetul Gorj,situate in nordul Olteniei,se invecineaza in est cu judetul
Valcea,in vest cu judetele Caras-Severin si Mehedinti,in nord cu judetul
Hunedoara,iar in sud cu judetele Dolj si Mehedinti.
In anul 1970 judetul Gorj avea o suprafata de 5641 km patrati si o populatie
de 312 801 locuitori.
Teritoriul judetului Gorj imbraca armonios poalele Carpatilor Meridionali din
dreptul Parangului si Valcanului,ake caror plaiuri(in acceptiunea populatiei locale
picioare de munte)coboara pe nesimtite in cunoscuta Depresiune sub-carpatica
olteana.
Inspre sud de acest culuar,culmi domoale,intre care se intercaleaza
depresiuni intracoliniare,coboara in altitudine spre campie sub forma gruiurilor si
a capetelor de deal.
Adapostit spre nord de culmile viguroase ale Parangului,inaltate la peste
2500m,teritoriul Gorjului beneficiaza de un climat bland,de adapost,cu ploi
suficiente si la timp,cu temperaturi moderate(iarna calduroasa si vara lipsita de
arsita).
Nicaieri in tara nu se intalnesc atatea plante de influenta mediteraniana cate
cresc pe sub muntii Gorjului.Castanul bun de la Pocruia si Tismana,caruia i se
alatura iasomia,liliacul salbatic si scumpia,infrumuseteaza peisajul calcaros de la
poalele Valcanului.

Nucetele sub forma de paduri,plantatiile de mar,par si prun,insotite de

potgorii ce si-au capatat un nume de tara,dau bogatia de veacuri a acestor
meleaguri.
Apa,atat de necesara omului,este abundenta.Paraele ce coboara din
Valcan(Orlea,Tismana,Jales,Susita) si Parang (Blahnita,Lometea,Gilortul,
Galbenul)devin in zona de deal rauri permanente cu apa cristalina.
Bolboroaselede la Izvarna si Costeni,limpezite si racite in atancul
calcarului,dau apa nu numai localnicilor,ci,captate,pleaca prin conducta la peste
100km-la Craiova.
Frumusetea peisajului geografic a picurat in sufletul gorjanului calitati
artistice native concretizate in case cu porti sculptate,in sumane cu gaitane si cu
florile campului.
Nedeile,izvorate din vremea dacilor,au durat peste veacuri,fiind si azi pe
meleagurile gorjene prilej de intalnire,distractie,voie buna si cumetrii.
Nu este de mirare ca tocmai din Hobita Gorjului,s-a ridicat titanul sculpturii
moderne,intrat pentru totdeauna in galeria universala a marilor sculptori din toate
timpurile-Constantin Brancusi.

Relieful,treptele si alcatuirea lui geologica

Natura,in indelungata sa existenta,a nascut din zbuciumul orogenezelor si
daltuirea persistenta a marilor geologice nu creste zimtate ca in Retezat sau
Fagaras si spinari domoale,cu covor de iarba frageda in timpul verii pe Parang ai
Valcan.
Pe picioarele de munte,peplaiuriin limbaj gorjan,se cultivau,in vremuri de
restriste,cartoful si meiul la peste 1200 m altitudine,clima fiind mai blanda pe
pantele sudice ale Pietrii Borostenilor sau pe platforma Gornovita de deasupra
Runcului.
Pe plaiuri,cand vremurile erau bune,omul cobora la tara,adica jos in
depresiune,unde se semanau si se coceau holde aurii de grau.Depresiunile
Gorjului,numeroase,cu soluri fertile si clima favorabila,dintre care detasam
ulucul subcarpaticsi lantul depresiunilor intraoliniare,in care a aparut mai tarziu
targul de convergenta al produselor din cele patru zari,Tg-Jiul de astazi,au fost
leaganul activitatii economice si politice dupa formarea statului si poporului
roman.
In stransa interdependenta economica cu depresiunile au stat vaile largi,cu
lunci dezvoltate-Jiul,Gilordul,Motrul,Galbenul,Tismana etc.,nu numai cu artere
artere lesnicioase de circulatie,dar si cu terenuri agricole,intr-o perioada in care
se diversifica activitatea economica,trecandu-se la o agricultura stabila pe vai.
Inre vai,pornesc usor convergente spre sud culmi de dealuri alungite in
Piemontul Getic,dealuri folosite initial pentru paduri,apoi pentru
pomicultura,astazi fiind cuprinse aproape in intregime in circuitul agricol.
Prin aceasta succinta descriere am cautat sa redam aspectul de amfiteatru in
relieful Gorjului,amfiteatru in care accidentele,prezente aici sub forma de
depresiuni,nu numai ca au stricat armonia reliefului si dimpotriva,ii maresc
frumusetea si totodata valoarea economica.
Energia reliefului este o mare si sigura dovada ca apele de aici au carat spre
campie sau mai departe,in multimilionara lor existenta,miliarde de metri cub de
roca.Le-a fost mai greu la munte,din care cauza vaile sunt mai inguste,cu defilee
de un pitoresc inrezistibil(Gilord,Susita,Verde,Runcu,Tismana,Pocruia etc) si mai

usor la deal,unde roca,usor erodabila,a permis formarea unor campuri intre

dealuri(Campu Mare).
Punctul altitudinal cel mai coborat se gaseste in sudul judetului,pe Valea
Jiului,fiind de circa 100m,iar cel mai inalt,in Muntii Parangului,depaseste
2000m.Diferenta asta aproape de 2000m,intre zona inalta si fundul vailor,ne
determina sa facem o detaliere a unitatilor de relief pe trepte altitudinale.
Morfologia,privind teritoriul judetului Gorj,este reprezantata de trei trepte
mari de relief:muntii,dealuri subcarpatice si piamontane,depreiuni si luncile
raurilor.
Doua mari masive ocupa aproape in intregime nordul judetului Gorj-Parangul
si Valcanul.
Masivul Parang ocupa,in limitele sale maxime,cu toti muntii aferenti
lui,peste 1000km patrati,iar prin altitudinea maxima de aproximativ 2518m se
situeaza,altitudinal,pe locul al doilea in Carpatii romanesti.
Constitutia sa geologica este evidentiata de roci cristaline.Craistalinul
Parangului este un cristalin de grupa II,care cuprinde atat roci eruptive,cat si roci
cristaline-sisturi.Dintre rocile eruptive doua sunt predominante aici:granitul si
dioritul.
Granitul se intalneste pe intreaga portiune meridionala a muntilor,dar aici in
Parang prezinta treceri gnaisuri amfibolitice,gabbrouri,amfibiolite plagioclazice
etc.
Sisturile cristaline,amintite mai sus,sunt reprezentate prin sisturi
gnaisice,cuartite,sisturi cloritoase,sisturi filitoase,grafitoase si chiar calcare
cristaline.Este de remarcat prezenta in aceasta zona a unor sisturi filitoase si
grafitoase.
Pe spinarile inalte ale Parangului,dupa cutarile hercinice,a intervenit o
puternica eroziune,care a subtiat placa de sisturi,in unele locuri depozitele marii
mezozoice fiind depuse direct pe eruptiv.Pe aceste spinari se pot distinge doua
tipuri de granite,unele grauntoase si masive si altele gnaisice.
Rocile dure,amintite mai sus,au permis pastrarea treptelor de netezire,etajate
la diferite altitudini,in medie la 700-900m,corespunzand platformei Garnovita,
1400-1600m,corespunzand platformei Ral Ses si 1800-2200m corespunzand
platformei Borescu.
Masivul Valcan(Muntii Vancanului),situat in nord-vestul
judetului,delimiatat la est de Jiu si la vest de Motru,are o altitudine care variaza
intre 600 si peste 1900m(Oslea aproximativ 1945,Straja aproximativ 1870m).Muntii
Valcan au un aspect disimetric,creasta principala terminandu-se abrupt spre
Depresiunea Pertosani si in trepte spre Derpesiunea subcarpatica alteana.In
marea lor majoritate,acestia sunt a;catuiti din sisturi cristaline,in care apar
intruziuni de granit.In afara intruziunilor granitice lenticulare mai apar
amfibiolite,indeosebi amfbolite rubanate,epigabbrouri,serpetine.
Bordura sudica a acestor munti,pe aliniamentul
Dobrita(Suseni),Runcu,Tismana,Sohodaol(Celei),este constituita din calcare
jurasice.Aceste calcare se continua si la est de Jiu,pe bordura sudica a
Parangului si alcatuiesc in intregime cunoscuta Piatra Closanilor:Legile dupa
care se conduce relieful in dezvoltarea sa in calcar sunt se dosebite de ale
reliefului format pe alte roci.Pe calcare,relieful de lapiezuri,chei si versanti
abrupti,ponoare cu pierderi de ape in avene de zeci sau chiar sute de metri si in
deosebi asa numitul endocarst,cu feeria de basm a pesterilor,i-au determinat pe
specialisti ca numai in cuprinsul judetului nostru sa declare patru pesterii ca
monumente ale naturii,dintre care Pestera Muierii a si intrat in circuitul turistic

national.O mai buna cunoastere a pesterilor:Cioaca cu

Brebenei,Closani,Fusteica,Izvarna,Gura Paiului.Dintre formele exocartice demne
de luat in seama pentru circuitul turistic al Gorjului sunt cheile,pastrate inca intr-o
natura primitiva dar cu atat mai frumoase.Prin abundenta formelor carstice si
frumusetea peisajului,sunt recomandate Cheile Runcului,la vest de Jiu,Cheile
Oltetului,la est,Cheile Galbenului.Acestea din urma au intrat si ele in circuitul
tusistic national.
Revenind la Muntii Valcanului,deasupra acestor munti josi,calcarosi,de500600m,se intinde un platou a carui netezime l-a determinat pe Emm.de Martone sa-i
dea denumirea dupa satul gorjesc Gornovita,denumire ce s-a dat ulterior pe toata
extensiunea acestei trepte in Carpatii Meridionali.
Celelalte nivele se pastreaza bine si ele.Platforma Raului Ses,de 1600m,este
existenta in Siglaul Mare(1682m aproximativ) si in Piatra Borostenilor(1629m
aproximativ).Platforma cea mai inalta,destul de bine pastrata datorita rocilor mai
dure,se afla la altitudinea de aproximativ 1800m,in apropierea pasului Valcan,pe
Muntele Arcanu(aproximativ 1815m)si pe muntele Oslea(aproximativ 1945m)
Acest nivel corespunde cu nivelul Borescu din Masivul Parang.Energia de
relief,desi altitudinea absoluta nu depaseste 2000m,este mare,raurile fierastruind
culmile pe mai bine de 1600m.In schimb,fragmentarea reliefului este mica,din
cauza rocilor dure,vaile laterale fiind mai putin adanci si mai putin
numeroase,interfluviile dezvoltandu-se sub forma de spinari ce coboara in trepte
spre Depresiunea Subcarpatica Olteana.

Dealurile subcarpatice si piamontane

Imediat sub munte,pe poala acestuia,incepand de la Oltet si pana la
Motru,coboara in ulucu depresional,cunoacut sub denumirea de Depresiunea
subcarpatica olteana,dealuri piamontane.In zona Tiamana,deci in nord-vestul
judetului Gorj,aceste dealuri piamantane sunt putin extinse si apar sub forma
unor culmi scurte care inainteaza asemenea unor tentacule,cum ar fi:Dealul
Costenilor,Dealul Carpenului,Dealurile Gruiu si Perilor.
La est de Tisman,Dealurile Ponoare,Gornovita si Valcele continua seria
dealurilor piamontane,facand trecerea spre un piamont continuu,fragmentat doar
din loc in loc de raurile:Bistrita,Rasova,Jalesul si Susita.La Dobrita,lungimea
piamontului pe aliniamentul nord-sud depaseste 4km,iar altitudinea se apropie de
400m.
Maximul de extensiune ating ating aceste gruiuri piamontane intre Valea
Susitei si Valea Stancestilor,unde si grosimea depozitelor este
impresionanta,peste 150m in nord.Grosimea depozitelor piamontane se reduce
treptat spre sud,afundandu-se in ulucul depresionar.
La est de Jiu,prezenta gruiurilor piamontane se mentine,iar lungimea lor rar
mai depaseste 500-600m,in schimb altitudinea creste,ajungand la 450-500m.
Pentru a ne da seama de raportul forma-structura,sau mai exact de de gradul
de rezistenta la eroziune si alterare al rocilor sedimentare din care este
constituita cea mai mare parte a reliefului Gorjului.
Dintre dealurile bine individualizate,mai reprezentative,prin fete de deal vizibil
de la mare distanta,sunt Dealurile Seciului,sub forma de piramida,Mata sh Mogos.
Dealurile Copacioasa,cu aspectul sau de potcoava,avand deschiderea spre
sud,altidudinal nu depaseste 450m,iar Dealurile Balanestilor si Voinestilor de abia
ajung la 400m,completand seria dealurilor subcarpatice dintre Olt si Jiu.

La vest de Jiu,pana la Bistrita,remarcam in relief prezenta Dealului

Bradicenilor,situat intre Tiamana si Jales,a Dealului Rasovei,intre Jales si Susita
si a Dealului Targului,intre Susita si Jiu.Spre extremitatea nord-vestica a judetului
Gorj se remarca prezenta in relief local al Dealului Negoesti,care se continua spre
est cu Dealul Sporasti.
Dintre dealurile subcarpatice externe se detaseaza Dealul Bran.La sud de
Dealul Bran,dealurile piamontane,alungite pe directia nord-sud,se termina spre
lunca de confluenta a Jiului cu Motrului si Gilordului prin capetele de deal numite
localgruiuri.Dintre acestea amintim Gruiul Argintenilor,situat intre Jiu si Gilord
si Gruiul Capul Dealului,intre Motru si Jiu.Ambele culmi,situate in partea de sud a
judetului,sunt inglobate in Gruiurile Jiului,cu arii ce depasesc limitele judetului.

Depresiunile si luncile raurilor

Depresiunea Subcarpatica Olteana sau cum mai este ea cunoscuta in
literatura,ulucul depresionar olteanse intinde,in cuprinsul judetului Gorj,pe
aproape 60 de km de la est la vest,intre Polovragi si Dealul Mare.
La nord,ulucul depresionar este incadrat de o prispa piamontana
cuaternara,care in estul Jiului acopeara cristalinul Capatanei(Polovragi);la poalele
P arangului ulcul este marginit de dealurile:Cernadie,Schelei,Novaci,
Carpinis,Dragoesti si Bumbest Jiu.
La vest de Jiu,dealurile piamontane,care limiteaza depresiunea la nord,se
insiruie pe aliniamentul Schela-Gorj,Valari,Dobrita,Runbu,Balta,Borosteni,
Topesti,Tismana,Pocruia si Costeni.
La vest,Depresiunea Subcarpatica Olteana este inchisa,pe teritoriul
Gorjului,de Dealul Tautului si in continuare spre vest de Dealurile
Gornet,Baleni,Stroesti,Bradiceni,Sporasti,Godinesti,Negoesti si Dealu Mare.
Depresiunea Subcarpatica Olteana este constituita din mai multe
compartimente puse cap la cap si despartite intre ele de mici interfluvii.
Depresiunea Polovragi prezinta aspectul unui pod de terasa,formata intr-o
perioada cand Oltetu si Taraia divagau la iesirea din munte,pendulandu-se cursul
cand spre Bengesti,cand spre Racovita-Cerna.Terasa aceasta inclinata spre Oltet
chiar inainte de a ajunge la Sarbesti si se continua spre Taraia.Fata de Oltet,podul
ei se situeaza la o altitudine relativa,care creste progresiv catre sud prin continua
a adancire a cursului acestuia.In scimb,Taraia ramane ca suspendata fata de
Oltet,cu putin atancita sub nivelul acestei terase.
Depresiunea Cernadiei se intinde in continuare,spre vest ,cu aspect de
interfluviu,cu usoare lasari axiale,lasari folosite de soseaua judeteana NovaciCernadie-Baia de Fier.
Depresiunea Novaci este asemanatoare intrucatva Depresiunii Polovragi.Ea
este determinata de existenta pietii de adunare apelor,in care Gilordul se uneste
cu Scarita,Gilortelul si Lometea.Extensiunea maxima,sub forma de camp neted,se
afla la confluenta Gilordului cu Gilortelul,in rest depresiunea prezentandu-se sub
forma de interfluvii.
Pana la Jiu,ulucul depresionar se poate vedea de la altitudine.Distingem totisi
cateva compartimente mai bine evidentiate in relief.
Depresiunea Staneesti-Aninu este o depresiune deluroasa,valurita,cu mici
largiri de vai in zona miocena nisipoasa.Trecerea de la rocile cristaline la rocile
sedimentare a determinat o accelerare a ewroziunii laterale,ducand la formarea
unor mici bazine secundare pe raurile Aninis,Carpinis,Crasna,Dragoesti si
Stancesti.

La vest de Jiu sunt cateva compartimente ale ulucului depresionar,bine

individualizate pe principalii afluenti ai Jiului.
La nord de Tg-Jiu se afla Depresiunea Bumbesti,urmeaza apoi in ordine spre
vest Depresiunile Stanesti,Runcu,Bradiceni,Celei,Pales.Dintre acestea mai bine
conturata este Depresiunea Celei,situata la confluenta paraului Costenilor cu
Tismana.
Depresiunea Tg-JiuCampu Mare mai este cunoacuta si cu numele de zona de
subsidenta(lasata),care se caracterizeaza prin prezenta unei largi piete de
adunare a apelor,largimea considerabila a paturilor aluvionare si grosmea mare a
aluviunilor,mai ales in portiunea imediat la sud de Tg-Jiu,ceea ce indica un imens
proces de acumulare,existenta unui accentuat proces de mandrare si despletire a
tuturor cursurilor care converg aici si aparitia a numeroase albii
parasite,dovedind o suprafata larga de divagare,marea extensiune a teraselor si
scaderea altitudinilor relative.

Resursele subsolului
Substantele minerale utile care se intalneau in subsolul judetului Gorj,erau
legate indeosebi,de depozitete sedimentare.
Carbunele era o bogatie de seama a judetului.Principalul carbune de aici era
cel termogen-lignitul,bogatie in care judetul Gorj detinea primul loc in tara,prin
cele doua mari bazine carbonifere ale sale Motru si Rovinari.
In bazinul Motru,cele mai importante perimetre carbofere erau cele de la
Horasti,Rosita,Lupoaia si Leurda.
In bazinul carbonifer Rovinari,incepand din 1964 pana in prezent,au fost puse
in functiune,in mod esalonat,exploatarile de zi de la Cicani,Beterega,Garla si
Tismana.
Bogat era judetul Gorj si in petrol.Subsolul Gorjului era singurul cunoscut ca
fiind cel mai bogat purtator al unui element intalnit destul de rar in tara noastra
gerafitul.El se gasea malul stang al Galbenului,nu departe de Baia de Fier,in mina
Catalinul.Zacamintele de grafit de la Baia de Fier s-au format pe seama unor roci
carbunoase sau bituminoase,care au fost puternic metamorfozate.Desi nu era
pur,prin flotatie grafitul poate fi innabilat,fiind o materie prima importanta pentru
industria noastra chimica. Mineralizarile de fier de la Baia de Fier erau in legatura
cu o mineralizare a calcarelor mezozoice.Se presununea ca o data cu sulfurile de
fier de la Baia de Fier si de la Schela-Gorj,precum si cu cele de cupru de la Baia
de Arama,a ajuns spre suprafata si minereul de aur care a fost exploatat in
vremuri istorice in pietrisuri de terasa in zona Schela-Valari-Dobrita.
Judetul Gorj era printre cel mai bogat judet in resursele subsolului...

Clima
Fiind situat in partea partea sudica a tarii,teritoriul judetului Gorj se afla in cea
mai mare parte a anului sub influenta circulatiei maselor de aer sudice,sudvestice si vestice.
In perioada de tranzictie(primavara si toamna),timpul ploios,cu cer
acoperit,este determinat de activitatea ciclonilor din Marea Maditerana ,care se
deplaseaza din sud-vest spre teritoriul tarii noastre.In nord-vestul Olteniei,
aceasta puternica activitate ciclonica contribuie la caderea celui de-al doilea

maxim de precititatii(toamna),in unele puncte(Tismana)tot atat de puternic ca si

maximum din mai-iunie.
Factorul geografic local este un element activ in modificarea climei.Existenta
culoarului vaii Jiului duce la formarea vanturilor locale,de vale,in conditiile crearii
unei diferentede presiune intre aria depresionara,puternic incalzita vara.
Depresiunea intracoliniara Tg-JiuCampu Mare si Depresiunea Petrosani,situata
la o altitudine mai inalta si cu temperaturi medii in lunile de vara mai coborate.
Suprafetele calcaroase de pe poalele sudice ale Muntilor Valcan,prin albedoul
mic,isi mareste temperatura in spatiu mecroclimatic indeseori in timpul verii.
Climatul de adapost al vailor orientate tranversal pe directia circulatiei maselor de
aer rece de la est ofera conditii prielnice pentru mentinerea unor temperaturi mai
ridicate mai ales pe interfluvii,ceea ce contribuie la pastrarea pe versanti(Pocruia,
Tismana,Sohodol)a vegetatiei termofile(castanul dulce care creste in paduri
deasupra de Pocruiei,liliacul salbatic,iasomia,mojdreanul si vita de vie salbatica.
Factorii geografici(relief,sol,vagetatie,apa freatica.etc)contribuie la
doferentierea mai multor topoclimate in limitele judetelor.

Temperatura aerului
Evolutia lunara si anotimpuala a temperaturii aerului.Cunoasterea mersului
temperaturii aerului,luna de luna,are o deosebita importanta practica.Trecerea
temperaturii aerului prin diferite praguri de 0,5 ,10,15,18 0C etc,se realizeaza in luni
diferite,media temperaturii lunare respective aratand daca suma gradelor de
temperatura este suficienta,in luna respectiva,pentru anumite cerinte biologice
ale plantelor sau sunt necesare interventii pentru protejarea plantelor si a
animalelor de frig sau caldura excesiva
Incalzirea de la o luna la alta se face mai rapid in vest si mai lent in est.
Vara este accentuata,temperaturile medii depasind 30 0 C.
Iarna este mai rece pe fundul depresiunilor,unde se produc puternice
inversiuni de temperatura.
Trecerea tempereturi aerului prin diferite praguri 0,5,10,150 C.Importanta
practica a acestiu fenomen.Trecetrea temperaturii medii zilnice prin pragul de 15
grade C,se face la 10 mai pana la 26 septembrie.
Temperaturile extreme absolute.Incalzirile puternice ale aerului cauzate de
invaziile aerului tropical din sud sau racirile excesive cu caracter intamplator
depind,in afara factorilor de circulatie si de conditiile locale,in special de relief si
roca.
Reginul inghetului.Dupa analiza temperaturilor minime se poate constata ca
cele mai timpurii ingheturi se pot produce la Tg-Jiu la 23 septembrie,iar cele mai
tarzi la 20 mai.Data medie a apariliei inghetului este mai tarzie cu o luna fata de
aparitia timpurie,adica 20 octombrie.Disparitia inghetului se produce in medie la
13 aprilie,dar sunt si desprimavari timpuri,cand inghetul dispare in luna martie.
Inversiunile de temperatura favorizeaza in zonele joase aparitia mai timpurie a
inghetului si a brumei si disparitia lor mai tarzie.Prin topoclimatul lor,versantii si
interfluviile sunt in afara zonei periclitate,pentru aceste unitati de relief fiind
valabile datele medii sau chiar aparitiile mai tarzii si disparitiile mai
timpurii.Acesta unul din motivele pentru care locuitorii satelor
Pocruia,Tismana,Izvarna,Runcu etc.care au vile pe interfluvii,nu le ingroapa
iarna,iar castani comestibili ocupa,de regula,interfluviile.

Precipitatiile atmosferice

Regimul anual al precipitatiilor.Caderea precipitatiilor atmosferice nu este

uniforma,de la o luna la alta se observa variatiile.Ca peste tot,in Oltenia
deluroasa,cu mai mare sau mai mica intensitate si aici pe teritoriile judetului Gorj
apare cel de-al doilea maxim de toamna de precipitatii.La Tismana maximul de
toamna este aproape egal cu cel cazut in aprilie-mai.
Numarul zilelor cu diferite cantitatii de apa din precipitatii.Cunoasterea
numarului de zile cu diferite cantitati de apa cazute pe suprafata judetului Gorj ne
da posibilitatea sa aflam daca ploaia respectiva a fost utila pentru sol sau din
potriva a avut un caracter distrugator.
Cantitatile maxime de apa cazute in 24 de ore.O mare cantitate de apa cazuta
in 24 de ore are de multe ori un efect negetiv,producand inundati in zonele joase,
distrugand constructiile hidrotehnice de barare a torentilor sau inundand portiuni
din orase,in cazul in care scurgerea de unitate in timp,prin canalizare,nu este
asigurata la o cantitate mare de apa cazuta in acel interval.

Hidrografia
Apele curgatoare.Raurile judetului Gorj,apartin unui singur bazin
colector,Jiul(cu exceptia Oltetului,care reprezinta limita judetului spre Valcea).
Sistemul hidrografic al judetului Gorj aduna apele de pe o suprafata de 10
469km patrati.
Depresiunea Tg-JiuCampu Mare reprezinta,prin altitudinea sa coborata,o
piata de adunare a apelor.Aici Jiul isi primeste afluentii importanti de pe dreapta:
Tismana cu Orlea contribuie la asigurarea cu apa industriala a zonei Rovinari.
Bistrita se varsa in Tismana in avale de Pestisani.Are un bazin de receptie
de 560km patrati.Izvoraste din Masivul Valcan,de la 1780m altitudine.
La granita cu judetul Mehedinti curge Motrul,ce-si aduna apele din Mehedinti
si Oslea.Are un bazin de receptie de 1886 km patrati si izvoarele de la 1230m
altitudine.
Pe stanga,Jiul primeste Gilordul imbogatit cu apele Galbenului,Gilortelului si
Lometei.Are o suprafata de bazin putin mai mare ca a Motrului1258km patrati.
La granita cu judetul Valcea curge Oltetul cu frumoasele chei adanci de la
Polovragi.
Lacuri glaciare.Pe teritoriul judetului Gorj lacuri glaciale se intalnesc doar in
Muntii Parangului,s-a depistat in numar de 22.Cele mai mari,cu apa permanenta
sunt:Calcescu,Tauri,Slaveiul,Maja si Pasarea
Apele subterane sunt impartite in trei grupe:ape suprafreatice,ape freatice si
ape de stratificatie,toate aceste grupe sunt intalnite pe teritoriul judetului Gorj.
Apele suprafreatice depind direct de conditiile meteorologice(precipitatiile
admosferice si temperatura aerului).Apar deseori primavara,cand evaporatia este
mai mica decat cantitatea de precititatii cazuta.Ele reprezinta o faza intermediara de
trecere spre apele freatice.Se intalnesc fregvent sub forma ududoaielor cu apa
semipermanenta,atat in Subcarpati,cat si in Piamontul Getic.
Prezenta calcarelor,la contactul dintre zona muntoasa si cea subterana,cu
intreaga gama de forme carstice,a contribuit la dezorganizarea retelei hidrografice
de suprafata si la o noua redistribuire in subteran.Apele subterane carstice apar la
zi,in zona subcarpatica,prin izbucuri(bolboroase).Cele mai cunoscute izvoare
carstice din aceasta regiune sunt:Runcu,din bazinul Jalesului,captat prin
alimentarea cu apa potabila a orasului Tg-Jiu si Izvarna-Costeni,din bazinul

Tismana,captat pentru alimentarea cu apa a orasului Craiova,ambele cu un debut

de peste 100l?s5.
In Podisul Getic,dispunerea monoclimatica a stratelor si marea permeabilitate
a rocilor contribuie la deplasare lenta a apelor subterane pe directia nord-sud,apele
fiind dispuse la o adancime mai mare de 20m pe interfluvii,7-8 pe terase si 2-3 m in
lunci.
Izvoarele ascendente au fost puse in evidenta prin foraje in valea Motrului,in
valea Jiului si in valea Gilordului.
Apele de stratificatie fara preasiune hidrografica se intalnesc pe vaile adanci
Valea Oltetului,de exemplu,unde depozitele acvifere au fost retezate de valea
adancita in proportiile aluviuni.Regimul lor depinde in mai mica masura de
conditiile climatice ala anului respectiv.Debitul scade numai in cazul unor ani
consecutiv secetosi.Acesta face ca satele de pa Valea Oltetului sa beneficieza de
apa potabila de buna calitate in tot timpul anului.

Solurile,vegetatia
Solurile.Prin pozitia sa geografica,judetul Gorj se gaseste la interferenta a doua
mari domenii fizio-geografice ale Europei(Europa centrala si Europa sudica),fapt
care determina existenta unor soluri caracteristice acestor domenii
geografice(soluri brune de padure,specifice Europei centrale si soluri bruneroscate de padure,specifice regiunilor Mediteranei).
Conditiile pedoclimatice si de substrat geologic diferentiaza doua zone cu
soluri diferite:Piamontul Getic si dealurile si depresiunile Subcarpatilor Getici.
In Piamontul Getic,rocile de solificare sunt formate in majoritate de
marne,argile marnoase,precum si din pietrisuri si nisipuri.Procesele pedogenetice
principale sunt procesele de alterare.Solurile Piamontului Getic,in cea mai mare
parte a lor,se caracterizeaza prin procese de alterare cu formare de argila.
Zona dealurilor Piamontului Getic(partea sudica a judetului Gorj),puternic
impadurita pana de curand,prezinta aproape toate varietatile de soluri de padure.Se
mai intalnesc de asemenea soluri de diferite grade de podzolire,iar in luncile
raurilor si pe terase soluri aluvionare aflate in diferite grade de solificare.
Grupele mai importante de soluri sunt:
Soluri brune de padure slab si moderat erodate.Sunt dezvoltate pe argile.Aceste
soluri au un continut moderat de humus si azot,fiind insa insuficient dotate cu
fosfor si potasiu mobil.Se intalnesc pe interfluvii,ca de exemplu pe intervluviul
Valea GalbenuluiValea Oltetului si interfluviul Valea GilorduluiValea Jiului.
Solul brun de padure,puternic erodat si gleiz.Acest tip de sol se dezvolta pe pante
mai mari,ceea ce conduce la o puternica spalare a orizontalului A.Solul are o
reactie acida,fiind sarac in humus si azot,ca si procent acesta este slab
aprovizionat cu potasiu si fosfor mobil.Are nevoie de amendamente sub forma
ingrasamintelor naturale si chimice.Sunt de preferat ingrasamintele naturale care
au o mai mare aderenta la sol,cele chimice fiin foarte usor spalate de prima
ploaie.Alte soluri intalnite sunt:Soluri deluviale si deluvio-coluvial, Soluri
aluvionare nisipo-argiloase:Soluri silvestre potzolice galbui:Soluri silvestre brunegalbui podzolite:Soluri silvestre podzolice si soluri silvestre brune podzolite:Soluri
semigleice:Soluri pseudorendzinice.
Vegetatie.Padurile de garnita ocupau suprafete pe Piamontul Getic.Gorunul
ocupa de obicei zonele cele mai inalte ale dealurilor subcarpatice si piamontane cu
altitudini mai mari de 300m.Speciile mezofanerofite submediteraneene:Fraxinus
ornus,Cornus mas si Rosa mictantha.Specii xerofite:Bromus sterilis,Bromus

ectorum,Carex precox si Poa bulbosa.Specii mediteraneene:Quercus frainetto,Q.

Cerris,Q. Polycarpa)si a speciilor:Fagus silvatica,Carpinus betulus,Abie alba.
Speciile caracteristice judetului Gorj:Populus nigra,P.alba,Alunus glutinosa,Salix
alba,Salix fragilis si Salix purpureaca.

Populatia si asezarile
Momente in popularea si dezvoltarea asezarilor omenesti
din judetul Gorj
Judetul Gorj face parte dintre teritoriile de veche locuire umana a tarii noastre.
Omul a fost prezent aici inca din epoca primitiva,dovada urmele materiale(lama
de silex,razuitoare,varfuri de sulita)gasite la Borosteni,sat situat pe dreapta Bistritei
si la Baia de Fier de pe dreapta Oltetului.Materialele arheologice si unele izvoare
documentare atesta existenta omului si in perioada daco-romana in numeroase
castre si asezari rurale localizate,marea majoritate,in zona depresionara.Astfel,cel
mai important castru militar raman si asezare rurala pare sa fi fost la
Bumbesti,situat la iesirea raului din defileu,cu scopul de a apara vechiul drum care
facea legatura intre Transilvania si teritoriile Daciei sudice.