FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

Universitatea de Știinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti

FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI

DEZVOLTARE RURALĂ

PROIECT LEGISLAȚIE

LUNCAVIȚA
Caraș-Severin

Profesor Coordonator: Student grupa 8316:

Șef lucrări Ștefan Petrică Dănuț Dragomir

-2018-
 FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

Așezare geografică

Satul Luncavița este situat în partea de sud-vest a României, în regiunea Banat.

Aparține județului Caraș-Severin. Luncavița este asezată în bazinul de pe versantul sud-vestic
a cumpenei apelor numită Poarta Orientală, la o distanță de 4 Km de gara Poarta, pe
marginea pârâului Luncavița, care își are obârșia în apropierea munților Semenic (Dealul lui
Loga, Trastura). În partea de est Luncavița se învecinează cu comună Domasnea, în partea de
sud cu comună Mahadica (numită popular Megica), în partea de vest cu satul Verendin, iar în
partea de nord cu comună Teregova. Primăriei Luncavița îi sunt subordonate: satul Luncavița
și satul Verendin, situat la o distanță de 4 Km.

Suprafața comunei Luncavița este de 2820 ha, aici fiind inclusă și suprafața agricolă
aparținătoare comunei. Comuna Luncavița este de tip concentrat, așezare concentrată
dispusă pe o lungime de 450 m, de-a lungul văii cu același nume și o lățime pe plan drept de
200-250 m. Numărul gospodăriilor se ridica la 347, cu un număr mediu de 4 persoane pe
gospodărie. Presupunem că în viitor comună se va dezvolta mai mult în lungime, deoarece
spațiul necesar pentru dezvoltare în lățime nu există, condițiile naturale împiedicând
dezvoltarea sa. Locuitorii comunei gravitează mai mult spre nord, azi și în trecut mai ales spre
centrele Reșița, Caransebeș și Oțelu Roșu. Pentru deplasări de muncă, aprovizionare și
desfacere de produse se preferă centrele enumerate mai sus, legătură cu orașul Orșova fiind
mai mult administrativă. Se precizează că în viitor comună Luncavița se va dezvoltă mai mult
în domeniile pomicol și zootechnic. Se preferă că în viitor să se treacă la valorificarea
centralizată a fructelor (inclusiv a celor de pădure), precum și valorificarea centralizată a
țuicii.

Paralelă: 45° , Meridian: 22,5°, Înălțime: 452 m

Vecinii comunei sunt.

 - în partea de est: teritoriul administrativ al comunei Domsnea;

 - în partea de sud: teritoriul administrativ al comunei Mahadica;
 - în partea de nord: teritoriul administrativ al comunei Teregova.

Stema

Stema comunei Luncavița se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile

rotunjite, retezat și tăiat, în căprior. În șef, în câmp verde, se află trei miei de aur, trecând
spre dreapta. În prima partiție, în câmp albastru, se află o rindea de argint. În a doua partiție,

-2018-
 FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

în câmp roșu, se află un cap de urs văzut din față, de aur. În a treia partiție, în câmp albastru,
se află trei prune așezate pe o crenguță cu trei frunze de argint. Scutul este trimbrat de o
coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificațiile elementelor însumate:

Mieii amintesc faptul că localitatea a fost întemeiată de coloniști aduși de împărăteasa

Maria Tereza din Oltenia, și anume din localitatea Calea Oii. Rindeaua este simbolul ocupației
tradiționale a locuitorilor, respectiv tâmplăria și prelucrarea lemnului. Capul de urs face
referire la fauna cinegetică a zonei. Prunele semnifică faptul că zona este bogată în pomi
fructiferi.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de

comună.

Relieful

Relieful este de tip colinar. Așezată pe valea pârâului Luncavița, Luncavița are o
deschidere deosebit de fascinantă spre Munții Cernei (sud-est) și Munții Țarcului (nord-est).
Spre nord-vest se deschide treptat relieful submuntos al Muntelui Semenic. Preocupările
principale ale locuitorilor sunt: agricultura, pomicultură, creșterea animalelor și
meșteșugăritul (cojocarit, tâmplărie, tinichigerie, zidărie, etc.).

Clima

Fiind așezată în partea de sud-vest a țării, sub influența directă a Mării Adriatice și
la adăpostul Munților Carpați, zonă se integrează în climatul submediteraneean. Subtipul

-2018-
 FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

climatic al Banatului de sud și sud-est este caracterizat prin contactul dintre măsele de aer
atlantic și presiunea făcută de măsele de aer mediteraneean, ceea ce oferă un caracter
moderat regimului termic. Iernile și verile fiind scurte că durată, iar primăverile și toamnele,
mai lungi-temperaturile sunt moderate la ambele extreme, atît la cald cît și la rece.
Temperaturile medii variază între -5º și 1º C în lunile de iarnă, iar vară, sunt cuprinse între 25º
și 28ºC, ceea ce demonstrează influența sudică în această parte a Banatului. Cele aproape 4
luni de primăvară și toamnă oferă principală caracteristică a zonei din punct de vedere
climatic-temperatură medie fiind de 11,5ºC. Analizând regimul precipitațiilor, la Luncavița
avem o medie de 737,2 mm pe an. Cea mai mare cantitate de precipitații cade în lunile mai și
iunie, precum și în toamnă, în octombrie și noiembrie. Zilele cu zăpada variază între 25 și 30
pe an. Stratul de zăpadă poate atinge o înălțime de max. 70 cm. Vânturile dominante își
orientează direcția după valea Luncaviței, în general dinspre nord spre sud.

Drumuri de acces

Cu trenul

De la gară Teregova se poate ajunge la Luncavița cu autobuzul. Autobuzul circulă

în funcție de mersul trenurilor. Distanță: 8 Km

De la gară Poartă se poate ajunge la Luncavița pe jos, urcând treptat până la "Vârful
Talvii ", coborând apoi spre stânga versantului către Luncavița. Coborând spre dreaptă
versantului se ajunge la Teregova. "Vârful Talvii" oferă o priveliște deosebit de minunată,
cuprinzând Munții Țarcului, Munții Cernei și dealurile Teregovei. Distanță: 4 Km.

De la Haltă Luncavița (Atenție: nu toate trenurile opresc aici) se poate ajunge la

Luncavița pe jos, mergând pe un drumeag de-a lungul pârâului Luncavița. Distanță: 2 Km

Cu mașină

Venind pe drumul național E6 dinspre Caransebeș înspre Orșova se intră la

Teregova. În centrul comunei se ramifica drumul spre Luncavița. Drumul este în parte
betonat. Distanță: 8 Km. Venind dinspre Orșova spre Caransebeș, se poate intră la Crusovat,
trecând apoi prin Cuptoare și Mehadica. Drumul este parțial betonat și parțial cu criblură.
Distanță: 15 Km

Istoric

Se spune că în vechime pe lângă Luncaviţa propriu-zisă ar fi fost şi o Luncaviţa Mică,

aşezată la sud-vest de Luncaviţa, pe marginea pârâului ce coboară de la Verendinul Mare şi
poeniţa pe locul numit Sălişte, în actualul hotar al satului Verendin. Mai târziu, locuitorii
Luncaviţei Mici s-au mutat din această vale, probabil din cauza unor inundaţii provenite din
ploi torenţiale, şi s-au aşezat mai spre deal, unindu-se cu locuitorii Verendinului de pe atunci.

-2018-
 FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

Deci Verendinul actual s-a format din vechii locuitori ai Luncaviţei Mici, probabil inundată, şi
locuitorii Verendinului de pe atunci. Tot tradiţia spune ca primele familii care apar la
înfiinţarea satului Luncaviţa (Mare) ar fi fost români ortodocşi, care au venit sub formă de
colonişti din Oltenia, din apropierea actualului oraş Cetate, de la locul numit Valea Oii.
Sporirea numărului de locuitori a făcut ca, mai târziu, coloniştii să-şi construiască o biserică
din lemn, la care veneau să se roage şi locuitorii satului Verendin. Locul bisericii se numeste şi
acum "Biserica bătrână".
Despre actuala denumire a comunei Luncaviţa putem spune ca s-a schimbat de-a lungul
veacurilor aproximativ în următoarea ordine: Lunca la început, apoi Luncava şi Luncaviţa, în
maghiară Kyslukavicza. Denumirea de Luncaviţa se presupune ca derivă de la cuvântul slavon
"Lunca".

Despre prima mențiune ducumentara asupra comunei Luncavița aflăm de la istoricul

maghiar Pesty Frigyes. În carte să intitulată "Istoria Banatului de Severin" , tipărită la
Budapesta în anul 1878, la pagină 300 vol.2 aflăm următoarele : "În vechime Luncavița, chiar
Lunkawicza, lângă Domasnea în județul Severin.... Regele Ladislau I lasă în anul 1440
Episcopiei de Cenad că pe Ladislau, Temesely și Des, copiii lui Petru, să-i introducă în
proprietatea comunelor Luncavița Mare, Luncavița Mică și Criva Mijlocie, care se află în cercul
Mehadia, asupra cărora li s-a făcut o donație nouă. Guvernatorul Ioan Huniady, în anul 1447,
le da iarăși că donație nouă lui Temesely și Des, copii lui Petru, jumătate din proprietatea
comunelor Luncavița Mare, Luncavița Mică aparținătoare cercului Mehadiei. Cealaltă
jumătate a Luncavitei Mari a posedat-o Crechwal, copilul lui Bogdan".

Cultural
Învăţământul în comună datează din cele mai vechi timpuri, dezvoltându-se continuu,
devenind obligatoriu şi gratuit.

Prima Biserică din comuna Luncaviţa datează din anul 1824, constuită prin ajutorul
locuitorilor. Biserica păstrează şi azi cărţi vechi, bisericeşti. Biserica este în formă de corabie
cu un turn.Arhitectura este în stil baroc, din piatră, acoperită cu tablă de aluminiu, pardosită
cu mozaic şi mocheta. Pictura este în ulei tempera, realizată în anul1946.

În curtea bisericii se află Monumentul Eroilor, ridicat în memoria cetăţenilor comunei

căzuţi în timpul primului şi celui de-al doilea război mondial. A fost construit în anul 1995 prin
contribuţia locuitorilor. În fiecare an se sărbătoreşte "Ziua Eroilor", zi în care copii Şcoalii
Generale I-VIII organizează un frumos spectacol folcloric, la care participă mulţi locuitori ai
comunei.
Aici, la fel ca în marea majoritate a satelor româneşti, tradiţiile şi obiceiurile au fost transmise
de-a lungul secolelor fiind păstrate până şi azi cu sfinţenie.

-2018-
 FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

Dintre cele mai importante şi interesante datini sunt cele legate de nuntă: căpara,
îmbunatul, nunta propriu-zisă, dârzarii şi cuscrii.

Obiceiurile cele mai frumoase sunt legată de Sfânta Sărbătoare a Naşterii Domnului,
Crăciunul. Sărbătorirea Crăciunului începe pe data de 24 decembrie, zi în care un grup de
colindători, format din adulţi şi copii, merg din casă în casă cu colinda. În faţa fiecărei case,
colindătorii recită colinde, iar gazda, drept mulţumire, îi răsplăteşte cu daruri, aşeazte în
coşuri împletite. Darurile: fructe, dulciuri, nuci, bani sunt oferite copiilor prin aruncare. Adulţii
primesc din partea gazdei ţuică şi băuturi.

Cele mai importante obiective turistice din Luncavița:

O - Parcul Naţional Semenic;

O - Lacul Trei Ape;
O - Lacul Gozna;
O - Munţii Almajului;
O - Cascada Vânturătoarea din Munţii Cernei;
O - Cheile Minişului;
O - Munţii Aninei;
O - Lacul Buhui;
O - Muntele Mic

Lacul Trei Ape (lac de acumulare, lac antropic) se află în depresiunea Gărână, la o
altitudine de aproximativ 835, pe o întindere 53 de hectare. Zona este ideală pentru popasuri,
drumeții, de câteva ore, pe trasee bine marcate și sigure. Pe perioadă verii se poate stă cu
cortul, fiind zone special amenajate pentru campare, iar în perioadă iernii, datorită climatului
montan, se poate schia. Pentru cazare la Lacul Trei Ape, există câteva cabane, căsuțe,
pensiuni și un hotel, în stațiunea turistică cu același nume. Drumul este relativ bun până la
lac, cu mici serpentine. Zonă nu este foarte aglomerată, astfel va puteți bucură de liniște. Din
orașul Reșița se merge cu mașină pe un drum asfaltat (destul de bun), 37 km, trecând prin
localitățile Secu, Valiug, Brebu Nou și Gârână. Lacul Trei Ape se află în arealul comunei Brebu
Nou, fiind foarte ușor de zărit din drum.

-2018-
 FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

Munții Semenicului formează unitatea central-estică a Grupei Munților Banatului,

fiind delimitați pe trei lațuri de unităti depresionare și culoare tectonice: Depresiunea Ezeris-
Brebu și Dealurile Pogănisului (în nord), Culoarul Timisului și parțial al Cernei (est) și
Depresiunea Almăjului (în sud). Limită vestică este cea mai complexă, fiind dată de Valea
Minisului (cu afluentul Poneasca) și Valea Barzavei, care-i despart de Munții Aninei.

Munții Semenicului sunt ușor accesibili turiștilor. Principalele puncte de plecare către
interiorul masivului sunt localitătile Reșița (dinspre nord-vest), Caransebeș și Buchin (dinspre
nord-est), Slatina-Timiș și Teregova (dinspre est), Bozovici și Borlovenii Vechi (dinspre sud) și
Anina (dinspre vest).

Toate localitătile menționate mai sus sunt accesibile cu mijloace auto. Pe de altă
parte, la Reșița se poate ajunge cu trenul, fie dinspre Timișoara, fie dinspre Caransebeș.
Caransebeș, Buchin, Slatina-Timiș și Teregova sunt accesibile de asemenea și cu trenul, fie
dinspre nord-vest (Timișoara-Lugoj), fie dinspre nord-est (Deva-Lugoj), fie dinspre sud
(Drobeta Turnu Severin-Băile Herculane).

Parcul Național Semenic-Cheile Carașului este o arie protejată de interes național ce

corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național, zonă specială de conservare), situată în
partea sud-vestică a României, pe teritoriul județului Caraș-Severin.

Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere,
păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN.

Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate; astfel: Păduri de fag de tip
Luzulo-Fagetum, Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, Păduri medio-europene de fag din
Cephalanthero-Fagion, Păduri de Tilio-Acerion pe versanți, grohotișuri și ravene, Păduri
aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae),
Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Păduri ilirice de Fagus
sylvatica (Aremonio-Fagion), Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri ilirice de stejar cu
carpen (Erythronio-Carpiniori), Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis și Sanguisorba
officinalis), Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion
caeruleae), Pajiști panonice de stancării (Stipo-Festucetalia pallentis).

Lacul Buhui este primul lac de acumulare subteran și cel mai vechi lac artificial din
România, realizat în 1884 de adiminstrația austro-ungară pentru alimentarea cu apă a Aninei.
Este situat la 640 de metri altitudine și are o suprafață de 9,80 de hectare. În aproprierea
lacului se află Peștera Buhui cu o lungime de aproximativ 2.000 de metri.

Înconjurat de o pădure de brad în amestec cu fag, lacul a fost amenajat prin bararea
cursului pârâului Buhui, afluent al Carasului, la iesirea din Peștera Buhui. Tot aici se află și

-2018-
 FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

unul dintre cele mai lungi cursuri subterane de apă (3217 m) cunoscute din România, Pârâul
Buhui. În amonte de sectorul subteran Buhui s-a construit un baraj lung de 60 m care a
adunat în spatele lui un volum de ape de 500.000 m3

Economie:
Activitatea economică de bază a comunei este agricultura, susţinută de cele două
ramuri: cultura plantelor şi creşterea animalelor. Se cresc în special ovine, bovine, cabaline,
porcine şi păsări. Agricultura propriu-zisă este slab dezvoltata, cultivându-se în special:
cartofi, porumb, grâu. Suprafaţa agricolă totală este de 3980 ha, din care: livezi şi pepiniere
pomicole 257 ha, paşuni 1219 ha, fâneţe 1485 ha. Principalele specii de pomi care dau
rezultate în zona aceasta sunt următoarele: pruni, meri, peri şi piersici.

Locuitorii comunei se ocupă şi cu prelucrarea lemnului. Fondul forestier aflat în raza

comunei are ca specii caracteristice: fagul (cu pondere mai mare) cu specii asociate ca: gorun,
mesteacăn, stejar, ulm etc.

Bogăţiile cunoscute ale subsolului sunt cupru şi pirita. În comună îşi desfăşoară
activitatea două mori acţionate electric.

Comerţul şi prestările de servicii sunt alte domenii de activitate ale locuitorilor din
comuna Luncaviţa.

Agricultura
Locuitorii comunei au ca principale activităţi economice cultivarea terenurilor,
creşterea animalelor şi agroturismul. In prezent, aproape toate gospodăriile din comună sunt
înregistrate ca ferme agricole. Solurile de pe teritoriul comunei sunt favorabile culturilor de
cartofi, porumb şi cereale. Creşterea rentabilităţii muncii în agricultură are în vedere
sprijinirea investiţiilor în domeniul dotării cu maşini şi utilaje performante, introducerea de
soiuri cu productivitate mai ridicată, creşterea dimensiunilor exploataţiilor agricole prin
stimularea asocierii şi alte măsuri specifice care să ducă la creşterea randamentului folosirii
terenurilor agricole de bună calitatea din comună;

Bogata şi diversificata floră spontană face oportune investiţiile în dezvoltarea

apiculturii. Numărul familiilor de albine este de 200, putând creşte în condiţiile dotării cu un
centru de colectare şi valorificare a produselor apicole;

-2018-
 FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

Relieful şi clima din zonă sunt propice plantaţiilor de pomi fructiferi. Dintre soiurile
productive se remarcă mărul, prunul, părul, cireşul şi vişinul. Sunt sprijinite investiţiile în
amenajarea unor noi livezi de pomi fructiferi şi dotarea cu tehnologii performante de lucru;

Investiţiile în sectorul zootehnic urmăresc alinierea domeniului la standardele

actuale, ameliorarea raselor, creşterea productivităţii muncii şi introducerea de tehnologii noi
care îmbunătăţesc calitatea produselor şi stimularea competitivităţii pe piaţa locală şi pe
pieţe externe. În acest sens, se va sprijini consolidarea de noi ferme, promovarea asociaţiilor
de producători precum şi dezvoltarea nişei de piaţă a agriculturii ecologice;

Se pot amenaja ferme de creştere a păsărilor – inclusiv baze de procesare-valorificare

a produselor avicole, ferme de melci, iepuri, struţi, fazani, păuni, porumbei, herghelii ş.a., în
care să fie angrenată forţă de muncă locală;

Industria agroalimentara
Se pot realiza investiţii în următoarele domenii:

-Centre de tăiere a animalelor, abatorizare, carmangerii, unităţi de colectare,

prelucrare şi valorificare a laptelui, a pieilor, a lânii ş.a.;

- Baze de colectare-prelucrare a fructelor de pădure, ciupercilor şi plantelor medicinale

din flora spontană, zona fiind integral ecologică;

- Unităţi de colectare, prelucrare şi valorificare a fructelor (fabrici de conservare, de

sucuri naturale, distilerii, depozite frigorifice ş.a.);

- Centre de colectare, prelucrare şi valorificare a cartofilor;

Industrie
- Sunt posibile investiţii în dezvoltarea unor staţii de captare a energiei
neconvenţionale;

Turism şi agroturism:
Zona în care este amplasată comuna se caracterizează printr-un imens potenţial
turistic. Dintre atracţiile turistice locale se remarca Parcul Naţional Semenic, distanta de 35
km până la Băile Herculane şi 40 km de Caransebeş, de unde se poate ajunge pe Muntele Mic,
Valea Almajului de unde se ajunge la Cheile Minişului, Muntii Almajului, alături de tradiţiile şi
obiceiurile populare, gastronomia specifică şi ospitalitatea locuitorilor. Administraţia locală a
comunei este preocupată de promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii

-2018-
 FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

necesare pentru creşterea atractivităţii comunei ca destinaţie turistică, sprijinind amenajarea

unor hoteluri, moteluri, pensini, case de vacanţă, restaurante cu specific local, campinguri,
tabere si cantonamente sportive, baze sportive de vară, centre de vanatoare, de pescuit,
trasee forestiere, trasee montane, pârtii de schi, săniuş, snowboard ş.a.;

Infrastructura:
Strategia administraţiei locale prevede măsuri menite să îmbunătăţească condiţiile de
viaţă ale locuitorilor, să ridice standardul calitativ al designului local, serviciilor şi imaginii
comunei în general, să ofere oportunităţi pentru intervenţia sectorului privat fie sub forma
investiţiilor directe fie sub forma parteneriatelor.

Biserica:

Parohia comunei Luncavița este compusă din români ortodoxi, cuprinde 1082 de
suflete și un număr de 259 de familii.

Biserica este în formă de corabie cu un turn. A fost construită în 1828 prin contribuția
credincioșilor și a fost sființită în 1831 de Episcopul Maxim Manuilovici. Arhitectura este în stil
baroc, din piatră, acoperită cu tablă de aluminiu, pardosită cu mozaic și mochetă. Pictura este
în ulei tempera, făcută în 1946 de pictorul Ioan Baleanu din Caransebeș, sub îndrumarea
Părintelui Ioan Sabaila și cu cheltuiala tuturor credincioșilor.

Preoții care au servit în Patrohie au fost:

1. Ioan Popovici (1796-1858)

2. Nicolae Popovici (1823-1888)

3. Iosif Nemoian (1851-1931)

4. Petru Moisescu (1932-1942)

-2018-
 FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

5. Ioan Sabaila (1943-1980)

6. Paul Pervulescu (1980-p.a.)

În 1993 a început lucrarea de restaurare a picturii prin contribuția financiară a d-lui

Iosif Armaș. Restaurarea s-a făcut de pictorul Ioan Burdea din Oțelu Roșu. Tot în anul 1993 s-a
montat catapeteasmă (din stejar sculptat), executată de Atelierele Patriarhiei Române din
București. Pictura de pe catapeteasmă a fost pictată de pictoriță Rita Aldea din Reșița și
sponzorizata de dl. Iosif Armaș. Încălzirea centrală a bisericii și a Casei Parohiale a fost
executată cu sprijinul unor cetățeni originari din Luncavița și stabiliți în străinătate, precum și
prin sponzorizarea d-lui Iosif Armaș. În anul 2000, prin sponzorizarea d-lui Armaș a fost
ridicată și scenă din curtea bisericii.

În curtea bisericii se află Monumentul Eroilor, ridicat în memoria cetățenilor comunei

căzuți în primul și cel de-al doilea război mondial. A fost construit cu contribuția locuitorilor în
anul 1995. În fiecare an se sărbătorește "Ziua Eroilor", zi în care copii Scoalii Generale I-VIII
organizează un frumos spectacol folcloric, la care participă mulți locuitori ai comunei.

Casa Parohială, așezată vizavi de biserică, a fost construită acum 120 de ani. Aici au
locuit toți preoții care au servit în Parohia comunei.

Populația
La recensământul din 15 Martie 1966 numărul populației comunei era de 1397 de
locuitori. Numărul locuitorilor în anul 1946 era de 1128, cu un număr de 163 de case.
Populația este pur românească. Mișcarea populației în perioadă 1956-1966 este în
derscrestere, în proporție de 15%, acest lucru datorându-se plecării locuitorilor la lucru, mai
ales spre centrele Reșița și Caransebeș. Mortalitatea generală pe această perioadă este în
proporție de 20%, sporul natural fiind în proporție de 50%. Căsătoriile (date pe ultimii 20 de
ani) ajung la 20-30 pe an, vârstă mijlocie atât la bărbați, cât și la femei fiind de 20-25 de ani.
Divorțurile pe aceeași perioadă au avut loc în proporție de 1%, causele fiind următoarele:
căsătorii premature, uneori din interesul părinților. Numărul mediu al copiilor pe familie este
de 3 (trei) copii. Sporul mediu al populației stabile se estimează la 10% pe an, cauzele fiind
afluxul generațiilor spre școli în vederea specializării.

-2018-
 FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

Deplasările zilnice ale populației stabile ocupate în agricultura se fac în perimetrul

comunei Luncavița, la sălașe. În afară de acestea, aproximativ 30-40 de locuitori fac deplasări
zilnice la tunelul Poartă, unde lucrează mai ales în perioadele nefavorabile muncilor agricole.
Distanță parcursă este de 3 Km, poteca ce trece peste dealul Talvii. Deplasările periodice ale
populației le putem clasifica în două categorii: pentru muncă și cumpărarea produselor
necesare gospodăriilor, precum și valorificarea produselor ce prisosesc în gospodarii.
Deplasările pentru muncă ale populației sunt săptămânale și bisăptămânale, deci periodice în
anotimpul de iarnă, în restul anului fiind zilnice pentru aproximativ 45-50 de muncitori care
lucrează în industrie și construcții în centrele Reșița, Caransebeș, Oțelu-Roșu. Mijloacele de
deplasare sunt: până la gară Poartă pe jos, iar de aici cu trenul. Deplasările populației pentru
cumpărarea produselor necesare gospodăriilor, cât și valorificarea produselor ce prisosesc în
gospodarii se fac de regulă în anotimpurile de toamnă și iarnă, mai ales spre orașele Reșița,
Timișoara și Turnu Severin.

Locuitorii sunt îmbrăcați în port specific bănățean, îmbrăcămintea deosebindu-se

după sezon. Bărbații poartă vară cămăși lungi până la genunchi și izmene, de regulă de
culoare albă. Peste cămașa albă poartă un laibăr țesut din lâna sau din stofă de culoare
neagră. Pe cap poartă pălărie și în picioare opinci cu ciorapi de lâna. Bătrânii mai poartă încă
obele, specifice portului vechi. Iarnă bărbații poartă pantaloni din dimie, numiți nădragi.
Peste cămașa poartă un pieptar din piei de miel, peste care îmbrăca manecarul, tot din piei
de miel. Portul bărbaților nu a suferit prea multe modificări de-a lungul vremurilor. Cei nou
azi în portul bărbătesc e pantoful și gheață pentru zile de sărbătoare, iar în locul manecarelor
din piei de miel au apărut scurtele și paltoanele (caputele de box).

Femeia se îmbracă astfel: în vechime purta o cămașa lungă până la călcâi, peste care
se încingea fie cu un brâu laț, fie cu unul mai îngust numit bracira. Peste cămașa poartă iarnă
pieptar din piei de miel. Catrenta din față și cea din spate erau la început simple și le
încingeau mai sus decât cămașa. Sub cârpă groasă, femeile purtau dârlogi făcuți din păr
împletit. În picioare purtau opinci și obele, iar înaintea catrentelor au purtat oprege din fire,
atât în față, cât și în spate. Azi portul femeiesc s-a schimbat mult. Cămășile sunt lucrate din
materiale fine (pânză, mătase, nylon, cu broderii cusute cu mătase și lameu). Sunt preferate
culorile roșu și negru. Catrentele sunt foarte frumos brodate, lucrate din material fîn, catifea,
mătase. În cap poartă baticuri de mătase. Femeile căsătorite poartă sub cârpă conci.

Dansurile populare specifice comunei sunt: brâul, horă, ardeleana și doiul. Nici
dansurile din vechime nu sunt uitate, fiind și azi cu voiniciune jucate: țandără, piperiul, iederă
(iegira). Dintre petrecerile populare păstrate din vechime sunt cunoscute următoarele:
Nedeia (Negeia), Praznicul, Pomană porcului, Măsuratul oilor, Sfințirea casei (Sestania).

-2018-
 FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

Obiceiuri și tradiții:

Nedeia este o sărbătoare care se ține în fiecare an pe data de 20 Julie, la care se face
horă țărănească în curtea bisericii (avlie). În prima zi stau la intrare sprijinitorii bisericii, care
colectează banii oferiți de cei care intră la horă. În ziua a două, înainte de masă, un grup de
zece-douăzeci de cetățeni se duc cu muzică la cimitir și cântă marșuri funebre la mormintele
unde sunt invitați. Familia defunctului cinstesc cu bani, băutură și prăjituri. În ziua a două,
după slujbă religioasă, se iese cu "Litia" (Licia) la locul numit "Trava" unde este o cruce de
lemn în amintirea unui erou. La această ceremonie ia parte un număr mare de oameni.

Praznicul
În ziua Praznicului, cei care slujesc duc la biserică un colac mare, unul mic, 1/2 l țuica,
câteva boabe de grâu, tămâie și o lumânare. După slujbă religioasă se face o slujbă obișnuită,
cu pomenirea viilor și morților. Cele aduse rămân preotului. Unii din ei cer că preotul să tăie
un sfert din colacul mare, pe care îl i-au acasă. Acesta este "Gringeiul" moașei (cadoul), care
împreună cu ceva din mâncarea gătită la praznic, se duce a două zi moașei copiilor din casă.
După slujirea colacului, femeia care a mers cu colacul la biserică pleacă prin sat și invită
rudele celor ce au trimis-o la prânz. A două zi, pe la oră 10, se da "frusciucul" (un fel de
dejun)-de la nemțescul "frühstück"-unui număr restrâns de rude.

În ziua praznicului este obiceiul că epitropii să plece, fiecare în câte un sector a

satului, cu lumânări și cutia milelor pe la caselor celor care prăznuiesc, potrivind în așa fel că
să-i găsească pe toți la masă. Când intră în casă, punând cutia milelor pe masă, zice : "Sf.
Praznic de azi să ajute (sau să stea într-ajutor) gazdei și "goscilor" (musafirilor). La mulți ani".
Mesenii răspund: "Doamne ajută". În cutie mesenii pun bani, fiecare benevol. Atunci gazdă,
de obicei femeia cel dinții, cere la epitrop lumânări pentru că să dea de pomană morților sau
în sănătatea viilor. Epitropul le aprinde și le da gazdei. Această le restituie pe rând
epitropului, spunând foarte încet pentru cine le-a aprins. Epitropul răspunde: "Dumnezeu
primească" "Dumnezeu de- sănătate". Același lucru fac mesenii care doresc dea lumânări
de sănătate. Când nu cere nimeni lumânări, epitropul ia cutia la , le pe toate din sectorul
lui, rămânând la la .

-2018-
 FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

Epitropul are numai 6 lumânări , lumânări le vinde mod repetat fiecăruia care cere.
Astfel, cineva cere 8 lumânări, atunci întâi 6, apoi 5 le stinge o , cu care le aprinde pe
celelalte , stingând-o apoi pe cea cu care le- aprins. Din cele aprinse, stinge , iar o , cu care
aprinde pe celelalte 5 care urmează le numească altuia. La sfârșit epitropii se reunesc la
totalizează . Acest obicei se , chiar praznicului.

Pomana porcului
De obicei înainte de Crăciun cu câteva zile, fiecare locuitor tăie unul sau doi porci.
Pregătirile se fac cu o zi înainte. Pentru că această treabă nu poate fi făcută de unul singur,
participă și rudele mai apropiate, care vin de dimineață și ajută gazdă până la gata, adică:
tăiatul, jupuirea părului (ciupilit), despicarea, masă de prânz (pomană), făcutul cârnaților.
După ce porcul a fost tăiat, se pune într-o troacă (postava), în care se pune apa fiartă. Cu
ajutorul lingurilor și cuțitelor se tăie sau se smulge părul. Apoi se parleste cu un fier roșu. Pe
la oră 2 sau 3 se pregătește o masă, la care ia parte întreg colectivul. Se servește două feluri
de mâncare: borândău (pregătit din sânge și bucăți de carne) și friptură, iar că băutură țuica
(rachie) fiartă. După prânz se trece la tăierea cărnii în bucăți mai mici, care se pune la sărat.
Spre seară se fac cârnații, iar la terminare se frig cârnați (că o a două pomană) că să se
convingă că i-au făcut buni.

Măsuratul oilor

Măsuratul oilor se ține de obicei prin luna mai. La măsuratul oilor participă cei care și-
au dat oile în păzit la un păstor (adică cei care nu pot să-și păzească oile, fie că au prea puține,
fie că se ocupă cu altceva) care are mai multe oi, acesta obligându-se să aibe grijă de ele, iar la
sfârșitul anului (toamnă) să-i dea o anumită cantitate de brânză, stabilită dinainte. I se spune
măsuratul oilor, pentru că atunci se măsoară cât lapte are fiecare oaie, măsurarea făcându-se
cu "oca". După măsurare se pregătește un prânz bine asortat: miei fripți, mămăligă caldă,
rachie fiartă, lapte și brânză la discreție. Această petrecere are loc în aer liber, la locul unde
este stâna.

-2018-
 FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

Sfințirea casei (sestanie)

Fiecare locuitor care zidește o casă , cheamă preotul să facă sfințirea temeliei. După
ce s-a săpat șanțul de temeile, se așează trei pietre la temelie, apoi se face sfințirea apei.
După sfințire, o , zidarul , îngropându-l . se gătește apoi pentru . Tot sub se pune un
buchet de flori, tămâie, monede aghiazmă. După ce-terminat zidirea se poate locui , se
cheamă preotul facă sfințirea patronului (praznicului) vechi, își alege un patron nou își
zidește pe un teren nou.

Ziua de Sangiorz este dedicată începutului sezonului pastoral (văratul) , a primii

mulsori a turmei de oi. După numeroase activități practice (închiderea țarinelor, construirea
sau repararea stanilor, intarcatul mieilor, tunsul oilor și berbecilor) și juridice (asocierea
proprietarilor de oi pentru formarea stânei, însemnarea oilor, angajarea ciobanilor, plată
pășunatului etc.), la "Măsuratul oilor" se măsoară laptele de la oile fiecărui deținător de oi,
după care se calculează cantitatea de brânză cuvenită la spargerea stânei (toamnă). La unele
stani este invitat preotul, spre a binacuvanta turmă de oi. După teminarea mulsului, sunt
pregătite mâncăruri cu specific păstoresc (friptură de miel, balmas cu mămăligă, mămăligă cu
lapte, cârnați, țuica fiartă, etc), iar participanții se avântă în discuții, însoțite de muzică și voie
bună.

Pe vremuri, pentru a obține o cantitate de lapte cât mai mare la "Măsuratul oilor",
proprietarii își pășunau și păzeau ei înșiși oile în noaptea dinainte de "Măsuratul oilor", apoi
le mulgeau ei însuși. Din primul lapte al stânei se prepară un câș care se împărțea între
proprietarii oilor. Activitățile practice și juridice erau însoțite de numeroase acte rituale
menite să apere stâna și ciobanii de forțele malefice pe timpul verii: aprinderea Focului viu,
afumarea ciobanilor și oilor, alungarea prin strigăte și zgomote a vrăjitoarelor care fură sporul
laptelui, anularea puterii cucului de a luă sau de a strică laptele prin practică magică "Cucu!-
Rascucu!", purificarea oilor și stăpânilor de oi prin stropirea lor cu apa sfințită, scăldatul ritual
în apa curată a râurilor sau spălatul cu rouă plantelor, prepararea unor alimente rituale,
sacrificarea mielului, pronunțarea formulelor magice etc.

Ziua de Sangiorz este o zi de sărbătoare religioasă. Fiecare familie deținătoare de

animale care dau lapte, pregătește un colac rotund, în care se pun ouă roșii. Două persoane
din familie (de obicei copii) "trag colacul" sub o vacă sau o oaie, impartindu-l în două. În

-2018-
 FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

timpul tragerii colacului prima persoană spune "Cucu!", cea de-a două persoană răspunde
"Rascucu!", prin această fiind anulată puterea cucului de a luă și strică laptele. După aceea, cu
ajutorul unor frunze de scaiete îmbibate în untură de porc, se unge animalul, această
semnificând purificarea sa

Zapostitul
Cele șase săptămâni înaintea Paștelui sunt săptămânile de Post. Prima duminică de
Post este numită "Lăsatul Postului", în unele regiuni din Banat spunându-se "Zapostitul".

Pe timpuri se postea întreagă perioadă de 6 săptămâni, acum perioadă de Post este

ținută strict numai de un număr restrâns de credincioși. Familiile mai credincioase postesc în
această perioadă numai miercurea și vinerea, zile în care nu se consumă produse animaliere.
Pe perioadă Postului este interzisă realizarea de nunți și botezuri.

La sate, Lăsatul Postului este un moment de sărbătoare și veselie, zi în care sunt

organizate baluri mascate, la care participă toată comunitatea.

După opinia specialiștilor la originea obiceiului s-au aflat mai mulți factori. Mai întâi,
este vorba de conservarea unei arhaice credințe de sorginte magică-specifică tuturor
civilizațiilor străvechi-conform căreia, apropierea primăverii trebuia marcată prin ritualuri
simbolice de alungare a frigului și spiritelor rele. Explozia de bucurie, belșugul ospețelor,
jocurilor, dansurilor, petrecerile cu măști se organizau peste tot, convinși fiind că astfel
belșugul, binele și căldură vor învinge definitiv frigul, uscăciunea și dușmănia iernii, cu
spiritele sale potrivnice omului. O altă motivație a obiceiului se justifica din perspectivă
religiei creștine care impune pe tot timpul postului Paștelui interdicții foarte severe, de ordin
alimentar și moral, eliminând din viață comunităților rurale atât petrecerile cu muzică și joc
cât și celelalte evenimente aniversare.

La Luncavița, în ziua de Zapostit (Prima Duminică de Post) se organizează la Căminul

Cultural un băl, la care se poate dansa și ascultă muzică populară banateana. Orchestră
muzicală este comandată de un grup de tineri din comună și plătită prin contribuția
cetățenilor. Acest grup de tineri organizează în ziua de marți (Sf. Mucenic Teodot) așa-
numitele "Babe" sau "Pleuca". Organizatorii "Pleucai", împreună cu muzică și câțiva cetățeni
se adună în jurul orei 9 dimineață în față Primăriei. Câteva persoane sunt mascate ("Babele")
în așa fel încât să nu poată fi recunoscute. Câteva persoane sunt însărcinate cu purtatul
damigenelor de țuica și a coșurilor împletite în care se adună ouăle și prăjiturile. Se formează

-2018-
 FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

alaiul, câteva persoane începând un brâu (un joc popular la care dansatorii dansează ținându-
se de mâini și formând un șir lung) cu care se merge da la casă la casă. La fiecare casă alaiul
este așteptat de gazdă cu țuica, ouă proaspete (nefierte) și prăjituri. Persoanele mascate
preiau darurile și le așează în coșuri și damigene. Pe parcursul drumului persoanele mascate
fac o serie de gesturi (comice sau groaznice), încercând a speria pe cei întâlniți (mai ales pe
copii) și de a menține o stare bună de veselie. După ce au cutreierat întregul sat se întorc în
față Primăriei, unde în mijlocul șoselei este făcut un foc deschis. Pe acest foc este fiartă țuica
adunată de la săteni. O persoană servește pe cei care doresc cu țuica fiartă. Din ouăle
adunate de la săteni se pregătește apoi o găigană. În sala Căminului Cultural se pregătește o
masă întinsă, la care se poate așeza oricine. La masă sunt servite găigană, mămăligă caldă și
țuică fiartă. În jurul focului se dansează până noaptea târziu..

Perspective de dezvoltare
-magazin universal, deoarece cel existent nu corespunde, fiind dispersat în mai multe
localuri

-dispensar medical în rază comunei, punctul sanitar existent nefiind suficient pentru
acordarea asistenței medicale pe rază comunei.

-modernizarea drumului raional existent și îndeosebi a porțiunii de drum între

Luncavița și Teregova, necesar populației pentru accesul civilizat la stația de cale ferată
Teregova.

Toate aceste obiective impuse vor influența în bine la dezvoltarea comunei Luncavița,
dând posibilitate cetățenilor la o deservire mai civilizată a populației, permițând o legătură
mai directă și rapidă cu zonă înconjurătoare.

-2018-
 FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

Cazare
Agropensiunea Mirela :

Se afla la o distanță de 7,8 km de Luncavița.

Agropensiunea Mirela oferă biciclete gratuite. Proprietatea pune la dispoziție o bucătărie

comună, un restaurant și facilități de grătar. Oaspeţii beneficiază de WiFi gratuit, iar parcarea
privată poate fi folosită la un cost suplimentar.

Prețuri : - Camera twin standard – 56 lei/noapte (mic dejun 14 lei-optional)

Pensiunea Sara se află la poalele Munților Semenic, la 23 de km de Luncavița. Oferă un

restaurant cu terasă, o grădină și WiFi gratuit.

Camerele au televizor și baie privată. Oaspeții vor primi gratuit bere produsă la proprietate.

Pensiunea oferă un loc de joacă pentru copii, locuri de parcare gratuite, o sală de conferințe și
servicii de spălătorie.

Prețuri : Camera dubla – 121 lei/noapte (mic dejun inclus)

Suita – 186 lei/noapte (mic dejun inclus)

Pensiunea Casa Ecologică va ofera: cazare in cabanute din lemn dotate cu baie proprie,
televizor LCD, frigider), cazare in vila, sala conferinte, restaurant, piscina (incalzita in sezonul
cald), sauna ( umeda si uscata), jacuzzi, sala de fitness, tenis de masa, teren sport ( tenis, mini
fotbal ), barbeque, foisoare din lemn pentru barbeque

Capacitatea de cazare a pensiunii este de 88 de locuri in cabanute, camere duble si

apartamente in pensiune, bungalouri, la nevoie putandu-se extinde pana la 100 de locuri,
unele camere putand fi amenajate cu 2, 3, 4 sau 5 locuri.

Atat camerele cat si cabanutele dispun de baie proprie si sunt amenajate cu mult bun gust,
oferindu-va tot confortul pentru petrecerea vacantei dumneavoastra.

-2018-
 FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

Structura Pensiunii:

2 corpuri de pensiune:

corpul 1: 3 camere duble pat matrimonial cu baie proprie + 2 apartamente (living si dormitor)
+ 1 camera tripa

corpul 2: 3 camere duble + 1 apartament (living si dormitor)

17 casute cu 2, 3, 4 sau 5 locuri, cu baie proprie

Toate camererele sunt dotate cu frigider / minibar, TV LCD, cabina dus

Pensiunea Vila Florilor se află la 27 km de Luncavița

Pensiunea este situată in centrul stațiunii pe malul râului Cerna, într-un peisaj mirific.Dispune
de camere duble, o cameră single si un apartament.Pensiunea posedă în curte un foișor si mai
multe terase,mobilate cu mese ,scaune,si împodobite cu flori.Trei dintre camere au balcoane
spre Cerna si tote au vizibilitate spe muntele Domogled.Turiștii au televizoare in camere,
internet cu wireless si acces la bucătărie cu frigider si aragaz.

-2018-
 FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

BIBLIOGRAFIE

http://www.primariaonline.ro/judet-Caras-Severin/primarie-
Luncavita/m/1

https://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/PRIM%C4%82RIA+L
UNCAVI%C5%A2A/44022

http://www.roturism-info.ro/orase/judetul-caras-severin/obiective-
turistice-luncavita-caras-severin.html

http://www.luncavita.com/Romaneste/Luncavita_R
https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Luncavi%C8%9Ba,_Cara%C8%99-Severin
OM.htm

-2018-