CUPRINS

INTRODUCERE ..................................................... 2 Studiu de caz 2 Raul Barlad, lungime 2 km amonte

confluenta cu raul Racova (sector situat la
periferia municipiului Vaslui) ................. 41
Studiul de caz 1 Baseul Vechi pe sectorul oras
Stefanesti comuna Romanesti .............. 4
1.1. Identificarea zonei de studiu ........................ 41
1.1. Identificarea zonei de studiu ...........................4
1.2. Identificarea tipului de proprietate (publica,
privata) prin indicarea numelui proprietarului
1.2. Identificarea tipului de proprietate (publica,
(daca este cazul). ............................................ 42
privata) prin indicarea numelui proprietarului
(daca este cazul). ...............................................6
1.3. Elaborarea documentatiei referitoare la
istoricul zonei care face obiectul restaurarii.43
1.3. Elaborarea documentatiei referitoare la
istoricul zonei care face obiectul restaurarii. 6
1.4. Prezentarea generala a bazinului hidrografic
in care se situeaza zona ce urmeaza a fi
1.4. Prezentarea generala a bazinului hidrografic
restaurata ......................................................... 47
in care se situeaza zona ce urmeaza a fi
restaurata ............................................................9
2.1. Descrierea alterarilor hidromorfologice
produse si a efectelor generate de acestea
2.1. Descrierea alterarilor hidromorfologice
(disfunctionalitati morfo-ecologice)............ 62
produse si a efectelor generate de acestea
(disfunctionalitati morfo-ecologice) ........... 19
2.2. Evaluarea contextului socio-politic si funciar
.......................................................................... 65
2.2. Evaluarea contextului socio-politic si funciar
.......................................................................... 23
2.3. Evaluarea scorului de eficienta probabila... 66
2.3. Evaluarea scorului de eficienta probabila .. 24
2.4. Identificarea obiectivelor restaurarii ............ 69
2.4. Identificarea obiectivelor restaurarii............ 28
2.5. Propunerea a 1-3 scenarii de restaurare
ecologica si tipurilor de interventii asupra
2.5. Propunerea a 1-3 scenarii de restaurare
biotei necesare ................................................ 71
ecologica si tipurilor de interventii asupra
biotei necesare ................................................ 29
2.6. Identificarea restrictiilor de natura juridica
(ex. reglementari urbanistice) si a
2.6. Identificarea restrictiilor de natura juridica
autorizatiilor necesare ................................... 75
(ex. reglementari urbanistice) si a
autorizatiilor necesare ................................... 38
CONCLUZII ..............................................................77

1
 INTRODUCERE

Orice proiect de restaurare ecologica vine in sprijinul refacerii componentelor

ecosistemice ca elemente de baza in functionarea unui ecobiom. Metodele
ecotehnice sau tehnicile bioingineresti de restaurare ecologica a cursurilor de
apa sunt multiple ele diferand in functie de antropizarea ecosistemelor, de
nivelul educational, de fondurile alocate protectiei mediului si nu in ultimul
rand de sprijinul politic acordat.
Implementarea si urmarirea unui proiect de restaurare ecologica care respecta,
in mare parte, normele recomandate de Society for Ecological Restoration
International; se realizeaza cu ajutorul unui ghid de restaurare.
Printre alte caracteristici, restaurarea ecologica conduce la (re)ameliorarea/
insanatosirea ecosistemelor iar managementul ecosistemelor are ca scop
mentinerea integritatii acestora. Aceasta distinctie intre restaurare si gestionare
(management) faciliteaza planificarea resurselor (inclusiv bugetarea), protejand
astfel eforturile de restaurare fata de posibilele incoerente sau erori de decizie
ce pot aparea ulterior in managementul ecosistemului.
In conformitate cu normele stabilite de Society for Ecological Restoration
International, in elaborarea, implementarea si monitorizarea unui proiect
de restaurare ecologica sunt definite 6 faze de lucru: planificarea
conceptuala a proiectului; activitatile preliminare; planificarea implementarii
proiectului; implementarea propriu-zisa a proiectului; actiuni post-implementare
(monitorizare si mentenanta); evaluarea atingerii obiectivelor proiectului si informarea
publicului.
Importanta planificarii conceptuale a proiectelor de restaurare ecologica
Toate proiectele de restaurare ecologica a raurilor au la baza un studiu
preliminar prin intermediul caruia se permite cunoasterea contextului
hidromorfologic, ecologic, social si funciar al tronsonului de curs de apa
considerat; este ceea ce, in literatura de specialitate, se numeste etapa de
planificare conceptuala a proiectului de restaurare.
Un astfel de studiu preliminar poate conduce, de-asemenea, la concluzia ca nu
este necesara sau prioritara lucrarea de restaurare, o disfunctionalitate putand sa
se atenueze sau se refaca (autoredreseze) pe cale naturala, in timp.
Etapele identificate1 in vederea realizarii oricarui proiect de restaurare si
prezentate in etapele anterioare de raportare se pot sintetiza, dupa cum urmeza:
planificarea conceptuala a proiectului; activitatile preliminare; planificarea
implementarii proiectului; implementarea propriu-zisa a proiectului; actiuni post-
implementare (monitorizare si mentenanta); evaluarea atingerii obiectivelor proiectului si
informarea publicului.

1 Normele stabilite de Society for Ecological Restoration International

2
Prima etapa, etapa de planificare conceptuala, consta in realizarea unui studiu
preliminar prin intermediul caruia se permite cunoasterea contextului
hidromorfologic, ecologic, social si funciar al tronsonului de curs de apa
considerat. Toata aceasta planificare conceptuala sta la baza furnizarii de
informatii relevante necesare elaborarii propriu-zise a proiectului si
implementarii acestuia.
Etapele identificate in cadrul fazei de planificare conceptuala sunt
parcurse in cadrul a doua studii de caz (situate in bazinul hidrografic Prut),
ambele recomandate de Administratia Nationala Apele Romane astfel:
Studiul de caz 1 se refera la corpul de apa Baseul Vechi (cod RO
13.1.10_B5), identificat si raportat in Planul de management al spatiului
hidrografic Prut - Barlad ca fiind corp de apa puternic modificat.
Studiul de caz 2 se refera la corpul de apa Barlad confluenta
Garboveta - confluenta Crasna (RW12.1.78_B2), identificat si raportat
in Planul de management al spatiului hidrografic Prut - Barlad ca fiind corp de
apa puternic modificat.

3
 Studiul de caz 1
Baseul Vechi pe sectorul oras
Stefanesti comuna Romanesti

1.1. Identificarea zonei de

studiu

Identificarea zonei de studiu presupune:

delimitarea zonei care face obiectul proiectului de restaurare;
marcarea pe harti (continand informatii referitoare la hidrografie,
soluri, relief) a zonei care face obiectul proiectului (scara recomandata:
1:500 1:25.000).
Zona de studiu este situata pe sectorul inferior al raului Baseu, aval de orasul
Stefanesti si pana la confluenta cu raul Prut (figura 1), avand o lungime de 21
de km (albia veche a Baseului, respectiv Baseul Vechi).

4
Figura 1. Identificarea zonei de studiu

5
 1.2. Identificarea tipului de
proprietate (publica, privata) prin
indicarea numelui proprietarului
(daca este cazul).

Albia raului Baseu se afla in administrarea Administratiei Nationale Apele

Romane, iar terenurile adiacente/ripariene se afla in proprietatea locuitorilor
orasului Stefanesti (avand in adminstrare satele Stefanesti, Badiuti, Bobulesti) si
ai comunei Romanesti.

1.3. Elaborarea documentatiei

referitoare la istoricul zonei care
face obiectul restaurarii.

Etapa presupune identificarea interventiilor antropice asupra zonei si

prezentarea acestora in ordine cronologica; utilizarea hartilor /
ortofotoplanurilor disponibile la diverse etape in timp sunt utile pentru a
intelege modul de evolutie a zonei sub influenta factorilor externi perturbatori.
Cea mai mare viitura inregistrata la statia hidrometrica Stefanesti s-a produs pe
data de 14.07.1969 atingand un debit istoric de 330 mc/s si un nivel maxim
istoric de 325 cm.
Principalele viituri inregistrate in bazinul hidrografic Baseu soldate cu pagube
importante, din anii 1969, 1970, cand practic tot cursul raului Baseu si a
afluentului sau principal Podriga, au fost inundate, au determinat promovarea
unor constructii hidrotehnice cu efect de aparare :
pentru raul Baseu: acumularile Cal Alb, Negreni si regularizarea albiei
pe sectorul Negreni - Stefanesti (1980);
pentru raul Podriga acumularea Mileanca si regularizarea albiei pe
sectorul Mileanca - confluenta Baseu (1981).
In aceeasi perioada (pe baza unui proiect realizat de OGA Botosani in perioada
1970 1976), s-a realizat conexiunea raurilor Baseu Prut, prin intermediul
caruia curgerea cursului de apa a Baseului Vechi a fost derivata pe canalul
artificial Baseu, si s-au executat lucrari de regularizare pe Baseul Vechi.
Lucrarile de regularizare si indiguire ale Baseului Vechi au ca scop
protectia impotriva inundatiilor, in cazul aparitiei fenomenului de
remuu, cauzat de cresterea de niveluri a apelor raului Prut. De altfel, si raul

6
 Prut poate inregistra, la randul sau, cresteri de nivel, din cauza fenomenului de
remuu, provocat de debitul crescut al Dunarii.
Lucrarile de amenajare a Baseului Vechi constau in lucrari de regularizare si
indiguire pe o lungime de 11050 m, lucrarile fiind finalizate in anul 1992. (cf.
Planului judetean de aparare impotriva inundatiilor, gheturilor, secetei hidrologice,accidentelor
la constructii hidrotehnice si poluarilor accidentale pe cursuri de apa).
Evident, utilizarea hartilor/ortofotoplanurilor disponibile la diverse etape in
timp sunt recomandate, ca fiind deosebit de utile pentru a intelege modul de
evolutie a zonei sub influenta factorilor externi perturbatori. Hartile disponibile
utilizate sunt redate in cele ce urmeaza (2).

Produsa de Army Map Service in 1951 dupa hartile

Romanesti (1:100.000, 1940-1944) si URSS
Tiparit in 1923 si 1958 scara 1:20.000
(1:100.000, 1889-1940)
Scara 1:250.000

Hartile sovietice 1: 100 000 reproiectate in Stereo70 (1980)

7
 Elaborat si editat 1986-1990
Tiparita in 1996
Tiparit 1991
Scara 1:100.000
Scara 1:100.000

Google Earth
Figura 2. Harti la diverse perioade in timp

Din analiza hartilor tiparite in anul 1923 (figura 3), se poate observa faptul ca
raul Baseu se bifurca aval de Stefanesti, la Badauti, in doua brate care se varsau
independent in raul Prut. Unul din aceste brate se poate identifica si pe hartile
din prezent, cunoscut sub denumirea Baseul Vechi si avand acelasi traseu ca in
trecut, respectiv intre localitatile Stefanesti si Romanesti. Datorita inundatiilor
care se produceau pe tronsonul dintre cele doua localitati, raul Baseu a fost
deviat pe traseul unei foste Garle care, conform hartii din 1923, facea legatura
dintre Baseu si Prut, prin intermediul unui iaz situat in lunca inundabila a raului
Prut, in dreptul localitatii Badauti.

8
 Garla

Baseu

Figura 3. Detaliu harta tiparita in 1923 scara 1:20.000

1.4. Prezentarea generala a

bazinului hidrografic in care se
situeaza zona ce urmeaza a fi
restaurata

Etapa presupune prezentarea generala a bazinului hidrografic in care se

situeaza zona ce urmeaza a fi restaurata, sub urmatoarele aspecte :
caracteristici fizico-geografice caracteristicile hidrologice,
climatice, pedologice, etc..
caracteristicile ecologice globale - calitatea biocenozelor acvatice si
terestre, populatii piscicole, calitatea fizico-chimica, starea generala a
cursului de apa, continuitatea ecologica amonte aval, etc.

9
 caracteristicile geomorfologice globale - latimea fundului si panta
albiei, granulometria aluviunilor transportate, evaluarea cantitatii de
solid transportata si identificarea alterarilor majore (baraje, diguri, alte
lucrari hidrotehnice).

1.4.1. Caracteristici fizico-geografice

Bazinul hidrografic Baseu este situat in partea de nord-est a tarii fiind parte
componenta a Campiei colinare a Moldovei si formeaza, partial subunitatea
cunoscuta sub numele de "Campia Baseului (Tufescu, 1977). Extremitatea
nordica si nord-vestica a bazinului se suprapune, partial, peste partea central-
estica a subunitatii, cunoscute in literatura de specialitate prin apelativul de
"Coasta Ibanestilor", fiind prelungirea nord-estica a Podisului Sucevei.
Privit in ansamblu, teritoriului b.h. Baseu se caracterizeaza in cea mai mare
parte printr-un relief larg valurit, cu interfluvii colinare, deluroase, separate prin
vai cu lunci largi si pline de iazuri. Caracteristicile morfometrice evidentiaza
doua compartimente: unul colinar si unul deluros, al doilea corespunde Cuesta
Ibanesti.
Altitudinile din bazinul hidrografic Baseu sunt cuprinse in intervalul 60 m in
lunca comuna a raului Baseu cu Prutul si 311,7 m in punctul cel mai inalt din
bazin (Padurea Cristinesti), rezultand o diferenta altitudinala de 251 m. Cele
mai mici suprafete sunt ocupate de extremele altitudinale, respectiv de valorile
> 300 m (0,3% din suprafata bazinului) si de intervalul 60 - 80 m (0,2%) care
spatial ocupa extremitatile bazinului.
Caracteristicile morfometrice ale reliefului, prin valorile mari ale pantei
combinat cu particularitatile climatice si utilizarea terenului in sectorul superior
al bazinului contribuie la aparitie inundatiilor frecvente in sectorul localitatilor
Alba si Hudesti. Valorile mari ale pantelor si substratul argilos din perimetrul
arealelor construite si din imprejurimile localitatilor Concesti, Movileni,
Hudesti, Negreni, Stiubieni sunt defavorabile pentru acest mod de utilizare a
terenului si nu exclud posibilitate unor pierderi materiale insemnate in
conditiile unor perioade cu umiditate ridicata in sol.
Relieful, prin diferenta altitudinala de 251 m intre extremitatile bazinului, prin
orientarea si declivitatea versantilor induce modificari in structura vegetatiei.

1.4.2. Clima
Clima predominanta este cea de influenta temperat continentala, cu mari
variatii termice (verile sunt secetoase si calduroase, iar iernile sunt geroase), cu
precipitatii reduse si perioade de seceta. Temperatura medie anuala a aerului,
inregistrata la statia meteorologica Stanca, intre 1990 - 2007, este de 9,6C.

10
 1.4.3. Hidrografie
Raul Baseu (F = 965 km2, L = 118 km), izvoraste din Dealul Ibanesti Herta
de la altitudinea absoluta de 300 m si se varsa in Prut la altitudinea de 57 m. In
bazinul Baseu majoritatea raurilor au curs temporar. Afluentii raului Baseului
sunt: Podul Popii, Ursoiu, Podriga, Rachita, Bodeasa, Avrameni, Sarata,
Popoaia, Ciolac, Piscov, Balinsi, Glodul Alb,
Multitudinea iazurilor din bazin, care insumeaza o suprafata de 1.190 ha cu un
volum de 34 mil. mc, a fost determinata de necesitatea asigurarii rezervelor de
apa.
Reteaua hidrografica, de tip dendritic, prezinta in anii cu deficit de precipitatii o
scurgere temporara. Datorita pantei reduse pe anumite sectoare (in dreptul
localitatii Hudesti, intre Mihalaseni si Hanesti) sau ca urmare a amenajarii unor
acumulari (iazul Hanesti, Iazul lui Axinte) excesul de umiditate a favorizat
dezvoltarea vegetatiei higrofile.
Apele freatice din depozitele aluvionare ale raului Baseu sunt situate la
adancime mica (cca. 2 m), iar debitele obtinute din nisipuri fine cu pietris sunt
de 1-2 l/s/foraj, pentru denivelari de 2- 8 m.
La nivelul unor depozite argiloase sau nisipoase fine din lunca Baseului si a
afluentilor mai importanti, acviferul freatic este situat la adancimi ce variaza de
la 1 la 3 m, iar cele situate sub depozitele argiloase aluviale au adancimi de circa
5 m.

1.4.4. Utilizarea terenului

Ponderea cea mai mare o au terenurile din sectorul agricol utilizand circa 93%
din suprafata totala a zonei de studiu, dintre acestea cea mai mare pondere o au
terenurile arabile care ocupa o suprafata de circa 84 ha. Terenurile agricole sunt
precedate de terenurile ocupate de cursurile de apa si mlastini care folosesc
circa 5% din suprafata totala studiata, iar restul de circa 2% din suprafata totala
a zonei de studiu este ocupata in primul rand de zonele populate (circa 1%) si
zonele impadurite (in special paduri de foioase) si zonele de tranzitie cu arbusti
(circa 1%).
1% 5% 1%

93%
zone forestiere zone umede si cursuri de apa
zone urbane terenuri agricole

Figura 4. Ponderea utilizarii terenului

11
Figura 5. Utilizarea terenului in zona de studiu

12
 1.4.5. Soluri
Asamblajul pedogeografic este constituit din molisoluri, cu larga raspandire in
compartimentul inferior si median al bazinului si argiluvisoluri, acestea din
urma fiind specifice compartimentului nordic, mai inalt. Prezenta
cernoziomurilor tipice si a celor cambice pe versantii cu declivitati reduse si pe
coamele interfluviale cu altitudini sub 200 m indica evolutia solurilor sub o
vegetatie predominant ierboasa. Analiza unui sol cenusiu, situat sub o vegetatie
cultivata, in compartimentul median al bazinului, in apropiere de Zahoreni, a
condus la ipoteza ca acesta a fost supus unei "evolutii pedogenetice regresive" dupa
un stadiu de "pedogeneza progresiva (Birkeland, 1999). Aceasta evolutie este
confirmata de prezenta unor soluri brune luvice, imediat in apropiere, situate in
prezent sub o vegetatie forestiera (Quercetum roboris dacicum, Q. roboris-
Carpineturn, Q. petraeae-Carpinetum). Acest caz, dar si alte esantioane analizate,
confirma faptul ca in trecut vegetatia forestiera avea o extindere mai larga Ia
nivelul culmilor interfluviale, dar interventia antropica a determinat extinderea
vegetatiei ierboase (si cultivate) solul evoluand in acest caz spre peisaje
pedologice antropizate (derivate).
Solurile intalnite pe teritoriul ocupat de cele doua comune situate in zona
adiacenta corpului de apa Baseul Vechi sunt reprezentate de solurile din clasa
molisolurilor, soluri hidromorge, soluri neevoluate si soluri halomorfe. Cea mai
mare pondere o au cele din clasa molisolurilor formate din cernoziomuri,
cernoziomuri cambice, cernoziomuri argiloiluviale si soluri cenusii cu texturi
lutoase, lutoargiloase si lutonisipoase intalnite in special in zonele agricole ale
teritoriului. Solurile hidromorfe se intalnesc in zona albiei raului Baseu, in
special in zona superioara a sectorului studiat. Aceste soluri sunt de tip
lacoviste cu textura lutoasa si soluri gleice cu textura lutoargiloasa.

3% 11%

19%

67%

Soluri halomorfe Soluri neevoluate trunchiate sau desfundate

Soluri hidromorfe Molisoluri

Figura 6. Ponderea claselor de sol

13
Figura 7. Solurile din zona de studiu

14
 1.4.6. Vegetatia
Vegetatia din bazinul Baseu se incadreaza, in cea mai mare parte, in zona de
silvostepa si, o mica parte, in zona nemorala. In zona de silvostepa vegetatia
ierboasa ocupa teritoriile din jurul padurilor de sleau si poienile din interiorul
acestora, fiind constituita dintr-o flora xerofila ce contine numeroase elemente
pontice si mediteraneene. Unii autori considera pajistile naturale puternic
stepizate din nord-estul tarii drept ochiuri de stepa. Zona nemorala este
prezenta numai in nord-vestul bazinului pe Dealul Ibanesti; acesta este acoperit
de paduri de amestec: stejar, carpen si fag ce sunt inconjurate de pajisti
mezofile a caror flora contine un numar redus de elemente pontice.
Pajistile xerofile se intalnesc pe coaste, cu pante de 5-45, afectate intens de
procese de eroziune si de alunecari puternice. Climatul cu nuanta excesiva,
substratul in general sarac in elemente nutritive cu intinse suprafete afectate de
procese de salinizare favorizeaza mentinerea acestor grupari vegetale.
Asociatiile xerofile din bazinul Baseu se caracterizeaza printr-o diversitate
floristica remarcabila, explicabila prin pozitia geografica si varietatea conditiilor
de relief, climatice si edafice.
Desi prezinta o mare stabilitate (datorata vechimii lor, compozitiei floristice in
care se remarca speciile perene, dar si gradului de ramificare a padurilor), aceste
asociatii evolueaza in sensul degradarii lor, datorita influentei tot mai
accentuate a factorilor antropozoogeni. Se instaleaza astfel pe coastele uscate,
fitocenoze de Taraxaco serotinae-Botriochloetum ischaemi, valoroase ca factor
antierozional. Secetele prelungite si migrarea sarurilor din materialul parental,
acolo unde regimul hidrologic o permite, favorizeaza instalarea fitocenozelor
de Artemisio austriacae-Poetum bulbosae.
Analiza sinecologica pe baza indicilor de umiditate, temperatura si reactia
solului a principalelor asociatii ierboase din silvostepa bazinului hidrografic
Baseu releva clar caracterul lor xerofil, precum si unele particularitati pentru
fiecare in parte: asociatia Jurineo arachnoideae-Stipetum lessingianae este cea mai
xerofila, asociatia Artemisio austriacae-Poetum bulbosae are doua grupe ecologice
una xerofila, una xeromezofila, iar celelalte trei au acelasi grad de xerofilie.

1.4.7. Habitate naturale

Notiunea de ,,Habitat natural se refera la zone terestre sau acvatice ce se
disting prin caracteristici geografice, abiotice si biotice, in intregime naturale
sau seminaturale (definita de Directiva Habitate nr. 92/43/CEE privind
conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice). Principalele tipuri
de habitate din judetul Botosani sunt reprezentate prin : habitate de padure,
habitate de pajisti si tufarisuri, habitate de stancarii, turbarii si mlastini si
habitate de ape dulci.
Habitatele de stancarii se intalnesc in comuna Stefanesti (alaturi de Ripiceni
si Manoleasa). Calcarele recifale din aceste habitate reprezinta mediul de viata,
prielnic pentru o planta termofila foarte rara Schivereckia podolica motiv pentru

15
care aceste habitate s-au constituit in rezervatiile stiintifice (Stanca-Stefanesti
si Ripiceni).
Habitatele de ape dulci cele mai importante lacuri de pe teritoriul judetului
Botosani sunt: acumularea cu rol complex Stanca Stefanesti pe raul Prut, Cal
Alb pe raul Podriga si Negreni pe raul Baseu. La aceste lacuri se adauga
resursele de apa de suprafata. Aceste medii acvatice constituie habitatul a
numeroase specii de pesti de apa dulce dintre care amintim: platica, salaul,
crapul romanesc, rosioara, bibanul, carasul, etc.

1.4.8. Caracteristicile ecologice globale

Corpul de apa Baseul Vechi nu se incadreaza in stare ecologica buna
deoarece este indeplinit criteriul hidromorfologic: regularizare/consolidare
intensiva a malurilor > 70 % din lungimea corpului de apa.
Starea generala de calitate a raului Baseu se incadreaza in clasa a III-a de
calitate din cauza apelor uzate insuficient epurate provenite de la statia de
epurare a S.C. Apa Grup SA Botosani Sucursala Saveni si a aportului de
poluanti adus de principalul afluent al sau, raul Podriga.
Calitatea biocenozelor acvatice intre cele doua sectiuni este puternic influentata
de salba de lacuri si iazuri cu folosinta piscicola amenajata pe cursul superior,
precum si de sursele de poluare aflate de-a lungul raului.
Calitatea raului Baseu a fost supravegheata in doua sectiuni de control: aval
Saveni si Stefanesti.
Pentru sectiunea aval Saveni, situata aval de orasul Saveni, au fost
identificate urmatoarele specii, pentru indicatorii biologici monitorizati:
o Fitoplanctonul este reprezentat de bacilariofite: Cyclotalla
meneghiniana, Synedra acus, Diatoma vulgaris, Nitzschia palea; clorofite:
Chlorella vulgaris si euglenofit: Euglena acus.
o Fitobentosul este reprezentat de specii de diatomee: Nitzschia
acicularis, Nitzschia sigmoidea.
o Biocenoza bentica este alcatuita din specii apartinand
heteropterelor: Ilyocoris cimicoides, gasteropode: Gyraulus albus,
Bithynia leachi; amfipode: Dikerogammarus haemobaphes si oligochete:
Nais communis.
Pentru sectiunea Stefanesti
o Fitoplanctonul este reprezentat de bacilariofite: Navicula
cryptocephala, Achananthes minutissima, Synedra acus, Diatoma vulgare;
clorofite: Scenedesmus quadricauda si euglenofite: Euglena sanguinea,
Phacus longicauda.
o Fitobentosul este reprezentat de specii de diatomee: Cyclotella
meneghiniana, Diatoma vulgaris.

16
 o Biocenoza bentica este alcatuita din specii apartinand efemeropterelor:
Ephemera vulgata, Ecdyonurus venosus; trichopterelor:
Hydropsyche pellucidulla; plecopterelor: Leuctra fusca;
heteroptere: Ilyocoris cimicoides; bivalve: Unio crassus.
Fauna piscicola identificata pe cursul de apa Baseu este caracteristica raurilor
mici din regiunile deluroase, cu patul albiei constituit din nisip/argila si cu o
viteza de curgere moderata. Ihtiofauna identificata este reprezentata de 13
specii dintre care 11 sunt specii native si 2 sunt specii introduse (Pseudoraspobora
parva - murgoi baltat si Lepomis gibossus - biban soare). Dintre speciile dominante
amintim: Rhodeus sericeus (boarta), Carassius auratus gibelio (caras), Gobio gobio
(porcusor), Abramis sapa (botog) si Cobitis taenia (zvarluga)

1.4.9. Caracteristicile geomorfologice globale

Raul Baseu, afluent al raului Prut, izvoraste de la altitudine absoluta de 300 m si
se varsa in Prut la altitudinea de 57 m, avand o panta medie de 2,3 si un
coeficient de sinuozitate de 1,55.
In conformitate cu datele publicate in literatura de specialitate, cursul Baseului
(inclusiv Baseul Vechi) se afla intr-o zona, a carei rata a transportului de
aluviuni variaza intre 0 0,5 (maxim 1) t/ha/an.
t/ ha.an
< 0,5
0,5 1
1 2,5
2,5 5
5 10
10 25
> 25
Regiuni cu spectru
mare de variatie a
debitelor
<1
< 2,5
0,5 2,5
15

Figura 8. Zonele scurgerii de aluviuni in suspensie medii specifice, t/ha.an. (Sursa: Diaconu, 1971)

17
 1.4.10. Alterari majore - baraje, diguri, alte
lucrari hidrotehnice
Incepand din secolul XV XVI au fost construite sute de iazuri pentru a
valorifica mai bine apele din precipitatii, cu mari variatii, datorate climatului
excesiv continental.
Scurgerile maxime au avut ca efect producerea de inundatii, care au acoperit
uneori luncile raurilor aproape in intregime, afectand culturi agricole, drumuri,
asezari.
In urma inundatiilor din anii 1969, 1970, 1975, 1995, lunca Baseului aval de
Saveni (4200 ha) a fost identificata ca zona inundabila si cu potential de
inundabilitate. Pentru prevenirea si combaterea acestui risc natural au fost
realizate lucrari de regularizare a cursurilor de apa pe Baseu si pe unii afluenti
precum si o serie de acumulari, dupa cum urmeaza :
lucrari de regularizare si indiguire pe o lungime de 65 km, din cei 118
km (lungime totala); intre acestia, cca 11 km sunt realizate pe raul
Baseu, pe tronsonul aval de Stefanesti. Lucrarile de amenajare au fost
calculate la o probabilitate de depasire de 5% pentru un debit de calcul
de 85 mc/s;
acumularile Cal Alb, Negreni si Mileanca (r. Podriga) realizate in
perioada 1973 -1976 cu un volum total de 56,23 mil. mc si un volum
util de 22,53 mil. mc, avand ca principal rol asigurarea apei pentru
irigatii la sistemele hidrotehnice din administrarea IELIF Botosani
(3400 ha), apararea impotriva inundatiilor a obiectivelor social
economice situate in albia majora a raurilor Baseu si Podriga, asigurarea
apei pentru populatie a orasului Saveni si piscicultura; totalitatea
acumularilor realizate pe r. Baseu insumeaza un volum de cca 34 mil.
mc, suprafata 11190 ha.
Se mentioneaza ca obiectivele aparate, prin masura de derivare a debitului
Baseului vechi pe canalul artificial, se rezuma la 200 ha, din care 100 ha teren
arabil.

18
 2.1. Descrierea alterarilor
hidromorfologice produse si a
efectelor generate de acestea
(disfunctionalitati morfo-
ecologice)

Descrierea alterarilor hidromorfologice produse si a efectelor generate de

acestea (disfunctionalitati morfo-ecologice), respectiv punerea in evidenta a
starii de degradare a sectorului analizat
starea de degradare a caracteristicilor geomorfologice (lucrari
hidrotehnice existente, ampriza, impactul acestora asupra
caracteristicilor hidrodinamice de curgere, asupra traseului in plan a
cursului de apa etc);
modificarea regimului hidrologic in timp;
starea calitatii apei;
starea de degradare a functionalitatii ecologice (prin raportarea la starea de
referinta istorica, daca exista date; referinta se refera la conditiile existente
anterioare declansarii factorilor perturbatori).

2.1.1. Starea de degradare a caracteristicilor

geomorfologice
Starea de degradare a caracteristicilor geomorfologice este determinata, in
principal de lucrarile hidrotehnice existente (avand ca efect, in principal,
modificarea caracteristicilor hidrodinamice de curgere).
Conform Directivei cadru a Apei 2000/60/EC, corpul de apa Baseul Vechi
face parte din categoria corpurilor de apa puternic modificate definite ca acele
corpuri de apa de suprafata care datorita alterarilor fizice (modificari ale
caracteristicilor hidromorfologice ale corpurilor de apa) cauzate activitatilor
umane si-au schimbat substantial caracterul lor natural. In acelasi timp, canalul
Baseu este un corp de apa artificial (cf. DCA, corpurile de apa de suprafata
create prin activitatea umana).
Lucrarile hidrotehnice existente pe corpul de apa Baseu Vechi constau in
lucrari de regularizare/consolidare a malurilor pe cca 11 km; mai mult decat
atat, curgerea cursului de apa a fost derivata pe canalul artificial (Baseu, aval
Stefanesti); ceea ce a condus la modificari drastice ale regimului hidrologic,
atat in ceea ce priveste cantitatea cat si dinamica curgerii raului;

19
 2.1.2. Modificarea regimului hidrologic in
timp
Evolutia debitelor medii anuale la statia Stefanesti, pe perioada 1968 2008
este prezentata in figura 9, valoarea debitului mediu multianual fiind de 1,90
mc/s (sursa Baza de date INHGA).

Figura 9. Evolutia debitelor medii anuale (mc/s) la statia Stefanesti, pe perioada 1968 2008

In prezent albia raului Baseul Vechi este alimentata numai din precipitatii si
aportul de pe versanti.

2.1.3. Starea calitatii apei

Calitatea fizico-chimica si biologica a apei nu a putut fi evaluata conform
Ordinului M.M.D.D. nr. 161/2006, deoarce curgerea cursului de apa este
derivata pe canalul artificial.
Singurele date disponibile de calitate provin din masuratorile de la statia
hidrometrica Stefanesti, statie situata amonte de confluenta raului Baseu cu raul
Prut, date care au fost extrase din Sinteza anuala privind calitatea apelor in spatiul
hidrografic Prut-Barlad, vol. I, anul 2010 .
Poluarea raului Baseu se datoreaza apelor uzate insuficient epurate provenite
de la statia de epurare a S.C.Apa Grup S.A. Botosani - Sucursala Saveni si a
aportului de poluanti adus de principalul sau afluent, raul Podriga. O influenta
deosebita asupra calitatii apei o are si salba de lacuri si iazuri cu folosinta
piscicola, amenajata pe cursul superior al raului Baseu.

20
In ceea ce priveste monitorizarea ihtiofaunei pe acest corp de apa (Baseu
artificial) s-a realizat in sectiunea Stefanesti si au fost identifcate urmatoarele
specii: Leuciscus cephalus (clean), Rhodeus amarus (boarta), Carassius carassius
(caras), Silurus glanis (somn), Cobitis taenia (zvarluga), Perca fluviatilis (biban),
Alburnus alburnus (oblete).
Din punct de vedere al macrofitelor acvatice, au fost identificate specii Submers
ancorate ca: Potamogeton pectinatus si Alge filamentoase.

21
 Tabel 1. Tipologia cursurilor de apa Baseu Vechi (CAPM)* si Baseu artificial (CAA)**

Parametri

Denumire
corp de Tip Simbol Ecoregiunea Suprafata Structura Panta Altitudinea Precipitatii Temperatura Q q95%
Geologia
apa (km2) litologica (%) (mdMN) (mm/an) (C) (l/s/km2) (l/s/km2)

Curs de a-
apa silicioasa
situat b-
Baseu nisip,argila
in zona RO06 11,12,16 10-2000 calcaroasa <8 <200 400-600 9-11 <3 <0,3
Vechi maloasa,mal
de c-
campie organica

Sector a-
de curs silicioasa
de apa b-
Baseu situat 1000- calcaroasa
in zona RO08 12 c- nisip, mal 0.5-5 <200 400-600 9-11 1-3 0.2-0.4
artificial 5000
de organica
campie

Sursa: extras din Sinteza anuala privind calitatea apelor in spatiul hidrografic Prut-Barlad, anul 2010, vol. I. *CAPM - corp de apa puternic modificat; **CAA corp de apa artificial

22
Structura malurilor este compusa din material anorganic fin, cu panta mica,
sedimentul este format din nisip. Viteza apei este mica si turbiditatea este mare.
Terenurile adiacente sunt utilizate ca pajisti.
Corpul de apa studiat a fost clasificat in functie de potentialul ecologic si starea
chimica. Evaluarea starii corpului de apa din punct de vedere:
biologic s-a facut in functie de macronevertebratele bentice si
fitobentos; potentialul ecologic bun fiind dictat de
fitobentos;
al elementelor fizico- chimice generale suport si al poluantilor au
evidentiat un potential bun.
Integrarea elementelor biologice cu cele fizico - chimice suport a determinat un
potential ecologic bun.
Starea de degradare a functionalitatii ecologice corpului de apa Baseul
Vechi nu poate fi apreciata, avand in vedere ca:
nu exista date referitoare la starea de referinta istorica (referinta se
refera la conditiile existente anterioare declansarii factorilor
perturbatori);
calitatea fizico-chimica si biologica a apei nu a putut fi evaluata, deoarce
curgerea cursului de apa este derivata pe canalul artificial.

2.2. Evaluarea contextului socio-

politic si funciar

Etapa evaluarea contextului socio-politic si funciar presupune:

evaluarea cerintelor locale sau colective de restaurare / reconstructie
ecologica prin consultarea / comunicarea cu riveranii, factorii de
decizie in domeniu si diversele institutii implicate;
culegerea de informatii cu privire la disponibiltatea funciara a zonei
(criteriu indispensabil pentru a evalua obiectivul / nivelul de
performanta al restaurarii proiectului);
culegerea de informatii minimale care sa permita evaluarea contextului
socio- politic local.
In conformitate cu Anexa 6.2. privind Justificarea corpurilor de apa puternic
modificate si artificiale din spatiul hidrografic Prut Barlad, din cadrul Planului
de Management al spatiului hidrografic Prut Barlad, corpul de apa Baseul Vechi este
corp de apa puternic modificat. Masura propusa in vederea atingerii
potentialului ecologic bun (si publicata in HG 80/26.01.2011) se refera la
reabilitarea albiei vechi.

23
Administratia Bazinala de Apa Prut si-a asumat aceasta masura, prin publicarea
in Planul de Management al spatiului hidrografic Prut Barlad, in elaborarea
acestuia implicand, in cadrul sedintelor de dezbatere publica a masurilor
propuse, reprezentanti ai autoritatilor locale, riverani, factori de decizie, etc.
De altfel si din discutiile specialistilor din Institutul National de Hidrologie si
Gospodarire a Apelor, care s-au deplasat in zona, a rezultat ca localnicii sustin
aceasta masura; ei s-au plans de faptul ca masura de deviere a Baseului Vechi a
dus la scaderea apelor in fantani si de faptul ca nu au mai putut sa pescuiasca in
apele Baseului.
Din punct de vedere funciar, albia raului Baseul Vechi apartine Administratiei
Nationale Apele Romane, iar terenurile adiacente, in marea majoritate a lor,
pe tot traseul albiei, apartin atat localnicilor ca terenuri arabile cat si
comunitatilor locale ca terenuri aflate in intravilan.

2.3. Evaluarea scorului de

eficienta probabila

Aprecierea scorului de eficienta probabila (tabelul 2) are la baza valoarea a cinci

variabile: puterea hidraulica specifica a cursului de apa; erodabilitatea potential
naturala a malurilor (fara a tine seama de eventualele lucrari de protectie
existente); aporturile solide potentiale; ampriza funciara disponibila a
tronsonului propus pentru restaurare si starea de calitate a apei. Valoarea
acesteia variaza de la 0 la 50 (a se vedea volumul 1, cap 1.4.).

Tabel 2. Scorul de eficienta probabila

Nota
0 2,5 5 10
Parametru
<10 10-30 31-100
Puterea specifica >100 W/m2
W/m2 W/m2 W/m2
Erodabilitatea Slaba /
Nula Medie Semnificativa
malurilor redusa
Aportul solid Slab /
Nul Mediu Semnificativ
potential redus
Latimea
Ampriza disponibila 1 la 3 B 3 la 10 B >10 B
albiei (B)
Buna si Foarte
Calitatea apei Proasta Slaba Moderata
Buna
Scorul eficientei probabile a lucrarilor: min = 0, max: =50
Sursa: Manuel de restauration hydromorphologique des cours deau, direction de leau, des milieux aquatiques
et de lagriculture (demaa) service eaux de surface, Franta, decembrie 2007

24
 puterea specifica este evaluata luand in considerare panta medie,
latimea medie naturala la nivelul malurilor albiei minore si
debitul de umplere;
Din punct de vedere stiintific, de-a lungul anilor a fost demonstrat ca,
capacitatea de ajustare/adaptare a unui curs de apa la diverse lucrari de
restaurare a fost, in mare parte, rezultatul puterii sale specifice (Brookes, 1988;
Wasson, 1998). Puterea specifica corespunde, in esenta, produsului dintre
panta si debit, care caracterizeaza potentialul dinamic al cursului de apa.
Puterea fluviala (stream power / puissance de la riviere) se calculeaza cu ajutorul
formulei P=QJ (watt/m), unde este greutatea specifica a apei (9,810 N/m3),
Q este debitul de umplere (m3/s), J este panta liniei energetice (aproximata cu
panta albiei). Bagnold (1977) propune distributia acestei energii pe latimea
albiei, obtinand astfel puterea fluviala specifica (watt/m2), ce rezulta aplicand
formula = P/l, unde l este latimea albiei corespunzatoare debitului utilizat
(m).
Dupa o analiza bibliografica a cercetarilor efectuate anterior (Navratil, 2005
citat Toroimac, 2009), debitul albiei pline s-a estimat dupa formula lui
Manning-Strickler, rezultand, in cazul de fata, o valoare de cca 68 mc/s.
Valoarea calculata corespunde unui debit maxim anual cu frecventa de aparitie
de o data la cca 5,3 ani.
Mentionam ca, in literatura de specialitate, frecventa de aparitie a debitului
de umplere (considerat debit de formare a albiei), variaza de la 1 la 25
ani (Williams 1978), depinzand, in mare masura, de variabilitatea regimului
climatic.
Pe baza calculelor efectuate, rezulta o putere fluviala specifica medie de cca 40
W/m2.
De o maniera sintetica, rezultatele obtinute pe baza relatiilor propuse de
Ferguson (1987), Brookes (1988), Wasson et al. permit identificarea diferitelor
praguri de putere specifica, dupa cum urmeaza (figura 10):

25
 Figura 10. Praguri de putere specifica a unui curs de apa (Brookes, 1988; Wasson, 1998).

Un prag major apare in jur de 35 W/m2, valoare de la care puterea naturala a

cursurilor de apa canalizate de o lunga perioada de timp, permite acestora sa se
reajusteze/readapteze din punct de vedere morfologic, si sa-si gaseasca, incetul
cu incetul, o geometrie mai naturala. Un prag minor este vizibil la circa 25
W/m2. Alte valori ale puterii specifice nu permit identificarea de praguri
suplimentare.
aportul solid; avand in vedere datele disponibile in literatura de
specialitate, consideram ca transportul aluvionar (tabel 3) pe sectorul
analizat este redus (cca 0,79 t/ha/an).

Tabel 3. Scurgerea solida a raurilor din bazinul Baseu-sintetizare

Rau Post hidrometric R (Kg/s) r (t/ha/an) (g/mc)

Baseu Saveni 1,09 0,58 1601,3
Baseu Stefanesti 2,31 0,79 2135,6
Sursa: Teza de doctorat Bazinul Prutului. Studiu de hidrologie. - REZUMAT
http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2008Iulie/Vartolomei%20Florin%20-%20Bazinul%20Prutului-
Studiu%20de%20hidrologie/REZUMAT_vartolomei.pdf

26
 erodabilitatea malurilor este evaluata facand abstractie de lucrarile de
protectie existente (erodabilitatea potentiala a malurilor naturale).
Din cate se cunoaste, albia raului Baseu este instabila, caracterizata prin
alunecari de teren, cunoscute ca alunecari sub forma de monticuli. Terenurile care
sufera de aceste alunecari au un aspect framantat. Microdepresiunile dintre
monticuli acumuleaza apa din precipitatii determinand astfel ca scurgerea de
suprafata sa fie foarte redusa. Zona de desprindere a alunecarii, avand forma
unei cornise inalta de cativa metri, caracterizeaza acest tip de alunecari in fazele
avansate de evolutie. Ravenele de drenare naturala a surplusului de apa
inmagazinata in mantaua deluviului de alunecare apar cand alunecarile afecteaza
o suprafata mare care contine izvoare bogate (in afara de Baseu, se mai pot
exemplifica si alte cursuri de apa cu larga raspandire a acestor alunecari de
teren, precum Siret, Morisca, in partea de S - Bahluiul, Jijia, valea principala a
Prutului s.a.) (Raport de mediu pentru planul de amenajare a teritoriului judetean Botosani
Halcrow)
Prin urmare, erodabilitatea malurilor pe zona de interes este apreciata ca fiind
medie (pe alocuri semnificativa).
ampriza disponibila se evalueaza in functie de contextul socio-politic
al proiectului de restaurare; se analizeaza daca este obligatorie limitarea
amenajarii la gabaritul strict actual al cursului de apa sau este posibila
largirea spatiului aluvionar cu un factor cuprins intre 1 si 3 a latimii
albiei (B), de la 3 la 10B sau cu o ampriza care sa depaseasca 10B.
Tronsonul supus restaurarii beneficiaza de o ampriza variabila in lungul albiei,
care poate ajunge la maxim 3 5 B (B reprezinta latimea albiei minore).
calitatea apei este evaluata in conformitate cu Ordinul 161/2006
pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata
in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa, prin care, conform alin.
(1), cursurile de apa se clasifica, pe baza elementelor de calitate
biologice, hidromorfologice, chimice si fizico-chimice, in 5 stari
ecologice: foarte buna (I), buna (II), moderata (III), slaba (IV) si
proasta (V).
In acest sens, s-au iutilizat datele disponibile la statia hidrometrica Stefanesti,
date in conformitate cu care calitatea apei se incadreaza in clasa a III-a de
calitate.
Luand in consideratie criteriile mai sus-mentionate, scorul de eficienta
probabila a proiectului de restaurare rezulta de cca 23 (puncte), ceea ce
reprezinta o eficienta probabila medie (scara 0 50).

27
 2.4. Identificarea obiectivelor
restaurarii

Toate proiectele de restaurare ecologica au un obiectiv general comun care

consta in recuperarea integritatii ecosistemului si asigurarea potentialului de
sustenabilitate pe termen lung.
Daca un ecosistem a fost distrus in totalitate inseamna ca nu exista in locul lui
structuri, functionalitati si schimburi energetice si informationale, care, prin
unitatea lor sa definesca un ecosistem functional. In locul ecosistemului distrus
se pot construi un ecosistem (de exemplu un parc amenajat complex pe un
teren viran fara vegetatie) sau mai multe, care vor forma un ecobiom
functional. In acest caz, se poate construi un alt ecosistem, nu neaparat de
acelasi fel (de exemplu daca exista un ecosistem lotic/de rau se poate construi
un ecosistem lentic/de lac).
Reconstructia unui ecosistem se poate realiza pe amplasamentul vechiului
ecosistem dar cu mentiunea ca ecosistemul nou sa fie de acelasi tip cu cel
existent anterior (de exemplu daca exista ecosistem letic se va construi tot
ecosistem letic). Esential in reconstructia unui ecosistem este functionalitatea.
Omul poate creea ecosisteme complexe, dar niciodata de complexitatea celor
naturale.
Inlocuirea unui ecosistem cu alt ecosistem (de exemplu ecosistem lotic cu
lentic) se poate realiza cu succes numai dupa o atenta evaluare a componetelor
ecosistemice anterioare si a celor propuse. Un ecosistem nu trebuie neaparat
inlocuit ci trebuie sprijinit prin tehnici bioingineresti sa functioneze si sa
inglobeze o biodiversitate complexa.
Fiecare obiectiv de restaurare este reprezentat de un anume nivel de
performanta:
Nivelul R1: obiectiv de restaurare a unui compartiment al
hidrosistemului, cel mai adesea piscicol, in cazul in care nu se poate
realiza o operatiune veritabila de restructurare functionala. Este
vorba, in general, de punerea in functiune a unor structuri de
diversificare a regimului hidrologic si a habitatelor: deflectoare,
praguri de inaltimi reduse, etc. Acest nivel de performanta nu
necesita o ampriza laterala mare si poate fi pusa in functiune, in
general, in ampriza actuala a albiei minore; poate fi aplicat in cazul
zonelor urbane unde restrictiile de natura funciara sunt importante.
Nivelul R2: obiectiv de restructurare functionala globala. Este
vizata imbunatatirea tuturor compartimentelor acvatice si riverane:
transport solid, habitat acvatic, intindere aluviala, vegetatie
ripariana. Acest nivel necesita o ampriza mai mare (de 2 pana la 10
ori latimea naturala a albiei minore).
Nivelul R3: nivelul R2+ spatiul de mobilitate sau de
functionalitate. Restaurarea functionala completa a hidrosistemului,

28
 inclusiv in ceea ce priveste dinamica erozionala si coridorul fluvial.
Ampriza necesara pentru ca acest nivel de performanta sa fie
eficient, este de minim 10 ori latimea albiei minore inainte de
restaurare.
Avand in vedere, cele mai sus prezentate, obiectivul de restaurare pentru corpul
de apa Baseul Vechi conduce la aplicarea nivelurilor de performanta R1 - R2.

2.5. Propunerea a 1-3 scenarii de

restaurare ecologica si tipurilor de
interventii asupra biotei necesare

Numeroase proiecte de restaurare necesita o manipulare a biotei, in special a

vegetatiei. Zonele de vegetatie de pe malurile raurilor si din albiile majore au un
rol foarte important si constituie refugiu, loc de cuibarire si de hranire pentru
numeroase specii de animale (vertebrate si nevertebrate). Animalele pot fi
ajutate sa colonizeze zona care necesita restaurare prin furnizarea de
cataratori pentru pasari, prin asigurarea de material vegetal pentru
nevertebratele bentice. Pentru crearea/restaurarea habitatelor se folosesc specii
native. Speciile invazive native si non-native pot fi inlaturate in cazul in care
perturba lantul trofic al ecosistemului respectiv.
Tipuri de interventii asupra biotei sunt:
Multiplicarea zonelor de habitat
Diversificarea zonelor de habitat
Crearea de zone de habitat (diversificarea speciilor)
Protectia zonelor de habitat, etc
Masura de restaurare propusa consta in reabilitarea / restaurarea albiei vechi
prin reconectarea bratului vechi pe zona Stefanesti Romanesti.
In Planul de Management al spatiului hidrografic Prut-Barlad, se specifica
faptul ca impactul acestei masuri asupra folosintelor existente este
semnificativ negativ, prin inundarea suprafetelor aparate in prezent. Prin
solutia propusa de institut, acest impact se va reduce considerabil, in sensul ca,
desi curgerea cursului de apa va fi derivata pe Baseul Vechi, canalul artificial va
ramane functional in situatiile de ape mari. Detalii privind solutia / solutiile
propuse sunt prezentate in continuare.
Dupa operatia de deviere a cursului de apa pe Baseul Vechi, se va urmari
amenajarea ecotehnica a acestuia. In acest sens, vor fi necesare studii riguroase
cu privire la starea de functionare ecologica a sectorului respectiv.

29
Evident, impactul masurii propuse asupra mediului va fi intru totul
pozitiv - realizarea conectivitatii laterale, reconstructia habitatelor si cresterea
biodiversitatii.
In afara de mici portiuni, albia veche a raului Baseul Vechi a ramas funtionala
deci poate sa inglobeze in intregime debitul raului Baseu. Problema cea mai
complicata ramane realizarea unui sistem de redirectionare a debitului raului
Baseu catre albia veche. In dreptul statiei hidrometrice Stefanesti de pe raul
Baseul exista un pod ce apartine unui drum national. In partea dreapta acestui
pod, la aproximativ 200 metri se afla vechea albie a raului Baseul Vechi (figura
11).

Figura 11. Raul Baseu

In decursul anilor raul Baseu a sapat in noua albie aproape trei metri fata de
nivelul vechii albii fapt ce face greu de realizat un canal de legatura care sa preia
direct o parte a debitului raului. Acest canal direct nu se poate realiza si datorita
conductei de alimentare cu apa a orasului Stefanesti. Pe de alta parte
construirea acestui canal, in alta zona, este prea costisitoare pentru ca distanta
este mare. Trebuie folosita veche albie (figura 12) care incepe chiar de langa
caminul de vizitare a conductei de alimentare cu apa.

Figura 12. Abia raului Baseu Vechi

30
 2.5.1. Metoda ecotehnica I
Alimentarea cu apa a raului Baseul Vechi se propune a se realiza printr-o
conducta subterana de mari dimensiuni pentru a evita colmatarea. In imediata
apropiere a podului, in aval de statia hidrometrica Stefanesti se propune sa se
construiasca sistem de redirectionare a apei figura 13, care redirectioneaza apa
intr-o captare verticala consolidata cu un cadru din lemn sau din plastic dur.
Sistemul de redirectionare a apei catre conducta subterana se va face cu
ajutorul unui baraj deversor dotat cu o stavila cu senzori de nivel a apei. In caz
de inundatii, pe canalul artificial, stavila se repozitioneaza automat astfel incat
sa preia o parte a debitului.

rul Baeu conducta ce alimenteaz cu apa albia rului Baseu Vechi

stavil cu senzori baraj deversor

Figura 13. Sistemul de redirectionare a

apei raului Baseu - schema indicatoare

sistemul de captare al apei prin cadrul din plastic dur

Cadru din lemn sau din plastic dur al captarii de suprafata are peretii inclinati
care se imbina perfect cu conducta ce trebuie sa alimenteze raul Baseul Vechi
(figura 14).
cadrul din lemn sau din
plastic dur al captrii

Figura 14. Sistemul de captare al apei prin

cadrul din lemn -schema orientativa

conducta ce alimenteaz cu apa albia rului Baseu Vechi De la sistemul de captare conducta
de alimentare va forma un plan inclinat subteran si isi va debusa apa direct in

31
albia raului Baseul Vechi (figura 15).Conducta cat si sistemul de captare vor fi
dotate cu filtre cu clapeta anticolmatare.
rul Baeu conduct de alimentare cu ap
sistem de captare
rul Baeul Vechi

Figura 15. Sistemul de alimentare cu apa a raului Baseul Vechi-schema indicatoare

Inainte de alimentarea raului Baseul Vechi se propune a se adanci albia pana

sub nivelul raului Baseu astfel incat sa se aplice sistemul vaselor comunicante
de alimentare cu apa a raului Baseul Vechi. Raul Baseul Vechi pana la
confluenta cu Prutul se propune a fi restaurat ecotehnic.
Zonelor umede, reprezinta un important habitat pentru nevertebrate, pesti,
pasari acvatice si pentru multe specii de plante, contribuie la mentinerea calitatii
apei, la filtrarea poluantilor, retinerea materialului sedimentar, oxigeneaza apa
prin vegetatia bogata, absorb nutrientii (azot, fosfor etc.) sau ii recicleaza,
regleaza microclimatul, contribuie la prevenirea inundatiilor, a eroziunii, la
reincarcarea acviferelor, la alimentarea cu apa si inlocuiesc avantajos unele
structurile hidrotehnice construite cu mari cheltuieli.
Zonele ripariene sunt importante din punct de vedere ecologic datorita
functiilor pe care le indeplinesc: asigura un control al eroziunii prin
regularizarea transportului si distributiei sedimentelor, imbunatatesc calitatea
apei, produc materie organica pentru habitatele acvatice si asigura habitatul
salbatic pentru flora si fauna, inlatura excesul de substante nutritive si de alte
substante contaminante, modeleaza fluctuatiile temperaturii apei, mentin
fluxulul de reancarcare si de baza al apelor subterane catre apele curgatoare,
stabilizeaza malurile si au control eficient asupra viiturilor pe acest sector.
Amenajarea ecotehnica a malurilor consta in stabilizarea malurilor albiei unde
se vor pune la baza rulouri de canepa presata sau din fibre de nuci de cocos ca
in (figura 16) care exemplifica functionalitatea si utilitatea rulourilor ecologice
stabilizatoare.

32
 Figura 16. Stabilizarea malurilor cu ajutorul rulourilor
din fibre de nuci de cocos Carolina de Nord (Sursa:
www.habitatassessment.com)

Malurile vor fi amenajate sub forma de plan inclinat, pe ele vor fi plantate in
linie sau rombal diverse specii lemnoase cu crestere rapida (arini, salcii, etc.) si
specii ierboase cu radacini fasciculate (rogoz, paius, etc). Pentru exemplificare
se pot observa imaginile (figura 17 a, b) care arata succesul masurilor
ecotehnice de amenajare a malurilor aplicate pentru diverse rauri.
a)

b)

Figura 17. Amenajarea ecotehnica a unui curs de apa UK

a) in timpul lucrarilor ecotehnice; b) dupa finalizarea lucrarilor
ecotehnice (Sursa: http://www.salixrw.com)

Se propune ca pana la dezvoltarea vegetatiei zona trebuie inconjurata de un

gard de protectie (figura 18). Aceaste metode bioingineresti sunt des folosite in
tarile dezvoltate inlocuind cu succes vechile metode ingineresti clasice care
alterau ecologic cursurile de apa.

33
 rul Baeul Vechi, albie
zon de vizitare a conductei de alimentare cu ap reconstruit ecotehnic
rul Baeu albie veche
rul Baeu zon canalizat
rul Baeu albie canalizat

zon riparian
zon riparian

gard de protectie

zon riparian
meandru
zon de vizitare a conductei de alimentare cu ap

zon umed

canal de alimentare

bazinul 2
zon umed

baraj deversor
bazinul 1

sistemul de captare al apei

canalconduct
de alimentare a bazinelor comunicante
de alimentare cu ap
sistem de redirecionare a apei

pod
drum naional
pod drum naional

Figura 18. Amenajare ecotehnica, schema indicatoare completa

34
 2.5.2. Metoda ecotehnica II
Redirectionarea apei pe albia raului Baseul Vechi se poate face si in amonte de
pod printr-o conducta din plastic dur sau metal. Conducta va avea lungimea
aproximativ 500 m , va fi dotata cu o vana, cu sistem de inchidere manual si va
capta apa din interiorul corpului de apa Baseu. Pentru ca si captarea sa se
desfasoare in conditii de maxima eficienta pe cursul de apa de va construi un
baraj deversor dotat cu stavila. Debitul de apa ce trece prin aceasta vana poate
sa inglobeze in totalitate debitul mediu multianual al raului Baseu. Este indicat
ca Baseul artificial sa fie alimentat cu apa intr-o mica masura pentru a mentine
conectivitatea longitudinala pe cat posibil. Conducta prin care se va face
alimentarea raului Baseul Vechi va fi subterana, va intra pe sub drumul national
si imediat dupa ce va depasi drumul national va ajunge intr-un bazin din beton
capsulat construit la baza versantului ce sustine soseaua. Bazinul din beton are
loc de vizitare pentru decolmatare prin partea superioara. O alta conducta ce
pleaca din bazin se va adancii in pamant pentru a avea cadere apa. Conducta va
ajunge intr-un bazin vertical din beton de dimensiuni mai mici fata de celalalalt
bazin (figura 19). Printr-o alta conducta raul Baseul Vechi va fi alimentat cu apa
(figura 20). Toate conductele au filtre cu clapeta anticolmatare. Apa circula
gravitational deci nu este nevoie de sistem de pompare.
drum naional
bazin nr 2 pentru nlarea apei
conduct de alimentare cu ap bazin nr 1 pentru decantarea apei
zone de acces
Baeul Vechi

sistem de alimentare cu ap
Figura 19 Sistemul de alimentare cu apa a raului Baseul Vechi

35
zon de vizitare a conductei de alimentare cu ap rul Baeul Vechi, albie
rul Baeureconstruit
albie veche
ecotehnic
rul Baeu zon canalizat
rul Baeu albie canalizat

zon riparian
zon riparian

garduri de protectie

meandru
zon de vizitare a conductei de alimentare cu ap

zon umed

canal de alimentare
al doilea bazin de
alimentare a cu ap
bazinul 2 a Baeului Vechi
zon umed
primul bazin de
alimentare cu
zone ripariene ap a Baeului
bazinul 1 Vechi

canalconduct
de alimentare a bazinelor comunicante
care alimenteaz al doilea bazin
sistem de redirecionare a apei
conduct care alimenteaz primul bazin

pod
drum naional
pod drum naional

Figura 20. Amenajare ecotehnica, schema indicatoare completa

36
 2.5.3. Metoda ecotehnica III
O alta solutie pentru a asigura repartitia debitelor raului Baseu pe cele doua
trasee, o constituie constructia unui baraj deversor din beton cu ferestre,
amplasat aval de confluenta raului Baseul Vechi cu raul Baseul canalizat (figura
21).
Barajul va fi dimensionat astfel incat, la ape mari, in albia raului Baseul canalizat
sa existe in permanenta circa 70% din debitul maxim cu probabilitatea de
depasire de 5% iar restul de circa 30% sa alimenteze albia raului Baseul Vechi.

Figura 21. Sectiune longitudinala prin axa barajului deversor

Din cele prezentate mai sus, consideram ca, dupa amenajare ecotehnica
propusa, albia veche a raului Baseu va putea sa sustina un ecosistem functional
cu o biocenoza variata, ceea va duce in timp la formarea unui ecobiom
funtional zonal.

37
 2.6. Identificarea restrictiilor de
natura juridica (ex. reglementari
urbanistice) si a autorizatiilor
necesare

Etapa presupune evidentiarea

restrictiile legale privind accesul pe proprietate pot impiedica
implementarea unor activitati de restaurare, caz in care este necesara
obtinerea unei autorizatii sau derogari;
verificarea existentei in zona de studiu a retelelor hidroedilitare, a
retelelor de gaze si titei, linii de inalta tensiune, etc.;
verificarea existentei siturilor arheologice si/sau a obiectivelor istorice;
pentru realizarea unor lucrari in imediata vecinatate a acestor zone sunt
necesare autorizatii;
existenta in apropiere a unor amplasamente cu grad ridicat de securitate
nationala (unitati militare, poligoane de tragere, depozite radioactive,
etc.)
incadrarea zonei de studiu pe perimetrul unei arii protejate; anumite
lucrari nu pot fi executate pe teritoriul incadrat in ariile protejate motiv
pentru care se considera necesar obtinerea de autorizatii; etc.

2.6.1. Retelele hidroedilitare

Conform proiectului ISPA 2004 RO 16 P PE 001 Alimentarea cu apa,
colectarea si epurarea apelor uzate in judetul Botosani Zona de studiu se
incadreaza in sistemul centralizat de alimentare cu apa potabila Stefanesti
Trusesti, precum si sistemului de canalizare si epurare ape uzate din orasul
Stefanesti.
Sistemul Stefanesti, dupa tratarea langa sursa si pomparea catre un rezervor din
apropiere, deserveste, gravitational, doar cateva orase si sate. Cea mai mare
parte a apei din sistem este pompata catre vest spre Trusesti, Cernesti si
Ungureni printr-o statie de pompare in Cucuteni, iar spre sud printr-un
rezervor din Libertatea catre cateva localitati de-a lungul granitei Botosaniului
cu Iasiul.

38
 2.6.2. Situri arheologice si/sau obiective
istorice
Din analiza Repertoriul Arheologic National (RAN) au fost identificate un
numar de 26 situri arheologice identificate pe teritoriul comunelor Stefanesti si
Romanesti, 18 situri fiind situate in imediata apropiere a raului Baseul Vechi,
dintre acestea 3 sunt in localizate in albia majora a Baseului Veci (tabel 4).
Astfel in curtea bisericii "Cuvioasa Paraschiva" lucrarile arheologice au scos la
iveala un ring de 97 x 70 m, inconjurat de trei randuri de valuri de pamant,
numite de localnici "burci", neuniforme ca stare de conservare, cu trei iesiri
dispuse pe trei laturi, totul inconjurat din trei parti de cursul vechi al raului
Baseu. In timpul lucrarilor arheologice, s-a constatat ca intregul complex
constituie o fortificatie datand din secolul al XVII-lea, construita pe locul
existentei unei parti din asezarea civila, cu un bogat inventar arheologic, datand
din perioada cuprinsa intre sfarsitul secolului al XIV-lea si pana spre jumatatea
secolului al XVII-lea.

Tabel 4.Situri arheologice identificate in zona de studiu

Denumire Categorie Tip Judet Localitate Cronologie

Eneolitic,
Situl
Paleolitic,
arheologic de
Epoca
la Stefanesti-
medievala,
La Burci. in
Stefanesti, Epoca
lunca asezare
fortificatie Botosani com. migratiilor,
Baseului, pe fortificata
STEFANESTI Epoca
terenul aferent
bronzului /
bisericii
sec. XIV -
"Cuvioasa
XVII, sec. IV
Paraschiva"
- V, sec. XVII
Asezarea din
paleoliticul
superior de la Stefanesti,
locuire
Stefanesti- asezare Botosani com. Paleolitic
civila
Podul STEFANESTI
Baseului spre
Prut
Situl Epoca
arheologic de migratiilor,
la Stefanesti - Hallstatt,
"La Starcea". Eneolitic,
Stefanesti,
la marginea de locuire Epoca
asezare Botosani com.
est a satului, civila medievala /
STEFANESTI
cotul Baseului sec. IV - V,
de pe cursul sec. VI - V a.
vechi, la 3,5 Chr., sec.
km in amonte XVII,

39
de varsarea in sec.XIV -
Prut XVII
Sursa: Repertoriul Arheologic National (RAN), Ministerul Culturii si Patrimoniului National

2.6.3. Arii protejate

Corpul de apa se afla sub incidenta Directivei nitrati 91/676/EEC Zona
Vulnerabila Prut Superior; exista legatura cu corpul de apa subteran ROPR02;
in bazinul hidrografic aferent corpului de apa se afla o zona de protectie pentru
captari de apa potabila din subteran, aria respectiva se afla sub incidenta
Directivei 98/83/EEC privind calitatea apei destinate consumului uman; nu
exista legatura cu alte directive.

40
 Studiu de caz 2
Raul Barlad, lungime 2 km
amonte confluenta cu raul
Racova (sector situat la periferia
municipiului Vaslui)

1.1. Identificarea zonei de

studiu

Identificarea zonei de studiu presupune:

delimitarea zonei care face obiectul proiectului de restaurare;
marcarea pe harti (continand informatii referitoare la hidrografie,
soluri, relief) a zonei care face obiectul proiectului (scara recomandata:
1:500 1:25.000).
Zona de studiu este situata pe sectorul mijlociu al raului Barlad, in vecinatatea
orasului Vaslui (figura 22), avand o lungime de circa 2 km. Sectorul studiat este
delimitat la nord de DJ 207E si la sud de confluenta cu raul Racova. Zona
analizata se afla in interiorul corpului de apa Barlad confluenta Garboveta -
confluenta Crasna (L=75,6 km).

41
 Figura 22. Identificarea zonei de studiu

1.2. Identificarea tipului de

proprietate (publica, privata) prin
indicarea numelui proprietarului
(daca este cazul).

Albia raului Barlad se afla in administrarea Administratiei Nationale Apele

Romane; terenurile adiacente/ripariene digului mal stang se afla in
proprietatea Administratiei Nationale Apele Romane si a Primariei
municipiului Vaslui iar terenurile adiacente digului mal drept se afla in
proprietatea localitatii Rediu.

42
 1.3. Elaborarea documentatiei
referitoare la istoricul zonei care
face obiectul restaurarii.

Etapa presupune identificarea interventiilor antropice asupra zonei si

prezentarea acestora in ordine cronologica; utilizarea hartilor/
ortofotoplanurilor disponibile la diverse etape in timp sunt utile pentru a
intelege modul de evolutie a zonei sub influenta factorilor externi perturbatori.
Lucrarile de regularizare si indiguire ale raului Barlad au ca scop
protectia impotriva inundatiilor a oraselor Vaslui si Barlad.
Dezvoltarea economico-sociala a tarii in perioada anilor 1970-1980 coroborata
cu noua impartire administrativa (mai 1968 infiintarea judetului Vaslui) a
determinat luarea de masuri pentru gospodarirea eficienta a surselor de apa
existente. Daca, pana in anul 1970 lucrarile hidrotehnice realizate pe cursurile
de apa aveau un caracter local si in special cu rol piscicol, odata cu dezvoltarea
industriei in noile centre administrative si a agriculturii s-a impus promovarea
de lucrari hidrotehnice atat cu rol in asigurarea surselor de apa cat si a scoaterii
de sub efectul inundatiilor a obiectivelor socio-economice din zonele limitrofe
cursurilor de apa.
O prima investitie in asigurarea cu apa pentru populatie si industrie din
municipiul Vaslui a fost realizarea, la nivelul anilor 1971-1972, a prizei de apa
pe raul Barlad (in sectiunea orasului Vaslui), a statiei de pompare Rediu I si a
regularizarii si indiguirii (mal drept raul Barlad) pe teritoriul municipiului.
Dezvoltarea economica a municipiului Vaslui a impus marirea debitelor de apa
necesare, ceea ce a condus la realizarea acumularilor cu rol complex: Puscasi
(1973) si Solesti (1974) si a statiei de pompare Rediu II. Aceeasi atentie in ceea
ce priveste asigurarea surselor de apa pentru populatie si industrie se acorda si
celorlalte municipii si orase din cadrul bazinului hidrografic. Astfel, pentru
asigurarea cu apa a municipiului Barlad se realizeaza, in perioada 1975-1979,
acumularile cu rol complex Rapa Albastra si respectiv Cuibul Vulturilor situate
pe raurile Simila si respectiv Tutova.
Pe de alta parte, si inundatiile din bazinul hidrografic Barlad constituie un
fenomen frecvent intalnit. Raul Barlad se deosebeste de ceilalti afluenti ai
Siretului printr-un regim torential caracteristic dealurilor pericarpatice si printr-
o scurgere in general scazuta. Acest lucru a impus realizarea unor lucrari
complexe de amenajare a cursurilor de apa prin lucrari de indiguire si
regularizare, dar si prin lacuri de acumulare permanente, prevazute cu transa de
atenuare, si nepermanente, numai pentru atenuarea viiturilor.
Cele mai mari viituri produse in bazinul hidrografic Barlad au fost in anii: 1969,
1971, 1972, 1979, 1985 si 1999 (tabel 5).

43
Tabel 5. Cele mai mari debite inregistrate/reconstituite la statii hidrometrice din bazinul hidrografic
Barlad

Statia F Qmax
Raul Data
hidrometrica (km2) (m3/s)
Barlad Negresti 817 19.06.1985 390
Barlad Vaslui 1540 1979 316
1969 296
1971 276
1985 250
Barlad Barlad 3952 23.06.1985 430
Barlad Tecuci 6778 24.06.1985 350
24.06.1999 382
Sacovat Sofronesti 299 19.06.1985 250
Vasluiet Moara Domneasca 497 20.08.1972 320
Berheci Feldioara 519 11.10.1972 94
Zeletin Galbeni 397 11.10.1972 122

Aceste viituri au fost provocate de cantitati importante de precipitatii cazute

destul de neuniform pe toata suprafata bazinului hidrografic Barlad. In general,
precipitatiile care au determinat producerea de viituri cu debite maxime
semnificative au avut o variatie spatiala asemanatoare, caracterizata de cantitati
importante cazute in partea de nord a bazinului, cu scadere spre sectorul sudic
al acestuia.
Pentru scoaterea de sub efectul inundatiilor a obiectivelor social economice
limitrofe raului Barlad si afluentilor acestuia se executa lucrari de indiguire si
regularizare intre anii 1977-1980 pe sectorul amonte confluenta raul Crasna, iar
pe sectorul aval pana la confluenta cu raul Siret intre anii 1981-1988, cu o
lungime totala de 279,3 km.
In urma producerii viiturii din anul 1985 pe sectorul Negresti-Vaslui, digurile
din aceasta zona au fost deversate, inregistrandu-se pagube importante.
Lucrarile de indiguire si regularizare pe acest sector au fost redimensionate la
clasa de importanta pentru care au fost proiectate.
In ceea ce priveste zona de studiu, albia actuala a raului Barlad, lungime 2 km
amonte confluenta cu raul Racova (sector situat la periferia municipiului
Vaslui), este o albie artificiala, sapata in 1974, cand raul Barlad a fost indiguit,
regularizat si canalizat. Aceasta zona este formata din 2 sectoare de rau: primul
sector intre podul DJ 207 E si pana la aproximativ jumatatea zonei de studiu,
reprezinta albia raului Barlad indiguita si regularizata, iar al doilea sector de la
jumatatea zonei de studiu si pana la confluenta cu raul Racova, este o albie
artificiala sapata in vederea dirijarii debitelor raului Barlad in afara municipiului
Vaslui.
Prin vechea albie, care trece prin municipiul Vaslui, curge in prezent raul Delea
care conflueaza cu raul Vaslui aval de municipiul Vaslui. De la aceasta

44
confluenta si pana la actuala confluenta cu canalul Barlad (circa 18 km) aval de
localitatea Bolboca, raul poarta denumirea de raul Vaslui mentinand vechiul
traseu al raului Barlad, paralel cu actualul canal Barlad (figura 23)

Figura 23. Schita privind Raul Barlad de la periferia municipiului Vaslui

Evident, utilizarea hartilor/ortofotoplanurilor disponibile la diverse etape in

timp sunt recomandate, ca fiind deosebit de utile pentru a intelege modul de
evolutie a zonei sub influenta factorilor externi perturbatori. Hartile disponibile
utilizate sunt redate in cele ce urmeaza (figura 24).

45
3rd Military Mapping Survey of Austria-Hungary Produsa de Army Map Service in 1954 dupa
Index sheet of the general map of Central Europe hartile Romanesti si Unguresti (1:100.000, 1940-
(1:200 000) 1944)
The original sheets were published about 1910 Scara 1:250.000

Elaborat si editat 1986-1990

Tiparita in 1996
Tiparit 1991
Scara 1:100.000
Scara 1:100.000

Google Earth
Figura 24. Harti la diverse perioade in timp

46
 1.4. Prezentarea generala a
bazinului hidrografic in care se
situeaza zona ce urmeaza a fi
restaurata

Etapa presupune prezentarea generala a bazinului hidrografic in care se

situeaza zona ce urmeaza a fi restaurata, sub urmatoarele aspecte :
caracteristici fizico-geografice caracteristicile hidrologice,
climatice, pedologice, etc..
caracteristicile ecologice globale - calitatea biocenozelor acvatice si
terestre, populatii piscicole, calitatea fizico-chimica, starea generala a
cursului de apa, continuitatea ecologica amonte aval, etc.
caracteristicile geomorfologice globale - latimea fundului si panta
albiei, granulometria aluviunilor transportate, evaluarea cantitatii de
solid transportata si identificarea alterarilor majore (baraje, diguri, alte
lucrari hidrotehnice).

1.4.1. Caracteristici fizico-geografice

Bazinul hidrografic al raului Barlad este situat in partea de est a tarii, ocupand
sectorul central si sudic al Podisului Moldovei. Datorita pozitiei sale geografice,
bazinul Barladului se caracterizeaza printr-o variabilitate redusa a altitudinilor.
Pana in secolul al XV-lea, Barladul se varsa direct in Dunare. Luptele dintre
Stefan cel Mare si Radu cel Frumos au implicat la un moment dat abaterea de
catre Stefan cel Mare a unui brat al Siretului, pentru a seca santul unei
fortificatii a dusmanului sau. Aceasta a dus, in timp, la deplasarea cursului
Siretului spre est, in albia veche a Barladului, care curgea paralel cu Siretul,
varsandu-se separat in Dunare. Acest fapt rezulta atat din cronica lui Miron
Costin, cat si prin existenta Barladelului, vechiul sau curs parasit. Legarea
bratelor Siretului realizata de Stefan cel Mare a fost consolidata de Gheorghe
Stefan, dupa cum rezulta dintr-un document din 1660.
In cadrul complexului fizico-geografic, relieful este elementul cel mai stabil,
care influenteaza climatul, si odata cu el, celelalte componente ale cadrului
natural.
Raul Barlad isi aduna apele din Podisul Barladului (subunitate a Podisului
Moldovei), situat la sud de Iasi, cu altitudini ce scad de la 500 m (in nord) la
200 m (in sud) si se imparte in: Podisul Central Moldovenesc (in nord),
Colinele Tutovei (la vest), Dealul Falciului, Podisul Covurlui si Depresiunea
Elanului (la est).

47
Podisul Central Moldovenesc se desfasoara in nord de vaile Racova si Lohan
si este reprezentat prin partea sudica a culoarelor sale. Are inaltimi intre 200 m
si 485m. Aspectul general al podisului este cel al dealurilor inalte, cu plaiuri
usor ondulate. Se pot separa ca subunitati: Podisul Vaslui, Podisul Racovei si
Podisul Sacovatului.
Colinele Tutovei se desfasoara la sud de raul Racova. Sunt formate dintr-o
culme principala desfasurata vest-est (395 - 485 m) al carui versant nordic are
caracter cuestic (cuesta Racovei). Din aceasta se desprind spre sud, pe 30 - 40
km lungime, numeroase interfluvii, aproape paralele, ce coboara de la 420 m la
250 m. Vaile care le separa sunt relativ inguste si simetrice, spre sud crescand in
largime. Se subdivid in colinele Similei la est de valea Tutova si colinele
Zeletinului la vest de aceeasi vale.
Dealul Falciului se afla la est de valea Barladului si sud-est de valea
Lohanului. Intre vaile Barlad si Elan sunt formate dintr-un sir de dealuri mai
inalte (250 - 375 m) pe o lungime de aproape 100 km. Spre vaile Barlad si
Lohan, Colinele Falciului se termina prin versanti abrupti cu caracter cuestic,
modelati intens prin procese de alunecare si torentiale. In sud, culmea se lateste
aproape ca un podis, in colinele Malusteniului.

1.4.2. Clima
Datorita pozitiei in partea estica a Romaniei bazinul hidrografic al Barladului
are o clima temperat continentala, specifica Europei rasaritene, partea sudica a
bazinului incadrandu-se in tinutul cu clima de campie, iar extremitatea nordica
in tinutul cu clima de deal.
In ambele tinuturi climatice, verile sunt foarte calde si uscate (seceta este un
fenomen accentuat si frecvent), iar iernile geroase, marcate de viscole
puternice, dar si cu intreruperi frecvente provocate de advectiile de aer cald si
umed din S si SV care determina intervale de incalzire si de topire a stratului de
zapada.
Precipitatii medii de 550 mm pe an in bazinul Prutului si de 520 mm pe an in
bazinul Barladului. Cu toate acestea exista o variatie insemnata in bazinul
Barladului cu 600 mm pe an in nord descrescand pana la 400 mm pe an in sud.

Tabel 6. Temperatura si precipitatiile din bazinul hidrografic Barlad in anul 2009

Temperatura Precipitatii
Media anuala Maxima anuala Minima atmosferice
(C) (C) anuala (C) (l/mp/an)
Negresti 10,5 37,6 -24,6 463,2
Vaslui 10,8 38,1 - 22,2 255,7
Barlad 11,2 37,6 - 17,5 337,6
Sursa: Raport anual privind starea mediului in judetul Vaslui pe anul 2009

48
Regimul precipitatiilor atmosferice a scos in evidenta caracterul continental al
climatului, reflectand o rspandire inegal a cantittilor de ap. Cantitatea
medie anual variaz intre 255,7-463,2 l/m2, cantitatea de precipitatii medie
lunara prezentand valori situate, in general, sub normala climatologica.

Figura 25 Fenomenul de inghet la statia

hidrometrica Vaslui

1.4.3. Hidrografie
Raul Barlad este cel mai important afluent din partea stanga al raului Siret,
avand cursul adaptat regiunii de podis pe care o dreneaza. Raul Barlad isi are
obarsiile in sectorul dealurilor inalte din partea S/V a Podisului Moldovenesc,
subunitate a Podisului Barladului (parte a Podisului Moldovei) si trece pe langa
orasele Vaslui, Barlad si Tecuci.
Bazinul hidrografic al raului Barlad se desfasoara pe suprafata a 3 judete si
anume: izvoraste de pe teritoriul judetului Neamt (comuna Bozieni) intra pe
teritoriul judetului Vaslui pe la V, S/V de localitatea Bacesti si paraseste acest
judet la sud de satul Crivesti (comuna Tutova), strabate judetul Galati trecand
prin Tecuci si apoi se varsa in raul Siret, in apropierea satului Calienii Vechi
(comuna Nanesti, judetul Vrancea).
In partea de Nord a podisului Moldovenesc raurile au directia de curgere nord-
vest sud-est, iar in partea sudica este de la nord la sud, exceptie facand raul
Barlad, care in cursul inferior face un cot spre sud-vest. Acesta este singurul
afluent important din partea stanga a Siretului, avand cursul adaptat regiunii de
podis pe care o dreneaza.

49
Raul Barlad este un rau tipic de silvostepa avand o suprafata de bazin de 7.220
km2 si o lungime de 207 km. Izvoraste din Dealurile Valea Ursului, de la
altitudinea de 347 m, ajungand la varsare la 20 m. Densitatea medie a retelei
hidrografice este de 0,35 km/km2. Panta medie a raului Barlad este de 2, iar
pentru afluentii variaza intre 3-38. Coeficientul de sinuozitate este 1,3.
Lungimea totala a retelei hidrografice codificate este de 2.565 km. Raul Barlad
are 42 afluenti din care cei mai importanti sunt: Sacovat, Vaslui, Crasna,
Racova, Tutova, Pereschiv si Berheci.
Cursul Barladului este unul neuniform, urmareste un traseu sinuos, unde panta
are o valoare redusa, permitand formarea a numeroase meandre.
Valea Barladului este puternic influentata de conditiile litologice, de structura
geologica, de conditiile climatice. De la izvoare spre varsare, raul Barlad
prezinta schimbari de directie, abateri de la structura de monoclin a regiunii
fizico-geografice pe care o traverseaza si de asemenea prezinta abateri de la
directia consecventa a retelei hidrografice.Valea sa se desfasoara cu
alternante/portiuni de curs subsecvent si consecvent. Aceste schimbari de
directie, cat si forma bazinului Barlad au la baza atat linia tectonica care se
regaseste in regiunea Barladului superior, cat si miscarile de torsiune spre partea
S/V a podisului in sectorul inferior (Bacauanu, 1980).
Culoarul Barladului este format dintr-o lunca ce se largeste treptat din
amonte (1-2km), spre aval (3 - 4 km) si din mai multe niveluri de terasa. Pe
anumite tronsoane, versantii au caracter cuestic.
Raul Barlad si afluentii sai sunt cursuri de apa tipice de podis cu climat secetos,
cu debite medii scazute, frecvente inmlastiniri si turbarii care nu sunt capabile
sa furnizeze decat debite modeste.
Raul Barlad primeste o seama de afluenti, ca Garboveta (S=201kmp,
L=23km), Sacovat (S=314kmp, L=54km), Stavnic (S=212kmp, L=46km),
Rebricea (S=158kmp, L=27km), Vaslui (S=692kmp, L=81km), Crasna
(S=527kmp, L=61km), Jarovat (S=152kmp, L=29km) pe stanga, iar pe dreapta
pe Stemnic (S=150kmp, L=32km), Racova (S=329kmp, L=49km), Simila
(S=267kmp, L=44km) si Tutova (S=687kmp, L=86km).
Din punct de vedere hidrologic, raul Barlad este prezentat ca avand caracter
torential (Ujvari, 1972), peste 70% din debitele anuale realizandu-se in
anotimpurile de primavara si vara. Debitul mediu anual al raului este de
9,01m3/s la statia hidrometrica Tecuci, 3,37m3/s la statia Barlad si de 2,37m3/s
la statia hidrometrica Vaslui. Odata la 3 5 ani raul isi iesea din matca,
inundand intreaga albie majora, fenomen care a fost diminuat odata cu lucrarile
de indiguire si de canalizare din anii 1970 - 1980. 2

2 Peta (Patko) Camelia Valea barladului studiu de ecologie si hidrologie Teza de doctorat

50
 1.4.4. Utilizarea terenului
Modul de utilizare a terenului in cadrul bazinului hidrografic Barlad este
influentat de conditiile fizico-geografice, cat si de factorii antropici.
Conform Corine Land Cover (C.L.C. 2000), ponderea cea mai mare o ocupa
terenurile arabile neirigate (circa 3000 km2), urmata de suprafata aferenta
padurilor de foioase (circa 1400 km2), si apoi de pasunile secundare (684,16
km2). De remarcat e faptul ca zonele urbane si industriale ocupa si ele o
suprafata de 9,2 % din totalul bazinului hidrografic Barlad (figura 27).
Suprafata agricola reprezinta circa 67,6 % (49.018,78 km2), urmata de arealele
impadurite si pajistile naturale cu circa 22,10% (1.607,52 km2) din suprafata
totala a bazinului hidrografic Barlad. Suprafata acoperita de cursuri de apa,
acumulari si mlastini ocupa dora 1,1 km2.
22%

1%

68%
9%

zone forestiere zone umede si cursuri de apa

zone urbane terenuri agricole

Figura 26. Ponderea utilizarii terenului aferent bazinului hidrografic Barlad

51
Figura 27. Utilizarea terenului in zona de studiu

52
 1.4.5. Soluri
Desi conditiile de relief nu sunt peste tot favorabile, solurile sunt intens folosite
in agricultura fiind relativ fertile. Se remarca urmatoarele tipuri de soluri:
de-a lungul vai Barladului si a unor afluenti ai sai, in special pe
afluentii de stanga, pe terasele acestora, s-au dezvoltat
cernoziomuri, inclusiv cernoziomuri carbonatice si
cernoziomuri argiloiluviale;
pe interfluvii se trece treptat de la cernoziomuri cambice la
soluri cenusii si soluri bune;
pe versanti apar diferite faze erodate ale acestora, asociate cu
regosoluri, lacovisti de coasta si saraturi;
in zonele de lunca apar, aluviuni si soluri aluvionale, local
gleizate si salinizate.

53,2%
400000
25.1% 19,8%
200000
0,1% 0,4% 0,4% 0,5%

Argiluvisoluri Cambisoluri
Clase suplimebntare (ape) Molisoluri
Soluri halomorfe Soluri hidromorfe
Soluri neevoluate trunchiate sau desfundate

Figura 28. Ponderea claselor de sol aferente bazinului hidrografic Barlad

53
Figura 29. Repartitia solurilor din bazinului hidrografic Barlad

54
 1.4.6. Vegetatia
Intrucat utilizarea agricola a terenurilor a determinat defrisarea unor intinse
suprafete, astazi, vegetatia spontana se intalneste pe areale reduse. Ea ocupa fie
pantele pronuntate sau interfluviile, unde apar deseori pasuni, paduri.
Asociatia de padure este constituita predominant din quercinee. Sunt frecvente
specii de Quercus petraca, Quercus pedunculiflora, Qquercus pubescens. In amestec
apare si Tilia tomentosa, Tilia cordata sau Carpenus betulus, Fraxinus excelsior, Acer
campestre si Pirus piraster. Uneori teiul (Tilia) sau carpenul (Carpenus) devin
dominante.
Subarboretul padurilor este alcatuit din Cornus mas, Cornus sanguinea, Viburnum
lantana. In etajul ierbaceu se intalnesc Brachio podium silvaticum, Viola silvestris,
Carex pilosa, Asarum europaeum, Poa nemoralis, Potentilla argintea.
La vest de valea Barladului, unde climatul este mai umed, in padurile de stejar,
apar adesea Quercus robur si uneori chiar Fagus silvatica. In padurile de aici sunt
frecvente poienile, incat in aceste luminisuri se intalnesc speciile ierboase si cele
de subarbori mentionate.
Vegetatia de silvostepa este formata din Qurcus pedunculiflora si Quercus pubescens, la
care rareori se adauga Qurcus frasinetta, Quercus cerris si Quercus robur. Dintre
arbusti, aici predomina Crataegus monogyna, Ligustrum vulgari, Rhamnus Catharitica,
iar dintre ierburi sunt frecvente Carex praecox, Poa pratensis var. angustifolia,
Festuca valesciaca, Festuca pseudovina, Stipa penala, Poa bulbosa, Koeleria gracilia,
Bothriocloa ischaeum.
Vegetatia de stepa a fost, ca si cea de silvostepa, aproape in totalitate inlocuita,
datorita extinderii culturilor agricole, atat pe terase, pante, ca si pe interfluvii.
Asociatia dominanta este cea de Festuca valensiaca, alaturi de care se intalnesc alte
numeroase asociatii ierboase, formate din Agropirum cristatum, Stipa capilata, Stipa
lessingiana, Stipa pulcherrima. Cele mai frecvente asociatii sunt cele de Festuca
Valencia, Bothriola ischaenum, Poa bulbosa, Stipa joanis s.a.
In culturile agricole se intalneste adesea Salsola ruthenica, in timp ce pe camp, sau
in palcuri rare, apar Prunus spinosa, Amigdalus nana, Cerasus fructuosa si uneori
Quercus pubescens.
Vegetatia luncilor se caracterizeaza prin prezenta speciilor higrofile si mezofile
(Salix alba, Salix fragilis, Salix triandra, Salix cinerea precum si Populus alba, Populus
nigra, Populus canescens). Tot aici se intalneste de asemenea Alnus glutinosa. In
flora ierboasa sunt specii de rogoz (Carese gracilis, Carese acutiformia, Carese
riparia), trifoi (Trifolium campestre, Trifolium arvense, trifolium patens), murul (Rubus
caesius), troscotul (Polygonum hidropiper), iarba campului (Agrostis alba), coada
vulpii (Alopecurus pratensis) s.a.
Catinisurile formate din Tamarix ramosiasima (catina rosie) sunt specifice si ele
Luncii Barladului. Ca si restul asociatiilor, si in cuprinsul zonelor inundabile au
avut loc defrisari pe spatii mari.

55
 1.4.7. Habitate naturale
Viata animala este si ea supusa influentelor climatice continentale, reci in
timpul iernii si a maselor de aer cald si uscat, vara.
In padurile de stejar se intalnesc unele mamifere, care pot fi intalnite si in alte
etaje forestiere: caprioara (Capreolus capreolus), veverita (Sciurus vulgaris), iepurele
(Lepus europacus), soarecele gulerat, lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes vulpes).
Dintre pasari sunt prezente: mierla, sturzul de vasc, sturzul cantator (Turdus
philomelos) iar in tufisuri potarnichea (Perdise perdise), sau ciocarlia de padure
(Iullula arborea). De asemenea, cu tendinta de a migra continuu, se afla
caneparul (Carduelis cannabina), pitigoiul de livada (Parus lugubris). Se gasesc si o
serie de rapitoare intre care frecventa este gaia rosie (Milvus milvus), care toamna
se deplaseaza spre regiunile sudice. In poieni si la marginea padurilor se
intalneste pupaza (Upupa epops) iar in tufisuri privighetorile (Luscinia luscinia,
Luscinia magarchicos) isi petrec o buna parte din an. Intre pasarile cantatoare se
afla numeroase specii de silvei, care de asemenea sunt migratoare (Sylvia aurruca,
Sylvia nisoria, Sylvia borni, Sylvia atricapella, Sylvia communis).
Tufisurile asigura habitat pe timpul verii pentru: pitulice (Phyllescopus collebita),
sfracnioc (Sitta europaea caesia) s.a. Ciocanitoarele, graurii si pitigoii sunt intalniti
pe mari areale, ocupand stepa, silvostepa si padurea. In scorburi isi fac cuiburile
graurul (Sturnus vulgaris), pitigoiul (Parus major), porumbelul de scorbura
(Columba cenas), turturica (Streptopellia turtur), dumbraveanca (Coracias garullus).
Vara, vin in padurile de aici grangurele (Oriolus oriolus), botgrosul (Cocothraustes
cocothraustes), florintele (Carduelis chloris), presura de gradina (Emberiza hortulana)
si inarita (Carduelia flammea). Nu lipsesc nici sitarul (Scolopax scolopax), carsteiul
rosu (Crex crex) si potarnichea (Perdix perdix).
Reptilele sunt reprezentate prin sarpele orb (Anguis fragilis), soparla de camp
(Lacerta agilis agilis), gusterul (Lacerta viridis), serpi (Natrix natrix, Coronela
austriaca, Elaphe longissima), broaste (Pelobates fuscus). In frunzis se regasesc
numeroase specii de insecte.
Stepa si silvostepa sunt frecventate de cele mai multe din speciile mentionate.
Caracteristice raman rozatoarele: popandaul (Citellus citellus), harciogul (Cricetus
cricetus), orbetele (Spalax leucodon), soarecele de camp (Microtus arvalis), sobolanul
de camp (Apodemus agrarius). Tot aici se gasesc conditii ecologice favorabile
pentru iepurele de camp (Lepus europaeus), iepurele de vizuina (Crictolagus
cuniculus), dihorul de stepa (Mustela eversmani). Ca specie rara se gaseste
sparcaciul (Otis tetrax), care ocupa sudul Moldovei.
Sunt caracteristice o serie de reptile: Lacerta taurica si Lacerta chersonensis, Lacerta
argilis argilis, broasca raioasa comuna (Bufo viridis).
In Lunca Barladului se gasesc si specii adaptate unor conditii locale: prigoria
(Merops apiaster), lastunul de mal (Riparia riparia), ambele venind aici din Africa,
codobatura (Motacilla alba). In zavoaie se gasesc urmatoarele specii: cucul
(Cuculus canorus), dumbraveanca (Coracias garulus) si boicusul. Speciile care
migreaza in aceasta zona: Fasa de lunca (Athus pratensis) si greluselul de zavoi
(Locustella fluviatilis).

56
 1.4.8. Caracteristicile ecologice globale
Sectorul de rau selectat pentru studiu, face parte din corpul de apa raul Barlad -
confl. Garboveta - confl. Crasna, corp de apa care nu se incadreaza in stare
ecologica buna, deoarece este indeplinit criteriul hidromorfologic:
regularizare/consolidare intensiva a malurilor > 70 % din lungimea sa.
Starea generala de calitate a raului Barlad
Analiza biologica a bazinului hidrografic Barlad are in vedere stabilirea calitatii
apei, iar principalul avantaj este acela ca ea furnizeaza informatii ce reflecta
situatia pe o perioada indelungata avand un caracter retrospectiv. Acest avantaj
este consecinta faptului ca organismele, in general, nu au un raspuns imediat la
schimbarea factorilor de mediu, ci intr-un timp mai indelungat, in functie de
valenta ecologica a speciei.
In general, hotarator in determinarea incadrarii in starea ecologica sau
potentialul ecologic al cursurilor de apa, au fost asociatiile de organisme de
macronevertebrate bentonice, fiind cele mai sensibile elemente de calitate
biotice. Organismele bentonice sunt fixate pe talveg, nefiind specii purtate de
curentul de apa.
Calitatea apei pe raul Barlad, de la confluenta Garboveta pana la confluenta cu
raul Crasna este evaluata prin intermediul a 2 sectiuni de control: aval Negresti
si Priza amonte Vaslui. Evaluarea biologica pe acest tronson s-a realizat in
functie de macronevertebratele bentice si fitobentos, iar in urma analizei
acestora a rezultat un potential ecologic moderat. Aceasta calitate slaba a
biocenozei acvatice este cauzata atat de apele uzate insuficient epurate de la
localitatea Negresti cat si a surselor difuze din zona.
Pentru a stopa descresterea biodiversitatii in zona, este necesara o corelare a
surselor de poluare cu parametrii chimici si biologici, in vederea identificarii
modalitatilor celor mai adecvate mentinerii unui echilibru ecologic. Disparitia
catorva specii poate avea efecte adverse nu numai asupra acelei comunitati, dar
si asupra altor legaturi trofice ale lantului trofic: ex. disparitia
macronevertebratelor de apa curata de pe unii afluenti implica de asemenea si
disparitia consumatorilor bentonici. Chiar daca comunitatile acvatice din zonele
contaminate pot face fata efectului sub-letal al poluantilor, bioacumularea
poate induce pierderi neasteptate in hrana populatiilor de pasari, reptile sau
mamifere din acea zona.
In aval de confluenta cu raul Crasna si pana la varsare in raul Siret, calitatea
apei este monitorizata in 3 sectiuni de control (aval confluenta Crasna, aval
confluenta Tutova, Umbraresti), unde pe baza analizei macronevertebratelor
bentice si a fitobentosului rezulta a fi un potential ecologic bun.
Sursele de poluare de pe acest sector de rau provin, in special, din raul Vaslui,
care este receptorul apelor uzate insuficient epurate a statiei de epurare a
orasului Vaslui si a evacuarilor directe de ape uzate din orasul Vaslui, precum si
aportul de poluanti de la statia de epurare a localitatilor Barlad si Tecuci.

57
Fauna piscicola
Din punct de vedere al faunei piscicole, monitorizarea s-a realizat la nivelul
bazinului hidrografic Barlad, in anul 2010 pentru patru corpuri de apa naturale,
astfel:
Barlad pe sectorul de rau de la izvoare pana la confluenta Garboveta
(inventarierea s-a realizat in sectiunea amonte Valea Ienei) se incadreaza in
starea ecologica moderata. In aceasta zona regasim 5 specii de pesti: Leuciscus
cephalus, Gobio gobio, Rhodeus amarus, Cobitis taenia si Sabanejewia aurata.
Tutova aval ac. Cuibul Vulturilor se incadreaza in starea ecologica proasta, iar
inventarierea s-a realizat in sectiunea Pogonesti. S-au intalnit 3 specii: Gobio
gobio, Rhodeus amarus, Cobitis taenia.
Berheci + Zeletin aval Motoseni se incadreaza in starea ecologica buna,
inventarierea s-a realizat in sectiunea Gura Berheci. Au fost identificate 5
specii: Carassius carassius, Leuciscus cephalus, Gobio gobio, Chondrostoma nasus si
Pseudorasbora parva.
Zeletin amonte acumulare, se incadreaza in starea ecologica slaba
inventarierea s-a realizat in sectiunea Colonesti. In aceasta sectiune s-au regasit
6 specii: Carassius carassius, Cyprinus carpio, Gobio gobio, Sander lucioperca,
Pseudorasbora parva, Alburnus alburnus.
Barlad pe sectorul de rau aval confluenta Garboveta amonte confluenta
Crasna speciile predominante de pesti sunt: crap (Cyprinus carpio), biban (Perca
fluviatilis), novac (Hypophthalmichtys nobilis), caras (Carrasius gibelio auratus) si salau
(Stizostedion lucioperca).
In ceea ce priveste monitorizarea ihtiofaunei pe corpurile de apa puternic
modificate si artificiale pentru bazinul hidrografic Barlad, a fost inventariat un
singur corp de apa si anume de la confluenta Crasna pana la confluenta Siret,
unde inventarierea s-a realizat in sectiunile: aval confluenta Crasna, aval
confluenta Tutova si Umbraresti.
Compozitia faunei piscicole in sectiunea Barlad aval cofl. Crasna este:
Leuciscus cephalus, Gobio gobio, Pseudorasbora parva, Rhodeus amarus si Cobitis taenia.
Compozitia faunei piscicole in sectiunea Barlad aval confl. Tutova este
reprezentata de: Leuciscus cephalus, Gobio gobio, Pseudorasbora parva, Rhodeus amarus,
Perca fluviatilis, Carassius carassius si Proterorhinus marmoratus.
Compozitia faunei piscicole in sectiunea Barlad Umbraresti, este reprezentata
de: Silurus glanis, Chondrostoma nasus, Carassius carassius, Leuciscus cephalus si
Alburnus alburnus.
Modificarea semnificativa a componentei faunei piscicole se explica prin
asocierea mai multor factori de influenta precum: asezarile umane, poluarea
mediului acvatic, calitatea habitatului raului, substratul geologic (substratul fiind
format din nisip).

58
 1.4.9. Caracteristicile geomorfologice globale
Configuratia geomorfologica a bazinului hidrografic al raului Barlad a condus la
realizarea de acumulari numai pe afluenti, nu si pe cursul principal al raului
Barlad. Din acest motiv efectul de atenuare al acestor acumulari nu conduce la
protejarea totala impotriva inundatiilor a luncii proprii a raului Barlad, unde se
afla cele mai importante obiective social-economice.
Raul Barlad poseda un complex de terase, totalizand un numar de 7 terase: cu
altitudinea de la 3 pana la 195 m. In cursul mijlociu al Barladului, in apropiere
de orasul Vaslui, terasa are o altitudine relativa intre 10-20m, fiind alcatuita din
pietrisuri, nisipuri.
Lunca Barladului reprezinta cel mai tanar relief fluviatil de varsta holocena.
Aici procesele de eroziune, transport si depunere au realizat o morfologie
specifica. Aici este intalnit cel mai jos relief cu pante sub 1m/km.
Cu mici oscilatii, generate de patrunderea afluentilor, care au format mari
conuri de dejectie, se mentine la dimensiuni cuprinse intre 1,2 - 2,2 km pana la
confluenta cu raul Ghilahoi. Acolo incepe de fapt abaterea treptata a vaii spre
SV, concomitent cu care valea se extinde mult in profil transversal.
Chiar de la confluenta cu raul Idriciului lunca atinge 3 km fara a ramane
uniforma. In continuare isi pastreaza latime variabila de 3,2-3,5 km.
In cea mai mare parte sesul Barladului este dominat de versantii culmilor
interfluviale, deoarece terasele au fost distruse de eroziunea laterala a raului si
de procesele de panta. Acest lucru se observa mai ales pe partea vestica, unde
apar doar cateva fragmente de terase.
Albia minora este foarte ingusta in cursul superior si mediu (20-50 m),
prezentand local unele strangulari (la sud de confluenta cu raul Crasna, in aval
de confluenta cu raul Simila). Ele corespund sectoarelor in care lunca este usor
inaltata. Acestea sunt succedate de portiuni joase, cu brate si mlastini
(confluenta cu Valea Bujoranilor, aria de varsare a raului Cioara, estul Dealului
Morii).
De la izvor si pana la confluenta cu raul Vaslui, raul coboara 267 m, ceea ce
reprezinta o panta medie de 3. Pe distanta Vaslui-Barlad, sesul Barladului are
o inclinare de 25 m. Raportata celor 35 km, aceasta corespunde cu o panta
medie de 0,47. Inclinarea nu este insa uniforma. Intre confluentele Crasnei si
Idriciului aceasta este inferioara pantei medii si are ca efect o accentuata
meandrare a Crasnei. In aval insa, mai ales la sud de Bacauani, panta este de
peste 0,5 m/km. Drept urmare albia minora este bine schitata, iar meandrarea
este mai redusa.
In raport cu nivelul mediu al raului, altitudinea relativa a luncii oscileaza intre 3
si 5 m, catre baza versantilor, datorita glacisurilor si conurilor de dejectie. Cele
mai mari conuri de dejectie le-au format raurile Racova, Crasna, Lohanului,
Idriciului, Ghilahoi, Simila si Trestiana. Multe din ele s-au adancit in propriile
aluviuni curgand in albii rectilinii. Alteori, datorita ratacirii apelor, pe suprafata

59
conului s-au construit canale de catre om. Pe un asemenea canal curg apele
Racovei, pe o distanta de 4 km, in aval de localitatea Rediu.
Cursurile parasite sunt frecvente, intre acestea incadrandu-se si belciugele,
ocupate de apa. Cel mai mare brat parasit se intalneste intre confluentele
Racovei si Crasnei, masurand in linie dreapta mai mult de 5 km.
Profilul longitudinal real al raului Barlad se prezinta cu o concavitate
accentuata, comparabila cu a raurilor carpatice cum ar fi Putna sau Dambovita
(Radoane et al., 2003). Prima rupere de profil mai importanta este vizibila
amonte de confluenta cu Rebricea si coincide cu sectorul unde raul a inceput
sa-si dezvolte o albie majora bine conturata. De altfel, la acest prag este o
schimbare notabila de panta intre partea superioara a raului si restul profilului.
Se evidentiaza o usoara deformare a profilului odata cu patrunderea in albia
Barladului a unor afluenti mai importanti (Rebricea, Vasluet, Crasna, Simila,
Tutova). Prin aceasta se confirma tendinta de suprainaltare a fundului vailor
pentru raurile din zona Podisului Moldovei si, in special, din bazinul Barladului.
Cercetarile (Filipescu, 1950, Ichim, 1981, Ionita, 2000, Radoane, 2001) au
demonstrat ca miscarea sedimentelor inregistreaza un ritm deosebit de
accentuat in domeniul versantilor si unul lent in cel al albiilor de rau.
Morfodinamic, aceasta inseamna ceea ce Filipescu (1950) a prezentat drept o
imbatranire prematura a retelei hidrografice (o agradare) sau o suprainaltare a
bazei versantilor (Ichim, 1981) si o aluvionare a sesului raurilor.
Forma sectiunii transversale. Albia raului Barlad este adancita in depozite
relativ fine si reflecta tipul de debit solid transportat de rau, respectiv, aluviuni
in suspensie.
Pentru albia raului Barlad, forma sectiunii transversale, asa cum a rezultat din
masuratorile efectuate de M. Radoane, este in general trapezoidala si este o
caracteristica a albiilor adancite in materiale argilo-prafoase coezive. Pe
numeroase sectoare, mai ales in partea inferioara a raului, sectiunea transversala
este modificata antropic in timpul amenajarilor si rectificarilor din anii 1975-
1980.
In zona de interes raul Barlad este constituit dintr-o vale cu aspect de uluc
depresionar cu portiuni de curs consecvent. Fiind indiguit, regularizat, valea
Barladului prezinta o albie stabila, nu este constituita din deschideri bruste,
praguri (ci prezinta doar coturi cu o raza lunga).

60
 1.4.10. Alterari majore - baraje, diguri, alte
lucrari hidrotehnice
Pentru scoaterea de sub efectul inundatiilor a obiectivelor social economice
limitrofe raului Barlad si afluentilor acestuia se executa lucrari de indiguire si
regularizare intre anii 1977-1980 pe sectorul amonte confluenta raul Crasna, iar
pe sectorul aval pana la confluenta cu raul Siret intre anii 1981-1988, cu o
lungime totala de 279,3 km.
In prezent pentru gospodarirea cantitativa si calitativa a apelor, in bazinul
hidrografic Barlad, schema de amenajare cuprinde:
un numar de 14 acumulari permanente si nepermanente, cu un
volum total de 266 mil. mc din care: o singura acumulare este
nepermanenta (Acumularea Rosiesti) avand un volum total de
1,10 mil. mc. Cele mai importante acumulari permanente din
bazinul hidrografic Barlad sunt: Solesti pe raul Vaslui, Rapa
Albastra pe raul Simila, Puscasi pe raul Racova
indiguirea raului Barlad pe ambele maluri+ diguri de remuu pe
afluentii cu o lungime totala de 503,064km
regularizare raul Barlad + afluenti cu o lungime totala
regularizata de 483,445km
consolidari si aparari de maluri raul Barlad cu o lungime totala
consolidata de 21,485 km
doua derivatii bazinale (derivatia r. Barlad - ac.Puscasi, r. Barlad
- ac.Rapa Albastra);
o Derivatia Barlad acumularea Puscasi are o lungime de 7,7 km si poate
tranzita un debit maxim de 0,4 mc/s.
o Derivatia Barlad acumularea Rapa Albastra are o lungime de 5,6 km
si poate tranzita un debit maxim de 0,6 mc/s. Are rolul de suplimentare
a debitelor (volumelor) de apa in acumularea Rapa Albastra - pentru
asigurarea necesarului de apa (pentru populatia si industria municipiului
Barlad si irigatii) in perioadele deficitare. Ca urmare a restructurarii
industriei si disparitiei marilor consumatori agricoli (irigatii) debitele
afluente din bazinul de receptie al acumularii satisfac in totalitate
cerintele de apa.
o derivatie interbazinala Prut Barlad intre raurile Prut si
Vaslui are o lungime de 12,7 km si poate tranzita un debit
maxim de 3,2 mc/s.
Polderul de la Vulturesti are un volum total de 24.000 mii mc.
Prin lucrarile realizate sunt scoase de sub efectul inundatiilor, la nivelul
judetelor Vaslui si Galati, urmatoarele obiective: terenuri agricole: 57.708 ha;
215 km cai de comunicatie (CF+DN+DJ) si 1397 gospodarii individuale.

61
 In zona de studiu dintre podul DJ 207 E si confluenta cu raul Racova au mai
fost realizate, de catre Administratia Nationala Apele Romane, consolidari de
maluri in vederea stoparii/incetinirii fenomenului de erodare de mal care ar
duce in timp la remeandrare a raului Barlad si la distrugerea digurilor de
protectie impotriva inundatiilor existente in zona. Consolidarile efectuate pana
in prezent nu sunt suficiente ceea ce determina identificarea altor solutii in
vederea stabilizarii malurilor.

erodri de maluri izlaz comunal

consolidare dig
mal stng

Figura 30. Raul Barlad, consolidare mal stang

2.1. Descrierea alterarilor

hidromorfologice produse si a
efectelor generate de acestea
(disfunctionalitati morfo-
ecologice)

Descrierea alterarilor hidromorfologice produse si a efectelor generate de

acestea (disfunctionalitati morfo-ecologice), respectiv punerea in evidenta a
starii de degradare a sectorului analizat
starea de degradare a caracteristicilor geomorfologice (lucrari
hidrotehnice existente, ampriza, impactul acestora asupra
caracteristicilor hidrodinamice de curgere, asupra traseului in plan a
cursului de apa etc);
modificarea regimului hidrologic in timp;
starea calitatii apei;
starea de degradare a functionalitatii ecologice (prin raportarea
la starea de referinta istorica, daca exista date; referinta se refera la
conditiile existente anterioare declansarii factorilor perturbatori).

62
 2.1.1. Starea de degradare a caracteristicilor
geomorfologice
Starea de degradare a caracteristicilor geomorfologice este determinata, in
principal de lucrarile hidrotehnice existente (avand ca efect, in principal,
modificarea caracteristicilor hidrodinamice de curgere).
Conform Directivei Cadru a Apei 2000/60/EC, corpul de apa Barlad
confluenta Garboveta - confluenta Crasna (RW12.1.78_B2), face parte din
categoria corpurilor de apa puternic modificate definite ca acele corpuri de apa
de suprafata care datorita alterarilor fizice (modificari ale caracteristicilor
hidromorfologice ale corpurilor de apa) cauzate de activitatile umane si-au
schimbat substantial caracterul lor natural.
In acelasi timp, raul Barlad aferent zonei de studiu, este format din doua
sectoare:
un sector de apa puternic modificat de la podul Soseaua Bacaului (DJ
207E) pana la mijlocul sectorului studiat (albia parasita a raului Barlad).
un sector de apa artificial canalul Barlad de la jumatatea
tronsonului (albia parasita a raului Barlad) pana la confluenta cu
raul Racova (cf. DCA, corpurile de apa de suprafata create prin
activitatea umana).
Lucrarile hidrotehnice existente pe zona de studiu (situat la periferia
municipiului Vaslui) constau in lucrari de regularizare si indiguire pe
aproximativ 2 km; mai mult decat atat, curgerea cursului de apa a fost derivata
pe canalul artificial Barlad care ocoleste municipiul Vaslui; ceea ce a condus la
modificari drastice ale regimului hidrologic, atat in ceea ce priveste
cantitatea cat si dinamica curgerii raului.

2.1.2. Modificarea regimului hidrologic in

timp
Evolutia debitelor medii anuale la statia Vaslui, pe perioada 1963 2010 este
prezentata in figura 32, valoarea debitului mediu multianual fiind de 3,85 mc/s
(sursa Baza de date INHGA).

63
 350
300
250

Debit (mc/s)
200
150
100
50
0

1962
1964
1966
1968
1970
1972
1974
1976
1978
1980
1982
1984
1986
1988
1990
1992
1994
1996
1998
2000
2002
2004
2006
2008
2010
Ani

Debit maxim anual Debit maxim mediu multianual

Figura 31. Evolutia debitelor medii anuale (mc/s) la statia Vaslui, pe perioada 1963 2009

Valea Barladului este rezultata efectiv din procesul eroziunii normale, de

adancire sacadata a raului. Evolutia albiei este cu atat mai rapida, cu cat
variatiile de debit si nivel sunt mai mari. Acest lucru permite actiunea succesiva
a unor agenti morfogenetici diferiti. In prezent albia parasita a raului Barlad
pana la confluenta cu raul Delea, este alimentata numai din precipitatii.

2.1.3. Starea calitatii apei

Sectorul de apa studiat este un corp de apa puternic modificat, iar pentru acest
corp de apa obiectivul este atingerea potentialului ecologic bun.
Evaluarea starii corpului de apa, s-a facut atat din punct de vedere al
elementelor biologice cat si al celor fizico - chimice generale. Singurele date de
calitate disponibile, provin din masuratorile de la statia hidrometrica Priza
amonte Vaslui, date care au fost extrase din Sinteza anuala privind calitatea apelor
in spatiul hidrografic Prut-Barlad, vol. I, anul 2010 . Pe acest tronson se resimte
influenta apelor uzate insuficient epurate de la localitatea Negresti si a surselor
difuze de poluare din zona.
Integrarea elementelor biologice cu cele fizico - chimice suport a determinat un
potential ecologic bun.

64
 2.2. Evaluarea contextului socio-
politic si funciar

Etapa evaluarea contextului socio-politic si funciar presupune:

evaluarea cerintelor locale sau colective de restaurare / reconstructie
ecologica prin consultarea / comunicarea cu riveranii, factorii de
decizie in domeniu si diversele institutii implicate;
culegerea de informatii cu privire la disponibiltatea funciara a zonei
(criteriu indispensabil pentru a evalua obiectivul / nivelul de
performanta al restaurarii proiectului);
culegerea de informatii minimale care sa permita evaluarea contextului
socio- politic local.
In conformitate cu Anexa 6.2. privind Justificarea corpurilor de apa puternic
modificate si artificiale din spatiul hidrografic Prut Barlad, din cadrul Planului
de Management al spatiului hidrografic Prut Barlad, corpul de apa Barlad
confluenta Garboveta - confluenta Crasna este corp de apa puternic modificat.
Masura propusa in vederea atingerii potentialului ecologic bun (si publicata in
HG 80/26.01.2011) se refera la restaurarea zonelor umede si realizarea de
lucrari necesare.
Administratia Bazinala de Apa Prut si-a asumat aceasta masura, prin publicarea
in Planul de Management al spatiului hidrografic Prut Barlad, in elaborarea
acestuia implicand, in cadrul sedintelor de dezbatere publica a masurilor
propuse, reprezentanti ai autoritatilor locale, riverani, factori de decizie, etc.
De altfel se mentioneaza ca, in cadrul municipiului Vaslui se afla in derulare un
program privind Amenajarea vechii albii a Barladului care strabate cartierul
Garii din municipiul Vaslui, si care in prezent este alimentata de raul Delea.

65
 2.3. Evaluarea scorului de
eficienta probabila

Aprecierea scorului de eficienta probabila (tabel 7) are la baza valoarea a cinci

variabile: puterea hidraulica specifica a cursului de apa; erodabilitatea potential
naturala a malurilor (fara a tine seama de eventualele lucrari de protectie
existente); aporturile solide potentiale; ampriza funciara disponibila a
tronsonului propus pentru restaurare si starea de calitate a apei. Valoarea
acesteia variaza de la 0 la 50 (a se vedea volumul 1, cap 1.4.).

Tabel 7. Scorul de eficienta probabila

Nota
0 2,5 5 10
Parametru
Puterea hidraulica <10 10-30 31-100
>100 W/m2
specifica W/m2 W/m2 W/m2
Erodabilitatea Slaba /
Nula Medie Semnificativa
malurilor redusa
Aportul solid Slab /
Nul Mediu Semnificativ
potential redus
Latimea
Ampriza disponibila 1 la 3 B 3 la 10 B >10 B
albiei (B)
Buna si Foarte
Calitatea apei Proasta Slaba Moderata
Buna
Scorul eficientei probabile a lucrarilor: min = 0, max: =50
Sursa: Manuel de restauration hydromorphologique des cours deau, direction de leau, des milieux aquatiques
et de lagriculture (demaa) service eaux de surface, Franta, decembrie 2007

puterea hidraulica specifica este evaluata luand in considerare panta

medie, latimea medie naturala la nivelul malurilor albiei minore
si debitul de umplere;
Din punct de vedere stiintific, de-a lungul anilor a fost demonstrat ca,
capacitatea de ajustare/adaptare a unui curs de apa la diverse lucrari de
restaurare a fost, in mare parte, rezultatul puterii sale specifice (Brookes, 1988;
Wasson, 1998). Puterea specifica corespunde, in esenta, produsului dintre
panta si debit, care caracterizeaza potentialul dinamic al cursului de apa.
Puterea fluviala (stream power / puissance de la riviere) se calculeaza cu ajutorul
formulei P=QJ (watt/m), unde este greutatea specifica a apei (9,810 N/m3),
Q este debitul de umplere (m3/s), J este panta liniei energetice (aproximata cu
panta albiei). Bagnold (1977) propune distributia acestei energii pe latimea
albiei, obtinand astfel puterea fluviala specifica (watt/m2), ce rezulta aplicand

66
formula = P/l, unde l este latimea albiei corespunzatoare debitului utilizat
(m).
Dupa o analiza bibliografica a cercetarilor efectuate anterior (Navratil, 2005
citat Toroimac, 2009), debitul albiei pline s-a estimat dupa formula lui
Manning-Strickler, rezultand, in cazul de fata, o valoare de cca 119 mc/s.
Valoarea calculata corespunde unui debit maxim anual cu frecventa de aparitie
de o data la cca 3,5 ani.
Mentionam ca, in literatura de specialitate, frecventa de aparitie a debitului
de umplere (considerat debit de formare a albiei), variaza de la 1 la 25
ani (Williams 1978), depinzand, in mare masura, de variabilitatea regimului
climatic.
Pe baza calculelor efectuate, rezulta o putere hidraulica specifica medie de cca
6,10 W/m2.
De o maniera sintetica, rezultatele obtinute pe baza relatiilor propuse de
Ferguson (1987), Brookes (1988), Wasson et al. permit identificarea diferitelor
praguri de putere specifica, dupa cum urmeaza (figura 33):

Figura 32. Praguri de putere specifica a unui curs de apa (Brookes, 1988; Wasson, 1998).

Un prag major apare in jur de 35 W/m2, valoare de la care puterea naturala a

cursurilor de apa canalizate de o lunga perioada de timp, permite acestora sa se
reajusteze/readapteze din punct de vedere morfologic, si sa-si gaseasca, incetul
cu incetul, o geometrie mai naturala. Un prag minor este vizibil la circa 25
W/m2. Alte valori ale puterii specifice nu permit identificarea de praguri
suplimentare.

67
 aportul solid; avand in vedere datele disponibile in literatura de
specialitate, consideram ca transportul aluvionar pe sectorul analizat
este cca. 2,52 t/ha/an.
In patul albiei raului Barlad domina nisipurile, dimensiunea acestora
inregistrand o usoara crestere. Daca pana la km 70 de la obarsie diferentierea
granulometrica intre patul si malurile albiei aproape ca nu se realizeaza, aval de
acest punct in patul albiei se selecteaza diametrele cele mai mari din aluviunile
transportate. Putem aprecia ca din acest sector scurgerea lichida a raului are
competenta de a transporta debit tarat, de a forma microforme specifice
patului albiei si de a sorta materialul constituient.

Tabel 8. Productia de aluviuni determinata pe baza masuratorilor de aluviuni in suspensie ale din
bazinul superior al Barladului3

Debitul
Debitul
Suprafata lichid Productia
Bazinul Sectiunea solid in
bazinului mediu de aluviuni
hidrografic masurata suspensie
(km2) multianual (t/ha/an)
(kg/s)
(m3/s)
Sacovat Sofronesti 299 0,727 1,982 2,09
Barlad Negresti 817 4,670 15,530 6,00
Barlad Vaslui 1540 3,010 12,280 2,52
Vaslui Codaesti 350 1,0377 5,080 4,56
Racova Ivanesti 182 0,413 1,760 3,05
Stavnic Frenciungi 163 0,456 0,960 1,86

erodabilitatea malurilor este evaluata facand abstractie de lucrarile de

protectie existente (erodabilitatea potentiala a malurilor naturale).
Reteaua hidrografica densa faciliteaza fenomene de degradare a solului:
saraturare, umiditate crescuta, alunecari, s.a.
Valea Barladului este rezultata efectiv din procesul eroziunii normale, de
adancire sacadata a raului. Evolutia albiei este cu atat mai rapida, cu cat
variatiile de debit si nivel sunt mai mari. Acest lucru permite actiunea succesiva
a unor agenti morfogenetici diferiti.
Conditiile geologice si fizico-geografice situeaza judetul Vaslui in categoria
judetelor cu potential ridicat de producere a alunecarilor de teren.
Probabilitatea de producere a alunecarilor este mare, coeficientul de risc fiind
cuprins intre 0,51 0,80.
Prin urmare, erodabilitatea malurilor pe zona de interes este apreciata ca fiind
semnificativa (pe alocuri medie).

3CEEX 756/2006 IRIS Impactul riscurilor hidro-climatice si pedo-geomorfologice asupra

mediului in bazinul Barladului, director prof.dr. Constantin Rusu

68
 ampriza disponibila se evalueaza in functie de contextul socio-politic
al proiectului de restaurare; se analizeaza daca este obligatorie limitarea
amenajarii la gabaritul strict actual al cursului de apa sau este posibila
largirea spatiului aluvionar cu un factor cuprins intre 1 si 3 a latimii
albiei (B), de la 3 la 10B sau cu o ampriza care sa depaseasca 10B.
Tronsonul supus restaurarii beneficiaza de o ampriza variabila in lungul albiei,
care poate ajunge la maxim 3 10 B (B reprezinta latimea albiei minore).
calitatea apei este evaluata in conformitate cu Ordinul 161/2006
pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata
in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa, prin care, conform alin.
(1), cursurile de apa se clasifica, pe baza elementelor de calitate
biologice, hidromorfologice, chimice si fizico-chimice, in 5 stari
ecologice: foarte buna (I), buna (II), moderata (III), slaba (IV) si
proasta (V).
In acest sens, s-au utilizat datele disponibile la statia hidrometrica Vaslui, date
in conformitate cu care calitatea apei se incadreaza in clasa a III-a de calitate.
Luand in consideratie criteriile mai sus-mentionate, scorul de eficienta
probabila a proiectului de restaurare rezulta de cca 25 (puncte), ceea ce
reprezinta o eficienta probabila medie (scara 0 50).

2.4. Identificarea obiectivelor

restaurarii

Toate proiectele de restaurare ecologica au un obiectiv general comun care

consta in recuperarea integritatii ecosistemului si asigurarea potentialului de
sustenabilitate pe termen lung.
Daca un ecosistem a fost distrus in totalitate inseamna ca nu exista in locul lui
structuri, functionalitati si schimburi energetice si informationale, care, prin
unitatea lor sa definesca un ecosistem functional. In locul ecosistemului distrus
se pot construi un ecosistem (de exemplu un parc amenajat complex pe un
teren viran fara vegetatie) sau mai multe, care vor forma un ecobiom
functional. In acest caz, se poate construi un alt ecosistem, nu neaparat de
acelasi fel (de exemplu daca exista un ecosistem lotic/de rau se poate construi
un ecosistem lentic/de lac).
Reconstructia unui ecosistem se poate realiza pe amplasamentul vechiului
ecosistem dar cu mentiunea ca ecosistemul nou sa fie de acelasi tip cu cel
existent anterior (de exemplu daca exista ecosistem letic se va construi tot
ecosistem letic). Esential in reconstructia unui ecosistem este functionalitatea.
Omul poate creea ecosisteme complexe, dar niciodata de complexitatea celor
naturale.
Inlocuirea unui ecosistem cu alt ecosistem (de exemplu ecosistem lotic cu
lentic) se poate realiza cu succes numai dupa o atenta evaluare a componetelor

69
ecosistemice anterioare si a celor propuse. Un ecosistem nu trebuie neaparat
inlocuit ci trebuie sprijinit prin tehnici bioingineresti sa functioneze si sa
inglobeze o biodiversitate complexa.
Fiecare obiectiv de restaurare este reprezentat de un anume nivel de
performanta:
Nivelul R1: obiectiv de restaurare a unui compartiment al
hidrosistemului, cel mai adesea piscicol, in cazul in care nu se poate
realiza o operatiune veritabila de restructurare functionala. Este
vorba, in general, de punerea in functiune a unor structuri de
diversificare a regimului hidrologic si a habitatelor: deflectoare,
praguri de inaltimi reduse, etc. Acest nivel de performanta nu
necesita o ampriza laterala mare si poate fi pusa in functiune, in
general, in ampriza actuala a albiei minore; poate fi aplicat in cazul
zonelor urbane unde restrictiile de natura funciara sunt importante.
Nivelul R2: obiectiv de restructurare functionala globala. Este
vizata imbunatatirea tuturor compartimentelor acvatice si riverane:
transport solid, habitat acvatic, intindere aluviala, vegetatie
ripariana. Acest nivel necesita o ampriza mai mare (de 2 pana la 10
ori latimea naturala a albiei minore).
Nivelul R3: nivelul R2+ spatiul de mobilitate sau de
functionalitate. Restaurarea functionala completa a hidrosistemului,
inclusiv in ceea ce priveste dinamica erozionala si coridorul fluvial.
Ampriza necesara pentru ca acest nivel de performanta sa fie
eficient, este de minim 10 ori latimea albiei minore inainte de
restaurare.
Avand in vedere, cele mai sus prezentate, obiectivul de restaurare pentru corpul
de apa Barlad confluenta Garboveta - confluenta Crasna conduce la aplicarea
nivelului de performanta R2.
Identificarea obiectivelor specifice ale restaurarii:
Construirea unor componente ecosistemice (zone ripariene si zone
umede) in vederea refacerii functionalitatii ecosistemului lotic local
puternic modificat de actiunile antropice;
Reducerea efectelor inundatiilor si a proceselor de eroziune a malurilor
in zona de interes;
Ameliorarea calitatii apei raului Barlad, pe sectorul ales prin
bioconversie si bioacumulare si crearea unui miniecobiom functional
local;
Crearea unei zone de agrement.

70
 2.5. Propunerea a 1-3 scenarii de
restaurare ecologica si tipurilor de
interventii asupra biotei necesare

Numeroase proiecte de restaurare necesita o manipulare a biotei, in special a

vegetatiei. Zonele de vegetatie de pe malurile raurilor si din albiile majore au un
rol foarte important si constituie refugiu, loc de cuibarire si de hranire pentru
numeroase specii de animale (vertebrate si nevertebrate). Animalele pot fi
ajutate sa colonizeze zona care necesita restaurare prin furnizarea de
cataratori pentru pasari, prin asigurarea de material vegetal pentru
nevertebratele bentice. Pentru crearea/restaurarea habitatelor se folosesc specii
native. Speciile invazive native si non-native pot fi inlaturate in cazul in care
perturba lantul trofic al ecosistemului respectiv.
Tipuri de interventii asupra biotei sunt:
Multiplicarea zonelor de habitat
Diversificarea zonelor de habitat
Crearea de zone de habitat (diversificarea speciilor)
Protectia zonelor de habitat, etc
In conformitate cu prevederile Planul de Management al spatiului hidrografic
Prut-Barlad privind justificarea desemnarii corpului de apa Barlad confluenta
Garboveta - confluenta Crasna, ca si corp de apa puternic modificat, se
identifica ca masura de restaurare realizarea zonelor umede. Prin realizarea
zonelor umede se considera ca corpul de apa poate atinge un potential ecologic
bun pana in anul 2015, conform cerintelor Directivei Cadru Apa 60/200/CE.
In Planul de Management al spatiului hidrografic Prut-Barlad, se specifica
faptul ca impactul acestei masuri asupra folosintelor existente este
semnificativ negativ, prin scaderea gradului de aparare (in cazul inlocuirii
partiale a digurilor) si pierderea utilizarii anterioare a terenului.
Prin solutia propusa de institut se va realiza conectivitatea laterala fara
diminuarea gradului de aparare impotriva inundatiilor. Astfel efectul de
atenuare a undelor de viitura va creste.
Zonele umede, reprezinta un important habitat pentru nevertebrate, pesti,
pasari acvatice si pentru multe specii de plante, contribuie la mentinerea calitatii
apei, la filtrarea poluantilor, retinerea materialului sedimentar, oxigeneaza apa
prin vegetatia bogata, absorb nutrientii (azot, fosfor etc.) sau ii recicleaza,
regleaza microclimatul, contribuie la prevenirea inundatiilor, a eroziunii, la
reincarcarea acviferelor prin alimentarea cu apa si inlocuiesc avantajos unele
structurile hidrotehnice construite cu mari cheltuieli.

71
Zonele ripariene sunt importante din punct de vedere ecologic datorita
functiilor pe care le indeplinesc: asigura un control al eroziunii prin
regularizarea transportului si distributiei sedimentelor, imbunatatesc calitatea
apei, produc materie organica pentru habitatele acvatice si asigura habitatul
salbatic pentru flora si fauna, inlatura excesul de substante nutritive si de alte
substante contaminante, modeleaza fluctuatiile temperaturii apei, mentin
fluxulul de reincarcare si de baza al apelor subterane catre apele curgatoare,
stabilizeaza malurile si au control eficient asupra viiturilor pe acest sector.
In aceste conditii masura de restaurare propuse, in cadrul acestui studiu,
consta din realizarea unei zone umede pe malul stang al raului Barlad care va
fi alimentata gravitational printr-o conducta care va trece pe sub dig.

2.5.1. Metoda ecotehnica I

Datorita canalizarii ecobiomul format de raul Barlad a fost puternic afectat.
Doar cateva sectoare de rau intrunesc conditiile de functionare ecosistemica.
Astfel orice sector de rau care va fi amenajat ecotehnic este bine venit in
vederea redresarii ecologice a raului Barlad. Zona studiata, dintre podul DJ 207
E si confluenta cu raul Racova, este o zona in care raului Barlad isi poarta apele
intre diguri de pamant (figura 34).

Figura 33. Indiguirea cursului de apa Barlad intre

cele doua poduri

Pentru cresterea gradului de ecologizare a zonei de studiu propunem

realizarea unei zone umede pe malul stang a raului Barlad, zona fiind
pozitionata dupa digul de protectie.
Pentru a realiza zona umeda va fi necesara construirea unui baraj de pamant
pozitionat intre digurile de protectie astfel incat sa se realizeze o crestere de
nivel a apei.
Suprafata disponibia pentru amenajarea ecotehnica poate fi folosita in
intregime pentru realizarea unei zone umede (figura 35), sau poate fi impartita
in doua parti, delimitate de albia parasita a Barladului, caz in care, se poate
amenaja atat o zona umeda cat si o zona de agrement care sa contina locuri de

72
joaca pentru copii, terenuri de sport, impaduriri, etc. (figura 36). Specificam ca
aceasta zona face parte din intravilanul municipiului Vaslui ca zona agricola,
dar conform autoritatilor locale aceasta zona nu a fost arata si cultivata
niciodata.

Figura 34 Amenajare ecotehnica realizare zona umeda- schema indicatoare

73
 Figura 35 Amenajare ecotehnica realizare zona umeda si zona de agrement- schema indicatoare

Zona umeda urmeaza sa fie alimentata gravitational cu apa din lacul de

acumulare printr-o conducta care va trece pe sub dig si care va fi dotata cu
filtre anticolmatare si cu clapet (figura 37).

Figura 36 Sistemul de alimetare a zonei umede - schema indicatoare

Evacuarea apelor care vor alimenta zona umeda se poate realiza in trei moduri:
inapoi in albia raului Barlad (printr-o conducta care va trec e tot pe sub dig); in
albia parasita a raului Barlad sau folosind ambele metode de evacuare (figurile
35 si 36).

74
Prin evacuarea in albia parasita a raului Barlad se va realiza imbunatatirea
calitatii apelor din aval, in special a calitatii apelor raului Vaslui. Mentionam ca
starea de calitate a raului Vaslui este periclitata datorita debitelor descarcate din
statia de epurare a municipiului Vaslui.
Aportul de debit debusat va asigura un grad de dilutie mai ridicat si, in final, va
duce la imbunatatirea calitatii apelor.
Mai mult decat atat, consideram necesara imprejmuirea zonei restaurate in
vederea protectiei acesteia pana cand va atinge capacitatea de autosustinere si
autodezvoltare.

2.6. Identificarea restrictiilor de

natura juridica (ex. reglementari
urbanistice) si a autorizatiilor
necesare

Etapa presupune evidentiarea

restrictiile legale privind accesul pe proprietate pot impiedica
implementarea unor activitati de restaurare, caz in care este necesara
obtinerea unei autorizatii sau derogari;
verificarea existentei in zona de studiu a retelelor hidroedilitare, a
retelelor de gaze si titei, linii de inalta tensiune, etc.;
verificarea existentei siturilor arheologice si/sau a obiectivelor istorice;
pentru realizarea unor lucrari in imediata vecinatate a acestor zone sunt
necesare autorizatii;
existenta in apropiere a unor amplasamente cu grad ridicat de securitate
nationala (unitati militare, poligoane de tragere, depozite radioactive,
etc.)
incadrarea zonei de studiu pe perimetrul unei arii protejate; anumite
lucrari nu pot fi executate pe teritoriul incadrat in ariile protejate motiv
pentru care se considera necesar obtinerea de autorizatii; etc.

2.6.1. Retelele hidroedilitare

In urma deplasarii facute in zona de studiu au fost identificate atat in imediata
vecinatate a raului Barlad cat si in albia minora a raului (supratraversari)
urmatoarele retele hidroedilitare: linii de inalta tensiune si retele de gaze.

75
 2.6.2. Situri arheologice si/sau obiective
istorice
In urma consultarii Listei Monumentelor Istorice la nivel national si judetean
publicata de Ministerul Culturii si Cultelor (actualizata la nivelul anului 2010),
precum si consultarii Repertoriului Arheologic National (actualizat la nivelul
lunii iulie 2011) a rezultat ca nu se intalnesc obiective istorice sau sit-uri
arheologice in zona de studiu selectata.

2.6.3. Arii protejate

Corpul de apa nu este parte componenta a niciunui tip de arie protejata.

2.6.4. Zone protejate

Corpul de apa se afla sub incidenta Directivei nitrati 91/676/EEC Zona
Vulnerabila Prut Superior; exista legatura cu corpul de apa subteran ROPR03;
in bazinul hidrografic aferent corpului de apa exista 5 captari de suprafata si 22
captari subterane - zone protejate sub incidenta Directivei 98/83/C.E.E.
privind calitatea apei destinate consumului uman; nu exista legatura cu alte
directive.

76
 CONCLUZII

Restaurarea corpului de apa Baseul Vechi pe sectorul oras Stefanesti

comuna Romanesti este indicata ca fiind necesara in Planul de
management al spatiului hidrografic Prut Barlad, anul de
implementare propus fiind 2015. In acest sens, studiul vine cu o masura
concreta de restaurare, menita sa amelioreze potentialul ecologic al
corpului de apa.
In Planul de management al spatiului hidrografic Prut Barlad (in
Anexa 9.17b a capitolului 9 Programe de masuri) este prevazuta
realizarea, pana in anul 2015, a unui studiu privind posibilitatea
realizarii de zone umede / renaturari pe corpul de apa Barlad
confluenta Garboveta Confluenta Crasna, pe o suprafata totala
estimata de 290 ha. Prezentul studiu vine in intampinarea masurilor
enuntate in Planul de Management al spatiului hidrografic Prut
Barlad, constituindu-se intr-o propunere concreta de reducere a
alterarilor hidromorfologice si de refacere a unei zone umede (se
mentioneaza ca este una dintre zonele umede identificate, posibil a fi
amenajate pe acest corp de apa).
Scorul de eficienta probabila a proiectului de restaurare, pentru corpul
de apa Baseul Vechi pe sectorul oras Stefanesti comuna Romanesti,
este de cca 23 (puncte), si pentru corpul de apa Raul Barlad, lungime 2
km amonte confluenta cu raul Racova (sector situat la periferia
municipiului Vaslui), este de cca 25 (puncte), ceea ce reprezinta o
eficienta probabila medie (scara 0 50).
Capacitatea de ajustare/adaptare a unui curs de apa la diverse lucrari de
restaurare este, in mare parte rezultatul puterii sale hidraulice (Brookes,
1988; Wasson, 1998). In aceste conditii, din calculele efectuate in cadrul
celor doua studii de caz, rezulta ca corpul de apa Baseul Vechi pe
sectorul oras Stefanesti comuna Romanesti se gaseste pozitionat
peste pragul major de putere (35 W/m2) iar corpul de apa Raul Barlad,
lungime 2 km amonte confluenta cu raul Racova (sector situat la
periferia municipiului Vaslui) se gaseste sub pragul minor de putere
(25 W/m2). In concluzie, se apreciaza ca restaurarea corpului de apa
Baseul Vechi pe sectorul oras Stefanesti comuna Romanesti
este prioritara, fata de amenajarea ecotehnica a raului Barlad,
deoarece, in primul caz, corpul de apa, fiind mai activ, se va
ajusta/adapta mai rapid la lucrarile de restaurare propuse. Cu alte
cuvinte, ecosistemul respectiv va raspunde pozitiv la interventiile /
lucrarile de restaurare, intr-un timp mai scurt si cu beneficii ecologice
evidente.
Se recomanda diseminarea Ghidului de restaurare ecologica a cursurilor de apa
alterate din punct de vedere hidromorfologic in sistemul Administratiei

77
 Nationale Apele Romane si Administratiilor Bazinale de Apa in
vederea amendarii / imbunatatirii acestuia, prin consultarea
specialistilor si factorilor de decizie.
In concluzie, Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor
propune continuarea realizarii unor studii de caz si pentru alte
bazine/spatii hidrografice. Aplicarea Ghidului de restaurare ecologica a
cursurilor de apa alterate din punct de vedere hidromorfologic poate
conduce nu numai la propunerea unor masuri bioingineresti concrete ci
si la imbunatatirea versiunii preliminare a acestuia.

78