NIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARABUCURESI.

MASTERAT: MANAGEMENT SI DEZVOLTARE RURALA.

AMENAJAREA INTEGRATA A
TERITORIULUI
STUDIU DE CAZ PRIVIND INDICATORII NECESARI
PLANULUI DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDETULUI
TELEORMAN

STUDENT:
MANAGEMENT SI DEZVOLTARE RURALA
ANUL I

NIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARABUCURESI.

MASTERAT: MANAGEMENT SI DEZVOLTARE RURALA.

Studiu de caz privind indicatorii necesari planului de

amenajare a teritoriului judetului Teleorman
1. Date generale privind asezare, suprafata, vecinatati
Judetul Teleorman este asezat in partea de sud a tarii, orasul Zimnicea, cu
latitudinea de 43o3707, constituind punctul extrem sudic al teritoriului national.
Dunarea reprezinta, pe cca 90 Km, limita sudica a judetului si totodata frontiera de stat
cu Bulgaria.
Suprafata judetului:Teleormanul se numara printre judetele mijlocii ca intindere
avand o suprafata de 5.790 kmp, ceea ce reprezinta 2,4 % din suprafata Romaniei (locul
19 pe tara si locul 4 intre judetele din sud care au limita sudica Dunarea).
Teritoriul judetului Teleorman este asezat in partea sudica, in zona centrala a
Campiei Romane, fiind incadrat de judetele Arges si Dambovita la nord, Giurgiu la est si
Olt la vest, iar la sud de fluviul Dunarea.
2. Caracterizarea generala a cadrului natural al judetului (relief, retea hidrografica,
resurse naturale)
Relief
Din punct de vedere al reliefului, Teleormanul nu este variat. Predomina relieful
de campie, care acopera partea de sud si centrala, continuand cu o zona slab deluroasa in
partea nordica. Altitudinea campiei este cuprinsa intre 38 si 43 m la nivelul terasei
Dunarii si 90-95 m la nivelul campiei propriu-zise. In timpul apelor mari de primavara,
prin revarsare peste maluri, Dunarea a creat in imediata apropiere a malului sau o
succesiune de grinduri fluviatile catre interiorul luncii, care a dus la formarea, intre ele, a
unor depresiuni ocupate de ape, numite listeve ( Listeava mare, Mica, Vasluiului, Lupilor,
Lunga, Lata, La plopi, Zimnicea). Teritoriul prezinta o usoara inclinare spre sud si est,
fapt evidentiat si de orientarea retelei hidrografice.
Zona de campie cuprinde parti din trei unitati principale ale Campiei Romane
care, de la nord la sud se succed astfel: Gavanu-Burdea, Boianu, Burnas. Campia
piemontana Gavanu-Burdea, care ocupa partea de nord a judetului, la est de Vedea, are
altitudini de 90-170 m si este acoperita cu depozite de loess in grosimi de 5-12 m. Vaile
Vedea si Teleorman sunt adancite cu cca. 20 m fata de campie, au lunci largi si terase,
raurile avand un curs meandrat.
Campia Boianu de la vest de Vedea este formata din trei campuri interfluviale cu
latimi de 7-18 km. Spre Olt prezinta o denivelare de 25-30 m, iar spre sud se face trecerea
la terasele Dunarii. Campia este slab Fragmentata acoperita cu groase de loess (20-30
m)in care s-au format prin tasare numeroase zone depresionare. Luncile Calmatuliului si
Urluiu- lui sunt largi, cu aspect de culoar, cursurile de apa fiind foarte meandrate, cu
panta redusa si putere de eroziune foarte slaba.
Campia Burnas, dintre Dunare - Vedea - Valea Alba - Calnistea, este de asemenea
o campie slab fragmentata in care depozitele de loess de 5-30 m au favorizat aparitia a
numeroase zone depresionare. Pentru eliminarea excesului de apa din aceste zone sunt
necesare lucrari de drenaj. Raurile Vedea si Teleorman in amonte de confluenta au lunci

NIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARABUCURESI.

MASTERAT: MANAGEMENT SI DEZVOLTARE RURALA.
largi, cu apa neinsemnata, curs lent si meandrat. In aval de confluenta lor, intre
Smardioasa si Bujoru, lunca larga de 2 km are un caracter mlastinos fiind mai putin
favorabila agriculturii.
Lunca Dunarii, cu latimi ce variaza intre 2 si 6 km se detaseaza ca o unitate
aparte, atat prin altitudinile sale mai coborate (20-24 m), cat si prin peisajul sau specific.
In prezent este indiguita pe sectorul Olt - Vedea, in mare parte desecata si folosita pentru
agricultura. Din numeroasele lacuri si balti s-au pastrat numai lacurile Suhaia de 1050 ha,
folosit pentru piscicultura si complexul lacustru de 800 ha de la confluenta Vedei cu
Dunarea.
Lunca comuna a Oltului si Saiului cuprinde numeroase cursuri parasite, lacuri,
balti si paduri cu esenta moale. Fiind neindiguita si supusa inundatiilor periodice, din
punct de vedere agricol este foarte putin utilizata.
Reteaua hidrografica insumeaza o lungime de 1196 km din care 61,5 km
regularizati si 166 km indiguiti. Teritoriul judetului este strabatut de la nord spre sud: Olt,
Vedea, Teleormanul, Calmatui, Urlui, Glavacioc, Siu, Sericu, Nanov, Bratcov, Burdea,
Cainelui, Clanita, Dambovnic, iar fluviul Dunarea limiteaza partea de sud a judetului pe o
lungime de 83 km. Lunca Dunarii reprezinta astazi cea mai antropizata unitate a judetului
Teleorman, datorita mariolor lucrari de indiguiri, desecari si irigari. Lunca Vedei este mai
mare in zona Smardioasa - Bujoru, atingand la Bragadiru o latime de pana la 2 km si o
altitudine de 18 - 20 m, mai mica decat cea a grindurilor fluviale ale Dunarii, datorita
acestei configuratii, in timpul reversarii Dunarii apele patrund in lunca Vedei si determina
mlastinirea ei. Raul Vedea care impreuna cu afluentul sau Teleorman dreneaza cca. 80%
din suprafata judetului are un debit mediu multianual de 5,5 mc?s la intrarea in judet si
13,6 mc/s la Pietrosani, aportul cel mai mare fiind dat de Teleorman (3,8 mc/s).
Cu exceptia raului Teleorman, toate raurile din bazinul hidrografic al Vedei au fost
transformate in salbe de iazuri, in scopul retinerii pentru perioada de vara a unor rezerve
necesare irigatiilor si unitatilor agrozootehnice. Numeroase astfel de iazuri se gasesc si pe
celelalte rauri (Calmatui, Urlui, Glavacioc) pe tot cuprinsul judetului existand cca. 170
iazuri, peste 50% dintre acestea fiind folosite pentru piscicultura si irigatii, altele avand
rol de prevenire a inundatiilor. De asemenea au fost amenajate in lunci helesteele
Vitanesti, Suhaia, Magura.
Lacurile naturale sunt de tip crov si de lunca, cele de crov avand un caracter
temporar. Lacurile de lunca, numeroase in trecut de-a lungul Dunarii, au fost reduse ca
urmare a actiunii de indiguire si desecare, in prezent ramanand ca mai importante lacul
Suhaia, amenajat ca helesteu si complexul Fatana - Chireanu - Radulea - Fistoreanca
(cca. 800 ha) in zona de confluenta a Vedei cu Dunarea.
Apele subterane sunt inmagazinate in depozitele de nisipuri si pietrisuri ale
stratelor de Fratesti, la adancimi de cca. 20 m si in depozitele aluviale nisipo-argiloase de
terasa si de lunca, la adancimi de pana la 5 m. Judetul beneficiaza de un potential natural
ridicat, constand in primul rand in fondul funciar. Astfel, conform Anuarului statistic al
Romaniei, fondul funciar - dupa modul de folosinta - se prezinta astfel: suprafata agricola
85,5% din suprafata totala a judetului, paduri 5,1%, ape si balti 3,4%.
Invelisul de soluri al rergiunii se remarca prin varietate. Dominante ca intindere,
cernoziomurile, solurile brune de padure si solurile aluviale ocupa principalele forme de
relief. Cernoziomurile levigate acopera suprafete intinse mai ales in jumatatea sudica a
judetului, oferind conditii excelente pentru culturile agricole. Fertilitatea naturala a
3

NIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARABUCURESI.

MASTERAT: MANAGEMENT SI DEZVOLTARE RURALA.
solurilor, in special a celor din jumatatea de sud creeaza conditii deosebit de favorabile
dezvoltarii culturilor cerealiere si plantelor tehnice, cat si culturilor legumelor. Folosirea
intensiva a fondului funciar mentine in actualitate probleme legate de diminuarea
excesului de apa, administrarea rationala a ingrasamintelor chimice si a irigatiilor.
In ceea ce priveste resursele subsolului, cele mai importante sunt zacamintele de
titei si gaze naturale din partea nord-est a judetului in perimetrul Videle-Olteni-PoieniSilistea Noua. Structurile cele mai importante sunt exploatate pe teritoriul localitatilor
Videle, Blejesti, Silistea, Mosteni, Baciu, Preajba, Sericu, Purani.
Rocile utile sunt prezente sub forma argilelor comune (in zonele Alexandria,
Gorgani-Zimnicea, Ciuperceni) nisipuri si pietrisuri (zacaminte importante la Turnu
Magurele, Zimnicea, Plosca, Poroschia, Tiganesti, Scioastea si zone de perspectiva la
Orbeasca, pe raul Vedea si afluenti in zona comunelor Cervenia, Nanov, Mavrodin). Au
fost identificate prin foraje la Suhaia si Viisoara si unele orizonturi subtiri de lignit.
Antropizarea accentuata a peisajului geografic a determinat modificarea radicala a
acestuia, astfel incat in prezent din vechii codri ai Teleormanului s-au mentinut doar
unele trupuri restranse in partea de nord si centrala a judetului.Pe de alta parte lucrarile
hidrotehnice si hidroameliorative de pe vai si indeosebi in lunca Dunarii au transformat
puternic peisajul natural specific.
Cu toate ca din punct de vedere al cadrului natural judetul prezinta un potential
mai putin expresiv, comparativ cu alte judete ale tarii, exista unele elemente naturale care
merita a fi protejate si avute in vedere pentru valorificarea lor pe plan local in scop de
odihna, agrement, turism. In acest sens sunt de mentionat:
- Lunca Dunarii cu lacul Suhaia si complexul lacustru din zona de confluenta a raului
vedea cu Dunarea;
- padurile de zavoi din lunca Oltului, Vedei, Teleormanului, asocierea acestora cu apele
curgatoare oferind conditii suficient de favorabile organizarii unor zone de agrement;
- padurile de stejar din apropierea orasului Rosiori de Vede, cele mai bine pastrate trupuri
ale fostilor codrii ai Teleormanului.
Datorira slabei energii a reliefului, fenomenele de degradare a terenurilor datorate
unor procese naturale, sunt relativ modeate. Singurele suprafete care favorizeaza
procesele de eroziune le reprezinta versantii care insotesc vaile si care reprezinta cca.
10% din suprafata judetului. Fenomenul este mai amplu pe versantul stang al Oltului (in
amonte de Lunca), versantul nordic al Dunarii (intre Fantanele si Zimnicea) si pe
versantii mai inclinati ai Calmatuiului, Vedei si Teleormanului.
Desi nu sunt caracterisitce, alunecarile de teren apar cu totul izolat pe unii versanti
ai Teleormanului, Vedei, Oltului si Dunarii.
Campiile inerfluviale caracterizate prin numeroase depresiuni de tasare (crovuri),
cat si portiunile de lunci colmatate si inmlastinite de pe vile Olt, Dunare, Vedea sunt
afectate de exces de apa, utilizarea acestor terenuri in scopuri agricole, necesitand lucrari
de desecare-drenaj.
Din punct de vedere al seismicitatii, judetul Teleorman face parte din zona
seismica de gradul 7, teritoriile oraselor Zimnicea si Trunu Magurele fiind cotate ca zone
seismice de gradul 7 1/2, impunand masuri corespunzatoare in realizarea constructiilor.

NIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARABUCURESI.

MASTERAT: MANAGEMENT SI DEZVOLTARE RURALA.
Hidrologie
Reteaua hidrografica este formata din fluviul Dunarea si afluentii sai principali:
Olt, Urluiu, Calmatui si Vedea.
Partea de Nord-Est a judetului este strabatuta de paraurile: Dimbovnic, Glavacioc si
Cilnistea, afluenti ai Neajlovului, care sunt cursuri de apa cu un debit relativ redus, de
numai 1-2 m3/s.
Suprafata judetului este strabatuta de raul Vedea, care are un debit mediu
multianual de 5,5 m3/s. Aportul cel mai mare la debitul de apa este dat de catre raul
Teleorman, 3,8 %.
Pe cuprinsul judetului exista aproximativ 170 iazuri.
Resurse naturale de importanta economica
Ca resurse naturale, judetul Teleorman dispune de zacaminte de titei si gaze
naturale in partea de nord a judetului.
3. Principalele functiuni economice ale teritoriului (industrie, agricultura, turism)
Industrie
Industria are o structura diversificata, ramurile semnificative fiind: industria
chimica, industria constructiilor de masini si a prelucrarii metalelor, industria
electrotehnica, industria metalurgica, industria textila, industria extractiva si, cu ponderea
cea mai importanta, industria alimentara si de prelucrare a produselor agricole.
Industria alimentara si de prelucrare a produselor agricole - a cunoscut o
dezvoltare semnificativa in ultimii ani, atat prin vechile unitati care au fost privatizate
aproape in totalitate si se afla in proces de retehnologizare cat si prin unitati de prelucrare
nou create, unele dintre acestea utilizand echipamente si tehnologii de mare performanta.
Industria constructiilor de masini inregistreaza o evolutie mai putin dinamica,
explicabila prin faptul ca vechile unitati industriale - desi au fost privatizate aproape
integral - au trebuit sa isi restructureze mult activitatea si personalul, iar firmele de
productie nou infiintate sunt foarte putine si au o pondere economica foarte redusa.
Principalele subramuri sunt:
productia de rulmenti si alte organe de masini
productia de utilaje si echipamente
Industria metalurgica si a prelucrarii metalelor cunoaste o dinamica
ascendenta in ultimii ani, in principal datorita firmelor nou infiintate. Principalele
subramuri sunt:
productia de tevi sudate;
productia de piese;
productia de confectii metalice.
Industria electrotehnica a scazut ca pondere in economia judetului, in principal
datorita restructurarii pe care au cunoscut-o marile sale unitati de productie din acest
domeniu. De remarcat progresele care se inregistreaza in domeniul echipamentelor de
calcul o industrie ale carei baze au fost puse in Teleorman incepand abia din deceniul
trecut. Principalele subramuri sunt:
productie echipamente electrotehnice;
productia de echipamente de calcul.

NIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARABUCURESI.

MASTERAT: MANAGEMENT SI DEZVOLTARE RURALA.
Industria chimica si a maselor plastice cunoaste un trend ascendent, dupa
regresul pe care l-a inregistrat in deceniul trecut combinatul chimic de la Turnu Magurele
si care, in momentul de fata, este privatizat si se afla in plin proces de reorganizare.
Principalele subramuri sunt:
productia de ingrasaminte chimice;
prelucrarea maselor plastice.
Industria textila este unul dintre cele mai dinamice sectoare industriale ale
judetului, in principal datorita numeroaselor investitii cu capital strain facute in acest
domeniu in ultimii patru ani. Majoritatea fabricilor nou create lucreaza in sistem lohn, dar
este important faptul ca ele au absorbit si specializat forta de munca numeroasa, in mare
parte disponibilizata din sectoarele aflate in restructurare. Principalele subramuri sunt :
productie textila;
productie de confectii.
Industria extractiva este un sector cu o dinamica constant buna, in care
principalele subramuri sunt:
extractia petrolului;
extractia de minereuri auro-argintifere.
Industrie tipografica si edituri este un sector cu o dinamica modesta, in care
principalele subramuri sunt:
edituri;
tipografii.
Agricultura
Agricultura este o ramura de traditie in economia Teleormanului, el situandu-se pe
primele locuri in ierarhia judetelor tarii in ceea ce priveste suprafata agricola si
potentialul productiei vegetale si animale.
Terenurile agricole ocupa o suprafata de circa 495 mii ha, din care: 453 mii ha
arabil, 30 mii ha pasuni si fanete, 12 mii ha vii si livezi.
Suprafata amenajata pentru irigatii masoara 231.902 ha.
Sectorul zootehnic este reprezentat de cresterea bovinelor, ovinelor, porcinelor,
pasarilor si familiilor de albine.
Cresterea animalelor este favorizata de o baza furajera corespunzatoare,
principalele produse obtinute fiind: carnea de porc si vita, ouale, lana, laptele.
Piscicultura se practica pe Dunare si apele curgatoare interioare, precum si in
iazurile si helesteele amenajate.
Fondul forestier, de circa 30 mii ha, format din specii de foioase, a favorizat
dezvoltarea unui bogat fond cinegetic, cu specii caracteristice zonei de campie: caprior,
iepure, cerb, vulpe, mistret, prepelita, potarniche, dropie, fazan.
Comert si servicii
Comertul sector integral privatizat care reuneste marea majoritate a firmelor
active in momentul de fata in Teleorman, firme care dezvolta atat comertul cu ridicata cat
si pe cel cu amanuntul.
Sunt in curs de dezvoltare firme cu capital privat autohton, precum si cu
participare de capital strain in agricultura, industrie si comert, multi operatori economici
fiind un model pentru domeniul lor de activitate.
6

NIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARABUCURESI.

MASTERAT: MANAGEMENT SI DEZVOLTARE RURALA.
Turism
In judetul Teleorman potentialul turistic nu este unul impresionant, in principal
fiind practicat turismul de tranzit si agrement. Zone cu un pitoresc special sunt cele de pe
malul Dunarii, in apropierea lacurilor, precum si in apropierea padurilor. Se poate
practica, in conditii deosebite, pescuitul si vanatoarea.
In municipii si orase exista baze hoteliere, iar pe principalele artere de circulatie,
hanuri si moteluri.
Zona turistica Dunarea, cu bratele secundare Dunarica, Pasarea, lacurile Suhaia si
Fatana ofera posibilitati de pescuit sportiv.
1.
Alexandria:
Muzeul Judetean de Istorie
Catedrala, cu picturi de St. Luchian
Bustul domnitorului Al.I.Cuza
Monumentul eroilor teleormaneni 1941 1945
2. Turnu Magurele:
Cetatea romana Turris
Cetatea medievala Turnu
Statuia lui Mircea cel Batran (O.Han)
Dorobantul de la 1877 (R. Romanelli)
Bustul generalului David Praporgescu
3. Zimnicea: asezarea geto dacica de tip dava (sec. 4 1 i. Ch.)
4. Islaz: monumentul dedicat proclamatiei din 9 / 21 iunie 1848
5. Balaci:
Ruinele curtii boieresti a familiei Balaceanu
Biserica ridicata in anul 1684
6. Tatarastii de Sus: ruinele unei curti boieresti din sec. XVIII
7.
Branceni: o biserica pictata de Gh. Tatarescu
8.
Prunaru:
Monumentul inchinat cavaleristilor
Cimitirul eroilor din primul razboi mondial.

NIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARABUCURESI.

MASTERAT: MANAGEMENT SI DEZVOLTARE RURALA.
Obiective ale patrimoniului cultural teleormanean

Biserica
ST. Casa
traditionala
DUMITRU -VEDEA CRINGU

Casa traditionala

-Casa
memoriala
ZAHARIA STANCU

Sarcofagul
lui
manastirii
ALEXANDRU GHICARuinele
-Fondatorul
orasuluiPLAVICENI
ALEXANDRIA

4. Principalele date demografice privind populatia, reteaua de localitati si

distributia lor in teritoriu
Categoria administrativa de localitati existenta pe teitoriului judetului teleorman
sunt urmatoarele: municipii -; 2, orase -;3, sate -; 231. Aceasta releveca majoritatea
covarsitoare a localitatilor sunt de tip rural (97,9% din numarul total). Din cele 231 de
sate este unul care aparine unui oras. Este vorba de Cosoaia ce apartine de Videle.
Restul de 230 se constituie in 83 de comune. In conformitate cu ultima impartire
administrativ -; teritoriala, 6 dintre comune sunt suburbane. Este vorba de:
- comuna Nanov -; suburbana la municipiul Alexandria
- comuna Poroschia -; suburbana la municipiul Alexandria
- comuna Ciuperceni -; suburbana la Turnu Magurele
- comuna Lita -; suburbana la Turnu Magurele
- comuna Crevenicu -; suburbana la orasul Videle.
Comuna medie in judetul Teleorman are 2,8 sate in componenta sa, dar variatia
este destul de mare, mergand de la un sat/comuna pana la sapte sate comuna. Comunele
cu 1-2-3 sate detin o pondere importanta. Este de mentionat ca majoritatea comunelor cu
un numar mai mare de 4 sate se gasesc in jumatatea de nord a judetului, partea sudica
fiind caracterizata prn comune cu mai putine sate si cu o populatie mai mare, aspect
8

NIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARABUCURESI.

MASTERAT: MANAGEMENT SI DEZVOLTARE RURALA.
caracteristic in general zonei de lunca a Dunarii.Media de 2,8 sate pe comuna este
inferioara comunei medii pe Romania care este de 5 sate pe comuna.
Numarul de sate care revin in medie la un oras este de 46 fata de media pe tara
care este de 55 de sate la un oras.
In afara celor 3 orase mai mari -; Alexandria, Turnu Magurele, Rosiori de Vede -;
cu o populatie care le situeaza in categoria oraselor mijlocii, celelalte doua orase -;
Zimnicea, Videle -; fac parte din categoria oraselor mici, cu populatie pana la 20000
locuitori.
Marimea medie a unei comune este de 3862 locuitori in 1992, in scadere fata de
1984, cand era 4340 locuitori. 51 de comune au pana la 4000 locuitori, 25 au intre 4000 si
6000 locuitori si numai 7 au peste 6000 locuitori. Cele mai mari comune sunt: Orbeasca
cu 8750 loc., Pereu cu 8340 loc., Botoroaga cu 7285 loc. Si Lunca cu 7076 loc.Constatam
o concentrare in zona mediana a judetului a comunelor cu cel mai mare numar al
populatiei, in timp ce in nord, sud si partial in vest comunele sunt de marime mai mica.
Marimea medie a unui sat este de 1390 loc.; 45,2% din numarul total al satelor se
situeaza in categoria de marime 1000 -; 3000 loc., concentrand 53,1% din populatia
rurala. 26,1% au marimea in categoria 500 -; 1000 loc.; 10% pana la 3000 loc. si 9,1%
peste 3000 loc. Exista trei sate cu mai putin de 100 loc. :
- satul Tavarlau (com. Poeni) -; 65 loc.
- satul Viile (com. Scrioastea) -; 8 loc.
- satul Obartu (com Tatarasti de Jos) -; 49 loc.
In ceea ce priveste repartitia in teritoriu se mai poate mentiona ca orasele sunt
relativ uniform distribuite pe teritoriul judetului, densitatea lor fiind de 0,8 orase/kmp,
apropiate de densitatea medie pe tara (1,1 orase/ kmp).
Satele de matrime mijlocie sunt uniform repartizate. Densitatea satelor in teritoriu
este de 4,0 sate/100 kmp, usor mai scazuta decat media pe tara -; 5,6. Aceasta situatie se
explica in parte prin situatia judetelor in zona de camp, zona ce se caracterizeaza prin
localitati mai mari, cu densitatea in teritoriu mai redusa. Densitati mai mari ale
localitatilor se regasesc in nord si este mai scazuta in lunca Dunarii.
Legat de asezarea geografica se poate mentiona si dispunerea localitatilor pe linii
aproape paralele pe directia NV -; SE, de-a lungul cursurilor de apa, lassand intre ele
spatii agrare relativ intinse si nepopulate. Exprimandu-ne mai plastic putem spune ca
localitatile se insiruie ca margelele pe ata.
Structura retelei de localitati urbane si rurale in raport cu dezvoltarea functiunilor
economice reflecta in general dezvoltarea social -; economica a judetului din ultima
perioada. Se poate defini astfel urmatoarea tipologie a localitatilor:
- Alexandria -; resedinta de judet, este un municipiu din categoria oraselor mijlocii, cu
functiuni economico-sociale complexe, cu rol de coordonare si armonizare a dezvoltarii
in teritoriu
- Turnu Magurele -; oras de categorie mijlocie, centru industrial si portuar cu rol de
servire a locuitorilor din SV judetului
- Rosiori de Vede -; oras de categorie mijlocie, nod feroviar, cu functiuni industriale si de
servire a locuitorilor din NV judetului
- Zimnicea -; din categoria oraselor mici, port fluvial cu functiuni mixte de importanta
locala
- Videle -; din categoria oraselor mici, centru extractiv, cu functiuni mixte de servire
9

NIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARABUCURESI.

MASTERAT: MANAGEMENT SI DEZVOLTARE RURALA.
locala.
Aprecierea potentialului de dezvoltare a satelor constitue baza de pornire pentru
aprecierea posibilitatilor de evolutie a lor in perspectiva. Intre factorii locali care pot
constitui stimuli pentru dezvoltare, mentionam pe cei mai importanti: resurse de minerale
utile in exploatare sau identificate, lucrari de imbunatatire funciare existente ca baza
pentru activitatea agrara, resurse de forta de munca, resurse balneo-turistice.
Analiza a condus la clasificarea in trei categorii a satelor:
- sate cu functiuni dominant agrare
- sate cu functiuni mixte (agroindustriale)
- sate -; centre extractive (petrioliere).
Multe din localitatile rurale au o viabilitate scazuta datorata in principal unor
procese demografice critice: procesul accelerat de imbatranire, numarul mic de locuitori,
potentialul economic scazut. Toate acestea atrag dupa sine slaba diversificare a tipologiei
functionale a localitatilor rurale. Populatie: structura etnica si religioasa, situatie
sociala.Populatia totala a judetului (conform datelor recensamantului din anul 2002) este
de peste 436.000 de locuitori, din care 141.000 traiesc in mediul urban, iar peste 295.000
in mediul rural. Evolutia populatiei judetului a fost puternic influentata de situarea sa in
zona de influenta a capitalei tarii, care a atras in ultimii 30 de ani o mare parte din forta
de munca a judetului. Pe etnii, populatia judetului este impartita astfel: 96,7 % romani,
3,2 % romi (tigani) si 0,1 % alte etnii. Peste 97% din populatie este crestina, majoritatea
fiind ortodocsi.
Din punct de vedere administrativ, judetul teleorman este impartit in 97 de unitati
teritoriale: 3 municipii, 2 orase si 92 de comune care au in componenta 228 de sate.
Principalele localitati urbane ale judetului sunt:
Alexandria 50.496 locuitori; infiintat in anul 1834. Situat la intersectia unor drumuri
comerciale importante din zona de sud a Romaniei, este, incepand cu 1968 si resedinta de
judet.
Turnu Magurele 30.089 locuitori; infiintat in secolul al XV-lea, pe ruinele unei
fortarete romane. Este un oras portuar la Dunare, puternic industrializat.
Rosiorii de Vede 31.849 locuitori; unul dintre cele mai vechi targuri ale
Romaniei, datand din secolul XIV. Este fosta resedinta de judet si in prezent un puternic
centru comercial.
Zimnicea 15.672 locuitori; dateaza din secolul III i.Hr. Este un oras portuar la
Dunare, cu legaturi traditionale in comertul cu cereale.
Videle 11.987 locuitori; este un oras nou, infiintat intr-o zona de extractie petroliera.

10

NIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARABUCURESI.

MASTERAT: MANAGEMENT SI DEZVOLTARE RURALA.

ALEXANDRIA

Cartier de locuinte

Biserica
Sf.
Casa de cultura
Alexandru

TURNU MAGURELE

Cartier de locuinte

Biserica Sfantul
Parcul central
Haralambie

ROSIORII DE VEDE

Biserica
ZIMNICEA

Primaria

Primaria

Parcul central

11

NIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARABUCURESI.

MASTERAT: MANAGEMENT SI DEZVOLTARE RURALA.
5. Infrastructura judetului: caile de comunicatie, lucrarile hidrotehnice, retele de
alimentare cu apa, canalizare, gospodarirea apelor (irigatii, desecari, indiguiri) si
retelele de energie electrica.
Reteaua de drumuri
Transportul rutier. Judetul Teleorman dispune de o retea rutiera si de cale ferata
cu o densitate mai mare decat media pe tara. Reteaua drumurilor publice este de 1539
km, iar reteaua de cale ferata este de 294 km din care 79 electrificati. Exista in judet mai
nulte cai de legatura intre localitati nemodernizate care nacasita modernizare de regula iar
o mare parte din cele modernizate trebuie reabilitate.
Reteaua de drumuri publice in extravilan ( drumuri nationale, judetene, comunale)
are o lungime de 1431km, din care modernizate sunt pe o lungime de 313 km si cu
imbracaminti usoare pe o lungime de 532 km. Lungimea drumurilor nationale este de
352,5 km din care cele modernizate au o lungome de 350,4 km, gradul de modernizare
fiind de 99,20 %. Traseele de drumuri nationale sunt:
- DN 6 Bucuresti -; Alexandria -; Rosiori de Vede (81,435 km);
- DN 51 Alexandria -; Zimnicea (43,08 km);
- DN 51A Zimnicea -; Turnu Magurele (54,70 km);
- DN 52 Alexandria -; Turnu Magurele (51,247 km);
- DN 54 Islaz -; Turnu Magurele (17,060 km);
- DN 65A Balaci -; Rosiori de vede -; Turnu Magurele ;
- DN 5C Petrosani -; Zimnicea.
Din considerente de trafic traseele de drumuri nationale principale sunt DN6 si
DN 52, restul de 5 trasee sunt drumuri nationale secundare.
Drumurilor judetene au lungimea 741 km din care lungimea drumurilor modernizate
reprezinta 473 km, gradul de modernizare fiind de 63,80 %. Din totalul de 20 drumuri
judetene numai pe sapte trasee este prevazuta imbracaminte de beton asfalt, ceea ce
reprezinta79,6 km. In rest sunt prevazute imbracaminti asfaltice usoare -; 393,4 km,
impietruiri -; 252,7 km si drumuri de pamant -; 15,68 km.
Lungimea drumurilor comunale este de 338 km, din care cele modernizate au o
lungime de 22 km, cu un grad de modernizare de 6,5 %. Drumurile comunale sunt in
numar de 46. Lungimea sectoarelor cu imbracaminti asfaltice usoatre este de 20,3 km, iar
a celor impietruite de 215,44 km si cele din pamant -; 100,27 km.
Strazile urbane au o lungime de 327 km din care 293 km sunt in intretinerea
prefecturilor, iar restul de 17 km fiind pe drumuri nationale si ceilalti 17 km ramasi pe
drumuri judetene si comunale. Strazile urbane sunt modernizate pe o lungime de 165 km,
adica 50,50 %.
Lungimea strazilor rurale este de 3056 km din care 2509 km sunt in intretinerera
prefecturilor, restul de 108 sunt pe drumuri nationale si 439 km apartin drumurilor
judetene si comunale. Acestea au un grad foarte redus de modernizare -; caa. 4 % majoritatea fiind amenajate din impietruiri slabe sau din pamant.
Transportul feroviar. Echiparea tehnica cu linii de cale ferata este de 294 km,
12

NIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARABUCURESI.

MASTERAT: MANAGEMENT SI DEZVOLTARE RURALA.
din care 79 km a fost electrificata. Traseul format din cale ferata dubla electrificata are o
lungime de 69 km si traverseaza judetul in zona mediana pe directia Videle -; Rosiori de
Vede. Acesta face parte din Magistrala numarul 1 Bucuresti -; Craiova -; Timisoara -;
Arad -; Curtici.
Traseul format din cale ferata simpla neelectrificata reprezinta 225 km. El
cuprinde traseele: Zimnicea -; Rosiori de Vede, Turnu Magurele -; Rosiori de Vede,
Rosiori de Vede -; Costesti (limita de judet).
Nodul important feroviar in judet este reprezentat de Rosiori de Vede.
Nivelul de echipari de cai ferate in judet este considerat acceptabil, dar
infrastructura si instalatiile conexe cailor ferate nu corespund cerintelor de viteza. Nu se
depasesc viteze mai mari de 100 -; 120 km/h.
Transportul fluvial se realizeaza pe Dunare. Lungimea navigabila este stabilita
fata deportul Sulina, latimea Dunarii navigabile este de 600 -; 800 m si adancimea de 2,5
m.
In aceasta zona regimul de scurgere al Dunarii este liber, in anumite zone
formandu-se praguri, si anume:
- km 561 -; 564 Belene Cinghineana;
- km 566 -; 568 Luta;
- km 570 -; 574 Berzina;
- km 586 -; 587 Lakit Civara.
Porturile fluviale sunt amenajate la Zimnicea si Turnu Magurele.
Portul Zimnicea (km 553) are amenajat cheul de acostare (vertical) in lungime de
515 m, capacitatea totala de operare este de 480.000 t/an, avand 2 macarale de cheu de 16
tf. Pentru depozitare este construit un siloz de cereale. Este asigurat accesul feroviar in
port.
Portul Turnu Nmagurele (km 597) are frontul de acostare amenajat pe lungimea
de 933 m, tipul de amenajare fiind cheu pereat, iar capacitatea maxima a navei ce poate
acosta fiind de 1500t. capacitatea de operare este de 715000 t/an, fiind dotat cu 5
macarale de cheu 5 tf. Pentru depozitare este construit un siloz de cereale, iar accesul
feroviar in port este asigurat.
Intre orasele Turnu Magurele si Nikopol exista in prezent legatura de trecere
pentru pasageri, in perspectiva prevazandu-se dezvoltarea acestui punct de traversare. S-a
analizat amenajarea unor zone libere.
Intre localitatile Zimnicea si Svistov exista un punct de tecere pentru pasageri, in
perspectiva prevazandu-se dezvoltarea acestui punct de traversare.
Transportul aerian.In judetul Teleorman nu este amenajata o baza aeroportuara,
intrucat sunt amenajate aeroporturi in zona apropiata (Bucuresti Otopeni si Bucuresti
Baneasa).

13

NIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARABUCURESI.

MASTERAT: MANAGEMENT SI DEZVOLTARE RURALA.

Apa potabila si canalizarea

In teritoriul judetului Teleorman exista in prezent sisteme centralizate de
alimentatre cu apa in municipiile Alexandria si Turnu Magurele, in orasele Rosiori de
Vede, Zimnicea si Videle si in 9 localitati rurale. Populatia care dispune de alimentare cu
apa in sistem centralizat este de 193.438 locuitori, ceea ce reprezinta 40,1 % din
populatia totala a judetului.
Lungimea conductelor utilizate pentru distribuirea apei este 419,8 km, iar
capacitatea statiilor de tratare a apei este 168.133 mc/zi. Statiile nu functioneaza la
intrega capacitate.
In municipiul alexandria procentul apei intrata in retea din statia de epurare este
de 40,3 % din din capacitatea statiei, iar in municipiul Turnu Magurele acest procent este

14

NIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARABUCURESI.

MASTERAT: MANAGEMENT SI DEZVOLTARE RURALA.
de 26,9 %. In prezent judetul beneficiaza de canalizare in numai 9 localitati, din care
numai 5 au in dotare si statii de epurare pentru ape uzate menajere.
Se estimeaza 179.561 numarul locuitorilor ce beneficiaza de canalizare, ceea ce
reprezinta 37,2 % din populatia judeului, fapt care arata un nivel igienico-sanitar total
necorespunzator pentru localitatile din rural.

15