FACULTATEA DE MANAGEMENT , INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ SI DEZVOLTARE RURALĂ

Universitatea de Știinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti

FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI

DEZVOLTARE RURALĂ

Proiect Modelare

Optimizarea structurii activitatilor in cadrul exploatatii

agricole
Sc Grigo Agriculture Srl

Profesor Coordonator: Student grupa 8416:

S.L.Dr. Necula Raluca Grigore Alexandru - Gabriel

-2018-
FACULTATEA DE MANAGEMENT , INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ SI DEZVOLTARE RURALĂ

Comuna Ciulniţa este aşezată în partea central-sudică a judeţului Ialomiţa, pe

paralela de 44º32’ latitudine nordică şi pe meridianul de 27º41’longitudine estică.

Suprafaţa comunei este de 6846 ha.(68,46 km.²)din care: 477 ha.( 4,77 km.²)
reprezintă intravilanul iar 6369 ha.( 63,69 km.²) extravilanul.

De asemenea, Valea Râului Ialomiţa a constituit o importantă cale de legătură

comercială care ducea spre Oraşul de Floci, cunoscut târg la gura de vărsare a
râului Ialomiţei în Dunăre, unde locuitorii îşi vindeau surplusul de produse.

Climatul prezintă trăsături specifice climei temperate cu puternice caractere

continentale de ariditate.

Temperatura medie anuală este de 10,5-11ºC cu amplitudini termice de 45º-55ºC.

Primele îngheţuri şi brume se produc la sfârşitul lunii octombrie iar ultimele în
prima jumătate a lunii aprilie.

Umiditatea relativă a aerului are valori în jur de 75% iar precipitaţiile medii
anuale sunt de 450-500 mm/an, cea mai mare parte a lor fiind sub formă de
ploaie.Lunile cele mai ploioase sunt sfârşitul lunii mai şi începutul lunii iunie iar
luna cea mai secetoasă este februarie.

Cel mai frecvent vânt este crivăţul care, în timpul iernii, aduce geruri şi viscole,
mai rar mase de aer de origine oceanică pătrunzând în această regiune şi
determinând iarna, înmoinări ale gerului, ceaţă şi chiciură.

Râul Ialomiţa este singura apă de suprafaţă şi formează graniţa cu comuna Perieţi
şi Municipiul Slobozia pe o lungime de 13 km.

Solurile județului Ialomița sunt cernoziomuri (193.000 ha.), cambice (25.000 ha.)
și brun - roșcat ( 1.000 ha.), solurile aluviale (36.000 ha.) și solurile sărăturate -
solonceacuri și solonețuri (800 ha.). și altele. Majoritatea solurilor sunt favorabile
agriculturii constituind una dintre bogățiile județului Ialomița.

-2018-
FACULTATEA DE MANAGEMENT , INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ SI DEZVOLTARE RURALĂ

In conditii normale de umiditate naturala sau de irigatii, campia Baraganului este

foarte productiva. Predomina cultura cerealelor (grau si porumb). Se mai cultiva
floarea-soarelui, iar In valea Ialomitei sfecla de zahar, tutun si orez. . Pentru
prelucrarea materiilor prime s-au dezvoltat si industrii adiacente. In comuna
Ciulnita predomina culturile de rapita, grau, floarea soarelui si de asemenea cultura
de porumb.

La grâu, s-a obţinut o recoltă medie de 6.537 de kilograme la hectar. La orz s-au
înregistrat 3.685 de kilograme/hectar. La porumb, s-au strâns 9.760 de
kilograme/hectar Floarea-soarelui a avut doar 2.329 de kilograme la hectar. Soia -
1.100 kilograme la hectar. La rapiţă a fost o producţie medie la hectar de 3.805 de
kilograme.

Preţul grâului variază între 650 lei şi 730 de lei pe tonă, orzul se vinde cu 530 de
lei pe tonă, iar preţul unei tone de rapiţă oscilează între 1.400 de lei şi 1.550 de lei,
în unele situaţii acesta ajungând şi la 1.800 de lei, iar porumbul are o cota de 680
lei pe hectar.

Turismul în județul Ialomița are următoarele componente: turism balnear,

agroturism, turism cultural și turism pentru vânătoare și pescuit.

Baza turistică a județului Ialomița însumează o capacitate de cazare de peste

6.000 locuri, din care aproape 3.000 de locuri în hoteluri (Select, Paradis,
Columbia din Slobozia, Compet și Miorița din Fetești, Turist din Țăndărei ), peste
600 locuri în vile și la motelurile Sinești, Malu și Perla din Amara, 2.430 locuri în
unitățile de tratament balnear din Amara și 300 locuri în vilele Taberei școlare din
Amara.

Cel mai important obiectiv turistic al județului este stațiunea balneoclimaterică

AMARA, situată la 7 km de Slobozia și 126 km de București, vestită prin nămolul
sapropelic și apele minerale sulfaterte, clorurale și bromurate folosite în
tratamentul bolilor reumatismale cronice, ale sistemului nervos periferic, în
afecțiuni posttraumatice ale aparatului locomotor și în boli ginecologice.

-2018-
FACULTATEA DE MANAGEMENT , INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ SI DEZVOLTARE RURALĂ

Nume: Sc.Grigo Agriculture Srl

CUI: 2011996x
Registrul Comertului: J21/328/2015
Inregistrata in anul: 2008
Tip societate : Societate comerciala cu raspundere
limitata
CAEN: 0111
Descriere CAEN: Cultivarea cerealelor
Adresa: Str. Octavian Goga, nr. 16
Lcalitatea: Ion Ghica
Judeţ: Ialomiţa
Telefon: 0786326375
Administrator: Grigore Alexandru-Gabriel

Total suprafata : 115

Teren agricol Teren neagricol
Arabil : 110 Curti, constructii,drumuri : 1
vii : 1 Ape si balti : 1.5
pomi : 1 Rapele si ravene : 0
Pasuni si fanet : 0 Teren degradat : 0.5

Culturile exploatatiei
Grau
Porumb
Rapita
Floarea soarelui

-2018-
FACULTATEA DE MANAGEMENT , INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ SI DEZVOLTARE RURALĂ

Grâu este un termen generic care desemnează mai multe specii aparținând
genului Triticum.

Grâul este una din cele mai vechi plante de cultură, fiind cultivată de om în
Orientul Mijlociu cu circa 10 - 12 mii de ani î.e.n.

În ţara noastră, cultura grâului datează de peste 2500 ani, martore în acest sens
fiind inscripţiile de pe monedele vechilor cetăţi de pe malul Mării Negre (Tomis,
Kallatys). De exemplu, monedele cetăţii Tomis (Constanţa), purtau pe o parte
chipul zeiţei Demeter, zeiţa agriculturii, iar pe cealaltă parte, spice de grâu.

Principala întrebuinţare o are grâul în fabricarea pâinii, alimentul de bază a peste

jumătate din populaţia globului.

Pâinea de grâu este foarte valoroasă, datorită conţinutului ridicat de proteine şi

digestibilităţii mari pe care o are, fiind mai gustoasă decât cea obţinută din alte
cereale.

După datele furnizate de FAO, la nivelul anului 2007, suprafaţa cultivată cu grâu
pe glob a fost de 208,765 milioane hectare.

În ţara noastră, suprafaţa cultivată cu grâu a avut fluctuaţii, la nivelul anului 2007
găsindu-se cultivate cu grâu 2295,9 mii ha, din care 2227,3 mii ha în sector privat.

Importanţa ce se acordă acestei culturi constă în următoarele particularităţi:

 este mai bogat în substanţe proteice cu valoare nutritivă superioară celei din
porumb datorită echilibrului dintre aminoacizi şi absenţei zeinei;

 conţinut mai ridicat în vitamine;

 producţiile de grâul sunt comparabile cu cele din porumb;

 în condiţii de irigare, după grâu se poate obţine a doua cultură;

 datorită rezistenţei la factorii de mediu mai puţin favorabili, arealul de

cultură al grâului este mai mare decât al porumbului;

-2018-
FACULTATEA DE MANAGEMENT , INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ SI DEZVOLTARE RURALĂ

 sistemul radicular fasciculat asigură o bună protecţie contra eroziunii solului.

 din punct de vedere agrotehnic cultura este mecanizată în totalitate, iar grâul
intră în aproape toate sistemele de rotaţie agricolă, fiind considerată o plantă
premergătoare foarte bună, deoarece are o perioadă de vegetaţie relativ
scurtă, favorizând realizarea, în condiţii optime, a lucrărilor pentru
pregătirea patului germinativ a culturii ce urmează.

Pentru cultură am folosit soiul romanesc GLOSA.

GLOSA este un soi de grâu de toamnă, timpuriu, rezistent la secetă, recomandat

în sudul țării.
Este un soi rezistent la iernare, la cădere și la rasele actuale de rugină galbenă.
Talia medie a plantei este de 85-95 cm.

Cultura de grau ,sub aspect agronomic,ofera avantajul ca este integral

mecanizata.Graul este o foarte buna premergatoare pentru majoritatea culturilor
,deci poate fi semanata orice cultura agricola dupa grau.

Plante premergătoare

Foarte bune: mazărea, fasolea, soia, năutul, inul pentru ulei; inul pentru fibră,
rapiţă; cartofi de vară.

Bune: floarea soarelui, hibrizii timpurii de porumb, culturi care eliberează terenul
în prima jumătate a lunii septembrie.

Medii: cerealele păioase anul I, porumbul, sfecla de zahăr, cartofii de toamnă

Nu se recomandă: unde au fost păioase mai mult de doi ani; după culturi târzii;
după terenuri infestate cu boli şi dăunători specifice păioaselor.

-2018-
FACULTATEA DE MANAGEMENT , INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ SI DEZVOLTARE RURALĂ

PORUMBUL

Porumbul (Zea mays L) este una din cele mai valoroase plante cultivate datorita
productivitatii foarte ridicate si multiplelor intrebuintari a produselor sale in
alimentatia oamenilor, in zootehnie si in industrie.

Porumbul este o cereală originară din America Centrală cultivată azi în multe
regiuni ale lumii ca plantă alimentară, industrială și furajeră, reprezintă alături de
grâu, 80% din producția de cereale. Porumbul aparține familiei Poaceae.

Are tulpina înaltă și groasă, neramificată, care se numește popular „cocean”, cu

frunze lungi și ascuțite la vârf, aspre. Pe aceeași plantă se găsesc flori feminine și
flori masculine pe aceeași tulpină. Florile masculine se găsesc în vârful tulpinii.
Inflorescența este sub forma unui spic sau panicul.

Importanta deosebită a porumbului decurge si din alte avantaje ale culturii lui,
dă producții foarte mari iar recoltele sunt mai sigure decat, la alte plante fiind
rezistent la secetă si avand puține boli si dăunatori; poate fi cultivat cu bune
rezultate in condiții foarte variate de climă si sol; lasă terenul curat de buruieni si
este o bună premergatoare pentru cele mai multe culturi; poate fi cultivat ca a doua
cultură dupa plantele cu recoltare timpurie; necesită o cantitate mică de sămanță
pentru semănat; nu se scutură la recoltare etc.

În țara noastră porumbul cultivat pentru boabe deține, printre celelante culturi,
locul cel mai important. Prin suprafața cultivată și prin producțiile obișnuite, țara
noastră se situează în randul țarilor mari cultivatoare de porumb ,ocupand locul
întai in Europa și locul opt in lume.

Porumbul ocupă al treilea loc, ca importanță , între plantele cultivate pe glob și

anume:

 prezintă o mare capacitate de producție

 are o mare plasticitate ecologică

-2018-
 FACULTATEA DE MANAGEMENT , INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ SI DEZVOLTARE RURALĂ

 este o plantă prășitoare, bună premergatoare pentru majoritatea culturilor

 suportă monocultura mai mulți ani

 are un coeficient mare de inmulțire(150 - 400)

Pioneer P0412 Aquamax

Hibridul Pioneer P0412 face parte din grupa Aquamax cu rezistenta exceptionala la
seceta.

Grupa FAO: 480 (135-142 zile).

Caracteristici generale samanta porumb Pioneer P0412 Aquamax

• Hibrid simplu, semitardiv.

• Potential de productie greu de depasit.
• Adaptabilitate remarcabila in zonele de cultura afectate de seceta.

Caracteristici agronomice

 Planta inalta cu insertie inalta a stiuletelui si bine acoperit cu panusi.

 Bob dentat cu infuzie de indurata. Se poate cultiva si pentru siloz.
 Randament cu 5% in plus fata de cei mai performanti hibrizi din grupa atat in
conditii normale de cultura cat si
in conditii de seceta.

Avantaje Pioneer P0412 Aquamax

 Exceptionala toleranta la seceta.

 Pierde foarte repede apa la maturitate.
 Rezistenta buna la Sorosporium si Fusarium.

Este recomandat pentru zonele aride si semi-aride de campie din sudul si vestul
tarii.
Se recomanda ca furaj in hrana porcinelor si pasarilor.

-2018-
FACULTATEA DE MANAGEMENT , INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ SI DEZVOLTARE RURALĂ

Densitate:
Neirigat: 60.000 - 65.000 plante recoltabile/ha
Irigat: 68.000 - 75.000 plante recoltabile/ha

Boabele de porumb sunt utilizate in industria amidonului, a spirtului, glucozei si

dextrinei; germenii sunt utilizati pentru extragerea uleiului, utilizat in alimentatia
dietetica.

Porumbul este utilizat in hrana animalelor ca nutret concentrat (boabe), porumb

masa verde (insilozat), tulpini (coceni) in amestec cu uree si melasa, insilozati
(nutret suculent).

Plante premergătoare:

Foarte bune premergatoare sunt: mazărea, fasolea, soia, năutul, inul pentru ulei,
cartofii si cerealele păioase.

Bune: floarea soarelui, porumbul 1-2 ani, sfecla de zahăr culturi furajere.

Medii: sorgul,ricinul.

Rapița (Brassica napus L) se situează pe locul cinci, sub aspectul producției

de ulei comestibil, intre plantele oleaginoase.

Rapita se recoltează timpuriu, motiv pentru care constituie o bună premergătoare

pentru grau si orzul de toamnă. Rapița este o excelentă planta melifera
timpurie( asigură circa 50 kg miere/ha).

Zone de favorabilitate: zona foarte favorabilă (zff) - partea de vest si de est a țării,
Podișul Transilvaniei și zonele colinare adăpostite; zonă favorabilă (zf) - partea de
sud a țării, in condiții de irigare.

Uleiul de rapița are largi utilizări industriale si alimentare; turtele de rapiță

obținute din procesare au o bună valoare furajeră, fiind bogate in proteine (38-
42%), glucide si saruri minerale ; paiele de rapiță se folosesc in industria
materialelor de construcții.

-2018-
FACULTATEA DE MANAGEMENT , INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ SI DEZVOLTARE RURALĂ

Perioada de vegetatie si de campanie

 perioada de vegetatie – 270 - 300 zile

 perioada de semanare: 5-15 septembrie, pentru sudul tarii; -10 septembrie,

pentru rest;

 pentru rapita de primavara, semanatul se face timpuriu, in prima urgenta

 perioada recoltarii – se recolteaza in doua moduri: recoltarea in doua faze,

taierea plantelor in faza de coacere in parga lasarea pana la uscare completa-
treierare cu combina , la o umiditate de 12-14%;

 recoltarea directa cu combina, cand semintele sunt brunificate si au

umiditate de 16-18%.

După rapiță se pot cultiva majoritatea plantelor, fiind o bună premergătoare pentru
grâul de toamnă sau orz de toamnă precum și înființarea de culturi succesive de
porumb în scop furajer sau varză furajeră.

Planta premergătoare: Foarte bune plante premergatoare sunt cerealele

paioase; Bune plante premergatoare sunt plantele furajere; Nu se recomandă sa se
samene dupa rapita, floarea soarelui, soia, fasole, tutunul.

Motivul pentru care tot mai mulți agricultori aleg să cultive rapiță sunt simple –
este o plantă cu o mulțime de utilizări și nicio altă cultură nu are o poveste de un
succes similar.

Rapița este o plantă foarte profitabilă pentru fermieri, care nu ridică probleme în
ceea ce privește lucrările, deoarece este 100% mecanizată, dar și ușor de integrat în
rotația culturilor.

Resturile de rapiță rezultate din presarea semințelor sunt o sursă excelentă de

proteine pentru animale. Planta poate fi utilizată și ca nutreț verde toamna târziu
și primăvara devreme, deoarece din 100 kg semințe de rapiță se obțin 30-35 kg
ulei și 50-55 kg de șroturi.

-2018-
FACULTATEA DE MANAGEMENT , INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ SI DEZVOLTARE RURALĂ

PT200CL
Grupa de maturitate: semitimpuriu

• Hibrid rustic cu plasticitate ecologică ridicată.

• Toleranță avansată la boli și un potențial mare de producție.
• Vigoare foarte bună în toamnă.
• Toleranță foarte bună la secetă și temperaturi scăzute.
• Recomandat pentru solele cu buruieni problemă.

Sfaturi pentru fermieri:

Se recomandă și pentru semănatul întârziat.

Maturitate: semitimpurie
Producție: foarte ridicată
Conținut de ulei: foarte ridicat
Înălțimea plantei (cm)*: 160 - 170
Conținut de Glucozinolați (μmol/g)*: 10.5 - 15.0
Densitatea la semănat b.g./m2: 50
Densitatea optimă a plantelor (primăvara)/m2: 35 - 45
Semănat târziu: da
Dezvoltarea în toamnă: foarte rapidă
Regulatori de creștere în toamnă: recomandat doar pentru a îmbunătăți rezistența la iernare
Momentul înfloritului: timpuriu
Pornirea în vegetație primăvara: timpuriu

FLOAREA- SOARELUI

Floarea-soarelui (Helianthus annuus L.), este o plantă uleioasă de mare

importanță economică și alimentară. În Romania, floarea-soarelui a fost introdusă
in cultură la mijlocul secolului trecut, in Moldova. Astazi, floarea-soarelui este cea
mai importantă plantă, care se cultivă la noi, pentru ulei alimentar.

Prin continuțul semințelor în substanțe grase (33-56 %) și calitatea deosebită a

uleiului rezultat in extractie, planta reprezintă una dintre principalele surse de
grasimi vegetale, utilizate in alimentația omenirii, respectiv cea mai importantă
sursă de ulei pentru Romania.

Uleiul rafinat de floarea-soarelui se foloseste, in principal, in alimentație, în

industria margarinei si a conservelor. Uleiul de floarea-soarelui este excelent
pentru alimentație, avand fluiditate, culoare, gust si miros placute. Produsul este
-2018-
FACULTATEA DE MANAGEMENT , INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ SI DEZVOLTARE RURALĂ

folosit si in industrie pentru producerea lacurilor speciale si a rașinilor, precum si

in pictură.

Importanța culturii de floarea soarelui este dată de utilizarea ei largă în alimentația

omului, dar și în hrana animalelor, având inclusiv utilizări industriale și energetice.

Este recomandată cultivarea după porumb, cereale de toamnă și mazăre. Floarea-

soarelui trebuie să revină pe același teren după minimum 4 ani (ideal 5-6 ani) și
este o plantă premergătoare bună pentru culturile de primăvară, dar și pentru grâul
de toamnă.

P0216
MEREU INVINGATOR - FAO 450

Caracteristici generale
 Hibrid semitardiv.
 Potențial extraordinar de producție dovedit în fiecare an.
 Adaptabilitate remarcabilă în zonele de cultură afectate de secetă.
 Pierde foarte repede apa la maturitate.
 Rădăcini și tulpină foarte puternice.

Sfaturi pentru fermieri

Este recomandat pentru zonele aride și semi-aride de câmpie din sudul și vestul țării.
Densitate : Neirigat: 60.000-65.000 plante recoltabile/ha
Irigat: 68.000-75.000 plante recoltabile/ha

-2018-
FACULTATEA DE MANAGEMENT , INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ SI DEZVOLTARE RURALĂ

Pensiune
Denumire: Pensiunea Grigo
Numar camere: 10
Dotari camere tv,wifi,frigider,aer conditionat,cuptor cu
microunde,telefon,semineu,baie proprie

Clasificari pe 3 margarete
margarete:

Asolamentul

Nr S1 S2 S3 S4
1 Grau Porumb Rapita Floarea Soarelui
2 Porumb Rapita Floarea Grau
Soarelui
3 Rapita Floarea Soarelui Grau Porumb
4 Floarea soarelui Grau Porumb Rapita

Cultura Anul 1 2 3 4
NR Ha % Ha % Ha % ha %
1 Grau 50 45.4545 40 36.3636 45 40.9091 35 31.8182
2 30 27.2727 30 27.2727 30 27.2727 32 29.0909
Porumb
3 FlS 15 13.6364 20 18.1818 20 18.1818 23 20.9091
4 15 13.6364 20 18.1818 15 13.6364 20 18.1818
Rapita
Total 110 100 110 100 110 100 110 100

-2018-
 FACULTATEA DE MANAGEMENT , INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ SI DEZVOLTARE RURALĂ

CAPITOLUL II. OPTIMIZAREA STRUCTURII ACTIVITATILOR FERMEI AGROTURISTICE CU AJUTORUL METODEI VARIANTELOR LOGICE MULTIPLE(METODA CONSTRUCTIVA)

2.1. Rezultate previzibile si consumuri pe ha si pe o camera agroturistica

Tabel 2.1. Consumul de ZO pe 1 ha si pe 1 camera agroturistica
Activitatea ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct noi dec To
Grau 0.1 0.08 0.16 0.12 0.726 0.21 1
Porumb 0.216 3.03 3.03 1 0.1 7
Floarea S. 0.53 3.03 82.8 41.4 0.1 12
rapita 0.05 0.08 0.725 0.1 0.36 1
Camera agrot 1.2 1.44 0.96 1.08 0.6 1.32 1.92 2.16 1.8 1.68 1.92 2.4 1
Total
Consum forta de munca (ZO)/Zi=
0,12
Numar innoptari*
Camera agrot. ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct noi dec To
Nr innoptari 10 12 8 9 5 11 16 18 15 14 16 20
* intre 3 si 22 de innoptari pe luna

Tabel 2.2. Rezultate previzibile pe 1 ha cultura si 1 camera agroturistica

Pret V. Pret V. Venit Venit Venit Profit Cu
Activitatea Prod.Princip. Prod.Sec PP PS P.P. P.S Total Ch.Dir* Ch.ind.** Ch tot Profit S***

UM tone/ha tone/ha lei/tona lei/tona lei/ha lei/ha lei/ha lei/ha lei/ha lei/ha lei/ha lei/ha
Grau 8 2.5 700 120 5600 300 5900 2980.2 74.5 3054.7 2845.3 3845.3
Porumb 10 2 650 200 6500 400 6900 2061 51.525 2112.525 4787.475 5,787 lei
Floarea S. 3 0.3 1350 65 4050 19.5 4069.5 3057 76.425 3133.425 936.075 1,936 lei
Rapita 4.5 0.45 1500 50 6750 22.5 6772.5 3057 76.425 3133.425 3639.075 3,639 lei
Camera agrot X x x x x x 12320 x x 8500.8 3819.2 x

-2018-
 FACULTATEA DE MANAGEMENT , INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ SI DEZVOLTARE RURALĂ

*Cheltuieli tehnologice
**2,5% din Ch Directe
*** Subventia pe suprafata anul 2018

Venit PP= Prod P* Pret V. PP Venit total camera= Pret Inchiriere/noapte* Nr Innoptari
Venit PS= Prod SP* Pret V. PS
Pret inchiriere =80
Venit total= Venit PP+Venit PS lei/noapte
Ch tot= Ch dir+Ch ind.
Ch tot la camera 55%-70% din Venit total

-2018-
FACULTATEA DE MANAGEMENT , INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ SI DEZVOLTARE RURALĂ

2.2. Construirea si calcularea variantelor logice multiple

Tabel 2.3. Varianta 1.

Consum Consum Disponibil ZO- Consum
Activitatea Suprafata Profit Disponibil ZO
ZO/Ha;cam ZO/Suprafata;nr.cam ZO
UM Ha/Cam lei/ha lei/S luna VI An luna VI An luna VI An luna VI An
Grau 50 3845.295 192264.8 0.16 1.396 8 69.8 X X X X
Porumb 30 5787.475 173624.3 3.03 7.376 90.9 221.28 X X X X
Fl.s 15 1936.075 29041.13 3.06 7.02 45.9 105.3 X X X X
Rapita 15 3639.075 54586.13 0.725 6.574 10.875 98.61 X X X X
Cam A. 10 3819.2 38192 2.16 17.88 21.6 178.8 17.28 143.04 X X
-
Total 110 X 487708.3 x x 177.275 673.79 57.28 503.04 -170.75
119.995

Tabel 2.3. Varianta 2

Consum Consum Disponibil ZO- Consum
Activitatea Suprafata Profit Disponibil ZO
ZO/Ha;cam ZO/Suprafata;nr.cam ZO
UM Ha/Cam lei/ha lei/S luna VI An luna VI An luna VI An luna VI An
Grau 40 3845.295 153811.8 0.16 1.396 6.4 55.84 X X X X
Porumb 30 5787.475 173624.3 3.03 7.376 90.9 221.28 X X X X
Fl.s 20 1936.075 38721.5 3.06 7.02 61.2 140.4 X X X X
Rapita 20 3639.075 72781.5 0.725 6.574 14.5 131.48 X X X X
Cam A. 10 3819.2 38192 2.16 17.88 21.6 178.8 17.28 143.04 X X
Total 110 X 477131.1 x x 194.6 727.8 57.28 503.04 -137.32 -224.76

Tabel 2.3. Varianta 3

-2018-
FACULTATEA DE MANAGEMENT , INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ SI DEZVOLTARE RURALĂ

Consum Consum Disponibil ZO- Consum

Activitatea Suprafata Profit Disponibil ZO
ZO/Ha;cam ZO/Suprafata;nr.cam ZO
UM Ha/Cam lei/ha lei/S luna VI An luna VI An luna VI An luna VI An
Grau 45 3845.295 173038.3 0.16 1.396 7.2 62.82 X X X X
Porumb 30 5787.475 173624.3 3.03 7.376 90.9 221.28 X X X X
Fl.s 20 1936.075 38721.5 3.06 7.02 61.2 140.4 X X X X
Rapita 15 3639.075 54586.13 0.725 6.574 10.875 98.61 X X X X
Cam A. 10 3819.2 38192 2.16 17.88 21.6 178.8 17.28 143.04 X X
-
Total 110 X 478162.2 x x 191.775 701.91 57.28 503.04 -198.87
134.495

Tabel 2.3. Varianta 4

Consum Consum Disponibil ZO- Consum
Activitatea Suprafata Profit Disponibil ZO
ZO/Ha;cam ZO/Suprafata;nr.cam ZO
UM Ha/Cam lei/ha lei/S luna VI An luna VI An luna VI An luna VI An
Grau 35 3845.295 134585.3 0.16 1.396 5.6 48.86 X X X X
Porumb 32 5787.475 185199.2 3.03 7.376 96.96 236.032 X X X X
Fl.s 23 1936.075 44529.73 3.06 7.02 70.38 161.46 X X X X
Rapita 20 3639.075 72781.5 0.725 6.574 14.5 131.48 X X X X
Cam A. 10 3819.2 38192 2.16 17.88 21.6 178.8 17.28 143.04 X X
Total 110 X 475287.8 x x 209.04 756.632 57.28 503.04 -151.76 -253.592

Tabel 2.3. Varianta 5

Consum Consum Disponibil ZO- Consum
Activitatea Suprafata Profit Disponibil ZO
ZO/Ha;cam ZO/Suprafata;nr.cam ZO
UM Ha/Cam lei/ha lei/S luna VI An luna VI An luna VI An luna VI An
Grau 50 3845.295 192264.8 0.16 1.396 8 69.8 X X X X
Porumb 30 5787.475 173624.3 3.03 7.376 90.9 221.28 X X X X
Fl.s 15 1936.075 29041.13 3.06 7.02 45.9 105.3 X X X X

-2018-
FACULTATEA DE MANAGEMENT , INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ SI DEZVOLTARE RURALĂ

Rapita 15 3639.075 54586.13 0.725 6.574 10.875 98.61 X X X X

Cam A. 10 3819.2 38192 2.16 17.88 21.6 178.8 17.28 143.04 X X
-
Total 110 X 487708.3 x x 177.275 673.79 17.28 143.04 -530.75
159.995

CAPITOLUL III. OPTIMIZAREA STRUCTURII ACTIVITATILOR FERMEI AGROTURISTICE CU

AJUTORUL UNUI MODEL DE PROGRAMARE LINIARA

3.1. Construirea modelului

matematic
a. Stabilirea activitatilor si
resurselor exploatatiei

Resur
Nr Crt Activitati se
Gra Came
Porumb FL.S rapita
u ra
110/1 Ha,
1 x1 x2 x3 x4 X5
0 cam
384
1936. 3639. 3819.
2 5.3 5787.48 Profit/Ha,
08 08 20
0 cam
ZO
3 1.4 7.376 7.02 2.883 18.48 143
total
0.1
4 3.03 3.06 0,725 0.6 57
6 ZO VI
1.2 Zmec
5 0.94 1.15 1,35 378
6 total
25. Motor
6 61.71 70.27 75,30 7150
72 ina 65 l/Ha* nr Ha
51. 1730 Retrib 150 lei/ha *nr Ha,
7 305.2 290.4 53,6 80
7 0 . Man. 300 lei/cam

-2018-
FACULTATEA DE MANAGEMENT , INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ SI DEZVOLTARE RURALĂ

126 1414. 1870 Retrib 1700 lei/ha *

8 1345.2 692,3
1.5 8 00 . Mec. nr Ha

b. Forma algebrica a modelului

matematic

5787. 1936. 1936. 3819

F.O(Functia 3845.3*x 48*x + 08*x + 08*x + .2*x
Obiectiv) 1 + 2 3 4 5 Max

L1 Suprafata 110
x1 + x2 + x3 + x4 ≤
Totala ha
L2 Nr. 10
x5 ≤
Cam cam
ST/
L3 Cereale Pai. x1 ≤ 55
2
36.66
L4 Supr.
x2 ≤ 66666 ST/
Porumb
7 3
ST/
L5 Supr. FL.S x3 ≤ 27.5
4
ST/
L6 Supr. Rapita x4 ≤ 27.5
5
L7 Cons. ZO 7,376 7,02*x 6,574 17,88*
1,396*x1 + + + + ≤ 143
total *x2 3 *x4 x5
3,03*x 3,06*x 5,08* 2,16*x
L8 Cons. ZO VI 0,16*x1 + + + + ≤ 57
2 3 x4 5
L9 Cons. Zmec 0,94*x 1,15*x 1,38*
1,26*x1 + + + ≤ 378
Total 2 3 x4
L10 Cons. 61,71 70,27* 72,17
25,72*x1 + + + ≤ 7150
Motorina *x2 x3 *x4

-2018-
FACULTATEA DE MANAGEMENT , INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ SI DEZVOLTARE RURALĂ

L11 Cons Retri. 305,2 290,4* 276,1

51,7*x1 + + + + 80*x5 ≤ 17300
Man. *x2 x3 1*x4
L12 Cons Retrib 4816,9*x 1345, 1414,8 1003, 18700
+ + + ≤
Mec. 1 2*x2 *x3 39*x4 0

C.N.N
Cond. de
x1 , x2 , x3 , x4 , x5 ≥ 0
nenegativitate

c. Forma matriciala a modelului

matematic

F.O(Functia 5787. 1936. 3639. 3819.2

Obiectiv) 3845.30 48 08 08 0 Max

L1 Suprafata
1 1 1 1 0 ≤ 110
Totala
L2 Nr.
0 0 0 0 1 ≤ 10
Cam
L3 Cereale Pai. 1 0 0 0 0 ≤ 55
L4 Supr. 36.66
0 1 0 0 0 ≤
Porumb 66667
L5 Supr. FL.S 0 0 1 0 0 ≤ 27.5
L6 Supr. Rapita 0 0 0 1 0 ≤ 27.5
L7 Cons. ZO
1.396 7.376 7.02 6.574 17.88 ≤ 143
total
L8 Cons. ZO VI 0.16 3.03 3.06 5.08 2.16 ≤ 57
L9 Cons. Zmec
1.26 0.94 1.15 1.38 0 ≤ 378
Total
L10 Cons. 25.72 61.71 70.27 72.17 0 ≤ 7150

-2018-
FACULTATEA DE MANAGEMENT , INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ SI DEZVOLTARE RURALĂ

Motorina
L11 Cons Retri. 276.1
51.7 305.2 290.4 300 ≤ 17300
Man. 1
L12 Cons Retrib 1345. 1414. 1003. 18700
4816.9 0 ≤
Mec. 2 8 39 0

C.N.N
Cond. de
x1 , x2 , x3 , x4 , x5 ≥ 0
nenegativitate

3.2 Rezolvarea mmedelului matematic prin aplicatia SOLVER(Rezolvitor)

si interpretarea primal-duala a solutiei

Valoarea F.O

F.O(Functia 5787. 1936. 3639. 3819.2 14903

Obiectiv) 3845.30 48 08 08 0 0.277
x1 x2 x3 x4 x5
Suprafat 9.664
a/nr 28.92467 06919
Cam 664 0 5 0 5
pret
Resurse Resursele Resurse umbra(valoa
initiale consumate ramanse re duala)
L1 Suprafata 71.
1 1 1 1 0 ≤ 110
Totala 38.6 4 0
L2 Nr.
0 0 0 0 1 ≤ 10
Cam 5.0 5.0 298.3931
26.
L3 Cereale Pai. 1 0 0 0 0 ≤ 55
28.9 1 0
L4 Supr. 36.66 36.
0 1 0 0 0 ≤
Porumb 66667 0.0 7 0

-2018-
FACULTATEA DE MANAGEMENT , INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ SI DEZVOLTARE RURALĂ

17.
L5 Supr. FL.S 0 0 1 0 0 ≤ 27.5
9.7 8 0
27.
L6 Supr. Rapita 0 0 0 1 0 ≤ 27.5
0.0 5 0
-
L7 Cons. ZO
1.396 7.376 7.02 6.574 17.88 ≤ 143 54.
total
197.6 6 0
12.
L8 Cons. ZO VI 0.16 3.03 3.06 5.08 2.16 ≤ 57
45.0 3 371.1143
L9 Cons. Zmec 330
1.26 0.94 1.15 1.38 0 ≤ 378
Total 47.6 .4 0
L10 Cons. 572
25.72 61.71 70.27 72.17 0 ≤ 7150
Motorina 1423.0 7.0 0
114
L11 Cons Retri. 276.1
51.7 305.2 290.4 300 ≤ 17300 98.
Man. 1
5801.9 1 0
340
L12 Cons Retrib 1345. 1414. 1003. 18700
4816.9 0 ≤ 15300 00.
Mec. 2 8 39 0
0.0 0 0.257556

-2018-
FACULTATEA DE MANAGEMENT , INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ SI DEZVOLTARE RURALĂ

 https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Ciulni%C8%9Ba,_Ialomi%C8
%9Ba
 http://primariaciulnita.ro/
 https://www.dekalb.ro/
 https://www.pioneer.com/web/site/romania
 https://www.alcedo.ro/

-2018-