EVALUAREA CARACTERISTICILOR GEOSISTEMICE DIN AREALUL JUDETULUI O ;T

  Aşezare geograficã
       Situat în partea de sud a ţãrii, judeţul Olt cuprinde un numãr însemnat de localitãţi din dreapta şi
stânga râului al cãrui nume îl poartã, legate între ele prin vechi tradiţii economice şi culturale.
       Suprafaţa totalã de 5498 km2, reprezentînd 2,3% din teritoriul ţãrii, situeazã judeţul pe locul 22 la
nivelul României. Judeţul Olt are ca vecini: la est – judeţele Argeş şi Teleorman; la vest – judeţul Dolj;
la nord – vest judeţul Vâlcea; iar la sud, pe o distanţã de 45 km. Dunãrea, care-l desparte de
Bulgaria.
     Relieful
     Centrat pe valea inferioarã a Oltului şi teraselor sale, relieful este format din câmpii şi dealuri nu
prea înalte. Înclinaţia generalã a ţinutului de la nord la sud îi conferã acestuia o expoziţie sudicã
însoritã. Altitudinea reliefului coboarã în pantã linã de la Vitomireşti, cãtre Dunãre pânã la Corabia.
       De la limita de nord a judeţului pânã în apropiere de Slatina se întâlneşte zona de dealuri,
reprezentînd din punct de vedere geomorfologic, un compartiment al Piemontului Getic, cunoscut în
aceastã zonã sub numele de Platforma Cotmeana.
       La sud de Slatina pânã la Dunãre începe sã se desfãşoare o parte a Câmpiei Române, cu
urmãtoarele subunitãţi de câmpie: Câmpia Caracalului, Câmpia Boianului şi Câmpia
Burnasului.
   Clima
      Poziţia geograficã şi relieful determinã în mare masurã şi manifestarea elementelor climatice de pe
teritoriul judeţului. Punctul cel mai friguros este la Caracal datoritã curenţilor reci din estul Câmpiei
Române care îşi au punctul terminus în aceastã zonã, iar punctul cel mai cãlduros este la Corabia.
Clima este temperat continentala cu noante mediteraneene,generate de malese de aer tropicale in
sezonul cald,de origine africana. Configuratiei reliefului,insa este influentat de sezon,luna anului.
Vanturile sunt un alt factor care influenteaza evolutia temperaturilor , a precipitatiilor prin faptul ca bat
predominant din vest ,notd-vest ,insa primavara si toamna au o circulatie sudica.
Precipitatiile atmosferice pe teritoriul judetului variaza de la nord la sud,datorit
    Hidrografia
        Axul principal al reţelei hidrografice îl constituie râul Olt care strãbate judeţul pe la mijloc de la
nord la sud, pe distanţa de 143 km. Râul Olt primeşte ca afluenţi principali – pe dreapta râul Olteţ, iar
pe stânga câteva râuri cu debit foarte mic cum sunt: Tesluiul, Dârjovul.
        În partea de nord, judeţul Olt este brãzdat şi de râul Vedea, cu afluentul de pe partea dreaptã
Plapcea. Pe distanţa de 45 km., partea de sud a judeţului este udatã de apele Dunãrii, care
colecteazã întreaga reţea hidrograficã a judeţului.
Din aceasta cauza putem vorbi de prezenta podurilor interfluviale,teraselor si luncilor ce contribuie la
dezvoltarea asezarilor.

SOLURILE

Solurile au origini diferite si sunt de doua caregorii : zonzle si interzonale.Solurile zonale cuprind
urmatoarele tipurii: cernoziomuri in sud,ocupand 36% din uscatul judetului,sunt bogate in humus si
au fertilitate ridicata;brun-roscate au o raspandire mai redusa decat cernoziomurile si se intind catre
nord;brune si podzoluri se intind in zona de nord.Solurile interzonale sunt:soluri negre argiloase se
gasesc la est,soluri nisipoase sunt raspandite in sud-vestul judetului.

Relieful,hidrografia,altitudinea reliefului determina caracteristici locale si diferentieri topoclimatice

:de dealuri subcarpatice,de campie si de lunca.

Fauna si flora sunt dezvoltate in functie de zonalitatea geografica impusade latitudine.Vegetatia

naturala este limitata de vgetatia de cultura si spajisti stepizate.padurile specifice sunt de
stejar,gorun,foioase,vegetatie intrazonala apare in luncile raurilor,lacuri,terenuri mlastinoase si este
reprezentata de plop,salcie,stuf,papura,rogoz.

In aceste zone se intalnesc caprioara,mistretul ,vulpea,vevrita,fazan,ptarniche,prepelita etc.

Zonele inlocuite de culturi agricole sunt populate cu rozatoare,insecte,pasarii.Apele au cateva specii

de pesti.

Toate aceste caracteristici ale judetului(clima,retea hidrografica,fauna,flora,soluri,influenta umana)

contribuie la schimbari ale geosistemului judetului si prezinta o serie de probleme ce apar in cadrul
acestuia.

Cursul apei,scurgerile acesteia sunt un factor important ce contribuie la inundatii,la eroziunea

solului,alunecari de teren(Slatina,Bals,Colonesti si alte 110 localitati).Prezenta unor poduri si podete
subdimensionate care determina blocarea cursurior de apa,depunerea deseurilor pe
maluri,contribuie la revarsarea raurilor si la producerea inundatiilor.

Dtoritatorita climatului mediteranean ce influenteaza sudul judetulu si a maselor de aer tropical in

aceasta zona se manifesta fenomene de seceta ce duc la modificarea mediului de viata in ansamblul
sau.Dezastre naturale sunt vijeliile,grindina,cet,chiciura,seismele,acestea contribuie la modificarile ce
apar in geosistemul judetului.

Activitatile industriale si agricole ale omului au impact asupra mediului.Activitatile

industriale(explozii,incendii,sc urgerile de substante toxice,emisii de gaze si poluarii acidentale)au
impact asupra omului si mediului.Desecarile,defrisarile,folosirea substantelor chimice in
agricultura,industrializarea au dus la poluare atmosferica,reteaua de ape de suprafata este
afectata(deseuri majore si industriale,fond natural,substante organice),poluarea solului cu
fertilizanti(naturali sau chimici) cu efect asupra microflorei din sol,pesticidele contamineaza solul si
aerul,acestea sunt acumulate treptat in plante si animale,cu efecte negative asupra sanatatii omului.

Aceste efecte negative au dus la luarea de masuri pentru protejarea biodiversitatii

( paduri,zavoaie,vegetatie de silvostpa,tufisurii,pajisti,mlastini,vegetatie forestiera).