Judetul Teleorman

1
INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL SI DEZVOLTAREA SOCIO-ECONOMICA

Teleormanul este unul dintre judetele sudice ale
Romaniei situat in Cmpia Romana, la confluena Oltului
si a riului Vedea cu Dunarea, avand in orasul Zimnicea
punctul extrem sudic al tarii ( 43
0
37
1
07 ) .
La vest se invecineaza cu judetul Olt , la nord cu
Argesul si Dimbovita , la est cu judetul Giurgiu , iar la
sud cu Bulgaria, fiind judet de frontiera.
Suprafata
Judetul Teleorman are o suprafata de 5789 kmp
ocupand ca intindere locul 19 pe tara si detinand 2.4%
din suprafata tarii.
Relief
Teleormanul nu dispune de un relief variat,
predominant fiind cel de cmpie care acopera partea de
sud si centrala continuand cu o zona slab deluroasa in partea nordica. Altitudinea
campiei este cuprinsa intre 38 - 43 m la nivelul terasei Dunarii si 90 - 95 m la nivelul
campiei propriu - zise. In timpul apelor mari de primavara, prin revarsare peste maluri,
Dunarea a creat in imediata apropiere a malului sau o succesiune de grinduri fluviatile
catre interiorul luncii, care a dus la formarea , intre ele, a unor depresiuni ocupate de
ape, numite listeve (Listeava mare, Mica, Vasluiului, Lupilor, Lunga, Lata, La plopi,
Zimnicea).
Reteaua hidrografica
Reteaua hidrografica insumeaza o lungime de 1569 km din care 61.5 km
regularizati si 194 km indiguiti.
Teritoriul judetului este strabatut de la nord spre sud de urmatoarele rauri: Olt,
Vedea, Teleorman, Calmatui, Urlui, Glavacioc, Siu, Sericu, Nanov, Bratcov, Burdea,
Cainelui, Clanita, Dambovnic, iar fluviul Dunarea limiteaza partea de sud a judetului (88
km).
Lunca Dunarii reprezinta astazi cea mai antropizata unitate a judetului
Teleorman, datorita marilor lucrari de indiguiri, desecari si irigari. Lunca Vedei este mai
mare in zona Smardioasa- Bujoru, atingand la Bragadiru o latime de pana la 2 km si o
altitudine de 18-20 m, mai mica decat cea a grindurilor fluviale ale Dunarii, datorita
acestei configuratii, in timpul revarsarii Dunarii apele patrund in lunca Vedei si
determina mlastinirea ei.
Clima
Clima judetului Teleorman este temperat continentala caracterizata prin veri
caniculare , ierni geroase si aspre. Precipitatiile atmosferice cunosc o intensitate
maxima in cursul lunii iulie iar cele minime in luna octombrie. Temperaturile medii
anuale in judet se situeaza in intervalul de 10 -20 grade C. In timpul iernii predomina
vanturile geroase dinspre stepa rusa (Crivat), in est iar din sud - vest bate Austrul care
are intensitatea mai mica decat crivatul si prevesteste seceta.
Solurile
Invelisul de soluri al regiunii se remarca prin varietate. Dominante ca intindere,
cernoziomurile, solurile brune de padure si solurile aluviale ocupa principalele forme de
relief. Cernoziomurile levigate acopera suprafete intinse mai ales in jumatatea sudica a
judetului, oferind conditii excelente pentru culturile agricole.

Populatia
2
Judetul Teleorman are un numar de 436025 locuitori reprezentand 2% din
populatia Romaniei. Pe ansamblu densitatea populatiei este de 75.3 loc/kmp. In judet
sunt 231 asezari umane organizate in 89 de localitati, din care 5 urbane (3 municipii si 2
orase).

1.1. Resurse Naturale ale judeului Teleorman

Resursele naturale reprezinta capitalul natural, o componenta esentiala a
bogatiei Romaniei. Valorificarea aceste resurse prin exploatarea atat a materiilor prime
neregenerabile, cat si a celor regenerabile si prelucrarea lor in produse necesare vietii,
determina in mare masura stadiul de dezvoltare economica si sociala a tarii, starea
mediului si conditiile de trai ale populatiei.

1.1.1. Resursele naturale de materii prime neregenerabile
Judeul Teleorman posed putine resurse naturale. Cele mai importante sunt
zacamintele de titei si gaze naturale in zona nord-estica a judetului. De asemenea
exista si un zacamant de lignit, dar care urmeaza sa fie explorat mai amanuntit, in
viitorul apropiat.
Resursele naturale de materii prime neregenerabile ale judetului au fost si sunt inca
exploatate si prelucrate cu tehnologii care au condus la poluarea intensa a unor zone.
Extractia si folosirea combustibililor fosili (carbune, titeiul), precum si industria chimica
contribuie substantial la poluarea factorilor de mediu cu diversi poluanti (dioxid de
sulf, dioxid de carbon, dioxid de azot, amoniac, compusi organici volatili, pulberi
sedimentabile, pulberi in suspensie, etc.)
Efectul negativ al poluarii asupra mediului este si un efect economic negativ, prin
pierderi de materii prime utile in conditiile in care resursele naturale neregenerabile sunt
foarte limitate, dispunandu-se de acestea pe perioade scurte.
Conservarea si valorificarea eficienta si ecologica a resurselor energetice prezinta
importanta majora prioritara. Intensitatea energetica la noi in Romania este de peste
doua ori mai mare decat in tarile dezvoltate, poluarea provenita din activitatea
energetica, amonte si aval de locul de productie a energiei, este responsabila de
existenta poluantilor in atmosfera in proportie de peste 50% la emisiile de metan si
monoxid de carbon, 97% la emisiile de dioxid de sulf, 88% din emisiile de oxizi de azot,
99% la emisiile de dioxid de carbon.

1.1.2. Resurse naturale regenerabile
Resursele de materii prime regenerabile sunt diversificate, dar la rndul lor
limitate. Dintre acestea cele mai importante sunt: resursa de ap, solul, fauna, flora i
pdurile.
Din suprafata totala a judetului Teleorman de 578,9 mii hectare, ponderea
principala o detin suprafetele agricole cu 85,9%, restul fiind ocupate de paduri, ape si
balti, constructii, sosele, drumuri si altele.
Resursa de ap reprezint potenialul hidrologic
format din apele de suprafa i subterane, n regim
natural i amenajat. n resursele de ap nu este
cuprins apa din consumul n regim natural ce se
efectueaz individual, n afara sistemului organizat.
Resursa de apa este una din bogatiile vitale
pentru dezvoltarea economica si sociala.
Judetul Teleorman este riveran fluviului Dunare, limita
naturala dintre Romania si Bulgaria.
Resursele de apa sunt bogate si cuprind panze acvifere subterane si apele de suprafata

3
(rauri, lacuri). Fluviul Dunarea este ecosistemul acvatic reprezentativ din punct de
vedere al volumului de apa si al biodiversitatii ecologice, tranzitand judetul pe o distanta
de 87 km si constituie o sursa importanta de alimentare cu apa potabila si industriala
pentru orasele riverane.
Resursele de apa subterane indentificate in urma inventarierii efectuate in perioada
1982-1988, de catre fostul Minister al Geologiei prin efectuarea de prospectiuni
hidrogeologice insotite de foraje sunt:
- zacamantul de ape subterane Videle-Gratia-Trivale Mosteni, cu rezerve exploatabile,
calculate pentru acviferele situate pana la adancimea de 100 m (exceptand freaticul),
de 12011 mc/zi;
- zacamantul Videle Mereni Prunaru Stejaru, cu rezerve exploatabile de
14895 mc/zi;
- zacamantul Balaci Rosiorii de Vede Alexandria, cu rezerve exploatabile
de 69873 mc/zi;
- zacamantul Videle- Rosiorii de Vede, cu rezerve exploatabile de 12613 mc/zi;
- zacamantul Turnu Magurele Zimnicea, cu rezerve exploatabile de 1529885
mc/zi;
Totalul rezervelor exploatabile la nivelul judetului este de 1639277 mc/zi.
Cat priveste nivelul panzei freatice in bazinele hidrografice aferente judetului
Teleorman, forajele de observatie din reteaua C.N. Apele Romane indica valori reduse
in zonele joase, din luncile raurilor si valori mai mari pentru interfluvii.
Fondul forestier alcatuit, in principal din: stejar, pluta, fag si rasinoase, ocupa circa
5% din suprafata totala, cu preponderenta in sudul judetului Teleorman.
Fauna este reprezentata prin specii de interes cinegetic: caprioara, fazan, mistreti,
iepuri, etc.
Fondul funciar este constituit din solurile manoase de cernoziom, care s-au
dezvoltat in campiile inalte, solurile aluviale si erodisolurile in campiile joase, solurile
brune, in zona de dealuri. Baza pedologica de la campie ofera posibilitatea realizarii
unei agriculturi variate si de mare randament.

1.2. Elemente privind starea economica actuala a judetului Teleorman

Industria
Judetul Teleorman dispune de o industrie complexa si diversificata din aproape
toate ramurile economiei nationale, in care ponderea o detine industria prelucratoare:
alimentara (23.5%), masini, echipamente, aparate electrice, comunicatii(14%), industria
extractiva, chimica, textila.
Industria extractiva este reprezentata de cele
doua schele petroliere Videle si Poeni ale SNP
Petrom care au generat in judet si alte activitati
conexe cum sunt cele de foraj , constructii,
exploatari drumuri petroliere, grupuri industriale si
sociale.
Industria chimica este reprezentata de SC
TURNU SA - combinat chimic de producere a
ingrasamintelor chimice cu azot si a celor
complexe, respectiv ureee, azotat de amoniu, nitrocalcar, ingrasaminte lichide,
ingrasaminte complexe de tip N: P si N:P:K. Unitatea este amplasata la 4 km sud de
orasul Turnu Magurele, pe malul Dunarii de la km 596 la km 600. Un alt agent economic
reprezentativ in acest domeniu este SC UVCP SA care valorifica cenusa de pirita
(deseu de la fabricarea acidului sulfuric) prin obtinerea de pelete cu 55% fier utilizate in
siderurgie.
4
Gazoductele reprezinta magistrala de alimentare a combinatului chimic, si sunt in
dezvoltare magistralele de alimentare cu gaze a localitatilor Turnu Magurele,
Alexandria, Videle, Rosiori, Calinesti.
Industria constructoare de masini este reprezentata prin obiectivele economice:
SC. Koyo Romania SA, SC. Iaica SA, SC Islaz SA, SC Rova SA, SC Recmas SA, SC
Electroturris SA.
Industria electrotehnica este reprezentata de SC Electrotel SA si SC Electroturris
SA. act
Industria alimentara este prezenta prin activitatea urmatoarelor obiective
economice: SC. Cicalex SA Alexandria, , SC Conservturris SA, SC Suinprod SA
Zimnicea, SC. Rosiori SA, SC Alcozim SA - Zimnicea, SC Comtel SA, SC Romcip SA
Salcia, etc.

Agricultura
Suprafata agricola a judetului Teleorman de 497,549 mii ha reprezinta 3,4% din
totalul suprafetei arabile a Romaniei, judetul ocupand locul 4 pe tara.
Sectorul privat in agricultura teleormaneana are cea mai mare pondere din toate
ramurile economice ajungand in prezent la 82.9% din totalul suprafetei arabile.
Productia agricola vegetala obtinuta nu reflecta potentialul extrem de favorabil al
solului, desi asigura si depaseste necesarul de consum intern al judetului.
Din totalul suprafetei cultivate ponderea cea mai
mare o detin cerealele pentru boabe (74%),
predominand culturile de grau si porumb. Se
estimeaza ca prin folosirea tehnologiilor
performante, prin extinderea mecanizarii si a
folosirii ingrasamintelor productia vegetala se
poate dubla la aproape toate culturile.
In sectorul productiei agricole animaliere
dezvoltat in sistem industrial se remarca agentii
economici din sectorul privat: SC Suinprod SA (cu
fermele Zimnicea, Dracea), SC Romcip SA Salcia,
SC King House- ferma Mavrodin, SC AT Grup
SRL Draganesti Vlasca, etc.
La nivelul judetului exista mari capacitati de crestere a porcilor si pasarilor, in
mare parte neutilizate, prospectarea de noi piete de desfacere poate constitui un
program atractiv pentru investitori.

Transporturi
Judetul Teleorman dispune de o retea rutiera si de cale ferata cu o densitate mai
mare decat media pe tara. Reteaua drumurilor publice este de 1539 km, iar reteaua de
cale ferata este de 294 km din care 79 km electrificati.
Starea drumurilor judetene si locale este necorespunzatoare, situatie ce implica
autoritatile publice locale sa deruleze programe de modernizare, reabilitare si extindere
a acestora.
Orasele Turnu Magurele si Zimnicea sunt porturi la Dunare, proiectele de
dezvoltare a zonelor libere pe Dunare fiind o problema de interes a reprezentantilor
administratiei publice locale, din cele doua localitati.

5
CAPITOLUL 2. AER

Atmosfera este factorul de mediu
cel mai important pentru transportul
poluantilor. Deoarece aerul constituie
suportul pe care are loc transportul cel
mai rapid al poluantilor in mediul
inconjurator , supravegherea calitatii
atmosferei este de prima importanta.
Poluarea aerului are numeroase
cauze, unele fiind rezultatul activitatilor
umane din ce in ce mai extinse si
raspandite in ultima perioada de timp,
altele datorandu-se unor conditii
naturale de loc si de clima.
Un aport insemnat in degradarea
calitatii aerului il au insa centralele
termice si mijloacele de transport care
emit in atmosfera oxizi de carbon, bioxid
de sulf, oxizi de azot si pulberi. O
contributie mare in cresterea efectelor
negative o au fenomenele
meteorologice.

2.1. Schimbari climatice. Protocolul de la Kyoto

Chiar i cei mai sceptici speciali ti recunosc faptul c n ultimul secol s-au produs
schimbri climatice, suprafaa Pmntului s-a nclzit cu 0,3-0,6
0
, iar ultimii ani au fost
cei mai clduroi din 1860, de cnd au nceput s se nregistreze fenomenele
meteorologice. In ultimii ani au fost nregistrate o mulime de evenimente meteorologice
deosebite n ntreaga lume, precum: valuri de cldur, inundaii, uragane, furtuni.
Efectele schimbrilor climatice au fost observate i n Romnia, cu precdere n
ultimii ani. De asemenea, trecerea de la anotimpul rece la cel cald nu se mai face
treptat, ci brusc, cu variaii mari de temperatur, iar n ultimii ani s-au nregistrat multe
fenomene meteorologice deosebite.
Romnia este semnatar a Conveniei Cadru a Naiunilor Unite pentru Schimbri
Climatice din 5 iunie 1992. Convenia a fost ratificat de Parlamentul Romniei prin
Legea 24 din 1994, care are ca principal obiectiv stabilizarea concentraiilor de gaze cu
efect de ser n atmosfer, la un nivel care s previn orice dereglare antropogenic a
sistemului climatic. In noiembrie 1996 a fost nfiinat Comisia National pentru
Schimbri Climatice, care activeaz n cadrul Ministerului Apelor i Proteciei Mediului.
Conform conveniei, Romnia a hotrt reducerea emisiilor pn n anul 2000 la nivelul
anului de referin1989.
Romnia, ca parte semnatar a conveniei, a fost prezent la negocierile privind
schimbrile climatice astfel: la Berlin n 1995, cnd s-a convenit stabilizarea emisiilor de
gaze cu efect de ser, n anul 2000 la nivelul anului 1989 i s-au stabilit obiectivele pe
termen mediu i lung, i la Kyoto, n 1997, cnd s-au stabilit datele concrete i
mijloacele de realizare a obiectivelor.
La Kyoto, n Japonia, 1-11 decembrie 1997, 161 de ri au finalizat acordul,
denumit "Protocolul de la Kyoto", care stabilete termenii i regulile de punere sub
control a gazelor ce determin efectul de ser al Terrei.
6
Protocolul de la Kyoto, exprim dorina ca pn n anul 2012, cantitatea medie
de gaze cu efect de ser (principalele ase gaze) s fie redus cu 5,2% sub nivelul
nregistrat n anul 1990. Principalele msuri ce trebuie luate pentru atingerea
obiectivelor Protocolului de la Kyoto sunt:
q industria va trebui s devin mult mai eficient din punct de vedere al
consumului de energie, trecnd de la utilizarea combustibililor fosili bogai n
carbon (crbune), la combustibili sraci n carbon (gaze naturale) sau la
combustibili alternativi;
q industria energetic, de la extracie i pn la consum, trebuie restructurat
astfel nct s devin eficient i mai puin poluant;
q transportul trebuie s se orienteze spre mijloace mai puin poluante i cu
consumuri reduse;
q construciile s fie eficiente energetic i s tind spre utilizarea surselor de
energie regenerabil;
q echipamentele i produsele s fie din cele cu consum redus de energie;
q pdurile vor fi protejate i chiar vor fi extinse.
Prin Legea nr. 3/2001, Romnia a ratificat Protocolul de la Kyoto privind
Convenia Cadru a Naiunilor Unite privind schimbrile climatice, numrndu-se printre
primele state care ratific acest document internaional, de o importan deosebit
pentru problematica schimbrilor climatice.
n vederea implementrii msurilor stabilite prin Protocolul de la Kyoto, ara
noastr are ca obiective de baz:
q respectarea angajamentelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser;
n cazul Romniei angajamentul prevede o reducere a acestor emisii cu 8%
comparativ cu anul de baz 1989, pentru perioada 2008-2012;
q realizarea nu mai trziu de 2007 a unui sistem naional de estimare a
emisiilor de gaze cu efect de ser;
q elaborarea i implementarea politicilor n vederea promovrii dezvoltrii
durabile;
q realizarea nainte de prima perioad de angajament, respectiv nainte de anul
2008, a Registrului Naional de emisii de gaze cu efect de ser.

2.2. Gaze cu efect de sera si schimbari climatice

2.2.1. Situatia emisiilor de gaze cu efect de sera
Cunoaterea valorilor emisiilor de gaze cu efect de ser, reprezint un element
important n definirea impactului dezvoltrii socio-economice asupra mediului, i creaz
baza necesar pentru formularea politicilor de protecie a mediului.
Emisiile de gaze cu efect de ser s-au calculat avndu-se n vedere indicaiile
manualelor IPCC (International Panel for Cliamte Change).
Evaluarea acestor emisii constituie un instrument util pentru factorii de decizie n
vederea aprecierii situaiei Romniei n ceea ce privete respectarea obligaiilor ce reies
din Protocolul semnat la Kyoto n anul 1997.
n ceea ce privete activitatile din care rezulta emisiile de gaze cu efect de sera,
n judetul Teleorman ponderea o dein: procesele industriale, transportul rutier,
activitatile desfasurate in agricultura, centralele termice.
Situatia emisiilor de gaze cu efect de ser pe grupe de activiti, la nivelul anului
2003 este prezentat in tabelul 2.2.1 anexa.

7
2.2.1.1. Emisii anuale de dioxid de carbon
Emisiile anuale de dioxid de carbon, prezentate n figura 2.2.1.1, s-au redus cu 23 % in
2003 comparativ cu anul 2002. Principalele surse de poluare au fost arderile in energie
si industrii de transformare i arderile n industria de prelucrare.

[
t
o
n
e
/
a
n
]
CO2
CO2 787330. 682 635372. 000 526265. 553 403766. 289
2000 2001 2002 2003

Fig. 2.2.1.1. Valoarea emisiilor de CO
2

2.2.1.2. Emisii anuale de metan
Emisiile anuale de metan sunt prezentate n figura 2.2.1.2. Activitile generatoare de
emisii de metan cu ponderea cea mai mare au fost extracia i distribuirea
combustibililor fosili lichizi i agricultura (managementul dejectiilor de pasri i suine).

[
t
o
n
e
/
a
n
]
CH4
CH4
738. 865 828. 430 2582.730 2903.382
2000 2001 2002 2003

Fig.2.2.1.2. Valoarea emisiilor de CH
4

2.2.1.3. Emisiile anuale de protoxid de azot
Emisiile anuale de protoxid de azot sunt prezentate n figura 2.2.1.3; ponderea o detin
activitatile din agricultura (culturi vegetale ) si procesele din industria chimica
anorganica.

8
[
t
o
n
e
/
a
n
]
N2O
N2O 2065.650 179.970 133.880 1415.297
2000 2001 2002 2003

Fig. 2.2.1.3. Valoarea emisiilor de N2O

Din calculele efectuate, emisiile totale nete de gaze cu efect de ser in judetul
Teleorman pe parcursul anului 2003 au fost de 903.479 mii tone echivalent CO
2
, cu
aproximativ 37% mai mici dect emisiile din anul 2000. Comparativ cu anii 2001 i
2002, inventarul emisiilor de poluani n atmosfer pentru anul 2003 a pus n eviden
creterea emisiilor de metan i protoxid de azot i implicit a CO2 echivalent. Cresterea
semnificativ a acestor emisii a fost cauzat de introducerea n calcul a unor noi date
referitoare la activitile din agricultur.

CO2 echivalent
[
t
o
n
e
/
a
n
]
CO2
CO2 1443198.3 708559.73 622005.68 903479.32
2000 2001 2002 2003

Fig.2.2.1.4. Valoarea emisiilor totale - CO2 Eq

2.3. Deteriorarea stratului de ozon din stratosfera

Una dintre problemele majore cu care se confrunt omenirea n pragul noului
mileniu, cu privire la mediul nconjurator, este diminuarea drastic a stratului de ozon,
nu numai la polii Pmntului, ci i n zone intens populate: nordul Europei, Rusia
austral, sudul Franei, nordul peninsulei Iberice, Argentina. Echilibrul stratului de ozon
este tot mai periclitat de emisiile de substane de natur antropic, cum sunt
hidrocarburile fluoroclorurate i/sau bromurate, tetraclorura de carbon, metil cloroformul,
bromura de metil, substane avnd numeroase utilizri n industrie sau agricultur.
Consecinele ireversibile ale acestui fenomen att asupra ecosistemelor terestre,
acvatice i asupra sntii populaiei, ct i asupra sistemului climatic au condus la
necesitatea unui efort concentrat la nivel global, i ca urmare, a fost instituit regimul
internaional al ozonului la care sunt astzi parte 176 de ri. Romnia a aderat la
Convenia de la Viena privind protecia stratului de ozon, adoptat la 25 martie 1985, la
Protocolul de la Montreal privind substanele care epuizeaz stratul de ozon adoptat la
9
16 septembrie 1987 i la Amendamentul adoptat la Londra la 27-29 iunie 1990 prin
Legea nr. 84/15 decembrie 1993.
In 28 noiembrie 2000 au fost transmise ctre Secretarul General al Naiunilor
Unite, instrumentele de ratificare a Amendamentului la Protocolul de la Montreal
adoptat la 25 noiembrie 1992 la Copenhaga. Romnia a devenit Parte la acest
amendament ncepnd cu 26 februarie 2001.
De asemenea, a fost iniiat i se afl ntr-un stadiu avansat procedura de acceptare a
Amendamentului la Protocolul de la Montreal, adoptat la Montreal n 1997, care
prevede instituirea unui sistem de licene pentru producia, importul i exportul de
substane care epuizeaz stratul de ozon, n scopul prevenirii traficului ilicit cu aceste
substane.
Perioada 1 iulie 1999 -1 iulie 2000 a reprezentat anul ngherii consumului de
clorofluorocarburi (CFC) la nivel naional i intrarea ntr-o nou etap a procesului de
eliminare treptat a acestor substane, n concordan cu obligaiile care revin rii
noastre ca semnatar a tratatelor internaionale menionate, Romnia ncadrandu-se
n limitele de producie i consum stabilite n cadrul protocolului.
Romnia a fcut progrese n implementarea regimului juridic al ozonului, prin:
continuarea dezvoltrii cadrului legislativ i instituional necesar aplicrii regimului
ozonului;
implementarea transferului de tehnologie nepoluant care au condus la eliminarea
consumului anual la utilizatorii industriali de substane care epuizeaz stratul de
ozon;
instituirea controlului comerului cu aceste substane (prin obligativitatea obinerii
acordului de mediu pentru importul/exportul de substane care epuizeaz stratul de
ozon, conform procedurii de reglementare aprobat prin Ordinul MAPPM nr. 506/
1996);
introducerea unor restricii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul
de ozon, prin Legea nr. 159 / 2000 pentru aprobarea Ordonanei Guvernului nr.
89/31 august 1999.
Distrugerea ozonului stratosferic, cu efectele sale poteniale asupra creterii
radiaiei UB-B la nivelul solului constituie o caracteristic atmosferic la scar global. Aa
cum s-a constatat din ultimile evaluri internaionale a continuat declinul ozonului. n
emisfera nordic, n stratosfera arctic, n lunile ianuarie-februarie s-au atins, episodic,
scderi de aproximativ 60% la nlimi de cca 18 km, iar temperaturile stratosferice din
aceast regiune au fost cele mai sczute din ultimii 10 ani. In primele dou sptmni
din luna martie 2000, cantitatea de ozon total din zona polar a fost cu 16% mai mic
dect valorile din anii 1980. La sfritul lunii martie, la latitudinile europene medii,
cantitatea medie de ozon total a fost cu 15% sub valorile medii neperturbate.
Deoarece nu exist msurtori de structur vertical ale ozonului nu se pot face
evaluri ale evoluiei ozonului troposferic sau stratosferic.
Substantele de origine antropica si naturala considerate a avea capacitatea de a
modifica proprietatile fizice si chimice ale stratului de ozon sunt:
substante cu continut de carbon CO, CO
2
, CH
4
, hidrocarburi;
substante cu continut de azot N2O, NOx;
substante halogenate alcani complet halogenati si alcani partial halogenati;
alcani bromurati;
alte substante care intervin in chimismul ozonului apa si hidrogenul;
Inventarul emisiilor de poluanti atmosferici la nivelul judetului Teleorman, pentru anul
2003, a pus in evidenta urmatoarele valori la emisiile de substante care contribuie la
epuizarea stratului de ozon:
CO 1213 [tone/an]
10
CO2 403766
CH4 2903
N
2
O 1415
NO
x
2070
NMVOC - 1228
Comparativ cu anul precedent se constata reducerea cantitilor de emisii.

0
500
1000
1500
2000
t
o
n
e
/
a
n
NMVOC
NMVOC 45.155 321.799 1446.249 1228.74
2000 2001 2002 2003

Fig.2.3.1. - Valoarea emisiilor de NMVOC

n judeul Teleorman sunt inregistrai 44 ageni economici care folosesc
substane ce epuizeaza stratul de ozon; dintre acetia 12 au ca obiect de activitate
reparaiile i comercializarea instalaiilor frigorifice, 4 au in dotare instalaii de
climatizare industriale, iar 28 au instalaii de refrigerare. Tipurile de freoni pe care le
folosesc sunt: CFC 11, CFC 12 si HCFC 22.

2.4. Acidifierea

Acidifierea este procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui
component al mediului, ca urmare a prezenei unor compui alogeni care determin o
serie de reacii chimice n atmosfer, conducnd la modificarea pH-ului aerului,
precipitaiilor i chiar al solului.
Principalii poluanti care contribuie la acidifiere sunt :
- dioxidul de sulf (SO
2
) rezultat din arderea combustibililor, procese industriale, trafic
rutier etc.;
- dioxidul de azot (NO
X
)
.
- rezultat din trafic rutier, arderea combustibililor, procese
industriale, incinerarea deseurilor etc.
- amoniacul (NH3) rezultat din agricultura ( creterea animalelor), procese industriale.
Ajunsi in atmosfera libera, in prezenta oxigenului, a vaporilor si picaturilor de apa,
precum si a radiatiilor solare (in special RUV), acesti poluanti au tendinta sa se
transforme, prin intermediul unor procese fizico-chimice complexe in compusi acizi. De
asemenea, prezenta particulelor solide, prin capacitatea de absorbtie a moleculelor de
gaze si lichide, favorizeaza aceste procese, avand uneori rol de catalizator. Procesele
fizice si chimice de baza implicate in acidifiere nu se limiteaza numai la SO
2
si NO
X
.
Numerosi alti poluanti prezenti in atmosfera (amoniac,anhidrida sulfuric, aerosoli de
acid sulfuric etc.), solubili la contactul cu precipitaiile, pot conduce la formarea
depunerilor acide.

2.4.1. Situaia emisiilor de gaze cu efect acidifiant
Cunoaterea valorilor emisiilor de gaze cu efect acidifiant , reprezint un element
important n definirea impactului dezvoltrii socio-economice asupra mediului, i creaz
baza necesar pentru formularea politicilor de protecie a mediului.
11
Datele care evideniaz emisiile de gaze cu efect acidifiant au fost determinate
pe baza unor modele i calcule de estimare, prezentate n Atmospheric Emission
Inventory Guidebook - 2000 ultimul ghid CORINAIR aprut.
Evaluarea acestor emisii constituie un instrument util pentru factorii de decizie n
vederea aprecierii situaiei Romniei n ceea ce privete respectarea obligaiilor ce-i
revin n perspectiva aderrii la Uniunea European.
Situaia emisiilor de gaze cu efect acidifiant pentru anul 2003 este prezentat in
tabelul 2.4.1. anexa.

2.4.1.1. Emisii anuale de dioxid de sulf (SO
2
)
Valoarea emisiilor de SO
2
(figura 2.4.1.1.) a sczut in 2003 faa de anul 2002 .
Principalele surse de emisie au fost arderile n industria de prelucrare ( cca. 54%) si
arderile in energie si industrii de transformare - centralele termice de zona/cartier (21%).
Transportul rutier reprezint cca. 10% din emisiile de SO2.
Reducerea semnificativ a emisiilor de SO2 a fost cauzat n principal de
reducerea produciei industriale si utilizarea de combustibili cu coninut redus de sulf.

[
t
o
n
e
/
a
n
]
SO2
SO2
2729.732 714.170 1160.300 967.18525
2000 2001 2002 2003

Fig. 2.4.1.1. Valoarea emisiilor de SO2

2.4.1.2. Emisii anuale de monoxid i dioxid de azot
Emisiile de NOx (figura 2.4.1.2.) au fost practic n continu scdere n perioada 2000-
2002 dar au nregistrat o cretere semnificativ n anul 2003, valoarea rezultat fiind de
2070 tone. Cauza o constitue faptul c emisiile au fost determinate pe baza unor modele
i calcule de estimare, factorii de emisie utilizai fiind mai mari fa de anii precedeni.
Principalele surse generatoare de emisii de NOx au fost reprezentate de procesele in
industria chimic anorganic (~40%), arderile n energie i industriile de transformare,
arderile in industrii de prelucrare, transportul rutier.

12
[
t
o
n
e
/
a
n
]
NOX
NOX 19668.320 3403.120 1378.620 2070.253
2000 2001 2002 2003

Fig. 2.4.1.2. Valoarea emisiilor de NOx

2.4.1.3. Emisii anuale de amoniac
Emisiile de amoniac (figura 2.4.1.3) s-au redus fa de anul 2002. Principala surs de
emisie o reprezint procesele industriale ( prezenta SC Turnu SA, combinat de obinere
ingraaminte chimice) dar i dejeciile de la creterea psrilor i suinelor.

[
t
o
n
e
/
a
n
]
NH3
NH3 5411. 406 3099. 000 7220. 460 2902. 292
2000 2001 2002 2003

Fig. 2.4.1.3. Valoarea emisiilor de NH
3

2.4.2. Calitatea aerului ambiant aciditate
Acidifierea atmosferei este n principal provocat de compuii ce conin sulf i
azot. Acetia se formeaz n urma emisiilor, n atmosfer a urmatorilor poluani: dioxid
de sulf (SO
2
), oxizi de azot (NO
x
) i amoniac (NH
3
)
n reeaua de supraveghere a polurii de impact au fost efectuate msurtori privind
dioxidul de sulf , dioxidul de azot i amoniac, in cinci puncte de control , distributia lor
pe teritoriul judetului fiind urmatoarea: 2 puncte de control in municipiul Turnu Magurele
i 1 punct de control in orasul Zimnicea prin statii automate de monitorizare a calitii
aerului; 2 puncte de control in municipiul Alexandria (instalaii fixe de prelevare poluani
gazo i).

2.4.2.1. Concentraii de dioxid de sulf
Concentraiile medii orare pentru dioxidul de sulf, n conformitate cu Ordinul MAPM nr.
592/2002, au depit valoarea limit (350 g/mc) la staiile automate: Turnu 1, cu
frecvena de 0.53% (peste 24 de depiri), i Zimnicea cu frecvena de 0.03% (sub 24
de depiri).
n ceea ce privete valoarea limit zilnic (125 g/mc) i valoarea limit anual
(20 g/mc), acestea au fost depite numai la staia Turnu 1.
13
2.4.2.2. Concentraii de dioxid de azot
Concentraiile medii orare pentru dioxidul de azot au depit valoarea limit (200
g/mc) la toate statiile automate de monitorizare:
- staia Turnu 1, cu o frecven de 0.01%;
- staia Turnu 2, cu o frecven de 0.22%;
- staia Zimnicea, cu o frecven de 0.03%.
Pentru dioxidul de azot, cea mai mare valoare a concentraiei medii anuale s-a
nregistrat la staia Turnu 2 12.23 g/mc, f r a se fi depit valoarea limit anual
pentru protecia sntii umane (40 g/mc) sau valoarea limit anual pentru protecia
vegetaiei (30 g/mc).

2.4.2.3. Concentraii de amoniac
Concentraiile medii zilnice au depit concentraia maxim admisibil (CMA) conform
STAS 12574/87 (100 g/mc) la statiile automate de monitorizare Turnu 1 i Turnu 2.
Frecvenele de depire a CMA pe 24 ore s-au situat ntre 20.82% la staia Turnu 1 i
33.15% la staia Turnu 2. Concentraile medii anuale au atins, de asemenea, valorile
cele mai mari la staia Turnu 2 284.87 g/mc i la staia Turnu 1 85.48 g/mc.
n zona Alexandria, concentraiile medii zilnice ale SO
2
, NO
2
i amoniac nu au
depit concentraiile maxime admisibile pe 24 ore. De asemenea, concentraiile medii
anuale s-au situat sub valorile concentraiilor admisibile anuale, n toate punctele de
control. Concentraia maxim zilnic pentru NO2 (38.5 g/mc ) s-a nregistrat n punctul
de control SE Alexandria, datorit prezenei centralelor termice, iar pentru amoniac
(44.95 g/mc ) n punctul A.P.M. Alexandria.
n anul 2003, n urma efecturii analizelor fizico-chimice la precipitaii, au fost
nregistrate precipitaii cu caracter acid (pH < 6,5 unit. pH) n zona Zimnicea (5.48 6.9
unit. pH) i Turnu Mgurele (5.76 - 6.97 unit. pH). Valoarea minim inregistrat a fost de
5,48 unit. pH, in oraul Zimnicea, in luna iulie.
Precipitaiile se caracterizeaz prin continut ionic total redus (marcat de
conductivitati sub 100 S/cm) sau mediu (100 150 S/cm), caracterul acid fiind
imprimat de transportul gazelor acide in atmosfera de la distane medii i mari.

2.5. Metale grele si poluanti organici persisteni

Aceast categorie de poluani are ca surs principal diferite procese industriale,
pentru plumb adugndu-se si poluarea produs de gazele de eapament provenite de
la motoare cu ardere intern cu aprindere prin scnteie.
Emisiile de metale grele i poluani organici persisteni, rezultate conform
inventarului de poluani atmosferici, la nivelul anului 2003, sunt prezentate in tabelul
2.5.1., respectiv tabelul 2.5.2. - anexe.

2.5.1. Emisii de metale grele (mercur, cadmiu, plumb)
Inventarele de emisii de poluani n atmosfer au pus in eviden faptul c emisiile
de cadmiu i mercur au nregistrat o cretere n anul 2003 fa de anul 2002; emisiile de
plumb au nregistrat o scdere semnificativ n anul 2003 comprativ cu anul 2002.

2.5.2. Emisii de poluani organici persisteni (POP)
Poluantii organici persisteni sunt substane chimice foarte stabile care se pot
acumula in lanurile trofice biologice, cu un grad mare de risc asupra sntaii omului i
mediului inconjurtor. POP sunt compui organici de origine natural sau antropic cu
urmatoarele caracteristici:
sunt rezisteni la degradarea n mediu
au solubilitate scazut in ap dar ridicat n mediile grase
14
pot fi transportai pe distane mari transfrontier, depozitndu-se departe de locul
de origine
se acumuleaz in sistemele terestre si acvatice
prezint efecte acute si cronice asupra sntaii umane i speciilor animale;
n vederea reducerii impactului asupra mediului inconjurtor, Programul Naiunilor
Unite pentru mediu a adoptat in cadrul Conveniei de la Stockholm (mai 2001 ) un
program viznd controlul i eliminarea a 12 POPs ( pesticide: aldrin, clordan, DDT,
dieldrin, endrin, heptaclor, mirex, toxafen; industriali: hexaclorbenzen
HCB,bifeniliclorurai PCB; subproduse: dioxine, furani)
Principala surs care contribuie la emisiile de substane organice persistente este
agricultura, n special prin depozitele existente cu substane interzise, neidentificate,
i/sau expirate. In prezent folosirea n agricultur a substanelor toxice interzise este
foarte restrns datorit situatiei precare din punct de vedere financiar a noilor
proprietari de terenuri agricole. O alt surs o constituie industria chimic productoare
de pesticide precum i importul de substane comerciale.
In cursul anului 2003 s-a realizat inventarul substanelor potenial toxice i periculoase
la nivelul judetului Teleorman, conform unei proceduri armonizate cu practica
internaional. Dintre acestea, Aldrin, Clordan, DDT, Dieldrin, Endrin, Heptaclor i HCB,
interzise a se fabrica i utiliza pe teritoriul Romniei, nu au fost identificate n jude.
Informaiile referitoare la imisiile de poluani organici persisteni sunt reduse datorit
urmtoarele cauze:
lipsa echipamentelor de msur
costurile ridicate ale analizelor i insuficiena surselor de finanare
lipsa metodelor standard specifice
In contextul polurii la lung distan, conform datelor prezentate de Agenia
European de Mediu, Romnia este la ora actual importator al acestui tip de poluani.
Principalele surse sunt reprezentate de arderile din industria de prelucrare i arderea
deeurilor. Situaia emisiilor de poluani organici persisteni, conform inventarului de
emisii pentru anul 2003 este prezentata in tabelul 2.5.2 - anexa.

2.5.3 Calitatea mediului ambiant metale grele
n cursul anului 2003, A.P.M. Teleorman a efectuat determinri la indicatorul
plumb din pulberi n suspensie n 4 puncte de control situate n localitile urbane
Alexandria, Turnu Mgurele i Zimnicea. Concentraiile medii anuale nu au depit
valoarea limit anual pentru protecia sntii umane( 0.5 g/mc) conform Ordinului
MAPM nr.592/2002. Cea mai mare valoarea medie anual s-a nregistrat n punctul de
control Primrie - Zimnicea.

Concentraii medii anuale-Pb - 2003
0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
[
g
/
m
3
]
Pb
0.297 0.127 0.309 0.16 0.5
Turnu 1 Turnu 2 Zimnicea Alexandria
Valoare
limit

Figura 2.5.3 Valori medii anuale - Plumb- 2003
15
2.6. Ozon troposferic si alti oxidanti fotochimici

n oraele industrializate, ozonul troposferic constituie poluantul principal al
atmosferei. Prezena ozonului n troposfer este urmare a reaciilor fotochimice care
implic monoxidul de carbon, metanul i hidrocarburi non-metanice n prezena oxizilor
de azot.
Cantitatea de ozon troposferic (ozonul cuprins ntre sol i 8-10 km nlime) este extrem
de variabil n timp i n spaiu, deoarece precursorii si pot fi transportai de la mare
distan; din acest motiv, dintre toi poluanii atmosferici, ozonul este cel mai dificil de
controlat, fiind necesar o reea dens i bine dotat pentru monitorizarea, nu numai a
ozonului, ci i a altor compui atmosferici (oxizii de azot, metanul, compuii organici
volatili).
Valorile concentraiilor de ozon troposferic reflect dependena puternic a acestuia
de variabilitatea factorilor meteorologici. n judeul Teleorman, monitorizarea zilnic a
ozonului prin cele trei staii automate in zona Zimnicea i Turnu Mgurele a pus n
eviden faptul c valorile medii lunare prezint o variabilitate caracteristic latitudinilor
medii: cu maxime pronunate ntre ianuarie i aprilie i cu minime ntre septembrie i
noiembrie fig. 2.6.1.

Figura 2.6.1. Valori medii lunare ale concentraiilor de ozon troposferic

Concentraiile cele mai ridicate s-au nregistrat la statia de monitorizare Turnu 2 datorit
prezenei unor surse care genereaz cantiti mari de emisii de oxizii de azot, monoxid de
carbon i compuii organici volatili ( SC Turnu SA - industria chimic, SC U.V.C.P. SA
arderi n industria de prelucrare). Variaia concentraiilor de ozon mediere pe 8 ore la
cele dou staii automate de monitorizare este prezentat n fig. 2.6.2. i 2.6.3.

16
Variatia concentratiilor medii la 8h ale Ozonului la
Statia automata Turnu1
0
50
100
150
200
250
300
i
a
n
u
a
r
i
e
f
e
b
r
u
a
r
i
e

m
a
r
t
i
e

a
p
r
i
l
i
e

m
a
i

i
u
n
i
e
i
u
l
i
e
a
u
g
u
s
t
s
e
p
t
e
m
b
r
i
e
o
c
t
o
m
b
r
i
e
n
o
i
e
m
b
r
i
e

d
e
c
e
m
b
r
i
e
v
a
l
o
a
r
e
t
i
n
t
a
g
/
m
c
medie
maxima
minima
Figura 2.6.2. Variaia concentraiilor de ozon troposferic Staia Turnu 1
Variatia concentratiilor medii la 8h ale Ozonului la
Statia automataTurnu 2
0
50
100
150
200
250
i
a
n
u
a
r
i
e
f
e
b
r
u
a
r
i
e
m
a
r
t
i
e
a
p
r
i
l
i
e
m
a
i

i
u
n
i
e
i
u
l
i
e
a
u
g
u
s
t
s
e
p
t
e
m
b
r
i
e
o
c
t
o
m
b
r
i
e
n
o
i
e
m
b
r
i
e
d
e
c
e
m
b
r
i
e
v
a
l
o
a
r
e
t
i
n
t
a
g
/
m
c
medie
maxima
minima
Figura 2.6.3. Variaia concentraiilor de ozon troposferic Staia Turnu 2

Substanele de baz ale formrii ozonului troposferic provin n cea mai mare parte
de la transportul rutier, de la arderea combustibililor, distribuia si stocarea
carburanilor, extracia, stocarea si manipularea ieiului si gazelor naturale.
Emisiile de compusi organici volatili rezultate conform inventarului de poluanti
atmosferici, la nivelul anului 2003, sunt prezentate in tab. 2.6.4.

[to/an]

GRU
PA
ACTIVITATEA
NOX NMVOC
01
Arderi in energetica si industrii de
tranformare 501.334 25.664
02 Instalatii de ardere neindustriale 14.614 3.284
03 Arderi in industria de prelucrare 159.628 31.050
04 Procese de productie 828.777 372.543
05
Extractia si distributia
combustibililor fosili 446.992
06
Utilizarea solventilor si a altor
produse 175.609
07 Transport rutier 343.250 141.431
08 Alte surse mobile si utilaje 222.578 32.167
17
09 Tratarea si depozitarea deseurilor 0.072
10 Agricultura
T O T A L J U D E T 2070.253 1228.740
Tabel 2.6. 4. Emisii oxidani fotochimici

2.7. Calitatea aerului

2.7.1. Poluarea de fond
Poluarea de fond reprezinta poluarea existenta in zonele in care nu se manifesta
direct influenta surselor de poluare. Statiile de supraveghere a poluarii de fond se
amplaseaza in zone conventional curate situate la altitudini cuprinse intre 1000-1500
m si la distante de minimum 20 km de centre populate, drumuri, cai ferate, obiective
industriale etc.
Concentratiile poluantilor din aer si precipitatii, masurate in aceste zone constituie
indicatori pretiosi pentru evaluarea poluarii la nivel la nivel regional si global.

2.7.2. Poluarea de impact
Poluarea de impact este poluarea produsa in zonele aflate sub impactul direct al
surselor de poluare. Poluarea aerului are numeroase cauze, unele fiind rezultatul
activitatilor umane din ce in ce mai extinse si raspandite in ultima perioada de timp,
altele datorandu-se unor conditii naturale de loc si de clima. Ca surse majore de poluare
in judet exemplificam: SC Turnu SA, SC UVCP SA, SC Terma Serv SRL (SC Edilul
SA), SC Urbis, SC Rova SA, SC Koyo Romania SA, Schelele petroliere, statiile de
distributie carburanti, agricultura, mijloacele de transport, utilajele agricole.
In judetul Teleorman, zona cea mai afectata in ceea ce priveste calitatea aerului
este zona de frontiera Turnu Magurele Zimnicea. Aceasta situatie este determinat de
prezenta agentului economic SC TURNU SA - combinat chimic de producere a
ingrasamintelor chimice cu azot si a celor complexe, respectiv ureee, azotat de amoniu,
ingrasaminte lichide, ingrasaminte complexe de tip N: P si N:P:K. Obiectivul este
amplasat la 4 km sud de orasul Turnu Magurele, pe malul Dunarii si din activitatea sa
se emit in atmosfera gaze cu dioxid de azot, protoxid de azot, amoniac, metan, dioxid
de carbon, monoxid de carbon, fluor, pulberi . La acestea se adauga si poluarea
generata de emisiile in atmosfera provenite din arderile combustibililor in procesele
tehnologice, instalatii de ardere neindustriale centrale termice, mijloacele de transport.
In zona Zimnicea calitatea aerului este afectata de poluarea cu hidrogen sulfurat
si sulfura de carbon, situatie determinata de prezenta fenomenului de poluare
transfrontiera. Sursa responsabila de aceste emisii o constituie obiectivul Svilosa
combinat de vascoza si celuloza, situat pe malul
bulgaresc, in localitatea Svistov.

Reteaua de supraveghere a poluarii de impact
a fost alcatuita din 5 puncte de control la poluanti
gazosi (3 staii automate de monitorizare), 16 puncte
la pulberi sedimentabile, 4 puncte pentru determinarea
pulberilor in suspensie fraciunea PM10 si 3 puncte
recoltare precipitatii. Punctele de control ale retelei au
fost alese astfel incit datele rezultatele din analizele
efectuate sa furnizeze informatii atat asupra impactului
transfrontiera, cit si asupra poluarii locale.
18
ncepnd cu octombrie 2002 a devenit operat ional
Sistemul de monitorizare comun a calitii aerului n oraele de
la grania romno-bulgar de-a lungul Dunrii de Jos, program
derulat prin proiectul Phare CBC RO9911.02.01.
Beneficiarii proiectului sunt Autoritatea Central pentru
Protecia Mediului i Ageniile de Protecie a Mediului :
Teleorman, Giurgiu- Centru Regional de Date, i Clrai.
Obiectivele generale ale acestui program constau n :
Implementarea unui sistem modern care asigura
monitorizarea calitatii aerului in concordanta cu Directivele
Uniunii Europene:
Directiva 96/62/EC privind evaluarea si managementul calitatii aerului
inconjurator
Directiva 99/30/EC privind valoarea limita
pentru dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot
(NO
2
), oxizi de azot (NO
x
), pulberi (PM 10) si
plumb (Pb)
Directiva 92/72/EC privind poluarea aerului cu
ozon
Directiva 2000/69/EC privind valorile limita
pentru benzen si monoxid de carbon.
Promovarea cooperrii in regiunea de grani pentru mbunatirea calitii aerului
prin elaborarea unei strategii comune de aciune;
Furnizarea n timp real a datelor privind calitatea aerului catre autoritatile
competente pentru luarea masurilor corespunzatoare in orasele de pe granita
romano-bulgara;
Asigurarea accesului populatiei la informatiile de interes public referitoare la calitatea
atmosferei.
n acest context judetul Teleorman dispune de 3 statii fixe de monitorizare continua
a calitatii aerului: 2 statii in municipiul Turnu Magurele si o statie in orasul Zimnicea.
Distributia punctelor de prelevare poluanti gazosi pe teritoriul judetului a fost
urmatoarea:

Municipiul Turnu Magurele
Statia Turnu 1 - amplasat la sediul Primariei municipiului Turnu Magurele; poluanii
monitorizai: SO
2
, NO, NO
2
, CO, O
3
, NH
3
, H
2
S si PM
10

Staia Turnu 2 amplasat n incinta statiei de pompare cu criburi la 1,5 km vest de SC
Turnu SA; poluanii monitorizai: SO
2
, NO, NO
2
, O
3
, NH
3
si PM
10

Orasul Zimnicea
Statia Zimnicea amplasat la sediul Primariei; poluanii monitorizai: SO2, NO, NO2,
CO, O
3
, H
2
S , CS
2
si PM
10

Municipiul Alexandria 2 puncte de control ( A.P.M. Teleorman i SE Alexandria),
dotate cu instalatii fixe de recoltat poluani gazoi probe medii zilnice, indicatorii
analizai fiind: NO2, SO2 , NH3 .
Pentru evaluarea calitii aerului, A.P.M. Teleorman a efectuat n cursul anului
2003 un numr de 134833 msurtori medii orare ale poluanilor gazoi prin staiile
automate de monitorizare i 2048 msurtori medii zilnice n cele dou puncte de
control din municipiul Alexandria.
Pentru controlul pulberilor sedimentabile s-au fost efectuate 192 determinri in
cele 5 orase ale judetului : Alexandria (5 puncte de control), Turnu Magurele(5 puncte
19
de control), Rosiorii de Vede (2 puncte de control), Videle (2 puncte de control), si
Zimnicea (2 puncte de control),.
n ceea ce privete pulberile in suspensie PM10 s-au efectuat 1130 determinri
in 4 puncte de control: Staia Turnu 1 i Staia Turnu 2 - Turnu Magurele, Staia
Zimnicea si A.P.M Alexandria.
Pentru indicatorii monitorizai s-au efectuat prelucrari statistice ale valorilor medii
orare sau zilnice ale concentratiilor, prelucrri care pun in eviden:
- concentratii medii orare, maxime si minime
- concentratii medii zilnice, maxime si minime
- concentratii medii anuale
- frecventa de depasire a valorilor limit orare i zilnice.

2.7.2.1 Poluarea cu SO
2

Dioxidul de sulf a fost determinat, prin msurtori medii orare la staiile automate
din Turnu Mgurele i Zimnicea i prin masurtori medii zilnice n municipiul Alexandria.
n conformitate cu Ordinul MAPM nr. 592/2002, concentraiile medii orare pentru
dioxidul de sulf au depit valoarea limit (350 g/mc) la statiile automate Turnu 1,cu o
frecven de 0.53% (peste 24 de depiri), i Zimnicea cu o frecven de 0.03% (sub
24 de depiri) figura 2.7.2.1.1:

SO2- Frecventa de depasire anuala
0
0.2
0.4
0.6
Statiile automate de monitorizare a calitatii aerului
%SO2
SO2
0.53 0 0.03
Statia Turnu1 Statia Turnu2 Statia Zimnicea

Fig. 2.7.2.1.1. Frecvena de depire a valorii limi t orare SO2 2003

n ceea ce privete valoarea limit zilnic (125 g/mc) i valoarea limit anual (20
g/mc), acestea au fost depite numai la staia Turnu 1- figura 2.7.2.1.2:

SO2- Valori medii anuale
21.96
8.72
12.69
20 20 20
0
5
10
15
20
25
g
/
m
c
SO2
Val.limita

Fig. 2.7.2.1.2. Valori medii anuale SO
2
2003

20
n conformitate cu STAS nr. 12574/87, concentraiile medii zilnice pentru dioxidul
de sulf nregistrate la statiile automate nu au depit concentraia maxim admisibil
(250 g/mc). Valorile maxime la 24h au fost cuprinse ntre 55.96 g/mc la Turnu 2 i
146.44 g/mc la Turnu 1. Concentratiile medii anuale s-au situat sub CMA anual (60
g/mc).
n zona Alexandria, s-au efectuat determinri ale concentraiilor medii zilnice ale
SO
2
, care nu au pus n eviden depri ale CMA pe 24 ore. De asemenea,
concentraiile medii anuale s-au situat sub valoarea concentraiei maxime admisibile
anuale, n toate punctele de control.

2.7.2.2. Poluarea cu NO
2
Concentraiile medii orare pentru dioxidul de azot, conform Ordinului MAPM nr.
592/2002, au dep it valoarea limit (200 g/mc) la toate statiile automate de
monitorizare cu o frecven cuprins ntre 0.01% la staia Turnu 1 i 0.22% la staia
Turnu 2 figura 2.7.2.2.1.:

NO2-Frecventa de depasire anuala
0
0.05
0.1
0.15
0.2
0.25
%
NO2
NO2 0.01 0.22 0.03
Statia Turnu 1 Statia Turnu2 Statia Zimnicea

Figura 2.7.2.2.1. Frecvena de depire a valorii limit orare - NO
2
- 2003

Valorile maxime orare s-au situat ntre 229.24 g/mc la staia Turnu 1 i 407.78
g/mc la staia Zimnicea.
Cea mai mare valoare a concentraiei medii anuale s-a nregistrat la staia Turnu
2 12.23 g/mc, f r a se fi dep it valoarea limit anual pentru protecia sntii
umane (40 g/mc) sau valoarea limit anual pentru protecia vegetaiei (30 g/mc)
figura 2.7.2.2.2.

NO2- Valori medii anuale
11.34 12.23 11.78
40 40 40
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
g
/
m
c
NO2
Val.limita

Fig. 2.7.2.2.2. Valori medii anuale NO
2
2003

21
Comparativ cu STAS nr. 12574/87, concentraiile medii zilnice pentru dioxidul de
azot nregistrate la statiile automate nu au depit concentraia maxim admisibil (100
g/mc). Valorile maxime la 24h au fost cuprinse ntre 39.8 g/mc la Zimnicea i 99.76
g/mc la Turnu 2. Concentratiile medii anuale s-au situat sub CMA anual (40 g/mc) n
toate punctele de control.
n zona Alexandria, s-au efectuat determinri ale concentraiilor medii zilnice ale
NO
2
, care nu au pus n eviden depri ale CMA pe 24 ore. Concentraia maxim
zilnic pentru NO2 (38.5 g/mc ) s-a nregistrat n punctul de control SE Alexandria
datorit prezenei centralelor termice. De asemenea, concentraiile medii anuale s-au
situat sub valoarea concentraiei maxime admisibile anuale, n toate punctele de
control.

2.7.2.3. Poluarea cu NH
3
Indicatorul amoniac a fost determinat, prin masurtori medii orare, la cele dou
staii automate de monitorizare din Turnu Mgurele i, prin probe medii zilnice, n
punctele de control din Alexandria.
Deoarece standardele de calitate a aerului nu stipuleaza o valoare maxima
admisibil pentru amoniac, pentru un timp de mediere orar, concentraiile medii orare
au fost raportate la o valoare limit de 250 g/mc negociat cu partea bulgar.
Se constat o frecven de depaire a valoarii limit de 6.02% la staia Turnu 2 i
respectiv de 3.72 g/mc la staia Turnu 1- figura 2.7.2.3.1:

NH3- Frecventa de depasire anuala
0
2
4
6
8
%NH3
NH3 3.72 6.02
Statia Turnu1 Statia Turnu2

Figura 2.7.2.3.1- Frecvena de depaire a valorii limit orare NH
3
- 2003

Concentraiile medii zilnice au depit, de asemenea, concentraia maxim
admisibil (CMA) conform STAS 12574/87 - 100 g/mc la staiile automate de
monitorizare Turnu 1 i Turnu 2. Frecvenele de depire a CMA pe 24 ore s-au situat
ntre 20.82% la staia Turnu 1 i 33.15% la staia Turnu 2. Concentraile medii anuale
au atins, de asemenea, valori mari la staia Turnu 2 211.82 g/mc i la staia Turnu 1
84.66 g/mc figura 2.7.2.2.2:

22
NH3- Valori medii anuale
0
50
100
150
200
250
g
/
m
c
NH3
NH3
84.66 211.82
Statia Turnu1 Statia Turnu2

Figura 2.7.2.3.2 - Valori medii anuale NH3 - 2003

Concentraiile mari de amoniac n zona Turnu Mgurele s-au nregistrat datorit
emisiilor mari de amoniac care au rezultat din activitatea agentului economic SC Turnu
SA Combinat de ngraminte Chimice.
n zona Alexandria, concentraiile medii zilnice de amoniac nu au depit CMA
pe 24 ore. Concentraia maxim zilnic pentru amoniac (44.95 g/mc ) s-a nregistrat
n punctul de control A.P.M. Alexandria.
Standardul de calitate a aerului nu stipuleaz o valoare maxim admisibil pentru
amoniac, pentru un timp de mediere de un an, fapt pentru care concentraiile medii
anuale nu se pot raporta la o valoare limit.

2.7.2.4. Poluarea cu monoxid de carbon
Indicatorul monoxid de carbon a fost monitorizat prin msurtori medii orare la
staiile automate Turnu 1i Zimnicea. Prelucrrile statistice mediere la 8 ore, conform
cerinelor Ordinului MAPM nr. 592/2002, au pus n eviden depirea valorii limit (10
mg/mc) cu 0.3% la Turnu 1, respectiv 0.03% la Zimnicea- figura 2.7.2.4.1

CO- Frecventa de depasire anuala
0
0.1
0.2
0.3
0.4
%CO
CO
0.3 0.03
Statia Turnu1 Statia Zimnicea

Figura 2.7.2.4.1 - Frecvena de depaire a valorii limit mediere 8 ore CO - 2003

Se constat o singur depire a marjei de toleran (16 mg/mc) la staia Turnu 1.
Valorile medii anuale sunt, de asemenea, mai ridicate n zona Turnu Mgurele
datorit prezenei unor surse care genereaz emisii de monoxid de carbon n urma
proceselor de ardere a combustibililor, n special SC Turnu SA , SC U.V.C.P. SA , la care
se adaug transportul rutier.

23
2.7.3. Aspecte ale poluarii atmosferice in context transfrontier
Controlul calitii atmosferei in zona de frontier se realizeaz prin Sistemul de
monitorizare comun a calitii aerului n oraele de la grania romno-bulgar de-a
lungul Dunrii de Jos care ofer posibilitatea realizrii transparente a schimbului de
informaii cu structurile omoloage bulgare, asigur adoptarea unor responsabiliti
concrete n situaia unor poluri accidentale, elaborarea unei strategii comune n
vederea susinerii si atingerii obiectivelor de protecie a mediului in contextul unei
dezvoltri durabile n cele doua ri vecine.
Monitorizarea calitii aerului n zona orasului Zimnicea a pus in eviden
importul de noxe: hidrogen sulfurat i sulfur de carbon de pe malul bulgaresc,
respectiv prezena fenomenului de poluare transfrontier. n localitatea Zimnicea nu
exist o sursa de poluare responsabil de emisii de hidrogen sulfurat sau sulfur de
carbon. Comparativ cu valorile limit negociate cu partea bulgar se constat:
- hidrogen sulfurat probe medii orare - frecvena de depire a valorii limit (5 g/mc)
a fost de 33.98%; probe medii 24 ore - frecvena de depire a valorii limit (3 g/mc) a
fost de 61.92%; media anual 4.52 g/mc;
- sulfura de carbon - probe medii orare - frecvena de depire a valorii limit (15
g/mc) a fost de 0.61%; probe medii 24 ore - frecvena de depire a valorii limit (8
g/mc) a fost de 1.92%; media anual 2.26 g/mc.
admisibil (CMA) conform STAS 12574/87:
- hidrogen sulfurat - probe medii 24 ore - frecvena de depire a valorii limit (8 g/mc)
a fost de 10.14%;
- sulfura de carbon - probe medii 24 ore - frecvena de depire a valorii limit (5 g/mc)
a fost de 6.58%.
Fenomenul de poluare transfrontier este prezent i n oraul Nikopole
Bulgaria prin transportul de noxe de amoniac din zona Turnu Mgurele datorit
prezenei Combinatului de ngrminte Chimice SC Turnu SA. Msurtorile
efectuate de staia automat de monitorizare a calitii aerului Nikopole au pus n
eviden depiri ale valorii limit orare negociate (250 g/mc) pentru indicatorul
amoniac cu frecven redus ( 0.35%). Valoarea maxim orar nregistrat a fost de
922.87 g/mc.

2.8. Poluarea cu pulberi in suspensie si sedimentabile

In general, pulberile din atmosfer se clasific, dup dimensiuni, n dou mari
grupe:
Pulberi n suspensie - cu diametre mai mici de 20 m, avnd n atmosfer un
comportament asemntor gazelor;
Pulberi sedimentabile - cu diametre mai mari de 20 m, care, dup ce sunt emise n
atmosfer, se depun pe sol, vegetaie, ape i construcii.

2.8.1. Pulberi in suspensie PM10
Se constat depairea valorii limit pentru probe medii zilnice - 50 g/mc,
prevazut de Ordinul 592/2002, n toate cele 4 punctele de control: Alexandria,
Zimnicea, Turnu 1, Turnu 2 (figura 2.8.1.1):
Statia Zimnicea :
pulberi in suspensie PM10 231 determinri; frecvena de depire a valorii limit:
62.5%; valoare maxim nregistrata : 195.34 g/mc
Statia Turnu 1:
pulberi in suspensie PM10 279 determinri; frecvena de depire a valorii limit:
33.11 %; valoare maxim nregistrata : 207.37 g/mc
24
Statia Turnu 2:
pulberi in suspensie PM10 - 336 determinari; frecvena de depire a valorii limit:
20.65 %; valoare maxim nregistrat : 202.46 g/mc
A.P.M. Alexandria :
pulberi in suspensie PM10 - 284 determinri; frecvena de depire a valorii limit:
75.35 %; valoare maxim nregistrata : 243.06 g/mc.
n cursul anului 2003, numarul de depairi ale valorii limit a fost de peste 35 de
ori la toate staiile de monitorizare.
Concentraii medii zilnice - pulberi n suspensie PM10
2003
0
100
200
300
c
o
n
c
.

[
g
/
N
m
3
]
MEDIA 80.40882 42.11601 36.28024 63.17379
CMA 50 50 50 50
MAX 243.06 207.37 202.46 195.34
% dep 75.35 33.11 20.65 62.5
APM Alex. Staia Turnu 1 Staia Turnu 2 Staia Zimnicea

Figura 2.8.1.1. Concentraii medii zilnice PM
10
2003

Comparativ cu marja de toleran 75 g/mc ( figura 2.8.1.2) frecvena de
dep ire a fost:
- staia Zimnicea 32.64 %;
- staia Turnu 1- 9.56%;
- staia Turnu 2 7.81%;
- staia Alexandria 47.89%.

Concentraii medii zilnice - pulberi n suspensie PM10 2003
0
100
200
300
c
o
n
c
.

[
g
/
N
m
3
]
MEDIA 80.40882 42.11601 36.28024 63.17379
CMA 75 75 75 75
MAX 243.06 207.37 202.46 195.34
% dep 47.89 9.56 7.81 32.64
APM Alex. Staia Turnu 1 Staia Turnu 2 Staia Zimnicea

Figura 2.8.1.2. Concentraii medii zilnice PM
10
- 2003

Concentraiile medii anuale se nscriu sub valoarea limit anual ( 40 g/mc) la
staia Turnu 2 din Turnu Mgurele, dar depesc i marja de toleran ( 60 g/mc) n
punctele de control din Alexandria i Zimnicea.
Poluarea atmosferei cu pulberi in suspensie are multe cauze. n primul rnd
industria chimic, apoi centralele termice, antierele de construcii i transportul rutier.
25
n zona Turnu Mgurele, de pe platforma chimic se elimin in atmosfer o gam
variat de pulberi: pirit, cenui de pirit, fosforit, fosfogips, carbonat de calciu, uree,
NPK, calcar, azotat de amoniu. Principalele surse punctiforme care emit pulberi n
atmosfer n mod controlat sunt instalaiile de uree si azotat (turnurile de granulare).
Evoluia concentraiilor medii zilnice de pulberi n suspensie n cursul anului 2003
se prezint n figurile 2.8.1.3. 2.8.1.6. Se constat c n municipiul Alexandria, s-au
nregistrat cele mai mari valori. La staia Zimnicea, valorile medii lunare sunt
semnificativ mai reduse dect n zona Alexandria, dar 78% depesc valoarea de 50
g/mc. La toate staiile de monitorizare, n fiecare lun sau nregistrat valori maxime
care depesc valoarea limit la 24 h pentru acest indicator.

Evoluia indicatorului Pulberi in suspensie (PM10) la
Statia Turnu 1- 2003
0
50
100
150
200
250
i
a
n
u
a
r
i
e
f
e
b
r
u
a
r
i
e
m
a
r
t
i
e
a
p
r
i
l
i
e
m
a
i
i
u
n
i
e
i
u
l
i
e
a
u
g
u
s
t
s
e
p
t
e
m
b
r
i
e
o
c
t
o
m
b
r
i
e
n
o
i
e
m
b
r
i
e
d
e
c
e
m
b
r
i
e
v
a
l
o
a
r
e

l
i
m
i
t
a
g
/
m
c
media
maxima
minima
Figura 2.8.1.3. Evoluia indicatorului PM
10
Staia Turnu 1

Statia Turnu 2 - 2003
0
50
100
150
200
250
i
a
n
u
a
r
i
e
m
a
r
t
i
e
m
a
i
i
u
l
i
e
s
e
p
t
e
m
b
r
i
e
n
o
i
e
m
b
r
i
e
g
/
m
c
media
maxima
minima
10
Staia Turnu 2
26
Statia Zimnicea - 2003
0
50
100
150
200
250
i
a
n
u
a
r
i
e
m
a
r
t
i
e
m
a
i
i
u
l
i
e
s
e
p
t
e
m
b
r
i
e
n
o
i
e
m
b
r
i
e
g
/
m
c
media
maxima
minima
10
Staia Zimnicea

APM Alexandria - 2003
0
50
100
150
200
250
300
i
a
n
u
a
r
i
e
f
e
b
r
u
a
r
i
e
m
a
r
t
i
e
a
p
r
i
l
i
e
m
a
i
i
u
n
i
e
i
u
l
i
e
a
u
g
u
s
t
s
e
p
t
e
m
b
r
i
e
o
c
t
o
m
b
r
i
e
n
o
i
e
m
b
r
i
e
d
e
c
e
m
b
r
i
e
v
a
l
o
a
r
e
l
i
m
i
t
a
g
/
m
c
media
maxima
minima
10
APM Alexandria

2.8.2. Pulberi sedimentabile
Cantitaile maxime lunare pentru pulberi sedimentabile au depait concentraia maxim
admis lunar (17 g/mp/lun) n 7 din cele 16 puncte de control. Nivelul de impurificare
a atmosferei cu pulberi sedimentabile a fost mai accentuat comparativ cu cel din anul
2002. Valorile s-au meninut ridicate, n general, n perioada martie august n toate
punctele de control datorit condiiilor meteorologice (secet prelungit) i intensificrii
activitilor antropice (antiere de construcii, procese industriale, transport rutier etc.).
Sursele de poluare cu pulberi sedimentabile sunt, n general, aceleai ca n cazul
pulberilor n suspensie. Evoluia indicatorulu pulberi sedimentabile n punctele de
control unde s-au nregistrat deoiri este prezentat n figura 2.8.2.

27
Evoluia indicatorului Pulberi sedimentabile APM Alexandria
- 2003
0
10
20
30
[
g
/
m
p
/
l
u
n
a
]
Pulb.sed. 2.32 4.14 8.26 8.51 9.22 8.26 18.4 20.5 18.3 8.42 9.64 3.16
CMA 17.00 17.0017.0017.0017.0017.00 17.00 17.0017.0017.0017.0017.00
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec

Abator Turnu Magurele
0
20
2003
[
g
/
m
p
/
l
u
n
a
]
Pulb.sed. 5.94 6.01 11 14.5 14.9 17.7 13.7 12.1 10.1 6.12 6.83 3.2
CMA 17.0 17.0 17.0 17.0 17.0 17.0 17.0 17.0 17.0 17.0 17.0 17.0

Electroturris Turnu Magurele
0
20
2003
[
g
/
m
p
/
l
u
n
a
]
Pulb.sed. 6.42 8.03 12.1 13.3 14.4 18.1 16.4 11.5 9.25 7.52 6.54 3.81
CMA 17.0 17.0 17.0 17.0 17.0 17.0 17.0 17.0 17.0 17.0 17.0 17.0

F.N.C. Turnu Magurele
0
10
20
30
2003
[
g
/
m
p
/
l
u
n
a
]
Pulb.sed. 5.75 9.21 11.9 12.3 15.8 22.5 12.1 10.3 11.8 5.94 6.88 4.47
CMA 17.00 17.00 17.00 17.00 17.00 17.00 17.00 17.00 17.00 17.00 17.00 17.00

28
Port Turnu Magurele
0
10
20
30
2003
[
g
/
m
p
/
l
u
n
a
]
Pulb.sed. 6.07 8.5 11.5 13.4 14.1 26.8 15.5 12.8 14.4 8.55 9.64 5.22
CMA 17.00 17.0017.00 17.00 17.0017.00 17.0017.00 17.00 17.00 17.0017.00

Statia meteo Zimnicea
0
10
20
2003
[
g
/
m
p
/
l
u
n
a
]
Pulb.sed. 2.11 3.03 17.4 8.76 7.64 11.6 9.55 10.1 11.4 9.24 7.45 1.68
CMA 17.00 17.00 17.00 17.0017.00 17.00 17.00 17.00 17.00 17.0017.00 17.00

Str.Oltului Zimnicea
0
10
20
30
2003
[
g
/
m
p
/
l
u
n
a
]
Pulb.sed. 2.127 2.963 24.07 11.2 12.1 19.09 12.84 15.59 12.27 11.06 8.601 2.355
CMA 17.00 17.00 17.00 17.00 17.00 17.00 17.00 17.00 17.00 17.00 17.00 17.00

Figurile 2.8.2.- Evoluia indicatorului pulberi sedimentabile - 2003

2.9 Evoluia calitatii aerului in perioada 1999 2003
Prelucrarile statistice ale valorilor medii zilnice ale indicatorilor de calitate a
aerului au pus in evidenta o crestere a concentratiilor medii anuale la toti indicatorii
monitorizati n zona Alexandria pentru anul 2003 comparativ cu anul 2002. Principalele
surse potentiale de poluare o reprezinta instalatiile de ardere pentru producere de
energie termic, industria constructoare de maini i traficul rutier.
Reprezentarea grafica a evolutiei acestor indicatori de calitate este prezentata in fig.
2.9.1. 2.9.6.

29
APM Alexandria
0
5
10
15
20
25
30
35
A N U L
c
o
n
c
.
m
e
d
.

[
g
/
m
3
]
NH3
NH3 31.53 22.37 9.7184483 6.259167 15.7375
1999 2000 2001 2002 2003

Fig. 2.9. 1. Evolutia indicatorului NH3

APM Alexandria
0
5
10
15
20
A N U L
c
o
n
c
.
m
e
d
.

[
g
/
m
3
]
NO2
NO2 7.4 6.9 7.673965517 8.938333 14.92333
1999 2000 2001 2002 2003

Fig. 2.9. 2. Evolutia indicatorului NO2

APM Alexandria
0
0.5
1
1.5
2
2.5
A N U L
c
o
n
c
.
m
e
d
.

[
g
/
m
3
]
SO2
SO2 2.013 1.65 1.56956897 0.9175 1.2025
1999 2000 2001 2002 2003

Fig. 2.9. 3. Evolutia indicatorului SO
2

30
Sud-est Alexandria
0
5
10
15
20
25
30
A N U L
c
o
n
c
.
m
e
d
.

[
g
/
m
3
]
NH3
NH3 27.6 20.2 11.423429 8.283333 17.27083
1999 2000 2001 2002 2003

Fig. 2.9. 4. Evolutia indicatorului NH3

Sud-est Alexandria
0
5
10
15
A N U L
c
o
n
c
.
m
e
d
.

[
g
/
m
3
]
NO2
NO2 5.6 6 7.07 8.585833 11.92583
1999 2000 2001 2002 2003

Fig. 2.9. 5. Evolutia indicatorului NO2

Sud-est Alexandria
0
0.5
1
1.5
2
A N U L
c
o
n
c
.
m
e
d
.

[
g
/
m
3
]
SO2
SO2 1.3 1.6 1.7108654 0.9925 1.178333
1999 2000 2001 2002 2003

Fig. 2.9. 6. Evolutia indicatorul ui SO2

31
Pentru zonele Turnu Magurele si Zimnicea nu se poate realiza evolutia calitatii
factorului de mediu aer comparativ anul 2002, deoarece monitorizarea s-a realizat in
alte puncte de control si prin metode diferite de analiza.

CONCLUZII
Prelucrarile statistice ale datelor primare de calitate a aerului inregistrate in
cursul anului 2003 au pus in evidenta urmatoarele aspecte:
depasirea frecventa a valorilor limita pentru indicatorul amoniac in zona Turnu
Magurele, urmare a prezentei industriei chimice, respectiv combinatul de
ingrasaminte chimice SC Turnu SA.
frecventa ridicata de depasire a valorilor limita pentru hidrogen sulfurat si mai
redusa pentru sulfura de carbon in zona Zimnicea, urmare a impactului
transfrontier, respectiv combinatul de fibre sintetice Svilosa din Bulgaria.
prezenta ozonului troposferic in zona Turnu Magurele, ca urmare a emisiilor de
oxizi de azot si monoxid de carbon rezultate din industria chimica ( SC Turnu SA,
SC UVCP SA ), precum si a emisiilor de compusi organici volatili rezultate din
arderea combustibililor; reactiile chimice sunt favorizate de nivelul ridicat al
radiatiilor solare.
impurificare redusa cu oxizi de sulf in zonele urbane monitorizate, rezultati din
arderea combustibililor, procese industriale si trafic rutier.
impurificare redusa cu oxizi de azot rezultati din procese industriale, in special
industria chimica, arderea combustibililor si traficul rutier.
impurificare medie cu pulberi n suspensie PM10 n zona Turnu Mgurele
nivel de impurificare ridicat cu pulberi n suspensie PM10 n zona Zimnicea i n
special n zona Alexandria
creterea nivelului de impurificare cu pulberi sedimentabile n zonele Turnu
Mgurele, Alexandria i Zimnicea
Prelucrarilor statistice ale datelor nregistrate la staiile automate de monitorizare a
calitii aerului din localitile Turnu Magurele, Zimnicea, i n punctele de control din
municipiul Alexandria pun n eviden: numrul de valori validate, concentraii maxime
pentru timpi de mediere 1 h si 24 h, concentraii medii lunare i anuale, frecvena de
depire a valorilor limit pentru timpi de mediere 1h i 24 h (tabelele 2.9.7 i 2.9.8 -
anexe).

32
CAPITOLUL 3. APA
Apele reprezinta o resursa naturala regenerabila, vulnerabila si limitata, element
indispensabil pentru viata si pentru societate, materie prima pentru activitati productive,
sursa de energie si cale de transport, factor determinanat in mentinerea echilibrului
ecologic.Apele fac parte integranta din patrimoniul public. Protectia, punerea in valoare
si dezvoltarea durabila a resurselor de apa sunt actiuni de interes general.

3.1. Resursele de apa

3.1.1. Resursele de apa teoretice si tehnic utilizabile
Resursele de ap ale judetului sunt
constituite din apele de suprafa ruri,
lacuri, fluviul Dunrea i ape subterane.
Resursele de apa subterane identificate in
urma inventarierii efectuate in perioada
1982-1988, prin efectuarea de prospectiuni
hidrogeologice insotite de foraje sunt:
zacamantul de ape subterane Videle-
Gratia-Trivale Mosteni, cu rezerve
exploatabile, calculate pentru
acviferele situate pana la adancimea
de 100 m (exceptand freaticul), de 12011 mc/zi;
zcmntul Videle Mereni Prunaru Stejaru, cu rezerve exploatabile de 14895
mc/zi;
zcmntul Balaci Rosiorii de Vede Alexandria, cu rezerve exploatabile de
69873 mc/zi;
zcmntul Videle- Rosiorii de Vede, cu rezerve exploatabile de 12613 mc/zi;
zcmntul Turnu Magurele Zimnicea, cu rezerve exploatabile de 1529885
mc/zi;
Totalul rezervelor exploatabile la nivelul judetului este de 1639277 mc/zi.
Cat priveste nivelul panzei freatice in bazinele hidrografice aferente judetului
Teleorman, forajele de observatie din reteaua Administratiei Nationale Apele Romane
indica valori reduse in zonele joase, din luncile raurilor si valori mai mari pentru interfluvii.
Exemplificam pentru forajele din zonele de lunca:
in BH Dunare lunca Dunarii:Turnu Magurele 1.60 m, Suhaia 3.30 m,
Pietrosani 3.68 m;
in BH Vedea lunca raului Vedea: Socetu 2.70 m, Peretu 3.20 m, Alexandria
2.50 m, Bragadiru 1.10 m;
in BH Vedea - lunca raului Teleorman: Tatarastii de Sus 1.90 m, Olteni 2.75
m, Vitanesti 4.70 m;
Pentru zonele aferente interfluviilor exemplificam:
interfluviul Olt-Vedea: Olteanca 24.80 m, Crangu 27.30 m, Plosca 28.84 m,
Nasturelu 4.90 m;
interfluviul Vedea Teleorman: Tecuci 12.1 m, Tatarastii de Jos- 24.1 m, Valeni
13.80 m, Vacaresti 16.60 m,Mavrodin 25.90 m, Alexandria N 29.3m,
Contesti 26.6 m;
interfluviul Teleorman Glavacioc: Videle 34 m, Ciuperceni 14.5 m,
Cocosu(Vitanesti) 28,1m, Valea Ciresului 4.1m.
Raurile interioare transporta intr-un an mediu cca. 5500 mil. mc (Olt 5000 mil. mc,
Calmatui 40 mil. mc, Vedea 360 mil. mc, raurile aferente bazinului hidrografic Arges
100 mil. mc).
33
Resursele Dunarii (cu lungimea de 85 km si suprafata albiei de 5149,53 ha) se cifreaza
la 85.000 mil. mc.( jumatate din stocul la intrarea in ar).

3.1.2. Prelevrile de ap.
In anul 2003 prelevrile totale de ap brut au fost de 68 178 mii m
3
din care:
populaie 9 988 mii m
3
.
industrie 23 572 mii m
3
.
agricultur 34 618 mii m
3
.
Prelevrile de ap au sczut n prezent n sectorul industrial datorit:
diminurii activitii economice;
reducerii consumurilor de ap n procesele tehnologice;
reducerii pierderilor;
aplicrii mecanismului economic n gospodrirea apelor.
Pentru anul 2003 gradul de utilizare a resurselor de ap se prezint n tabelul 3.1.2.

Tabelul 3.1.2 Gradul de utilizare a resurselor de ap
Cerina de ap Prelevrile de ap Gradul de
utilizare
Activitate
Valoare
(milioane
mc)
Activitate
Valoare
(milioane mc)
%
Populaie 17,161 Populaie 9,988 58,2
Industrie 23,614 Industrie 23,572 99,82
Agricultur 53,659 Agricultur 34,618 64,51
Total 94,434 Total 68,178 72,19

Prelevrile de ap au reprezentat 72,19% din totalul cerinelor datorit supraestimrii
cerinelor de ap, n agricultur i la populaie.

3.1.1. Mecanismul economic n domeniul apelor
In Romnia mecanismul economic specific domeniului gospodririi cantitative i
calitative a apelor, include sistemul de pli (preuri, tarife), bonificaii i penaliti, pentru
ncurajarea conservrii, refolosirii i economisirii apei, pentru protejarea cantitii i
calitii apei.
Sistemul de pli se bazeaz pe principiile beneficiarul pltete i poluatorul
pltete, n funcie de serviciile prestate i de cele privind folosirea raional a resurselor
de ap.
Preurile difer dup sursa de ap (ruri interioare, Dunre, ape subterane) i
dup utilizatori (industrie, populaie, agricultur, etc).
Tarifele sunt percepute, pentru diverse servicii specifice de gospodrire a apelor,
ca de exemplu serviciul de monitorizare cantitativ i calitativ a poluanilor din apele
uzate evacuate i de protecie a calitii resurselor de ap.
Penalitile se aplic acelor utilizatori de ap, la care se constat abateri de la
prevederile contractuale, att pentru depirea cantitilor de ap prelevate, ct i a
concentraiilor i cantitilor de substane impurificatoare evacuate.
Bonificaiile se acord utilizatorilor de ap, care demonstreaz, constant, o grij
deosebit pentru folosirea raional i pentru protecia calitii apelor, evacund, o dat
cu apele uzate epurate, substane impurificatoare cu concentraii i n cantiti mai mici
dect cele nscrise n autorizaiile de gospodrire a apelor.
In scopul participrii la finanarea de investiii n lucrri i msuri cu contribuie
important la mbuntirea asigurrii surselor de ap, la protecia calitii apelor, s-a
34
constituit Fondul Apelor, gestionat prin buget separat, elaborat de Administraia Naional
Apele Romne i aprobat de Ministerul Apelor i Proteciei Mediului.
Fondul Apelor este constituit din taxele i tarifele pentru serviciile de avizare i
autorizare, stabilite conform legii, precum i din penaliti.
Fondul apelor, mpreun cu alte surse este folosit pentru susinerea financiar a:
sistemului naional de supraveghere cantitativ i calitativ a resurselor de ap;
dotrii reelelor de laboratoare i sistemului operativ decizional aferent;
participrii la realizarea sau modernizarea staiilor i instalaiilor de epurare a
apelor uzate;
realizrii lucrrilor privind aprarea de inundaii, a celor de prevenire i combatere
a calamitilor naturale datorate excesului sau lipsei de ap;
dotrii sistemului informaional hidrologic i operativ decizional n domeniul
gospodririi apelor;
nlturrii avariilor sau pentru punerea n siguran a construciilor hidrotehnice;
acordrii bonificaiilor pentru cei care au rezultate deosebite n protecia mpotriva
epuizrii i degradrii resurselor de ap;
activitii Comitetelor de Bazin.

3.2. Starea apelor de suprafa

Totalul cursurilor de ap codificate ale judetului este de 1569 km, ns de interes
major pentru economie i protecia mediului sunt cursurile mijlocii i inferioare ale rurilor
pe care se organizeaz activitatea de supraveghere i control, respectiv pe o lungime de
950 km ( 12 ruri interioare i fluviul Dunre).
Calitatea apelor in judet este afectata de activitatile economice preponderente
specifice judetului. Principalele surse de poluare a apelor in judetul Teleorman sunt:
industria chimica, industria extractiva, zootehnia si agricultura. La nivelul judetului sunt
inventariate 17 de surse majore de poluare a apelor de suprafata. Principalii receptori ai
apelor uzate epurate sunt bazinele hidrografice Vedea si Dunare.
Indicatorii de poluare a rurilor - substane organice dizolvate (exprimate prin
oxidabilitatea cu permanganat de potasiu i bicromat de potasiu), consumul biochimic de
oxigen, amoniul, fosforul, azotul, clorurile, sodiu, depesc pe unele sectoare limitele
admisibile pentru diferitele categorii de calitate. Cauzele care conduc la mentinerea unor
tronsoane de rau in afara categoriei de calitate sunt:
scurgerile accidentale de titei si apa de zacamant de la schelele petroliere Videle,
Poeni, Ciuresti, din cadrul Sucursalelor Vi dele si Arges ale S.N.P.Petrom;
evacuarile de ape uzate insuficient epurate rezultate de la unitatile cu profil de
gospodarire comunala SC Urbis SA Roiorii de Vede, SC Ap Canal SA Alexandria;
evacuari de ape uzate insuficient epurate sau neepurate provenite din zootehnie;
avnd in vedere caracterul preponderent agrar al judetului, calitatea apelor este
afectata si de aplicarea cantitatilor mari de ingrasaminte chimice si pesticide utilizate
in agricultura.
In bazinul hidrografic Dunare, sursele de poluare majore sunt reprezentate de evacuarile
de ape uzate insuficient epurate rezultate de la : SC Turnu SA, SC TAC SA, SC Suinprod
SA, SC Urbana SA.

3.2.1. Starea rurilor interioare
Evaluarea calitii apelor curgtoare de suprafa pe anul 2003 s-a bazat pe prelucrarea
datelor analitice primare obinute n 7 seciuni de supraveghere de ordinul I si 14 seciuni
de ordinul II, situate in bazinele hidrografice: Dunare, Vedea, Calmatui, Vedea.
Din punct de vedere al calitii, cursurile de ap din Romnia se clasific n
urmtoarele categorii:
35
Categoria I grupeaz apele care pot fi potabilizate pentru alimentarea cu ap a centrelor
populate, sau care pot fi utilizate la alimentarea fermelor zootehnice i la pstrvrii;
Categoria a II-a conine apele de suprafa care pot fi folosite la piscicultur (n afar de
salmonicultur), i anume la alimentarea cu ap pentru necesiti tehnologice ale
industriilor i la agrement;
Categoria a III-a reprezint apele care pot fi utilizate la irigarea culturilor agricole, la
producerea energiei electrice n hidrocentrale, n instalaii de rcire din industrie,
spltorii i n alte folosine care suport o astfel de calitate;
Categoria D este categoria de ape degradate, n care fauna piscicol nu se poate
dezvolta.
Au fost luate n considerare dou aspecte principale:
ncadrarea seciunilor de control de ordinul I n categorii de calitate, conform
prevederilor STAS 4706/1988 i numrarea cazurilor distincte evideniate;
discretizarea rurilor n tronsoane cu ap de aceeai categorie de calitate i
cumularea lungimilor tronsoanelor respective.

3.2.1.1.Starea de calitate a raurilor interioare
In cursul anului 2003, calitatea global a apelor curgtoare de suprafa, evaluat n
funcie de situaia din seciunile de supraveghere, a avut urmtoarea distribuie:
categoria I 58,8 %;
categoria a II-a 41,2%;

Tab. 3.2.1.1. Incadrarea sectiunilor de supraveghere pe categorii de calitate
BAZINUL HIDROGRAFIC ARGE
CATEGORIA DE
CALITATE
NR.
CRT.
RUL SECIUNEA DE SUPRAVEGHERE
2002 2003
1 CLNISTEA Moteni II II
2 GLAVACIOC Baciu I II
3 SERICU Amonte confl. Glavacioc II II
4 MILCOV Amonte confl. Glavacioc I II
BAZINUL HIDROGRAFIC CLMUI
1 CALMUI Com. Clmui I I
2 CALMUI Amonte confl. Lac Suhaia II II
3 URLUI Amonte confl. Clmui II II
BAZINUL HIDROGRAFIC VEDEA
1 VEDEA Aval Rosiorii de Vede II I
2 VEDEA Alexandria II I
3 VEDEA Amonte confl. Teleorman II I
4 VEDEA Amonte confl. Dunare I I
5 BRATCOV Amonte confl. Vedea I II
6 BURDEA Amonte confl. Vedea I I
7 CINELUI Amonte confl. Vedea I I
8 TELEORMAN Tatarasti I I
9 TELEORMAN Mrzneti I I
10 CLANITA Amonte confl. Teleorman I I

3.2.1.2. Conform datelor cuprinse n tabelele 3.2.1.2-7, lungimea total a cursurilor de
ap investigate n anul 2003, se repartizeaz astfel:
categoria I 57,47 % ( 546 km);
categoria a II-a 42,53% (404 km);
36

Tab. 3.2.1.2. Incadrarea tronsoanelor de ru caracteristice pe categorii de calitate in 2002
BAZIN HIDROGRAFIC ARGES
Lungime tronson ( km) CURSUL DE
APA
TRONSONUL
Tot. I. II. III. D.
Izvoarele - Moteni 11 11 CLNISTEA
Moteni- iesire din jude 58 58
GLAVACIOC Intr. Jude- iesire jude 70 70
SERICU Izvor confl. Glavacioc 30 30
MILCOVA Izvor confl. Glavacioc 45 45
TOTAL BAZIN 214 173 41 - -

BAZIN HIDROGRAFIC ARGES
LUNGIMEA ( km) CURSUL DE APA TRONSONUL
Tot. I. II. III. D.
Izvoarele Moteni 11 11 CLNI TEA
Moteni iesire jude 58 58
GLAVACIOC Intrare jude ieire jude 70 70
SERICU Izvoare confl. Glavacioc 30 30
MILCOV Izvoare confl. Glavacioc 45 45
TOTAL BAZIN 214 214 - -

BAZIN HIDROGRAFIC VEDEA
LUNGIMEA ( km) CURSUL DE
APA
TRONSONUL
Tot. I. II. III. D.
Intr. Judet Roiorii de Vede 29 29
Roiorii de Vede - Alexandria 38 38
Alexandria am. confl.
Teleorman
19 19
VEDEA
confl. Teleorman confl. Dunare 29 29
BRATCOV Izvor confl. Vedea 39 39
BURDEA Intrare jude confl. Vedea 89 89
CINELUI Intr. judet confl. Vedea 83 83
CLANIA Intr. judet confl. Teleorman 70 70
TELEORMAN Intr. judet confl. Vedea 96 96
TOTAL BAZIN 492 406 86 - -

BAZIN HIDROGRAFIC VEDEA
APA
TRONSONUL
Tot. I. II. III. D.
Intr. Judet Roiorii de Vede 29 29
Roiorii de Vede - Alexandria 38 38
Alexandria am. confl.
Teleorman
19 19
VEDEA
confl. Teleorman confl. Dunare 29 29
BRATCOV Izvor confl. Vedea 39 39
37
BURDEA Intrare jude confl. Vedea 89 89
CINELUI Intr. judet confl. Vedea 83 83
CLANIA Intr. judet confl. Teleorman 70 70
TELEORMAN Intr. judet confl. Vedea 96 96
TOTAL BAZIN 492 453 39 - -

BAZIN HIDROGRAFIC CALMAUI
APA
TRONSONUL
Tot. I. II. III. D.
Intr. judet Clmui 6 6 CALMUI
Clmui confl. Dunre 89 89
URLUI Izvoare confl. Clmui 62 62
TOTAL BAZIN 157 6 151 - -

BAZIN HIDROGRAFIC CALMAUI
APA
TRONSONUL
Tot. I. II. III. D.
Intr. judet Clmui 6 6 CALMUI
Clmui confl. Dunre 89 89
URLUI Izvoare confl. Clmui 62 62
TOTAL BAZIN 157 6 151 - -
( Sursa: S.G.A. Teleorman)

Fluviul Dunre i menine categoria de calitate pe sectorul judeului Teleorman
87 km de categoria I-a.
Dac se face o comparaie cu perioada anterioar, se constat creterea ponderii
lungimii tronsoanelor cu ap de categoria a II-a, respectiv scderea lungimii tronsoanelor
cu ap de categoria a I-a. Astfel, fa de lungimea total a rurilor investigate, ponderea
tronsoanelor cu ap de categoriile I i II este prezentata in figura 3.2.1.8.
categoria I a scazut de la 68,93% n 2002 la 57,47% n 2003;
categoria a-II-a a crescut de la 31,07% n 2002 la 42,53% n 2003;

Evoluia calitii cursurilor de ap
0
20
40
60
80
100
[
%
]
Categora I 80.73 68.93 57.47
Categora II 15.9 31.07 42.53
Categora III 3.34 0 0
2001 2002 2003

Figura 3.2.1.8 Evolutia calitatii cursurilor de apa

38
Faa de anul 2002 se constat ca:
n bazinul hidrografic Vedea, 47 km au trecut de la categoria a II- a de calitate, la
catgoria I-a;
n bazinul hidrografic Arge, 173 km au trecut de la categoria I-a de calitate, la
catgoria a II-a;
n bazinul hidrografic Calmaui, situaia se menine cu 151 km la catgoria a II-a.

Expertizele fizico-chimice effectuate de A.P.M. Teleorman au pus n eviden cazuri
de depiri, mai mult sau mai puin semnificative, ale limitelor admisibile pentru categoria
a III-a de calitate, la unul sau mai muli parametri n urmatoarele seciuni de
supraveghere:
Vedea amonte si aval Rosiorii de Vede, la indicatorii: Cl
-
, Na
+
; Rez.filtr.( sursa de
impurificare schelele petroliere din judetul Olt);
Milcovat aval Depozit 160, Parc 5, la indicatorii: Cl
-
, Na
+
; Reziduu filtrabil ( sursa de
impurificare - schela petrolier Videle);
se constata depasirea valorilor limita pentru categoria I-a de calitate la indicatorul Ptot
la majoritatea cursurilor de apa.
Cauza potenial a acestor depiri: poluri punctiforme, poluri difuze.
n general, cota cea mai mare din potenialul de poluare n cazul surselor de poluare
punctiforme aparine unitilor din domeniile gospodriei comunale i zootehniei;
urmeaz apoi, agenii economici din industria extractiv (S.N.P. Petrom Sucursala
Videle). Astfel, rul Calmui trece la o categorie inferioar de calitate ( categoria a II-a )
pe tronsonul comuna Calmatui confluenta Dunare ca urmare a evacuarilor de ape
uzate insuficient epurate sau neepurate provenite din zootehnie.
Poluarea difuz se refer la intrri de poluani n mediul acvatic cu o provenien mai
greu de identificat i controlat. Este aici inclus n special poluarea din agricultur,
depunerile solide i/sau lichide din atmosfer. Sursele difuze, de asemenea, includ
polurile cauzate de consumul de produse/materii prime prin industrie (industria
extractiv) sau populaie.
SNP Petrom sucursala Videle realizeaza un program de automonitorizare a
cursurilor de suprafata si a apei subterane din zona de activitate a aschelelor petroliere,
incepand cu anul 2001, prin care se urmareste:
- stabilirea gradului de contaminare a apelor de suprafata, in general ape curgatoare,
cu fluide produse de sonde (titei, apa de zacamant);
- evaluarea tendintelor poluarii resurselor de apa (de suprafata si subterana) pentru
amplasamentul studiat;
- identificarea zonelor unde concentratia agentilor poluanti depaseste pragul de
interventie, in vederea aplicarii masurilor care sa duca la eliminarea surselor de
poluare.
Monitorizarea s-a realizat in 19 sectiuni de control pe cursurile de ap: Milcov,
Teleorman, Clnia, Glavacioc i Sericu - Schela Videle; prurile Glavacioc,
Dmbovnic, Valea de Margine, Jirnov - Schela Poeni. Indicatorii de calitate monitorizai:
pH, conductivitate electrica, total hidrocarburi petroliere (THP).
n cursul anului 2003 s-au inregistrat depasiri ale concentratiilor maxime admise la
indicatorii de calitate determinati, in mod special pentru THP, in punctele:
paraul Milcovat: concentraia de produse petroliere a depit valoarea limit (
0.1 mg/l) n seciunile aval Depozit 160, statia de apa Cringu Frumos n
primul semestru al anului 2003. Determinrile ulterioare au evideniat scderea
semnificativ a THP sub limita admis. n seciunea aval schela zona Parc 6
s-au inregistrat depairi semnificative la indicatorul THP n sem. II 2003. n
cazul acestui punct de control, situat la iesirea paraului Milcovat din zona de
activitate a schelei Videle, poluarea prului este efectul cumulat al unor
39
accidente petrecute la instalaiile peroliere situate n amonte de seciunea de
prelevare.
paraul Sericu : pod Parc 43 i traversare conducta Parc 38 Parc 28 - pentru
acesta zona concentraiile de produse petroliere s-au situat sub valoarea limit
din anul 2002.
raurile Clanita, Teleorman si Glavacioc nu prezint n general depairi pentru
indicatorii de calitate determinai n zona de activitate a Schelei Videle.
n zona de activitate a Schelei Poeni s-au nregistrat uoare depiri ale valorii
limit ( 0.1 mg/l) la indicatorul produse petroliere n sectiuni de control situate
pe cursurile Dmbovnic pod elaru, Glavacioc-sat Glavacioc, Valea de
Margine-confl. Glavacioc, Jirnov pod Srbeni. Valorile nregistrate corespund
clasei a III-a de calitate conform Ordinului MAPM nr. 1146/2002 pentru
aprobarea Normativului privind obiectivele de referin pentru clasificarea
calitii apelor de suprafa.
Din punct de vedere biologic cursurile de apa se ncadreaz, n general, n
categoria a II-a de calitate, grupa de saprobitate -mezosaprob i un grad de curenie
cuprins ntre 66-74%. Excepie fac prurile Bratcov ( n seciunea amonte confl. Vedea)
i Clmui ( n sectiunile Clmui i Lisa) care se ncadreaz n grupa -
mezosaprob, grad de curenie 63-64%.

3.2.2. Starea lacurilor
Lacurile prezinta modificari ale indicatorilor de calitate comparativ cu efluentul
principal, datorita stagnarii apei un anumit timp, insolatiei puternice si fenomenelor de
stratificare termica si minerala.
Stagnarea apei in lac conduce la o decantare naturala a materiilor in suspensie,
apa lacurilor fiind mai limpede si mai putin sensibila la conditiile meteorologice. Apa
lacurilor se caracterizeaza, in general printr-un continut mai ridicat in substante organice,
nutrienti si biomasa planctonica, ce pot avea repercursiuni si asupra unor indicatori
organoleptici fizici: gust, miros, culoare, turbiditate si pH.
Expertizele efectuate
la Balta Suhaia au pus in
evidenta incadrarea lacului
in categoria a II-a de
calitate, stadiul trofic-eutrof,
grupa de saprobitate
mezosaprob.

3.2.3. Starea fluviului Dunrea
Dunarea este principalul colector al apelor
curgatoare ale Romniei , parcurgnd in tara
noastra, de la intrare pna la varsare 1075 km.
Judetul Teleorman este marginit la sud , pe o
distanta de 87 km de Dunare, care constituie in
acelasi timp si limita naturala dintre Romnia si
Bulgaria. Principalul afluent al Dunarii pe sectorul
romn,corespunzator judetului Teleorman este
rul Vedea.
Din punct de vedere fizico-chimic,
indicatorii de calitate corespund condiiilor prevazute de STAS 4706/1988, pentru
categoria I, n toate seciunile de supraveghere . Din punct de vedere saprobiologic, apa
40
se incadreaza in grupa de saprobitate -mezosaprob, avnd un grad de curtenie de
74%.
Apa fluviului Dunarea corespunde necesarului folosintelor actuale. Pe sectorul
corespunzator judetului nostru, comparativ cu anul 2002, nu se constata o modificare
semnificativa a calitatii apei, avnd loc in acest sector o buna autoepurare a substantelor
organice biodegradabile. Datorita debitelor de apa mari, care asigura o dilutie
corespunzatoare, fluviul Dunarea, in anul 2003, s-a incadrat in categoria I de calitate
conform STAS 4706/88.

3.3. Starea apelor subterane

Apele subterane reprezinta una din resursele naturale ale judetului din care se
asigura necesarul de apa pentru consum in scop potabil si menajer.
Protectia resurselor de apa subterana impotriva epuizarii , degradarii si poluarii
prezinta o importanta deosebita, fapt pentru care apa subterana este monitorizata prin
intermediul a 29 foraje hidrogeologice.
Din datele furnizate de catre Administratia Nationala Apele Romne SGA
Teleorman, pentru anul 2003, se constata ca valorile indicatorilor analizai se incadreaza
in limitele admise conform STAS-ului nr. 1342/1991 cu exceptia urmatorilor indicatori :
nitrati (NO
3
-
) - s-au inregistrat depasiri la 31% din puturile de observaie situate in
localitatile: Alexandria, Tatarastii de Sus, Lada, Bragadiru, Lisa-Vest, Alimne ti,
Ciurari, Cioceti;
nitriti (NO2
-
) - valorile determinate depasesc valorile limita la 27% din puurile de
observaie in localitatile: Tr Magurele, Alexandria, Lada, Bragadiru, Vitanesti,
Tatarastii de Sus, Cioceti;
magneziu in localitile Alexandria, Bragadiru, Ciurari;
CCOMn (65% din forajele monitorizate) } n zonele: Zimnicea, Turnu Mgurele,
Alexandria, Lisa, Balta Srat, Pietroani, Meriani, Valea Cireului, Cioceti,
Ciureti, Ttrtii de Sus, Vitneti, Bragadiru, Piatra;
PO4
3-
- ( 27% din forajele monitorizate) n zonele: Alexandria,Lada, Roiorii de Vede,
Valea Cireului, Vitneti, Lisa, Piatra, Balta Srat.
Prezenta nitriilor i nitrailor in apa subterana peste limitele admise nu poate fi
legata de o sursa de poluare punctiforma. Cauzele contaminrii acviferului freatic cu
azotai sunt multiple i cumulative. Astfel, o surs cu pondere important o constituie
splarea permanent a solului de ctre precipitaiile atmosferice contaminate cu diferii
oxizi de azot (NO2) i antrenarea acestora de ctre precipitaiile i apa de irigaii ctre
acviferele freatice. O alt surs cu pondere o constituie apa din cursurile de suprafaa
(ruri, lacuri) n care s-au evacuat ape uzate ncrcate cu azotai.
La aceste dou surse cu funcionalitate continu se adaug sursele cu caracter aleator,
generate de aplicarea ngrmintelor chimice pe unele categorii de terenuri arabile.
Surse poteniale de poluare a apelor subterane cu substanele organice i fosfai o
constitue, de asemenea, utilizarea ngrmintelor chimice i pesticidelor n agricultur,
ct i depozitarea necontrolat a deeurilor menjere i a dejeciilor de animale.
Activitatile legate de exploatarea titeiului sunt surse poteniale de poluare a apelor
subterane cu produse petroliere si apa sarata ca urmare a unor accidente tehnologice
petrecute la instalatiile petroliere.
Programul de automonitorizare a apei subterane, realizat de SNP Petrom Sucursala
Videle, a urmarit indicatorii specifici unei eventuale poluari cu fluide produse de sonde
(titei sau apa de zacamant) pH, conductivitate electrica, continut total de hidrocarburi,
consum chimic si biochimic de oxigen, cloruri. Monitorizarea s-a realizat in puturi sau
fantani gospodaresti din localitatile Talpa, Ciuperceni, Vtai i Buteti. De asemenea,
41
Schela Videle a executat 5 foraje de observatie, foraje care au fost monitorizate incepnd
cu trim. IV 2002. Determinrile au pus n eviden urmtoarele aspecte:
apele freatice nu sunt afectate n zona de activitate a Schelei Videle cu excepia a
dou foraje de observaie din vecintatea batalului de lam (poluare mixt cu iei i
ap de zcmnt) i a unei fntni din localitatea Ciuperceni (poluare cu ap de
zcmnt). Impurificarea pnzei freatice n zona batalului de lam s-a produs, cel mai
probabil, datorit activitii fostului parc de separatoare pe amplasamentul cruia s-a
construit actualul batal.
ca urmare a activitatii Schelei Poeni ,in anul 1993, s-a constatat poluarea pnzei
freatice in localitaile Vtai si Buteti prin patrunderea in subteran a apei srate.
Gospodriile afectate de poluarea cu ap srat au fost racordate la reeaua de ap
potabil a Schelei de Petrol Poeni. n anul 1998 n urma realizrii Studiului privind
gradul de poluare cu ap de zcmnt a pnzei freatice din zonele Vtai si Buteti
s-a constatat prezena unei poluri cu ap de zcmnt i s-au identificat sursele
poteniale de poluare. Determinrile din anul 2003 au evideniat faptul c numai
pentru trei puncte de control se mai registreaz depiri ale indicatorilor cloruri i
conductivitate electric: izvor Glavacioc n localitatea Buteti i dou fntni
gospodreti n localitatea Vtai.
Din aceste date rezult c resursele acvifere freatice, n special, prezint un risc
ridicat la poluare, att pe termen lung, ct i pe termen scurt. Este important de precizat
c poluarea freaticului este, cel mai adesea, un fenomen aproape ireversibil i, ca atare,
depoluarea acestui tip de ap este extrem de anevoioas dac nu chiar imposibil cu
consecine grave asupra folosirii la alimentarea n scopuri potabile. Acest lucru a dus la
condamnarea unor captri din acviferul freatic i la cutarea i punerea n funciune a
unor noi fronturi de captare, ceea ce a implicat eforturi i cheltuieli apreciabile. De aceea,
n cadrul politicii de gospodrire a calitii apelor, trebuie s primeze msurile de
prevenire a proceselor de degradare calitativ, de fapt a tuturor resurselor de ap.

3.4. Situaia apelor uzate surse majore si grad de epurare

Utilizarea si gospodarirea resurselor de apa reflecta in general dinamica
sectoarelor economice in care se regasesc principalii consumatori: populatia, industria si
agricultura. Principalii receptori ai apelor uzate sau epurate sunt bazinele hidrografice
Vedea si Dunre, cu ponderea volumelor de 40.5% si respectiv 52.7 % din volumul total
restituit. Situatia volumelor de ape uzate evacuate in emisari, pe bazine hidrografice, in
anul 2003, este prezentata in tab. 3.3.1.

Bazin hidrografic
Volum total evacuat
[milioane mc]
Dunarea Vedea Arges
20.748 10.943 8.407 1.398
Tabelul 3.3.1. - Volume de ape uzate evacuate in 2003
(Sursa: S.G.A. Teleorman)

Analiza situatiei principalelor surse de ape uzate, conform supravegherii efectuate in anul
2003, a relevat urmatoarele aspecte:
- volumul total evacuat a fost de 20 748 mii mc/an, din care 16 778 mii mc au
reprezentat ape uzate care au fost evacuate in sursele de suprafaa dupa
trecerea prin staie final de epurare (tab. 3.3.2.);
- referitor la apele uzate insuficient epurate, cota cea mai mare din potenialul de
poluare apartine unitatilor din domeniul gospodariei comunale (10,881 mil. mc);
- apele uzate neepurate provin din zootehnie:
42
Nr.
crt.
Bazin
Hidrografic
Volum
total
evacuat
Volume ape uzate [milioane mc]
[milioane
mc]
suficient
epurate
Insuficient
epurate
Neepurate
1. Dunare 10.143 0.678 9.465 -
2. Vedea 5.982 0.092 5.89 -
3. Calmatui 0.058 - - 0.058
4. Arges 0.595 0.113 0.482 -
TOTAL 16.778 0.883 15.837 0.058
Tab. 3.3.2. - Volume de ape uzate care necesit epurare evacuate in 2003
(Sursa: S.G.A. Teleorman)
La nivelul judetului Teleorman au fost controlate 17 surse majore de poluare a
apelor de suprafata, dintre care enumeram: SC Turnu SA Turnu Magurele, SC Suinprod
SA Zimnicea, SC Urbis SA Rosiorii de Vede, SC UVCP Turnu Magurele, SC Ap Canal
SA Alexandria , SC TAC Turnu Magurele, etc.
Analizele efectuate la apele uzate deversate au pus in evidenta depasiri ale
valorilor limita la indicatorii de calitate autorizati sau ale limitelor maxime admisibile
prevazute in NTPA 001/2002, la majoritatea surselor. n cazul unitilor de gospodrire
comunal s-au nregistrat frecvent depiri n special la indicatorii: materii totale n
suspensie, consum chimic i biochimic de oxigen, azot amoniacal, azot total, fosfor total.
Se constata insa o reducere a debitelor evacuate, acestea nedepasind debitele
autorizate. Dintre cauzele care au condus la depasirea valorilor limita admise la
evacuarea apelor in cursurile de suprafata enumeram:
- nefunctionarea la intreaga capacitate si la parametrii proiectati a statiilor de
epurare (ex., SC Urbis SA Roiorii de Vede, Depoul CFR Rosiorii de Vede,
etc. )
- capacitati necorespunzatoare ale instalatiilor de epurare (SC Ap Canal
Alexandria SA SC Suinprod SA Zimnicea, Spitalul TBC Rosiorii de Vede)
- solutiile de epurare si evacuare adoptate initial, necorespunzatoare si
neconforme cu legislatia actuala (SC Romcip SA Salcia, SC Suinprod SA
Zimnicea fermele Dracea , care ar fi trebuit sa utilizeze apele uzate in
agricultura)
- lipsa unor instalatii de epurare (SC Turnu SA, pentru ape uzate cu un
continut ridicat de ioni de amoniu)
- functionarea cu intermitenta a proceselor tehnologice precum si restructurarea
productiei prin casarea unor instalatii ( acid sulfuric) si conservarea instalatiilor
NPK II, Amoniac Sybetra si acid azotic III (SC Turnu SA)
- ntreinerea si exploatarea necorespunztoare a instalaiilor de epurare.
Sursele majore de poluare a fluviului Dunarea au fost monitorizate permanent de
SGA i A.P.M. Teleorman, constatandu-se depasiri frecvente ale limitelor stabilite prin
NTPA 001/2002 la urmatorii indicatori, specifici tipului de activitate desfasurata de
agentii economici:
- amoniu, azotati, azot total, fosfati - SC Turnu SA Turnu Magurele
- materii totale n suspensie - SC UVCP SA Turnu Magurele
- amoniu, substante organice, materii totale in suspensie - SC Suinprod SA
Zimnicea
- azotati, amoniu, fosor total, materii totale n suspensie - RA SAGO Turnu
Magurele
- materii totale n suspensie, amoniu SC Urbana SA Zimnicea.
Cantitile de substane poluante evacuate in receptorii naturali, in anul 2003 sunt
prezentate in tabelul nr. 3.3.3. (anex).
43
CAPITOLUL 5. STAREA SOLULUI

Prin poziia, natura i rolul su, solul este un component al biosferei i produs al
interaciunii dintre mediul biotic i abiotic, reprezentnd o zon specific de concentrare
a organismelor vii, a energiei acestora, produse ale metabolismului i descompunerilor.
Solurile determin producia agricol i starea pdurilor, condiioneaz nveliul vegetal,
ca i calitatea apei, n special a rurilor, lacurilor i a apelor subterane, regleaz
scurgerea lichid i solid n bazinele hidrografice i servesc ca o geomembran pentru
diminuarea polurii aerului i a apei prin reinerea, reciclarea i neutralizarea
poluanilor, cum sunt substanele chimice folosite n agricultur, deeurile i reziduurile
organice i alte substane chimice. Solurile, prin proprietaile lor de a ntreine i a
dezvolta viaa, de a se regenera, filtreaz poluanii, i absorb i i transform.

5.1. Calitatea solurilor

Poluarea solului ca fenomen i proces este foarte veche, strns legat de
multiplele activiti umane desfurate de-a lungul diferitelor etape ale dezvoltrii
economico- sociale a judeului, ncepnd cu dezvoltarea intensiv a agriculturii i mai
accentuat n etapele industrializrii i urbanizrii din ultimul timp, activiti care, pe lng
efectele pozitive remarcabile, au dus uneori la degradarea solului, respectiv la
dereglarea funcionrii normale a acestuia pn la distrugerea complet a sa pe
suprafee mari cu efecte deosebite pentru calitatea solului.
Calitatea solului rezult din interaciunile complexe ntre elementele componente
ale acestuia i poate fi legat de interveniile defavorabile i practicile agricole
neadaptate la condiiile de mediu, introducerea n sol de compui mai mult sau mai
puin toxici, acumularea de produse toxice provenind din activitile industriale i
urbane. Evaluarea calitii solurilor const n identificarea i caracterizarea factorilor
care limiteaz capacitatea productiv a acestora.
Degradarea solului i a vegetaiei (inclusiv pduri) este produs de poluarea
aerului in zona marilor platforme industriale, de folosirea iraional a fertilizrilor i a
substanelor fitosanitare, de depozitarea necontrolat a deeurilor industriale i urbane,
de deteriorarea sistemelor de irigaii i de combaterea eroziunii precum i de
fenomenele naturale cum ar fi seceta, ori excesul de umiditate.

Tabelul nr. 5.1.1. Repartiia solurilor pe categorii de folosine
Nr.
crt.
Categoria de folosin Suprafaa ( ha )
1 arabil 451 653
2 puni 34 393
3 fnee i paji ti naturale 1 113
4 vii 10 148
5 livezi 242
TOTAL AGRICOL 497 549
(Sursa:D.A.D.R. Teleorman)

Principalele surse de poluare a solului in judeul Teleorman sunt: agricultura,
Schelele petroliere Videle si Poeni, SC Turnu SA, depozite necontrolate de deseuri
menajere.
Expertiza calitatii solurilor din punct de vedere al poluarii chimice n
cursul anului 2003 A.P.M. Teleorman a efectuat 66 expertize fizico-chimice in zona
de sud a platformei SC Turnu SA, in zona schelelor petroliere Poeni si Videle, zona
44
complexului zootehnic SC Suinprod Zimnicea si in zona centralelor termice din
municipiile Alexandria si Roiorii de Vede.
Ca indicatori ce caracterizeaz fenomenele care afecteaz calitatea solului s-au
avut n vedere: pH, cloruri, humus, nitrai, fier, sodiu, sulfai, continut total de saruri
solubile. Rezultatele analizelor au fost comparate cu probe martor recoltate n afara
zonei de activitate a surselor poteniale de poluare.
Analizele efectuate in zona platformei industriale a combinatului de ingrasaminte
chimice anorganice SC Turnu SA Turnu Magurele, au pus in evidenta valori mai
ridicate, comparativ cu proba martor, la indicatorul coninut total de sruri solubilein
punctele de control est si vest-canal evacuare G1.
n zona de activitate a schelelor petroliere Videle si Poeni s-au inregistrat
concentraii ridicate la indicatorii : coninut total de sruri solubile si cloruri in punctele
de recoltare : sud si est Parc 42 schela Poeni, coninut total de sruri solubile in
punctele nord si vest Depozit 9 schela Poeni i sud i vest Parc 27 Blejesti schela
Videle. n zona Schelei petroliere Videle Parc 3 si Parc 12, nu s-au inregistrat valori
ridicate ale indicatorilor analizai.
Cloruri :
- 2027.0 mg/ kg sol sud parc 42 schela Poeni (0-5 cm)
- 2071.3 mg/kg sol sud parc 42 schela Poeni (6 -30 cm)
- 2785.4 mg/kg sol - est parc 42 schela Poeni (0-5 cm)
- 1937.6 mg/kg sol est parc 42 schela Poeni (6-30 cm)

n ceea ce priveste poluarea solului cu plumb, s-au efectuat 33 determinri in
zona centralelor termice SC Edilul SA Alexandria, SC Koyo Romania SA Alexandria,
SC Robema SA si SC Spicul SA Roiorii de Vede, sud platforma industrial SC
Turnu SA Turnu Magurele precum si pe arterele de circulatie DE E70 Alexandria
Rosiorii de Vede, DN Alexandria Zimnicea, DN 52 Alexandria Turnu Magurele.
Coninutul de plumb n sol nu depaete pragurile de alert sau de intervenie
conform Ordinului MAPM 756/1997.
Determinarile au pus in eviden valori mai ridicate decat coninutul normal de plumb
in sol ( 20 mg/kg) in punctele de control:
drumul national Zimnicea Alexandria: statia Peco Zimnicea 38.2 mg/kg i
Primaria Poroschia 24.6 mg/kg;
DE 70 Alexandria Rosiorii de Vede - borna 108 ( Peretu Plosca) 39.3 mg/kg.
Valorile mai ridicate ale plumbului in sol in vecinatatea arterelor de circulatie, pun in
evidenta impactul traficului rutier asupra mediului in zonele intens circulate, datorat
utilizarii de carburanti cu plumb;
de asemenea, s-au inregistrat valori mai ridicate ale plumbului in sol, comparativ cu
proba martor, in zona centralei termice SC Terma Serv SRL (SC Edilul SA)
Alexandria (32.79 mg/kg in punctul de control 100 m vest), combustibilul utilizat fiind
pcura.

5.1.2. ncadrarea terenurilor din judeul Teleorman n clase de pretabilitate
Aprecierea calitativ a solurilor i mprirea lor pe clase de calitate este
exprimat printr-un indicator de caltate nivelul de pretabilitate la modul de folosin
arabil. Clasificarea teritoriului judeului pe clase de calitate agricol, exprimate prin
nivelul de pretabilitate la arabil, este determinat n funcie de factorii limitativi cu
intensitatea cea mai mare - tabelul nr. 5.1.2.

Unitatea de calitate U.M. Suprafata Pondere ( % )
Casa I a ha 142 504 28.73
Casa II a ha 203 655 41.06
45
Casa IIIa ha 128 342 25.88
Casa IV a ha 18 050 3.64
Casa V a ha 1 207 0.24
Tabelul nr.5.1.2.- Clase de calitate
(Sursa: O.S.P.A. Teleorman)

5.1.3. Principalele restricii ale calitii solurilor
Influenele duntoare ale acestora se reflect n deteriorarea caracteristicilor i
funciilor solurilor, respectiv n capacitatea lor bioproductiv, dar, ceea ce este i mai
grav, n afectarea calitii produselor agricole i a securitii alimentare, cu urmri
serioase asupra calitii vieii omului. Aceste restricii sunt determinate fie de factori
naturali (clim, forme de relief, caracteristici edafice, etc), fie de aciuni antropice
agricole i industriale. n multe cazuri factorii menionai pot aciona sinergic n sens
negativ, avnd ca efect scderea calitii solurilor i chiar anularea funciilor acestora.
Judeul Teleorman are o suprafa agricol de 497 549 ha, din care 451 653 ha
teren arabil. Din punct de vedere pedologic, judeul dispune de soluri cu potenial de
producie ridicat, cu fertilitate natural bun, mai ales in zona de sud, unde se regasesc
soluri de tip cernoziomic (54%), iar solurile brun-rocate i vertisolurile, situate in partea
de nord a judeului (35%), cu fertilitate natural mai sczut, permeabilitatea i
porozitatea mai mic, reacia solului fiind moderat puternic acid, le confer un
potenial de producie mai slab.
Situaia terenurilor cu soluri degradate rezultat n baza studiilor pedologice i
agrochimice executate la nivelul judeului Teleorman este prezentat in tabelul nr.
5.1.3.1.

Ternuri cu textur grea, terenuri tasate care necesit
scarificri
396 966 ha
Soluri poluate(afectate de eroziune, cu exces de umiditate,
soluri srturate, soluri acide)
158 662 ha
Soluri poluate cu ap srat 7 .1286 ha
Soluri poluate cu iei 27.1202 ha
Soluri poluate cu ap srat i iei 22.7619 ha
Soluri gleizate 28 138 ha
Soluri pseudogleizate 12 558 ha
Tabelul nr. 5.1.3.1 Situaia terenurilor cu soluri degradate

Oficiul de Studii Pedologice i Agrochimice Teleorman a efectuat studii privind
principalii indici agrochimici caracteristici unitilor agricole pe o suprafa
reprezentativ de 383820 ha. In tabelele nr. 5.1.3.2 5.1.3.6 este prezentat situaia
calitii solurilor cu privire la: reacia solurilor pH, fosfor i potasiu mobil, azot ( dupa
indice azot ) i humus.
Referitor la reacia solului (pH) se remarc diferenieri ntre zona nordic a
soluri acide i zona sudic a judeului soluri alcaline.

Reacia solului (pH) Suprafaa (ha) %
Puternic acid 10 218 3
Moderat acid i slab acid 252 342 65
Neutr 77 444 20
Slab alcalin 41 256 11
Moderat - puternic bazic 2 560 1
Tabelul nr. 5.1.3.2 Reacia solului la pH
Repartiia strii de aprovizionare cu fosfor a solurilor evideniaz un procent ridicat de
46
36% de terenuri agricole caracterizate prin aprovizionare slab i foarte slab cu fosfor.

Aprovizionare cu fosfor Suprafaa (ha) %
Aprovizionare foarte slab 52 812 14
Aprovizionare slab 84 126 22
Aprovizionare mijlocie 120 981 32
Aprovizionare bun 82 282 21
Aprovizionare foarte bun 43 619 11
Tabelul nr. 5.1.3.3 Starea de asigurare a solurilor cu fosfor mobil

Aprovizionare cu potasiu Suprafaa (ha) %
Aprovizionare slab 7 115 2
Aprovizionare mijlocie 61 239 16
Aprovizionare bun 116 592 30
Aprovizionare foarte bun 198 874 52
Tabelul nr. 5.1.3.4 - Starea de asigurare a solurilor cu potasiu mobil

Fertilitatea azotic natural Suprafaa (ha) %
Slab i foarte slab 129 089 33,63
Fertilitate azotic mijlocie 226 883 59,11
Fertilitate azotic bun 27 629 7,2
Fertilitate azotic foarte bun 219 0,06
Tabelul nr. 5.1.3.5 - Starea de fertilitate azotic natural a solurilor

Asigurarea cu humus Suprafaa (ha) %
Foarte mic 122 0,03
Mic 21 899 5,71
Mijlocie 216 167 56,32
Mare 145 632 37,94
Tabelul nr. 5.1.3.6 - Asigurarea cu humus a solurilor
(Sursa: O.S.P.A. Teleorman)

5.1.4. Aciuni ntreprinse pentru reconstrucia ecologic a terenurilor degradate i
pentru ameliorarea strii de calitate a solurilor.
n scopul readucerii la fertilitatea iniial a solului din zonele degradate
identificate n jude, s-au ntocmit 23 documentaii privind perimetrele de ameliorare
pentru o suprafa de aproximativ 10 000 ha, care urmeaz a fi aprobate de MAPAM.
Referitor la zona de activitate a Schelelor petroliere Videle Poeni situaia
polurii se modific permanent, prin
redarea unor suprafee n circuit
agricol i poluarea altora prin forri de
noi sonde,spargeri accidentale de
conducte de transport iei i ap
srat, etc. n ceea ce privete
aciunile intreprinse de schelele
petroliere n scopul ameliorrii strii
de calitatea solurilor amintim:
- realizarea de careuri ecologice la
sonde
-construirea unui depozit ecologic de
lam i identificarea unei soluii
fezabile de procesare ecologic a acestuia n adoptarea unor modalitai de evacuare ;
47
- reparaii la rezervoarele de iei
- modernizarea staiei de tratare iei Depozitul 160
- nlocuire magistralei de iei Depozit 26 Depozit 160
- cuponat magistrale iei i ap srat uzate fizic
- efectuarea de revizii la magistralele i rezervoarele de iei.
n cursul anilor 1995 2002 Schela Poeni a derulat un program de redare n
circuit agricol a suprafeei de 97 ha teren arabil poluat cu hidrocarburi i ap de
zcmnt, care au fost predate primriei Poeni i acceptate de aceasta ca avnd un
potenial productiv satisfctor. n prezent se afl n derulare lucrri de reconstrucie
ecologic pe o suprafa de 9.4 ha ( islaz) aparinnd comunei Cosmeti.
n zona de activitate a Schelei Videle s-a efectuat un ciclu de lucrri de
ameliorare a calitii solului pe o suprafa de 24.35 ha, din care 19.55 ha teren arabil i
4.8 ha pune. Msurile de reconsrucie ecologic vor continua n vederea asigurrii
unei bune fertiliti a terenurilor agricole.

5.1.5. Reducerea efectelor secetei i combaterea deertificrii
Romnia a semnat Convenia pentru Combaterea Deertificrii, care a fost ratificat
de Parlament prin Legea 629/1997. De la acea dat au fost ntreprinse urmtoarele
aciuni:
A fost elaborat Strategia Naional i Programul de Aciune privind Combaterea
Deertificrii, Degradrii Terenului i Secetei. I.C.P.A. a participat la demararea
cercetrilor n cadrul programului, punnd la dispoziie date privind seceta
pedologic. Baza de date a ICPA include n prezent date privind indicatorii
hidrofizici ai solului pentru circa 6000 profile de sol reprezentative din ntreaga
ar, care sunt de un real folos n stabilirea unor parametri legai de secet i
deertificare. Majoritatea solurilor din zonele afectate de secet au capacitate
mare s-au mijlocie de ap util ceea ce poate reduce efectele negative ale
acesteia n condiiile n care durata fenomenului nu este prelungit i ale aplicrii
irigaiilor.
A fost elaborat lucrarea Naional Plan to Combat Desertification in
Romania de ctre un colectiv de autori din I.C.P.A., I.N.M.H.G.A. i I.C.A.S.,
care cuprinde inventarul riscului de deertificare n Romnia (diagnoze ale
situaiei).
Sunt prezentai indicatorii de mediu ai degradrii terenurilor sub aspect climatic,
geologic i geomorfologic al solurilor, precum i aspecte privind activitile umane n
agricultur.
Au fost realizate hri privind vulnerabilitatea terenurilor i a solurilor la diferite procese
de degradare, n conexiune cu deertificarea (harta pantelor, litologie de suprafa,
textura materialului parental, harta fizic, harta geomorfologic). Cu privire la sol sunt
redai indicatori ai calitii cuprinznd: tabele de texturi i indicatorii fizici i chimici pe
clase de soluri, harta solurilor, a tipurilor dominante de degradare, harta eroziunii solului
etc.
Datele prezentate coroborate cu ceilali factori de mediu asigur o imagine de sintez
asupra problemelor ridicate de procesul de deertificare a unor areale din Romnia.
Cercetri efectuate n sudul rii n ultimii ani au scos n eviden reducerea substanial
a rezervei de ap a solurilor ca urmare a secetelor prelungite. n anumite areale
umiditatea solului n sezonul de var-toamn a ajuns la nivelul coeficientului de ofilire
sau apropiat de aceasta.
Se menioneaz faptul c suprafaa irigat a sczut in ultima perioada.
Problema principal care se ridic n zonele afectate de secet const n adoptarea a
unei politici manageriale adaptate previziunilor privind seceta, astfel nct s se asigure
msuri pe termen scurt (compensarea deficitului de umiditate prin irigaii, structura
48
culturilor, adaptarea tehnologiilor de lucru a solului i de fertilizare etc.) i pe termen
mediu i lung (asigurarea rezervelor de ap n lacurile de acumulare, crearea perdelelor
forestiere de protecie etc.).

5.2. Presiuni ale unor factori asupra strii de calitate a solurilor

5.2.1. Ingraminte
Cerinele creterii produciei agricole au determinat o exploatare intensiv a
solului care a condus la reducerea rezervelor de substane nutritive disponibile
plantelor. Cunoaterea strii de fertilitate a solului se realizeaz prin cartarea
agrochimic difereniat, pe parcele, ceea ce permite aplicarea rational, corect si
echilibrat a ingraamintelor chimice n cadrul unor tehnologii performante de cultur.
Excesul unor elemente nutritive poate s provoace fenomene de dezechilibrare
a nutriiei plantelor cu scderea produciei, mai ales in cazul folosirii unor doze foarte
mari si unilaterale a ingramintelor, avnd efect fitotoxic.
Evoluia utilizrii ingrmintelor n jude, n perioada 2000-2003 este prezentat
n Tabelul nr. 5.2.1.

Tabelul nr. 5.2.1
Anul 2000
Nr.
crt.
Tip
ngrmnt
Suprafaa
fertilizat ( ha)
Cantitat
e
( to/an)
% din suprafaa
arabil
Observaii
1 Organice 942 10 040 0.21
2 Amendamente
Chimice total 16 335
- azotoase 193 170 10 396 42.94
- fosfatice 95 724 5 240 21.27

3

- potasice 16 220 519 3.60
Cantitile sunt
exprimate n to s.a
Total 306 056 34 375
Anul 2001
Nr.
crt.
Tip
ngrmnt

Suprafaa
fertilizat ( ha)
Cantitat
e
( to/an)
% din suprafaa
arabil
Observaii
1 Organice 1 335 25 635 0.30
2 Amendamente
- azotoase 234 018 11 481 52.05
- fosfatice 123 467 5 102 27.46

3
- potasice 19 649 402 4.37
Cantitile sunt
exprimate n to s.a
Total 378 489 41 970
Anul 2002
Nr.
crt.
Tip
ngrmnt
Suprafaa
fertilizat ( ha)
Cantitat
e
( to/an)
% din suprafaa
arabil
Observaii
1 Organice 962 20 120 0.21
2 Amendamente
- azotoase 193 320 11 506 42.89
- fosfatice 95 874 6 350 21.27

3
- potasice 6 370 512 1.41
Cantitile sunt
exprimate in to s.a
Total 296 526 38 488
Anul 2003
Nr. Tip Suprafaa Cantitat % din suprafaa Observaii
49
Crt. ngrmnt fertilizat ( ha) e
( to/an)
arabil
1 Organice - - -
2 Amendamente - - -
- azotoase 163 419 11 636 36.18
- fosfatice 108 221 5 515 23.96

3
- potasice 2 762 186 0.61
Cantitile sunt
exprimate in to s.a
Total 274 402 17 337
(Sursa: D.A.D.R. Teleorman)

n judeul Teleorman cantitile mici de ngrminte aplicate n anul 2003 nu
constitue un factor de presiune pentru calitatea solului. Cantitatea de fertilizani chimici,
precum i suprafaa fertilizat n 2003 sunt comparabile cu anul 2002. Se remarc c n
2003 nu s-au aplicat fertilizani organici. Cantitatea de substan activ aplicat a fost
de 63.2 kg/ha fa de 62.1 kg/ha n anul 2002.

5.2.2. Produse fitosanitare
n tabelul nr. 5.2.2. se prezint situaia cantitilor de pesticide aplicate n
perioada 2000-2003.
Se constat scderea cantitilor de produse fitosanitare in 2003 fa de 2002 dup
cum urmeaz: ierbicide cu 38.1%, fungicide cu 57.8% si insecticide cu 10.7%.
Suprafaa pe care s-au efectuat tratamente s-a redus cu cca. 12.7%.

Tabelul nr. 5.2.2
Anul 2000
Nr. crt. Tip produs Suprafaa
( ha)
Cantitate
( kg , l/an)
Observaii
1 Ierbicide 176 706 391 437
2 Fungicide 24 674 137 160
3 Insecticide si
acaricide
46 361 11 536
Total 247 741 540 133
Anul 2001
1 Ierbicide 141 682 179 394
2 Fungicide 19 794 183 169
3 Insecticide si
acaricide
54 850 9 659
Total 216 326 372 222
Anul 2002
1 Ierbicide 202 990 226 150
2 Fungicide 30 529 79 240
3 Insecticide si
acaricide
53 064 25 528
Total 286 583 330 918
Anul 2003
1 Ierbicide 107 438 140 079
2 Fungicide 46 249 33 413
3 Insecticide si
acaricide
44 050 22 799
Total 197 737 196 291
Utilizarea pesticidelor n agricultur pe lng avantajul obinerii unor producii
sporite prezint dezavantajul polurii mediului. Solul acioneaz ca un receptor i rezervor
50
pentru pesticide, unde acesta se degradeaz. Pentru reducerea efectelor negative ce pot
aprea la utilizarea pesticidelor, pentru evitarea polurii cu reziduuri de pesticide a plantelor,
solului, apei i a altor componente ale agroecosistemelor este necesar respectarea
tehnologiilor de aplicare i supravegherea atent a utilizatorilor i prestatorilor de servicii a
acestor produse.
n judeul Teleorman cantitile mici de pesticide aplicate n anul 2003 nu
constitue un factor de presiune pentru calitatea solului.

5.2.3. Soluri afectate de reziduurile zootehnice
Ca urmare a scderii eptelului, cantitile de poluani zootehnici au sczut mult
in ultima perioad, iar trecerea de la creterea animalelor n complexe, la creterea n
gospodrii a redus ntr-o anumit msur concentrarea reziduurilor n anumite puncte i
disiparea reziduurilor pe suprafee mai ntinse dar cu o ncrcare mai redus.

5.2.4. Irigaii
Suprafaa agricol irigat este
suprafaa amenajat pentru irigat, pe
care n anul calendaristic a fost
distribuit ap pe cale artificial, n
vederea dezvoltrii plantelor n condiii
optime. Problema irigaiilor este
nerezolvat, n sensul c n momentul
de fa nu se poate compensa deficitul
de ap necesar culturilor agricole. Ca
urmare este necesar reabilitarea i
modernizarea amenajrilor de irigaii i
extinderea treptat a acestora n anii urmtori.
n anul 2002 a fost contractat cu beneficiarii
suprafaa de 48 939 ha din care au fost irigate
35 023 ha. n anul 2003 a fost contractat
suprafaa de 53 410 ha, dar s-au executat
irigaii pe o suprafaa de 44 209 ha.
Comparativ cu anul 2002, n 2003 suprafaa
irigat a crescut cu 9 186 ha ( 26,2%)
Lipsa disponibilitilor baneti pentru achitarea datoriilor din anii anteriori si plata
avansului sau lipsa echpamentului de udare a condus la irigarea unor suprafee agricole
reduse. Astfel seceta accentuata i prelungita din primavar i var, cu temperaturi
ridicate i deficit de ap n sol, a diminuat substanial produciile agricole, mai cu seam
pe suprafeele neirigate.

5.3. Interaciunea agriculturii cu mediul
Agricultura, prin particularitile sale (utilizarea solului, ntreinerea proceselor biologice
naturale), reprezint una din activitile economice cu influen direct asupra mediului.
Influena agriculturii asupra mediului este determinat n principal de:
modul de utilizare a suprafeelor agricole;
amenajri agricole;
aplicarea ngrmintelor chimice, naturale i a pesticidelor

51
5.3.1. Evoluia utilizrii solului de ctre agricultur
Suprafaa agricol a crescut n anul 2003 cu 1602 ha (0,32%) fa de anul 2000.
In tabelul nr. 5.3.1. se prezint evoluia repartiiei terenurilor agricole, pe tipuri de
folosine, n anii 2000-2003.
Tabelul nr. 5.3.1
Suprafaa ( ha ) Nr.
crt.
Categoria de folosina
2000 2001 2002 2003 %
1 Arabil 449 855 449 574 450 693 451 653 100,2
2 Pauni 33 058 33 564 34 027 34 393 101,07
3 Fnee i pajiti naturale 934 882 1 167 1 113 95,37
4 Vii 11 504 11 504 11 211 10 148 90,5
5 Livezi si pepiniere 596 596 482 242 50,2
TOTAL AGRICOL 495 947 495 947 497 580 497 549 99,99

5.3.2. Evoluia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol
Din datele furnizate de Directia pentru Agricultur i Dezvoltare Rural
Teleorman, n anul 2003 suprafaa terenurilor arabile a crescut cu 960 ha fa de
2002, cea a punilor cu 366 ha. n schimb s-a redus suprafaa viilor i livezilor cu
1063 ha, respectiv 240 ha; terenurile agricole destinate fneelor au scazut cu 54 ha .
Cauzele retragerii terenurilor din circuitul agricol sunt:
construirea unor platforme de depozitare a deeurilor provenite din mediul rural;
terenuri srturoase;
gropi de mprumut i halde;
investiii i construcii de locuine;
desfurarea diverselor activiti economice.
n anul 2003 au fost eliberate avize privind aprobarea scoaterii definitive din
circuitul agricol a suprafeei de 238 391 m
2
din care:

1 SNP Petrom SA Bucureti sucursala Videle 214 199 m
2

2 Construcii firm 5 627 m
2

3 Staie telefon mobil GSM Conex 242 m
2
4 Sediu exploatare agricol 993 m
2
5 Locuine 17 330 m
2


n anul 2002 au fost ncheiate procese verbale de redare n circuit agricol a
suprafeei scoas temporar de 277 917 m
2
pentru obiectivul de investiii instalare
CFO- Alexandria Orbeasca Videle Drgne ti Vla ca Vitaneti. Terenul a
fost predat n condiii de calitate corespunztoare pentru producia agricol.

5.3.3. Evoluia eptelului (bovine, porcine, psri)
n tabelul nr.5.3.3. se reprezint dinamica eptelului n perioada 1997-2003. n
anul 2003 se remarc o cretere a efectivelor la speciile,
porcine(102,15%),ovine(101,2%),cabaline(101,2%), bubaline (103%); efectivele sau
redus n special la psri: bovine(0.1%), psri(30,75%) i vaci pentru lapte (1,6%)
comparativ cu anul 2002.

52
Tabelul nr. 5.3.3
Specificare U/M 1997 1998 1999 2000 2001 2002
Bovine Cap. 86 491 76 519 67 661 60 821 51 517 53 859
Porcine Cap. 173 554 195 600 166 351 114 810 124 428 134 781
Pasri Cap. 3 940
944
3 725 842 3 115
539
3 321
572
2 923
567
3 172
700
Ovine Cap. 252 389 229 389 202 542 182 668 133 368 156 039
Cabaline Cap. 27 108 26 558 26 988
Vaci lapte Cap. 37 504
Bubaline Cap. 16 355
Specificare U/M 2003
Bovine Cap. 53 792
Porcine Cap. 137 680
Pasri Cap. 2 196
900
Ovine Cap. 157 964
Cabaline Cap. 27 308
Vaci lapte Cap. 36 907
Bubaline Cap. 16 885

5.4. Rspunsuri

5.4.1. Msuri de mediu legate de agricultur
Recomandri privind reconstrucia ecologic a solurilor din Romnia afectate de
diferite procese
n cadrul lucrrilor de reconstrucie ecologic a solurilor afectate de diferite procese
trebuie avute n vedere msuri generale i msuri specifice solurilor agricole i
forestiere.
Msurile cu caracter general pentru ambele categorii de folosine vor viza: aplicarea
rezultatelor cercetrii n domeniul tiinei solurilor, reanalizarea structurii folosinelor,
stabilirea msurilor de prevenire i reducere a degradrii solurilor, constituirea
perimetrelor de ameliorare, monitorizarea strii de calitate a solurilor.
Msurile privind solurile agricole au n vedere urmtoarele obiective generale,
cuprinse n Planul Naional de Aciune pentru Protecia Mediului i n Strategia n
domeniu:
retehnologizarea amenajrilor de mbuntiri funciare, urmrindu-se refacerea i
modernizarea lucrrilor de irigaii din arealele cu cerine stringente, a
amenajrilor antierozionale, modernizarea lucrrilor de aprare-ndiguire i
desecri executate nainte de 1990 i extinderea acestora conform cerinelor,
modernizarea lucrrilor de ameliorare a terenurilor srturate, a nisipurilor i a
solurilor nisipoase;
refacerea strii fizice a solurilor prin afnarea adnc i combaterea crustei ;
corectarea reaciei solului , refacerea rezervei de materie organic i a celei de
elemente nutritive (n special de fosfor i microelemente);
prevenirea i reducerea polurii chimice a solurilor cu metale grele, sulf, fluor,
reziduuri petroliere, pesticide etc. i definitivarea tehnologiilor de reconstrucie a
terenurilor afectate;
prevenirea i reducerea polurii solului cu deeuri, reziduuri lichide i nmoluri i
elaborarea de tehnologii pentru valorificarea unora din aceste produse ca ap de
irigaie, fertilizani sau amendament;
elaborarea tehnologiilor moderne de haldare a deeurilor i a reziduurilor solide
(fosfogips, cenu de termocentral, steril etc) precum i a celor de transformare
53
a acestora n mediu de via pentru plante superioare terestre i evitarea
riscurilor de poluare a mediului nconjurtor.
efectuarea lucrrilor n condiii de umiditate optim ,
reducerea la strictul necesar a lucrrilor de pregtire a solului i de ntreinerea
culturilor,
tocarea i ncorporarea n sol prin discuire i artur , a miritii i oricror altor
resturi vegetale,
includerea n rotaia culturilor a unor plante amelioratoare(plant furajer
peren),
fertilizarea i prevenirea epurrii solului,
prevenirea eroziunii solului prin ap i a eroziunii eoliene,
prevenirea formrii excesului de umiditate i srturrii,
prevenirea secetei pedologice,
mpdurirea terenurilor degradate prin eroziune,
amendarea punilor naturale,
valorificarea terenurilor agricole abandonate,
reducerea suprafeelor cu culturi de pritoare pe versani,
refacerea rezervei de materie organic din sol, mai ales pe terenurilearabile,
asigurarea unui bilan compensator al elementelor nutritive din sol prin fertilizare
echilibrat cu ngrminte naturale sau chimice,
nfiinarea de perdele forestiere de protecie n zonele semiaride.
54
CAPITOLUL 6. BIODIVERSITATEA I PDURILE

6.1.Biodiversitatea

6.1.1. Habitatele naturale
Judeul Teleorman se suprapune n ntregime regiunii de cmpie i ca atare
habitatele naturale sunt specifice acestei regiuni:n partea nordic a judeului se
ntlnesc habitate de pdure de stejar reprezentat de cer i garni la care se adaug
i specii de foioase.
Chiar dac ndiguirea Dunrii i utilizarea resurselor naturale au dus la modificri
morfohidrologice i schimbri ale peisajului natural, s-au pstrat totui habitate naturale
(lacuri,ostroave) cu o bogat diversitate biologic, n special fauna ornitologic fiind
foarte bine reprezentat.
Partea central i sudic a judeului se include n zona de silvostep sudic cu
habitate de pdure de stejar brumriu, stejar pufos, stejar ttrsc.
n partea sudic a judeului, care ocup o fie ngusta de-a lungul Dunrii
corespunztor terasei inferioare a fluviului, se ntlnesc habitate specifice zonei de
step i anume habitate de pajiti. Pe lng aceste habitate de pdure, n judese mai
ntlnesc i habitate de ape dulci cu o flor i faun specific.

Nr.crt Principalele tipuri de habitate
naturale
% din suprafaa judeului Teleorman
(578978 ha)
1. Agricole 85,9
2. Pduri 4,9
3. Ape, bli 2,9

Tabel nr. 6.1.1 - Principalele tipuri de habitate naturale ale judeului

6.1.2. Flora i fauna slbatic
Diversitatea florei slbatice a judeului Teleorman este n relaie direct cu
varietatea habitatelor naturale, fiind reprezentat n partea de nord a judeului de specii
caracteristice habitatelor de pdure de stejar i anume: specii de cer i garni, specii
de foioase ca: teiul, frasinul, ulmul, carpenul, jugastrul, prul i mrul pdure. Speciile
stratului de arbuti din aceast parte a judeului sunt reprezentate prin: gherghinar,
lemn cinesc, mce, porumbar, snger, corn, iar speciile stratului ierbos sunt:
laptele cucului, ptia, mierea ursului, umbra iepurelui.
Flora slbatic din partea central i de sud a judeului este reprezentat de
specii caracteristice zonei de silvostep sudic: specii de stejar brumriu, stejar pufos,
stejar ttresc, puternic degradate. Speciile stratului de arbuti sunt reprezentate de:
porumbar, pducel, salb moale, corn, soc negru, migdal pitic, etc.
Sub influena punatului, pajitile cu predominare a piuului stepic au fost
transformate n pajiti de pir gros i fnea cu bulbi. Pe lng piu, colilie, brboas
apar ca specifice condiiilor de step i unele specii de liliacee, compozite i
leguminoase.
Vegetaia luncilor este reprezentat de pdurile de lunc (zvoaie), formate din
arbori cu lemn moale sau din amestec de plopi i slcii, la care se adaug i unele
foioase .
Vegetaia palustr este reprezentat de specii ca: stuful, papura i rogoz iar
vegetaia acvatic este alctuit din specii de linti, petioar,nufr alb, nufr galben.
Fauna slbatic n partea nordic a judeului este reprezentat de specii de
mamifere (vulpea, mistreul, iepurele, pisica slbatic), specii de reptile(oprla de
pdure, erpi, broasca rioas, guterul), de nevertebrate(lepidoptere, coleoptere), de
55
psri (mierla, pupza, ciocnitoarea, piigoiul, turturica, privighetoarea, cinteza,
graurul, dumbrveanca, fazanul, acesta din urm avnd o densitate mare n aceast
parte a judeului.
Fauna slbatic din zona de silvostep i de step din partea central i de sud
a judeului este reprezentat de specii de mamifere precum:iepurele, popndul,
hrciogul, oarecele de cmp, specii de psri ca: prepelia, ciocrlia, crsteiul de
cmp, spurcaciul, specii de reptile i de nevertebrate(miriapode, ortoptere, lepidoptere).
n luncile rurilor i pe malurile lacurilor, fauna slbatic este reprezentat de
specii de mamifere, de reptile(arpele de ap, broasca de lac, buhaiul de balt, tritoni),
specii de peti(crapul, caracuda, carasul, linul, somnul, roioara, obletele, bibanul,
alul),specii de psri slbatice precum raa slbatic, gsca slbatic, fluierar, nag,
loptar, strcul cenuiu, ginua de balt.
Populaiile diferitelor specii de faun slbatic sunt n general stabile i nu s-au
nregistrat fluctuaii numerice deosebite.

6.1.3.Specii din flora si fauna slbatic valorificate economic, inclusiv ca resurse
genetice
n judeul Teleorman exist o serie de specii de flor i faun ce prezint o
importan economic i social deosebit, avnd multiple utilizri n diverse sectoare.
Pentru evitarea supraexploatrii acestor resurse a fost reglementat regimul de
desfurare a activitilor de recoltare/capturare i achiziie ale plantelor i animalelor din
flora i fauna slbatic i ale altor bunuri ale patrimoniului natural, n scopul comercializrii
pe piaa intern i la export. Astfel,n anul 2001 a fost emis Ordinul 647/2001 al
Ministerului Apelor si Protectiei Mediului prin care orice activitate de recoltare, capturare
i/sau de achiziie n vederea comercializrii pe piaa intern sau la export a speciilor de
flor i faun slbatic nu se poate desfura fr eliberarea autorizaiei de mediu n
care sunt impuse condiii privind nivelul admis de recoltare/capturare a speciilor de flor
i faun slbatic. n conformitate cu acest ordin, au fost capturate i valorificate
economic din fauna slbatic n anul 2003 specii ca: iepuri, viezuri, vulpi, jderi de copac,
cpriori, mistrei, vidre i specii de psri de pasaj i sedentare .
Din flora slbatic s-au recoltat i valorificat economic plante medicinale ca:
urzic, pducel, fructe de mce, coada oricelului, flori de tei etc.

6.1.4.Starea ariilor naturale protejate
Pe teritoriul judeului Teleorman a fost declarat dup apariia Ordonanei de
Urgen nr. 236/2000 modificat prin Legea 462/2001 privind regimul ariilor naturale
protejate , conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice, aria de protecie
special avifaunistic Balta Suhaia.
n baza avizului ACADEMIEI ROMNE i a scrisorii de recomandare a
Ministerului Apelor i Proteciei Mediului s-a adoptat Hotrrea Consiliului Local Suhaia
nr. 10/29.03.2002 privind declararea Blii Suhaia ca zon protejat de interes local cu
statutul de arie de protecie avifaunistic.
Suprafaa total a ariei naturale protejate este de 1722 ha din care :
- 972 ha poldere piscicole ,
- 240 ha pepinier piscicol
- 101,5 ha diguri de contur i canale de legtur,
- 1,5 ha curs de ap ( Grla Iancului),
- 20 ha mlatini cu vegetaie natant,
- 267 ha paji ti umede i uscate,
- 120 ha stufri .
Balta Suhaia este situat n lunca inundabil a Dunrii fiind alimentat din
Dunre prin canale naturale i amenajate , mrginit de localitile Viioara , Suhaia i
56
Fntnele; este o zon ce prezint o deosebit importan ca habitat al psrilor de
ap, fiind identificate specii de psri ocrotite prin Convenia de la Berna i Bonn.
Din punct de vedere al biodiversitii,din grupul major al speciilor ocrotite prin
Convenia de la Berna si Bonn fac parte specii de mamifere ca :Mustela nivalis, Felis
silvestris, Sus scrofa; specii de psri ca: Podiceps griseigena, Podiceps nigricollis,
Podiceps ruficollis, Oxyura leucocephala, Tadorna tadorna, Tadorna ferruginea, Larus
genei, Larus melanocephalus, Larus minutus, Chlidonias hybrida, Chlidonias
leucopterus, Chlidonias niger, Gelochelidon nilotica, Hydroprogne caspia, Sterns
albifrons, Sterna hirundo, Sterna sandvicensis, Fulica atra, Phalacrocorax pygmaeus,
Ardea purpurea, Ardea ralloides, Egretta alba, Egretta garzetta, Nycticorax nycticorax,
Platalea leucordia, Plegadis falcinellus, Muscicapa striata, Sylvia atricapilla, Luscinia
luscinia, Phoenicurus phoenicurus, Botaurus stellaris, Ixobrychus minutus, Grus grus,
Luscinia svecica, Panurus biarmicus, Emberiza schoeniclus, Crex crex, Porzana parva,
Porzana porzana, Porzana pusilla, Motacilla flava, Larus argentatus, Parus major,
Parus caeruleus, Corvux cornix, Circus aeruginosus, Fringilla coelebs; specii de reptile
ca: Natrix tesselata, Emys orbicularis, Lacerta viridis, Lacerta agilis; specii de amfibieni
ca: Bombina bombina, Bombina variegata, Triturus cristatus, Rana dalmatina,
Pelobates fuscus, Bufo viridis; specii de peti ca:Umbra krameri, Misgurnus fossilis,
Leucaspius delineatus, Pelecus cultratus, Rhodeus serriceus amarus, Silurus glanis,
Pungitius platygaster, Syngnathus nigrolineatus; specii de nevertebrate ca:Calopterix
sp., Proserpinus proserpina, Apatura metis, Lycaena dispar; specii de plante ca :Trapa
natans, Salvinia natans.
La nivelul judeului mai exist 3 propuneri de arii naturale protejate, situaie
prezentat n tabelul urmtor:

Nr.
crt.
Denumirea
ariei protejate
propuse
Suprafaa
propus(ha)
Tipul documentaiei
Mod de declarare
Categoria conform
Legii nr. 462/2001
art. 8
1. Pdurea
Troianu
70,8 Documentaie depus la
Academia Romn n
anul 2003, inclusiv studiul
tiinific
Rezervaie naturala
2. Ostrovul Gsca 57,6 Documentaie depus la
Academia Romn n
anul 2003, inclusiv studiul
tiinific
Rezervaie natural
3. Ostrovul
Calnov
851,3 Documentaie n curs de
elaborare
Arie de protecie
special
avifaunistic

Tabel nr. 6.1.4.1. - Propuneri de arii naturale protejate ale judeului

Pdurea Troianu a fost propus a fi declarat ca rezervaie
natural pentru ocrotirea speciei de bujor romnesc( Paeonia
peregrina var. romanica), specie ce se afl pe Lista roie a
plantelor superioare din Romnia.
Cele dou ostroave au fost propuse pentru instituirea
regimului de protecie, deoarece acestea reprezint habitatul
natural, locul de pasaj, mai rar de cuibrit al unor specii de psri,
ocrotite prin Convenia de la Berna si Bonn.
Fig. nr. 6.1.4.2- Specia de Paeonia
peregrina var.romanica (bujorul romnesc)
57
Printr-o hotrre a Consiliului Local Zimnicea au fost declarai monumente ale
naturii arborii seculari situai pe raza localitii Zimnicea, situaia acestora fiind
prezentat mai jos:

Nr.
crt.
Denumire Localizare Administrator
1. Castan porcesc(Aesculus
hippocastanum)
Staia CFR
Zimnicea
Consiliul Local
Zimnicea
2. Castan procesc(Aesculus
hippocastanum)
Staia CFR
Zimnicea
Consiliul Local
Zimnicea
3. Castan procesc(Aesculus
hippocastanum)
Staia CFR
Zimnicea
Consiliul Local
Zimnicea
4. Stejar(Quercus robur) Staia CFR
Zimnicea
Consiliul Local
Zimnicea
Zimnicea
Consiliul Local
Zimnicea
Zimnicea
Consiliul Local
Zimnicea
7. Salcm japonez(Sophora japonica) Staia CFR
Zimnicea
Consiliul Local
Zimnicea
Zimnicea
Consiliul Local
Zimnicea
Zimnicea
Consiliul Local
Zimnicea
10. Stejar(Quercus robur) Curtea cantonului
CFR ,Zimnicea
Consiliul Local
Zimnicea

Tabel nr. 6.1.4.3- Monumentele naturii ale judeului

n anul 2003 nu s-au constatat activiti sau fenomene naturale care s afecteze
integritatea ariilor naturale protejate i a monumentelor naturii ale judeului,fapt pentru
care starea acestora este considerat bun.

6.1.5 Proiecte internaionale
n vederea protejrii capitalului natural al rii i asigurrii unei stri favorabile de
conservare a unor tipuri de habitate naturale de interes comunitar este necesar
implementarea unor programe i proiecte internaionale dedicate conservrii
biodiversitii.Menionm faptul c, n anul 2003 la nivelul judeului Teleorman nu s-au
derulat astfel de programe i proiecte internaionale in domeniul biodiversitii.

6.2. Starea pdurilor

Pdurile sunt o component major a capitalului natural al rii, fiind un factor
principal de stabilitate ecologic.
Recunoscndu-se rolul important pe care l are pdurea n ara noastr n
dezvoltarea, n ansamblu a societii , apare evident i se impune s i se acorde, n
continuare, grija necesar pentru a-i menine i dezvolta corespunztor capacitatea
de a satisface cerinele generaiilor viitoare, de a-i satisface propriile nevoi, conform
principiului dezvoltrii durabile.

58
6.2.1. Funcia economic a pdurilor.
Pdurile au avut i au un rol istoric n dezvoltarea economic i social, fiind de o
importan strategic major, producnd venituri din exploatarea forestier, din
valorificarea produselor lemnoase i nelemnoase ale pdurii.
Funcia economic a pdurii are o importan deosebit fiind o resurs natural
indispensabil dezvoltrii durabile a rii noastre.
Valoarea economic a pdurior judeului este dat de volumul de mas
lemnoas pe picior care este de 3.362 mii mc., ct i de produsele nelemnoase ale
pdurii.
Suprafaa total a fondului forestier a judeului este de 27.194 ha i reprezint
circa 5% din suprafaa total a judeului.

Esena
Forma de
proprietate
Suprafa
(ha)
Mas lemnoas
brut
(mii mc)
1 2 3 4
Proprietate de stat 312 20
Proprietate privat 20 1
n afara fondului
forestier
- -
Rinoase
Total 332 21
n afara fondului
forestier
- -
Foioase
Total 27174 3341
n afara fondului
forestier
-
TOTAL
Total 27194 3362

Tabel nr. 6.2.1.1- Fondul forestier

n raport cu funciile pe care le ndeplinesc pdurile se ncadreaz n dou grupe
funcionale :
a) Grupa I cuprinde pduri cu funcii speciale de protecie a apelor, a solului, a
climei i a obiectivelor de interes naional, pduri pentru recreere, pduri
pentru ocrotirea genofondului i ecofondului.
b) Grupa a-II-a cuprinde pduri cu funcii de producie i protecie n care se
urmre te s se realizeze n principal, masa lemnoas de calitate superioar
i alte produse ale pdurii i concomitent, protecia factorilor de mediu.
Pe grupe funcionale situaia pdurilor se prezint astfel:
- n grupa I pduri cu funcii speciale de protecie 16.673 ha.
- n grupa a II a pduri de producie i protecie 10.521 ha.
Suprafeele de teren acoperite cu pduri, pe categorii de proprietari i grupe
funcionale sunt cele din tabelul urmtor :

59
Suprafee de pdure (ha)
Nr.
crt.

Destinatar
Gr I-a
(protecie)
Gr a II-a
(producie i protecie)
1. RNP 14969 9424
2. Uniti administrativ- teritoriale 28 41
3. Persoane juridice - 61
4. Persoane fizice 1676 995
TOTAL 16673 10521

Tabel nr. 6.2.1.2 Categoriile de proprietate ale pdurilor

n judeul Teleorman ponderea principal este deinut de pdurile cu funcie de
producie de mas lemnoas destinat prelucrrii industriale i consumului populaiei.
Din complexul biologic al pdurii, n afar de lemn, se recolteaz i valorific
economic diferite produse nelemnoase: plante medicinale, alimentare, aromatice i
ornamentale din flora slbatic sub form ntreag sau de rdcini, flori, frunze, fructe,
muguri.
De asemenea, pdurea asigur vnatul n stare vie sau sub form de produse,
iar speciile admise la vnat n judeul Teleorman au fost:cprior, mistre, iepure, vulpe,
dihor, nevstuic, bizam, iar dintre speciile de psri de interes vntoresc au fost
admise:fazanul, prepelia, potrnichea, gsca salbatic, raa slbatic, ginua de
balt, becaina comun, sitar de pdure, liia, sturzul, porumbelul slbatic,turturica,
gugutiucul,nagul, graurul,grlia mare.
Pentru anul 2003, Agenia de Protecie a Mediului Teleorman a eliberat 16
autorizaii de mediu pentru activitatea de recoltare/ capturare a resurselor biologice din
flora i fauna slbatic :
- 13 autorizaii de mediu pentru activitatea de vntoare desfurat de
AVPS-uri;
- 2 autorizaii de mediu pentru activitatea de recoltare a plantelor din
flora slbatic desfurat de persoane fizice;
- 1 autorizaie de mediu pentru activitatea de recoltare a plantelor din
flora slbatic i capturare a animalelor din fauna slbatic,
desfurat de Direcia Silvic Teleorman.

6.2.2. Masa lemnoas pus n circuitul economic.
n anul 2003 din fondul forestier proprietate public a statului a fost pus n
circuitul economic un volum de mas lemnoas de 68 mii mc., situaia fiind prezentat
n tabelul urmtor:
(mii m
3
brut)
Nr
crt
Locul de recoltare Rinoase Fag Stejar
Alte
specii
tari
Alte
specii
moi
Total
1. Pduri proprietate
public a statului
0,4 - 22,7 18,0 26,9 68
public a unitilor
- - - - - -
privat
- - - - - -
4. Vegetaie forestier din
afara FFN
- - - - - -
TOTAL 0,4 - 22,7 18,0 26,9 68
Tabel nr.6.2.2. Pduri recoltri
60

6.2.3. Distribuia pdurilor dup principalele forme de relief
n judeul Teleorman forma de relief ntlnit este cmpia, pdurile fiind
amplasate 100% pe aceast form de reief.

6.2.4. Starea de sntate a pdurilor evaluat prin sistemul de monitorig forestier
n urma aciunilor privind evaluarea strii de sntate a pdurilor s-a constatat
faptul c, starea de sntate a arborilor este bun, i anume:
- clasa 0 arbori snto i cu vtmri cuprinse ntre 0 i 10 % (neafectat)
90 % din arborii evaluai;
- clasa 1 arbori slab vtmai- cu vtmri cuprinse ntre 11 i 25%(usor) 6%
din arborii evaluai;
- clasa 2 arbori moderat vtmai- cu vtmri cuprinse ntre 26 i
60%(mediu) 4% din arborii evaluai.
n ceea ce privete defolierea coroanelor arborilor, la foioase, n urma evalurilor
s-a constatat c 91% din arbori au fost practic sntoi(clasele de defoliere 0-1) i 9%
vtmai (clasa de defoliere 2).
Referitor la decolorarea frunziului arborilor s-a constatat c acest fenomen este
rar ntlnit, i anume din arborii evaluai doar stejarii xerofii (10%) i salcmul(15%)
prezentau decolorare a frunziului.
n tabelul urmtor este prezentat situaia suprafeelor afectate de fenomenul de
uscare:

Grad uscare Nr.
Crt.
Denumire Suprafaa
afectat(ha) I II III IV
Volum
extras
(m
3
)
1. Fenomen uscare la
r inoase
30 7 9 2 2 -
2. Fenomen uscare la
foioase
1351 688 507 63 93 10908
3. Total fenomen
uscare
1381 695 516 65 105 10908

Tabel nr.6.2.4.1 Fenomenul de uscare al padurilor

Categorii
Suprafee
(ha)
Estimare
pagube
(mil lei)
r inoase
Incendii
foioase 6
r inoase
Inundaii
foioase
r inoase
Secet
foioase
incipient
medie r inoase
avansat
incipient
medie
Poluare
foioase
avansat
-
S
u
p
r
a
f
e
e

a
f
e
c
t
a
t
e

d
e

d
i
v
e
r
s
e

c
a
u
z
e

Tieri ilegale r inoase
61
foioase 257 313
r inoase
Alte cauze
foioase
r inoase

Total
foioase
Suprafee tratate pentru combaterea insectelor i
paraziilor vegetali
1619
Suprafee regenerate 282
Suprafee mpdurite i rempdurite 179

Tabel nr.6.2.4.2 Starea i evoluia pdurilor

6.2.5. Suprafaa din fondul forestier parcurs cu taieri
Principalele tipuri de lucrri de tiere a arborilor sunt:
- tieri de regenerare: tieri de regenerare n codru(tieri successive,
tieri progresive i tieri rase) i n crng, tieri de substituiri
refacere a arboretelor slab productive i degradate, tieri de
conservare;
- tieri de produse accidentale;
- operaiuni de igien i curire a pdurilor;
- tieri de ngrijire n pdurile tinere(degajri, curiri, rrituri);
Situaia suprafeelor parcurse cu tieri n judeul Teleorman este prezentat n
tabelul urmtor:

n fond forestier (ha)
Proprietate
public
Nr.
crt.
Denumirea
indicatorilor
Total(ha)
A
statului
Unit.
adm.-
terit.
Proprietate
privat
n vegetaia din
afara
fond.forestier(ha)
1. Tieri de
regenerare
403 403
2. Tieri de
produse
accidentale,
d.c.:-accidentale
> 60 ani
305/
305
305/
305

3. Operaiuni de
igien i
curirea
pdurilor
3261 3261
4. Tieri de
ngrijire(degajri,
curiri, rrituri)
1260 1260
5. Tieri de
regenerare n
codru
329 329
6. Tieri de
conservare

7. Tieri
grdinrite,
cvasigrdinrite

62
i transformare
8. Tieri rase 102 102
9. Tieri de
regenerare n
crang
64 64
10. Tieri de
substituire ,
refacere a
arboretelor slab
productive
10 10
11. Tieri de
transformare a
punilor
mpdurite

12. Tieri
progresive, d.c.:
ultima tiere
227/
80
227/
80

Tabel nr. 6.2.5 Suprafete din fondul forestier parcurse cu taieri

Aceste lucrri urmresc creterea capacitii de protecie a factorilor de mediu,
precum i a produciei de mas lemnoas, pstrarea i ameliorarea strii de sntate a
arboretelor, conservarea biodiversitii, sporirea rezistenei arboretelor la aciunea
factorilor duntori.

6.2.6. Zone cu deficit de vegetaie forestier i disponibiliti de mpdurire
Judeul Teleorman are un procent mic din suprafaa total a judeului acoperit
cu pdure(sub 5 %), acesta fiind considerat un jude deficitar n pduri, ceea ce a
determinat ca pe toat suprafaa judeului s se realizeze lucrri de mpdurire. Trebuie
menionat faptul c, suprafaa propus pentru mpdurire a fost de 179 ha, aceasta fiind
n totalitate realizat.
Lucrrile de mpdurire au vizat n principal instalarea salcmului, stejarului
pedunculat, plopului, cerului i salciei.
n anul 2003 din Ordinul nr. 280/15.09.2003 al prefectului judeului Teleorman a
fost demarat aciunea de identificare a suprafeelor de terenuri degradate pretabile
mpduririi i nfiinrii perdelelor forestiere de protecie, aciune ce va fi continuat i n
anul 2004.

6.2.7. Suprafee de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizri
n judeul Teleorman, n anul 2003, nu au existat cazuri de scoatere a
suprafeelor din fondul forestier pentru alte utilizri.

6.2.8 Sensibilizarea publicului
Influena publicului asupra pdurii este n general negativ manifestat prin
nerespectarea legislaiei silvice i de mediu privind tierile de arbori, amenajarea
locurilor de campare, colectarea i transportarea deeurilor menajere n locuri stabilite
de organele competente, aprinderea focului, etc.
Esenial pentru educarea i sensibilizarea publicului larg ar fi sublinierea
calitilor funcionale ale pdurii, a calitii lemnului de material natural i de materie
prim regenerabil care se preteaz la utilizarea ei durabil ca resurs primar.
n perioada 15 martie-15 aprilie a fiecrui an Luna Pdurii constituie o veritabil
srbtoare a sdirii arborelui i un bun prilej pentru organizarea diverselor aciuni avnd
63
ca scop contientizarea publicului privind importana pdurii i necesitatea protejrii
acesteia.
n anul 2003 au fost realizate aciuni avnd ca obiectiv contientizarea publicului ,
n scopul cunoaterii i protejrii pdurii i a faunei acesteia i pentru practicarea unui
turism ecologic. La toate ocoalele silvice ale Direciei Silvice Teleorman au fost
organizate aciuni de plantare de puiei forestieri n antierele demonstrative cu
participarea elevilor, locuitorilor localitailor urbane i rurale i agenilor economici. La
coli i primrii au fost organizate conferine i alte forme de manifestri la care au luat
parte reprezentani ai autoritilor publice locale, prefecturii, etc., prilej cu care s-au
prezentat aciunile privind regenerarea pdurilor n fondul forestier proprietate public a
statului i reconstrucia ecologic forestier a terenurilor degradate din fondul forestier
funciar.
n localiti, n punctele de afiaj amenajate, au fost expuse materiale publicitare
privind activitile silvice, de asemenea s-a acordat asisten tehnic gratuit din partea
personalului silvic persoanelor fizice i juridice interesate n plantarea de puiei forestieri
pe terenurile pe care le dein n proprietate.

6.2.9 Suprafee de pdure regenerate n anul 2003
Lucrrile de regenerare a pdurilor executate, asigur att instalarea i
meninerea vegetaiei forestiere, ct i creterea productivitii arboretelor, asigurarea
cu continuitate a produciei de lemn i intensificarea funciilor de protecie exercitate de
pdure. Pentru realizarea lucrrilor s-au utilizat puiei forestieri, 1.300.000 butai
selecionai pentru nfiinarea culturilor specializate de rchit.
Sub aspectul speciilor folosite n suprafeele parcurse cu lucrri, foioasele au
ocupat 100% din suprafaa regenerat, care este de 282 ha.Din aceast suprafa 103 ha
au fost regenerate natural, 179 ha au fost regenerate artificial ;232 ha au suferit completri
curente,iar pe o suprafa de 48 ha au fost refcute culturile calamitate.
Realizarea lucrrilor de regenerare a pdurilor a nsemnat un efort financiar
deosebit pentru Direcia Silvic Teleorman, costul lucrrilor ridicndu-se la 13.424.336
mii lei i valoarea total a lucrrilor a fost utilizat din fondul de conservare i
regenerare a pdurilor constituit n conformitate cu prevederile Codului Silvic. Direcia
Silvic Teleorman a acordat un sprijin important altor deintori de terenuri pentru
crearea a 10 ha perdele forestiere de protecie.

6.2.10 Impactul silviculturii asupra naturii i mediului
Pdurile au un rol major n pstrarea echilibrului ecologic al mediului, dar sunt
pduri care ndeplinesc un rol de protecie deosebit, i anume: de protecie a apelor, a
solului,de protecie contra factorilor climatici i industriali duntori, pduri cu funcii de
recreere, pduri de interes tiinific i de ocrotire a genofondului i ecofondului forestier.
Acestea constituie adevrate filtre n fixarea pulberilor industriale, metabolizarea
substanelor chimice care impurific aerul din aezrile umane.
Influenele biologice i fizice ale covorului vegetal, n special ale covorului de arbori
i arbuti forestieri, n raporturile lui cu condiiile climatice i cu ceilali factori ai mediului
prezint o importan deosebit.
Pdurea, datorit structurii, formei i densitii arborilor care o compun modific
climatul zonei n care se gsete i creeaz n jurul su un microclimat cu unele caractere
64
diferite de cele ale terenului descoperit. n proporii diferite, pdurea acioneaz pozitiv
asupra radiaiilor luminoase i solare, temperaturii aerului i solului, asupra vntului,
umiditii atmosferice, precipitaiilor, evaporaiei i transpiraiei.
Tierile masive de mas lemnoas determin degradri ale solului ceea ce
duce la apariia fenomenelor de alunecri de teren, iar tot din cauza tierilor
necontrolate apar fenomene de surpri ale malurilor apelor curgtoare.
Un rol deosebit l joac perdelele forestiere nfiinate pentru protecia culturilor
agricole prin diminuarea vitezei vntului i implicit a puterii de eroziune eolian a solului i
de antrenare a prafului, pentru meninerea zpezii prin mpiedicarea spulberrii acesteia
de vnt i reducerea extremelor de temperatur.
Trebuie subliniat faptul c, o gestionare durabil a pdurilor asigur realizarea
funciilor lor multiple de natur economic, social i ecologic.

65
CAPITOLUL 7. MEDIUL URBAN

7.1. Calitatea aerului i a apei n mediul urban

7.1.1 Calitatea aerului n mediul urban
Populaia judeului Teleorman triete in proporie de 32% in mediu urban.
In ultimile decenii, calitatea mediului urban a suferit o serie de schimbri. Calitatea
aerului, intensitatea zgomotului i traficul tot mai dens sunt o problem major n
oraele mari. Spaiile deschise i zonele verzi sunt n permanen ameninate de nevoia
tot mai mare de spaiu, care deja este limitat. Oraul este un mare consumator de
resurse i un mare productor de emisii poluante i deeuri, fiind n aceste condiii o
continu ameninare i presiune pentru mediul local i global.
Poluarea aerului in zonele urbane se datoreaza in
principal activitatilor industriale, surselor de incalzire
rezidentiale, dar si traficului urban.
Reteaua de supraveghere a poluarii de impact a fost
alcatuita din 5 puncte de control la poluanti gazosi n
localitile Alexandria, Zimnicea i Turnu Mgurele, 16
puncte la pulberi sedimentabile, 4 puncte pentru
determinarea pulberilor in suspensie fraciunea PM10 si 3 puncte recoltare precipitatii.
Poluanii monitorizai: SO2, NO, NO2, CO, O3, NH3, H2S, CS 2 si PM10 .
Prelucrarile statistice ale datelor primare de calitate a aerului inregistrate in cursul
anului 2003 au pus in evidenta urmatoarele aspecte:
depasirea frecventa a valorilor limita pentru indicatorul amoniac in zona Turnu
Magurele, urmare a prezentei industriei chimice, respectiv combinatul de
ingrasaminte chimice SC Turnu SA.
frecventa ridicata de depasire a valorilor limita pentru hidrogen sulfurat si mai
redusa pentru sulfura de carbon in zona Zimnicea, urmare a impactului
transfrontier, respectiv combinatul de fibre sintetice Svilosa din Bulgaria.
prezenta ozonului troposferic in zona Turnu Magurele, ca urmare a emisiilor de
oxizi de azot si monoxid de carbon rezultate din industria chimica ( SC Turnu SA,
SC UVCP SA ), precum si a emisiilor de compusi organici volatili rezultate din
arderea combustibililor; reactiile chimice sunt favorizate de nivelul ridicat al
radiatiilor solare.
impurificare redusa cu oxizi de sulf in zonele urbane monitorizate, rezultati din
arderea combustibililor, procese industriale si trafic rutier.
impurificare redusa cu oxizi de azot rezultati din procese industriale, in special
industria chimica, arderea combustibililor si traficul rutier.
impurificare medie cu pulberi n suspensie PM10 n zona Turnu Mgurele
nivel de impurificare ridicat cu pulberi n suspensie PM10 n zona Zimnicea i n
special n zona Alexandria
creterea nivelului de impurificare cu pulberi sedimentabile n zonele Turnu
Mgurele, Alexandria i Zimnicea

7.1.2 Calitatea apei potabile n localitile urbane
Cea mai important schimbare legislativ n domeniul apei potabile o reprezint
Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, care este transpunerea Directivei
98/83/CEE - Calitatea apei destinate consumului uman. Legea reglementeaz calitatea
apei potabile, avnd ca obiectiv protecia sntii oamenilor mpotriva efectelor oricrui
tip de contaminare a acesteia, prin asigurarea calitii ei de ap curat i sanogen.
66
Supravegherea aprovizionrii populaiei cu ap potabil este responsabilitatea
Ministerului Sntii i Familiei, n conformitate cu Legea 100/1998 privind asistena de
sntate public.
Direcia de Sntate Public Teleorman monitorizeaz calitatea apei la surs, la
nivelul uzinei de ap i n puncte reprezentative ale reelei de distribuie, att pentru
parametri chimici ct i microbiologici. Situaia comparativ este prezentat n tabelul
7.1.2.

Probe de ap
necorespunztoare:
Alexandria Turnu
Mgurele
Roiorii de
Vede
Zimnicea Videle
2002 2003 2002 2003 2002 2003 2002 2003 2002 2003
Chimic % 54.84 57.47 7.77 12.92 0.36 2.16 - 5.1 9.16 -
Bacteriologic % 1.58 1.35 - 1.73 0.24 5.55 - 5.83 - 0.91
Tabelul 7.1.2 - Situaia comparativ a calitii apei potabile - reelele de distribuie

Supravegherea calitii apei potabile la instalaiile centrale rurale i puuri
(fntni) au pus n eviden un procent de 21.75% , respectiv 36.53% probe
necorespunztoare din punct de vedere calitativ. Se constat depiri ale valorii limit
la indicatorul nitrai la 6 puuri, concentraiile fiind cuprinse ntre 55 mg/l i 230 mg/l.

7.2. Situaia spaiilor verzi i a zonelor de agrement
Judetul Teleorman este asezat in plin es cu veri foarte clduroase si ierni
geroase, care suprasolicit organismul uman. Din aceasta cauz sunt necesare zone
verzi care amelioreaz climatul, creste umiditatea, reduc radiatiile, modernd variatiile
de temperatur si au rol protector fat de impurittile atmosferice ( retinerea pulberile,
micsorarea concentratiei gazelor nocive si atenuarea zgomotelor ).
Vegetaia constituie elementul dominant ce se asociaz cu diverse dotri ce pot
contribui la ndeplinirea funciilor ecologice, sanitar igienice, utilitar economice, odihn i
agrement, social culturale, estetice.

n cele 5 orase si municipii din judet,
suprafata total a zonelor verzi este de
209.14 ha. Situatia spatiilor verzi (din
interiorul si exteriorul localittilor) n cele 5
municipii si orase se prezint astfel:
municipiul Alexandria :
- zone de agrement si parcuri 28.4 ha
- spatii verzi 24.5 ha
municipiul Rosiorii de Vede
- zone de agrement si parcuri 21,7 ha
municipiul Turnu Mgurele
- spatii verzi 86 ha
orasul Zimnicea
- spatii verzi 5,5 ha
orasul Videle
- zone de agrement si parcuri 12.9 ha

67
n localittile rurale suprafata spatiilor verzi organizate special este foarte mic,
dar aici cldirile fr etaj sau cu putine etaje sunt protejate printr-o zon verde proprie
fiecrei locuinte. n centrul unor comune s-au creat parcuri cu suprafete mici cu rol mai
mult estetic, deoarece n vecintatea acestora se gsesc pajisti ntinse precum si
terenuri arabile cultivate, care au rolul de a nlocui propriettile zonelor verzi .

7.3.1. Date de sntate
In cazul polurii aerului, aparatul respirator este primul (dar nu singurul) care este
afectat. Factorii de mediu intervin att ca ageni etiologici, ct i ca factori determinani
sau favorizani ai apariiei puseurilor evolutive. Este de menionat faptul c morbiditatea
prin afeciuni ale aparatului respirator la copii ridic n prezent o serie de aspecte
epidemiologice particulare cu consecine importante asupra capacitii lor biologice.
Populaia infantil reprezint categoria cu risc la mbolnviri mai crescute datorit
particularitilor biologice (organism n cretere, sistem imunitar insuficient dezvoltat).
Pentru urmrirea impactului polurii mediului asupra sntii populaiei este necesar
urmrirea anumitor indicatori de sntate, agreai i propui de Comunitatea
European, care pot scoate n eviden gradul n care sntatea populaiei poate fi
influenat n urma expunerilor de scurt durat sau a expunerilor pe perioade mai
lungi. Pentru aceasta sunt alei indicatori de sntate generali i specifici unor boli
acute sau cronice.
In cazul evalurii gradului de afectare a aparatului respirator, care este primul i
cel mai grav afectat n cazul polurii aerului ambiant, se pot alege civa indicatori de
sntate: mortalitatea prin boli respiratorii calculat la 1000 de locuitori; morbiditatea
specific prin boli ale aparatului respirator, calculat la 100000 de locuitori; ali indicatori
specifici pentru anumite boli acute sau cronice.
Morbiditatea generala este situata la aproximativ 44.300 cazuri noi la 100.000
locuitori. Se remarca prezenta bolilor aparatului respirator ( 40,1% din totalul
imbolnavirilor) i aparatului circulator.

7.4. Aezrile umane

Judetul Teleorman are un numar de 436025 locuitori reprezentand aproximativ 2% din
populatia Romaniei. Pe ansamblu
densitatea populatiei este de 75.3
loc/kmp. In judet sunt 231 asezari umane
organizate in 89 de localitati, din care 5
urbane (3 municipii si 2 orase). Populaia
in mediu urban este de 140 093 locuitori.
Orasele judetului:
Alexandria municipiu, reedinta de
jude
Turnu Magurele municipiu
Roiorii de Vede municipiu
Zimnicea ora
Videle ora

7.4.1 Extinderea mediului urban
In cadrul activitilor socio-economice,
care au inciden asupra elementelor de
mediu, o component important se
refer la evoluia aezrilor umane.
68
n judeul Teleorman populaia din mediul urban nu s-a modificat semnificativ,
reprezintnd 32.12%. din populaie, fa de 32.9% n anul 2002.
n municipiul Alexandria, mediul urban s-a extins cu dou zone rezideniale i
anume:
- zona Sere de locuine individuale
- zona Pepinier de locuine colective integrate.
n oraul Videle intravilanul s-a extins cu 0.19 ha.

7.4.2 Poluarea aerului n orae
Zonele locuite, cu aglomerri umane mai mult sau mai puin intense, sunt supuse
unor presiuni suplimentare n ceea ce privete calitatea mediului. Activitile antropice duc
la apariia unor concentraii ridicate la unii indicatori (de exemplu oxizii de carbon, azot,
sulf, pulberile n suspensie i sedimentabile din aer), sau apariia unor elemente noi
(metale grele, substane toxice i periculoase).
Principalele localiti n care s-au nregistrat dep iri de concentraii maxime admisibile
ale substanelor poluate n aer, n anul 2003, sunt prezentate n tabelul 7.4.2.

Tabelul 7.4.2.
Variaia concentraiei Denumirea localitii i a
substanei poluante
U.M.
media maxima
Frecvena depirii
concentraiei
maxime admisibile
(%)
Municipiul Alexandria
Pulberi n suspensie PM10
Pulberi sedimentabile

g/mc
g/mp/lun

80.40
9.91

243.05
20..5

75.35
25
Municipiul Turnu Mgurele
Amoniac
Dioxid de azot
Dioxid de sulf
Ozon

g/mc
g/mp/lun
g/mc
g/mc
g/mc
g/mc

42.11
10.17
84.66
11.34
21.96
76.01

207.37
17.7
2917.95
229.24
500
242.86

33.11
8.3
3.72
0.01
0.53
6.32
Ora Zimnicea
Sulfura de carbon
Hidrogen sulfurat
Dioxid de azot
Dioxid de sulf
Ozon

g/mc
g/mp/lun
g/mc
g/mc
g/mc
g/mc
g/mc

63.17
11.18
2.26
4.52
11.78
12.69
53.01

195.34
24.06
50
63.08
407.78
500
137.75

62.5
16.6
0.61
33.98
0.03
0.03
0.19

7.4.3 Locuri contaminate
n judetul Teleorman, zona cea mai afectata in ceea ce priveste calitatea aerului
este zona de frontiera Turnu Magurele Zimnicea.
Aceasta situatie este determinat de prezenta agentului economic SC TURNU
SA - combinat chimic de producere a ingrasamintelor chimice cu azot si a celor
complexe, respectiv ureee, azotat de amoniu, ingrasaminte lichide, ingrasaminte
complexe de tip N: P si N:P:K. Obiectivul este amplasat la 4 km sud de orasul Turnu
Magurele, pe malul Dunarii si din activitatea sa se emit in atmosfera gaze cu dioxid de
azot, protoxid de azot, amoniac, metan, dioxid de carbon, monoxid de carbon, fluor,
pulberi . La acestea se adauga si poluarea generata de emisiile in atmosfera provenite
din arderile combustibililor in procesele tehnologice, instalatii de ardere neindustriale
centrale termice, mijloacele de transport. n anul 2003, cele dou staii automate de
69
monitorizare au nregistrat depiri ale valorilor limit cu ofrecven ridicat la indicatorii
amoniac i pulberi n suspensie PM10 i o frecven redus la indicatorii dioxid de azot,
dioxid de sulf i monoxid de carbon.
In zona Zimnicea calitatea aerului este afectata de poluarea cu hidrogen sulfurat
si sulfura de carbon, situatie determinata de prezenta fenomenului de poluare
transfrontiera. Sursa responsabila de aceste emisii o constituie obiectivul Svilosa
combinat de vascoza si celuloza, situat pe malul bulgaresc, in localitatea Svistov.
Gestionarea deeurilor reprezint, de asemenea, una din problemele dificile,
complexe i departe de a fi rezolvat n Romnia, conform exigenelor de mediu din
Uniunea European. Acutizarea problematicii deeurilor, cu referire, n special, la
deeurile oreneti menajere, este generat de creterea semnificativ a cantitii
acestora, precum i de modul defectuos n care sunt soluionate n prezent diferitele
etape de procesare a deeurilor.

7.4.4 Zgomotul n aezrile umane
Poluarea sonora in zonele urbane se datoreaza in primul rand civilizatiei si apoi
progresului tehnic, industrializarii, mobilitatii populatiei, mijloacelor de transport etc. Un
impact deosebit asupra mediului, in special asupra sanatatii umane, o are zgomotul
generat de traficul rutier. Reducerea nivelului de zgomot exterior datorat circulatiei
rutiere se realizeaza printr-o serie de norme constructive si de functionare a
autovehiculelor, cat si prin masuri administrative: devierea circulatiei, reducerea
numarului de opriri si porniri, reglementarea vitezei de circulatie in orase etc.
In marea majoritate a localitatilor urbane, impreuna cu Politia Rutiera s-au stabilit
traseele pentru mijloacele grele de transport in asa fel incat sa ocoleasca aglomerarile
urbane. Astfel s-a realizat o fluidizare a circulatiei prin crearea de sensuri unice pe
unele artere de circulatie.
Pentru supravegherea nivelului de zgomot exterior A.P.M. Alexandria a efectuat n
anul 2003 un numr de 99 determinari in localitatile urbane ale judeului:
Alexandria,Turnu Magurele, Rosiorii de Vede, Zimnicea si Videle Msurtorile de
zgomot exterior s-au efectuat n intersectii de strazi, artere de circulatie cu trafic intens,
mediu i redus, la limita zonelor functionale incinte industriale, piete, parcuri si zone
feroviare.
Situaia comparativ a nivelului de zgomot n localitile urbane este prezentat
n figurile 7.4.4.1 7.4.4.9.

Intersecie trafic intens
0
20
40
60
80
[
d
B
]
ALEXANDRIA 56.85 56.85 56.85 57.25 57.25 70
ROSIORI DE VEDE 56.95 56.95 56.95 57.15 57.15 70
TURNU MAGURELE 47.7 47.7 52.15 52.3 52.3 70
VIDELE 51.6 51.6 58 57 57 70
L90 L50 L10 CNEL LEQ VLA

Figura 7.4.4.1 Nivelul de zgomot n interseciile cu trafic intens

70
Intersecie trafic mediu
0
20
40
60
80
[
d
B
]
ALEXANDRIA 47.7 47.7 49.8 51.3 54.1
ROSIORI DE VEDE 47.7 47.7 51.6 51.3 51.3 65
TURNU MAGURELE 47.7 47.7 53.35 55.85 53.35 65
VIDELE 51.6 51.6 57.1 65.3 55.3 65

Figura 7.4.4.2 Nivelul de zgomot n interseciile cu trafic mediu

Strada trafic intens
0
20
40
60
80
[
d
B
]
ALEXANDRIA 56.95 56.95 56.95 57.05 57.05 70
ROSIORI DE VEDE 56.95 56.95 56.95 57.05 57.05 70
TURNU MAGURELE 56.95 56.9 56.95 57.25 57.25 70
VIDELE 51.6 51.6 52.3 54.8 54.8 0

Figura 7.4.4.3 Nivelul de zgomot - strzi cu trafic intens

Strada trafic mediu
0
20
40
60
80
[
d
B
]
ALEXANDRIA 56.95 56.95 56.95 57.15 57.15 65
ROSIORI DE VEDE 56.95 56.95 56.95 56.95 56.95 65
TURNU MAGURELE 47.7 47.65 53.8 51.3 51.3 65
VIDELE 51.6 51.6 52.1 65.6 55.6 0

Figura 7.4.4.4 Nivelul de zgomot - strzi cu trafic mediu

71
Strada trafic redus
0
20
40
60
80
[
d
B
]
ALEXANDRIA 47.7 47.7 47.7 48.1 48.1 60
ROSIORI DE VEDE 56.95 56.95 56.95 57.35 57.35 60
TURNU MAGURELE 47.7 47.7 50.55 51.8 51.8 60
VIDELE 51.6 51.6 54.9 54.6 54.6 0

Figura 7.4.4.5 Nivelul de zgomot strzi cu trafic redus

Incint industrial
0
20
40
60
80
[
d
B
]
ALEXANDRIA 48.35 48.35 48.35 50.5 49.2 65
ROSIORI DE VEDE 47.7 47.7 47.7 47.8 49.2 65
TURNU MAGURELE 47.75 47.6 47.7 47.95 47.9 65
VIDELE 51.6 51.6 53.1 54.7 55.4 0

Figura 7.4.4.6 Nivelul de zgomot la limita incintelor industriale

Pia comercial
0
20
40
60
80
[
d
B
]
ALEXANDRIA 59 59 59 66.3 63.5 65
ROSIORI DE VEDE 56.95 56.95 56.95 57.05 57.05 65
TURNU MAGURELE 47.6 47.65 53.9 51.95 51.95 65
VIDELE 51.6 51.6 51.6 58.4 53.1 0

Figura 7.4.4.7 Nivelul de zgomot la limita zonelor comerciale

72

Parc orenesc
0
20
40
60
80
[
d
B
]
ALEXANDRIA 56.95 56.95 56.95 57.2 56.7 45
ROSIORI DE VEDE 56.95 56.95 56.95 56.95 56.2 45
TURNU MAGURELE 38.45 39.75 55.7 60.5 51.25 45
VIDELE 51.6 51.6 52.9 66.5 56.6 0
F
igura 7.4.4.8 Nivelul de zgomot la limita zonelor de agrement

Zon feroviar
0
20
40
60
80
[
d
B
]
ALEXANDRIA 47.7 47.7 49.8 51.3 51.05 70
ROSIORI DE VEDE 47.7 47.7 47.7 48.9 48.9 70
TURNU MAGURELE 47.65 47.65 47.7 47.95 47.9 70
VIDELE 51.6 51.6 55.6 54.9 54.9 0

Figura 7.4.4.9 Nivelul de zgomot la limita zonelor feroviare

Se constata depasirea valorilor admisibile ale nivelului de zgomot conform STAS
10009/88 la limita parcurilor in localitatile Turnu Magurele, Rosiorii de Vede, Videle si
Alexandria. Localitile urbane cu cel mai ridicat nivel de zgomot sunt Alexandria i
Roiorii de Vede.

7.4.5 Natura urban i spaiile verzi
Zonele verzi reprezint o condiie indispensabil a unei viei urbane normale. Ele au
n primul rnd un rol estetic, dar contribuie n mod esenial la atenuarea polurii
atmosferice: neutralizeaz unii poluani, filtreaz praful, ofer protecie mpotriva
zgomotului. De asemenea, au rol n regularizarea umiditii aerului i a temperaturii.
Spaiile verzi din jurul blocurilor de locuine au funcii complexe, i anume:
Funcia de protecie a factorilor climatici microclima zonei n care se afl spaiul
verde este influenat n sensul diminurii intensitii radiaiilor, modificrii repartiiei
precipitaiilor i reducerii importante a cantitilor de precipitaii ajunse la sol, scderii
evaporaiei la sol, sporirii gradului de umiditate atmosferic, atenurii intensitii
vntului.
Funcia sanitar-igienic existena spaiilor verzi influeneaz pozitiv microclimatul
urban, contribuind la: reducerea temperaturii aerului i creterea umiditii relative,
scderea intensitii luminii directe sau reflectate, stimularea schimbului de aer. n
73
acest mod, spaiile verzi exercit o aciune direct igienico-sanitar asupra
organismului uman.
Funcia recreativ datorit rolului lor n odihn i recreere, spaiile verzi nu trebuie
considerate ca un accesoriu sau ca un simplu element de decor, ci ca o dotare social
- urban la fel de important ca toate celelalte.
Funcia estetic-peisagistic .
Spaiile verzi i zonele de agreement din localitile urbane ale judeului sunt
prezentate n tabelul 7.4.5. Comparativ cu anul 2002 nu se constat modificri
semnificative.

Suprafaa (ha)
Nr.
crt.

Ora
Zone de
agrement si
parcuri
Spaii verzi

Total

Populaie
1. Alexandria 28.4 24.5 52.9 50496
2. Turnu Mgurele 2.7 86 88.7 30089
3. Rosiorii deVede 21.7 8.54 30.24 31849
4. Zimnicea 2,5 5,5 8,0 15672
5. Videle 12.9 16.4 29.3 11987
Figura 7.4.5 - Spaii verzi i zone de agrement in mediu urban

Suprafaa de spaii verzi ce revine fiecrui locuitor in localitaile urbane din
judeul Teleorman, este mai mare dect media pe ar (12.5 mp/ loc.), n Turnu
Mgurele (29.47 mp/ loc.) si Videle (24.44 mp/ loc.), iar cea mai redus suprafa se
remarc n orasul Zimnicea (5.1 mp/ loc.). n municipiile Alexandria i Roiorii de Vede
suprafaa de spaii verzi este de 10.46 mp/ loc., respectiv 9.49 mp/ loc.
n localitatiile rurale suprafaa spaiilor verzi special organizate este foarte mica,
dar aici cldirile fara etaj sau cu puine etaje sunt protejate printr-o zon verde proprie
fiecarei locuine. n vecintatea acestora se gsesc pajiti intinse precum i terenuri
arabile cultivate care au rolul de a inlocui functiile zonelor verzi.

7.5. Mediul urban obiective i msuri

Ca urmare a creterii populaiei care locuiete in orae i a concentrrii acesteia
in localitai, a dezvoltarii economice generale i a industrializrii in mod special, a
dezvoltarii transporturilor, a creterii produciei i consumului de energie, a diversificrii
activitilor sociale i culturale, a seviciilor de toate tipurile, la caracteristicile de baza,
cele naturale, ale mediului (aer, apa, sol, faun i flor ) s-au adugat i se adaug
necontenit noi caracteristici construite, amenajate ca urmare a activitailor omeneti,
antropice.
Dat fiind amploarea acestor amenajri este justificat i necesar, in scopul unei
tratri corecte a problemelor existente i a acelora preconizate sau posibile a apare
intr-un viitor apropiat , inglobarea n noiunea de mediu a caracteristicilor noi aprute
n condiiile de viaa ale colectivitailor umane legate de mediul construit, amenajat,
artificial; acestea modific i completeaz caracteristicile i factorii mediului natural,
determinnd noi probleme i necesitnd noi tehnici de abordare, studiu i soluionare.
Habitatul modern se caracterizeaz prin deteriorarea continu a mediului sonor
urban. Fiind unul dintre cei mai greu de influenat ageni de stres din mediu, zgomotul
se profileaza ca o prioritate pentru politicile integrate de mediu i santate.
Protejarea mediului inconjurator in contextul dezvoltarii durabile implica
adoptarea si implementarea unui sistem de management preventiv in domeniul energiei
si tehnologiilor, utilizarea rationala a resurselor naturale cu valoare economica si
potential limitat, abordarea integrata a gestiunii deseurilor, constituindu-se intr-o actiune
74
colectiva, cu misiunea de a redresa, conserva, si ocroti mediul, fiind rezultanta unei
colaborari intre structurile statului, operatorii economici si societatea civila.
Conservarea i utilizarea durabil a Capitalului Natural, ca sistem de suport al
vieii, dar i ca principala surs de bunuri i servicii, este de importan major n
dezvoltarea durabil , n contextul socio-economic bazat pe principiile economiei de
pia, pe tendinele din ce n ce mai accentuate ale globalizrii i regionalizrii.
Deteriorarea capitalului natural va duce la creterea i acumularea n mediu a
substanelor poluante, cu efecte directe asupra proceselor specifice ale mediului, dintre
acestea fiind suficient s menionm schimbrile climatice, distrugerea stratului de
ozon, acidifierea mediului, acumularea de metale grele sau poluani organici persisteni,
toate acestea cu urmri grave asupra sntii umane, dar i a componentelor
Capitalului Natural n ansamblu.
O dezvoltare durabil a Romniei este strict dependent de meninerea
Capitalului Natural n starea sa actual, considerat ca una dintre cele mai bune din
Europa; elaborarea unor opiuni de dezvoltare durabil presupune considerarea acelor
ci de dezvoltare socio-economic avnd un impact ct mai mic asupra Capitalului
Natural, precum i dimensionarea unor planuri de exploatare pe termen lung a
acestuia, asigurndu-se o dezvoltare socio-economic constant, n paralel cu o real
protecie a mediului.

75
Evolutia taxelor de salubritate
1
10
100
1000
10000
100000
1000000
10000000
2001 2002 2003
Anul
[
L
e
i
]
Pers.fiz.
Pers.jur.
CAPITOLUL 8. DE EURI

Una dintre cele mai acute probleme de protecie a mediului o reprezint
gestionarea deeurilor, datorit att acumulrilor cantitative i diversitii acestora, ct i
nsemnatelor cantiti de materii i materiale refolosibile care pot fi recuperate i
introduse n circuitul economic productiv.
n procesul de aderare al Romniei la Uniunea European, gestionarea de eurilor
constituie o problem nerezolvat nc, datorit abordrii insuficiente a acestor
probleme n perioada precedent.
Producerea de deseuri este rezultatul activitatilor economice si gospodaresti.
Cantitatea i calitatea deeurilor urbane depinde de standardul de via i de modul de
consum al populaiei, iar de eurile industriale, att cele periculoase ct i cele
nepericuloase, depind de tehnologiile folosite pentru prelucrarea materiilor prime n
cadrul proceselor de fabricaie.

8.1 Deeuri urbane
Deeurile urbane reprezint totalitatea de eurilor rezultate din mediul urban i
rural, produse de populaie, instituii, uniti comerciale i uniti prestatoare de servicii
n domeniul salubrizrii.
Deeurile menajere rezultate de la populaie, reprezint partea semnificativ a
deeurilor urbane, avnd compoziie variabil de la o localitate la alta.
Evoluia cantitilor de deeuri menajere este influenat de factori din afara
gospodriei de deeuri: populaia, economia, sistemele de canalizare, sistemele de
nclzire, activitile de construcii, comportamentul i educaia productorilor de deuri
i nivelul de trai. La nivelul judeului, n anul 2003 cantitatea de de euri a nregistrat o
descre tere fa de anul anterior, de la 404.000 mc/an la cca 390.000mc/an, datorit
procesului demografic aflat n scdere.
Dintr-un numr de 436025 locuitori ai judeului, cca 37% beneficiaz de servicii
de salubritate, n mediul rural aceste servicii fiind n curs de organizare i dotare.
In cele 5 localiti urbane funcioneaz 6 societi specializate n gestionarea
deeurilor menajere existnd deficiene datorit dotrilor insuficiente i numrului de
personal redus. Un numr de 51 localiti rurale au nfiinat servicii de salubrizare dar nu
sunt operaionale datorit lipsei fondurilor necesare dotrii acestora .

Evoluia taxelor de colectare a deeurilor menajere

La nivelul judeului Teleorman sunt instituite taxe locale de salubritate n 5
localiti urbane i n 77 localiti rurale, valoarea acestora n anul 2003 fiind cuprins
ntre 100 mii 276 mii lei /persoan fizic i 150 mii 5000 mii lei /persoan juridic.

76
Un numr de 7 localiti rurale din jude nu au instituit pn n prezent taxe locale
de salubritate i implicit nu au servicii locale de specialitate.
Fa de nivelul taxelor practicate n anii anteriori n anul 2003 acestea au crescut
sensibil .
n municipiile Alexandria, Turnu Mgurele, Roiorii de Vede , oraele Zimnicea ,
Videle i alte 67 localiti rurale ncepnd cu anul 2003 s-a trecut la colectarea selectiv
de la populaie a deeurilor de hrtie , carton i ambalaje tip PET , aciunile i dotrile
fiind n curs de realizare.
Compoziia de eurilor menajere rezultate se prezint astfel:

Hartie,
carton
%
Sticl

%
Metale

%
Plastice

%
Textile

%
Materiale
organice
%
Altele

%
Total
6,75 4,62 4,95 3,31 3,61 68,3 8,46 100 %

Tratarea de eurilor nu se face organizat prin procese specifice de transformare
chimic, fizic sau biologic cu excepia dejeciilor animaliere, aproximativ 39000 tone,
colectate separat n 42 localiti din jude i supuse procesului de compostare natural.

8.2 Deeuri industriale

n judeul Teleorman, la nivelul anului 2003 cantitatea de deeuri industriale s-a
diminuat comparativ cu anul precedent. Din cele aproximativ 180.000 tone/an deeuri
industriale rezultate la de la agenii economici cca 32% reprezint deeuri industriale
valorificabile . Deeurile care sunt valorificate n totalitate sunt de eurile metalice
(feroase i neferoase), acestea fiind singura categorie colectat selectiv i
comercializat cu prioritate , att de unitile specializate de stat ct i de cele private.
Printre principalii generatori de deeuri industriale din jude, se numar SC
TURNU SA Turnu Mgurele, SC UVCP SA Turnu Mgurele, SC Koyo Romnia SA
Alexandria, Schelele Petroliere Videle i Poeni.
Combinatul chimic SC Turnu SA, a acumulat din anii anteriori mari cantiti de
cenu de pirit valorificabil, n stoc aflndu-se cca 1109248 tone care ocup o
suprafa de 59,9 ha , fosfogips cca 2.676.044 tone ocupnd 62,2 ha , carbonat de
calciu cca 824.120 tone ocupnd 24,3 ha etc. De menionat este faptul c n privina
carbonatului de calciu s-au fcut unele progrese n valorificarea prin includerea
tehnologic a acestuia n componena ngrmintelor chimice complexe i prin
utilizarea lui ca materie prim la Uzina de Valorificare a Cenuelor de Pirit Turnu
Mgurele, unde de altfel este utilizat i cenua de pirit. Fosfogipsul face obiectul unei
teme de cercetare privind ntrebuinarea lui la fabricarea unor sorturi de ngrminte.
Deeurile industriale ocup peste 150 ha , din suprafaa de teren a judeului din
care 146,4 ha sunt ocupate cu de euri de natur chimic de la combinatul din Turnu
Mgurele .
Deeurile agricole provenite din unitile zootehnice sunt de peste 50000 t/ an,
depozitele i instalaiile de epurare aferente acestora , ocupnd cca 70 ha din
suprafaa de teren a judeului.
Principalii generatori sunt : SC SUINPROD SA- complex Zimnicea cu cca 2 ha ,
SC ROMCIP SA Salcia cu cca 1,5 ha., SC AVICOLA BUFTEA SA- Ferma Turnu
Mgurele, etc.
Deeurile de construcie i demolri rezultate n cantitate aproximativ de
10000mc / an, sunt depozitate la platformele de gunoi ale localitilor rurale sau urbane,
dar i n locuri nepermise drumuri depresiuni, zone limitrofe localitilor etc.

77
8.2.1.Deeuri periculoase
Deeurile periculoase rezultate din activiti cu: produse de uz fitosanitar,
medicale, de industrie petrolier , de industrie constructoare de maini, de
electrotehnic , etc., sunt de cca 15000 tone /an (1100 tone slam petrolier, 19 tone
nmol chimic, 146,342 tone de euri spitaliceti i altele).
n judeul Teleorman, principalii generatori de de euri periculoase sunt :
Schelele petroliere Videle i Poeni prin generarea de reziduuri petroliere ;
SC Turnu SA prin producerea de de euri de nur de azbest, ulei uzat, trioxid de
arsen, cenu a de pirit, etc;
Spitalele oraeneti i judeene prin generarea deeurilor spitaliceti ;
Staiile de epurare orenesti ale agenilor economici prin generare de nmoluri
netratate sau improprii pentru folosin agricol ;
Deintorii de produse de uz fitosanitar prin generarea de ambalaje i de euri de
pesticide ( expirate) ;
Deintorii de substane chimice de laborator cu termen de valabilitate expirat.
Schela petrolier Poeni a realizat un proiect pentru construirea unui batal ecologic
n localitatea Poeni , aflat n curs de realizare. Batalul este prevzut pentru a prelua un
volum de 8000 mc de reziduuri petroliere din Schela Poeni.
Schela petrolier Videle dispune de batal ecologic aflat n localitatea Clejani , judeul
Giurgiu prevzut pentru a prelua un volum de 12200 mc reziduu petrolier.
Depozitarea deeurilor periculoase se realizeaz n depozite betonate, containere
metalice, magazii asigurate cu lact prevazute cu sistem de alarmare.
Toate obiectivele ce dein deeuri periculoase asigur paz proprie, excepie facnd
SC Turnu SA care are paz militarizat la depozitul de trioxid de arsen.
n judeul Teleorman s-a acumulat de-a lungul anilor o cantitate de 76,137 tone
deeuri de pesticide. Deeurile de pesticide sunt depozitate n siguran pentru mediu i
sntatea populaiei dar nu ntrunesc condiiile de autorizare pe linie de mediu. Aceste
deeuri, conform reglementrilor n vigoare nu pot fi depozitate ca atare, necesitnd un
tratament n vederea reducerii coninutului toxic. Proprietarii acestor de euri de
pesticide au obligaia conform legislaiei n vigoare s-i prevad fonduri, din diverse
surse, pentru rezolvarea etapizat a acestei probleme, asigurarea depozitelor existente
i realizarea unui depozit ecologic n vederea punerii n siguran a acestor deeuri
dup tratare, pentru reducerea toxicittii acestora. Din cele 76,137 tone deeuri de
pesticide, cantitatea de 53,603 tone vor fi eliminate prin programul PHARE.
n conformitate cu H.G.662/ 2001, privind gestionarea uleiului uzat, completata i
modificat cu HG 1159/2003 i OU 30/2003, n anul 2003 a fost colectat o cantitate de
85,221 tone ulei uzat, valorificat 49,158 tone i n stoc la sfr itul anului 2003 era o
cantitate de 39,825 tone .
Conform HG 1057/2001, privind gestionarea bateriilor i acumulatorilor uzai , la
nivelul judeului a fost colectat n anul 2003 cantitatea de 146,41 tone, valorificat
160,725 tone i n stoc la sfritul anului 2003 o cantitate de 25,733 tone .
Referitor la anvelopele uzate, la nivelul anului 2003 a fost colectat o cantitate de
81,349 tone anvelope uzate, valorificat 11,52 tone i 70,629 tone n stoc la sfrsitul
anului 2003.
n anul 2003, s-a reactualizat inventarul agenilor economici deintori de
echipamente i materiale cu coninut de PCB i al planurilor de eliminare pentru aceste
echipamente conform HG 173/2000. n judeul Teleorman au fost inventariai un numr
de 21 ageni economici.

78
8.3 Namoluri

Nmolurile biologice rezultate de la cele 6 staii de epurare municipal sunt
depozitate pe platforme de fermentare anaerob i deshidratare apoi cnd umiditatea
scade sub 60% sunt transportate la depozitele urbane. Nmolul rezultat din fose septice
este transportat la proxima staie de epurare or enesc. Pe lng aceste staii de
epurare municipale, la nivelul judeului funcioneaz 13 staii de epurare industrial i 30
staii de preepurare industrial.
Cantitatea de nmoluri rezultat de la staiile de epurare i preepurare este de
cca. 80341 tone / an nmol umed i 6797 tone substant uscat .
Cantitatea de nmol chimic rezultat de la agenii economici din jude este de cca.
19,489 t/an. Nmolurile chimice sunt neutralizate i deshidratate, cantitatea de
substan uscat fiind de cca. 2,3 tone/an .
n judeul Teleorman funcioneaz 2 instalaii de producere a biogazului n cadrul
obiectivelor: staia de epurare urban Alexandria - 73000mc/an biogaz, folosit ca agent
combustibil n centrala termic proprie i staia de epurare urban Roiorii de Vede -
25000mc/an biogaz, folosit ca agent combustibil n centrala termic proprie.
Nu se valorific potenialul energetic ( biogazul) al nmolurilor biologice dect n
proporie de 10% pentru nevoi interne.

NMOLURI REZULTATE DIN STAIILE DE EPURARE MUNICIPALE
Nr.
crt
Denumire
staie
Tipul
staiei
Cantitate nmol
tone/an
Utilizare

Nmol
umed
Nmol
uscat

0 1 2 6 7 8
1 Alexandria Mecano
biologic
49954 3679 Depozit deseuri, stocat
2 Rosiorii de
Vede
Mecano
biologic
chimic
360 28,7 Stocat
3 Turnu
Magurele
Mecanic 390 27,3 Depozit deseuri, stocat
4 Videle Chimic 300 18 Stocat
5 Zimnicea Mecano
biologic
1400 72 Depozit deseuri, stocat
6 Poeni Mecano
biologic
105 6,3 Depozit deseuri, stocat
TOTAL 52509 3831,3

NMOLURI REZULTATE DIN STAIILE DE EPURARE INDUSTRIAL
Nr.
crt.
Denumire
staie
Tipul
staiei
Cantitate nmol
tone/an
Utilizare

Nmol
umed
Nmol
uscat

0 1 2 6 7 8
1 SC Suinprod
SA Complex
Zimnicea
Mecanic 12050 843,5 Agricultur, stocat
2 SC Suinprod
SA Ferma
Dracea
Mecanic 1000 100 Agricultur, stocat
79
3 SC Romcip SA
Salcia
Mecano-
biologic
4336 216,8 Agricultur, stocat
4 SC Pigalex SA
Alexandria
Mecano-
biologic
2000 140 Agricultur, stocat
5 SC Avicola
Buftea SA-
Ferma Turnu
Magurele
6 SC Avikaf SA
Videle
7 SC
Petomservice
SA Poeni
Mecanic 13 0,91 Depozit deeuri
8 SC MGL
Invest SRL
Roiorii de
Vede
Mecano-
biologic
16,55 1,6 Depozit deeuri
9 SC AT Grup
SRL
Drgneti
Vlasca
Mecano-
biologic
5769 1404,8 Agricultur, stocat
10 SC Turnu SA
Turnu
Mgurele
Mecanic
chimic
- - -
11 Depoul CFR
Roiorii de
Vede
Mecanic 3,5 0,4 Stocat
12 SC UVCP SA
Turnu
Magurele
Mecanic
chimic
10 1 Altele
(incinerare proprie)
13 Spital TBC
Roiorii de
Vede
Mecanic 13 0,9 Dep. deeuri
TOTAL 27582,05 2892,91

NMOLURI REZULTATE DIN STAIILE DE PREEPURARE INDUSTRIAL
Nr.
crt.
Denumire staie Tipul
staiei
Cantitate
namol
tone/an
Utilizare

Nmol
umed
Nmol
uscat

0 1 2 6 7 8
1 SC King Hause
SRL Mavrodin
Mecanic 474 53 Agricultura, stocat
2 SC Cerealcom SA
Fabrica de ulei
Roiorii de Vede
Mecanic,
chimic
131,5 10,2 Dep.deseuri, stocat
3 SNP Petrom
PECO Teleorman
Mecanic 1,74 0,126 Altele
4 SC Rompetrol
Wells SRL Videle
Mecanic 1 0,05 Dep.de euri
80
5 SC Zimtub SA
Zimnicea
Chimic 1,981 0,2 Stocat
6 SC Bere si Malt
Robema SA
Rosiorii de Vede
7 SC Lorenz SRL
Turnu Magurele
Mecanic 0,1 0,01 Stocat
8 SC Transalutus SA
Turnu Magurele
Mecanic 0,15 0,015 Dep. Deeuri
9 SC Cicalex SA
Alexandria
Mecanic 37,5 4 Dep. deeuri

10
SC Koyo Romania
SA Alexandria
Mecanic,
combinat
6 0,5 Dep. deeuri
11 SC Zimtex SA
Zimnicea
Mecanic,
chimic
1,008 0,1 Stocat
12 SC Terma Serv
SRL Alexandria
13 SC Germino SA
Alexandria
14 Spital Videle Mecanic 2 0,6 Stocat
15 SC Foraj Sonde
SA Videle
Mecanic 0,01 - Dep. deseuri
16 SC Metran SA
Turnu Magurele
Mecanic 0,5 - Dep. deeuri
17 SC Recmas SA
Roiorii de Vede
Mecanic ,
chimic
0,3 0,03 Stocat
TOTAL 250,089 73,051

NAMOLURI CHIMICE
Nr.
crt.
Denumire unitate Nmol chimic umed
(tone)
Substana uscat
(tone)
1 SC Roiori SA Fabrica de ulei
Roiorii de Vede
0,5 0,1
2 SC Zimtub SA Zimnicea 1,981 0,2
3 SC Lorenz SRL Turnu Mgurele 0,1 0,01
4 SC Koyo Romania SA Alexandria 0,5 0,35
5 SC Zimtex SA Zimnicea 1,008 0,1
6 SC Recmas SA Roiorii de Vede 0,3 0,03
7 SC Rova SA Roiorii de Vede 0,1 0,01
8 SC UVCP SA Turnu Mgurele 15 1,5
TOTAL 19,489 2,3

8.4 Depozite de deseuri urbane

n judeul Teleorman exist un numr de 84 comune , 3 municipii i 2 ora e de la
care rezult o cantitate de cca. 400000 mc /an deeuri urbane menajere, care sunt
depozitate n aproximativ 318 depozite stabilite prin PUG, ocupnd o suprafa de cca.
182 ha.

81
Din cele 318 depozite finale prevazute in
Planurile Urbanistice Generale ale
localitilor, sunt exploatate pentru
depozitarea deseurilor menajere un
numr de 89 depozite, diferenta de 229
depozite urmnd a fi desfiinate prin
valorificarea compostului i curarea
terenului ocupat. nchiderea n anul 2007
a celor 89 depozite are ca alternativ,
realizarea de ctre Consiliul Judeean
Teleorman a proiectului Sistem integrat
de management al de eurilor n judeul Teleorman cu finantare din fonduri ISPA.
Memorandumul de finantare a fost semnat la Bruxelles n decembrie 2003. Proiectul
prevede construirea unui depozit central conform cu normele europene, a unei staii de
sortare i a unei staii de compostare a materialelor organice.
Pentru depozitele existente nu s-au realizat evaluri ale strii mediului ( bilant de
mediu nivel II si evaluarea riscului). Costurile pentru nchiderea depozitelor sunt
prevazute n acest proiect i au fost evaluate la cca 1.750.000 Euro. Valoarea totala a
acestui proiect este de aproximativ 21.514.000 Euro, din care din fonduri ISPA cca.
16.054.000 Euro, iar depozitul se prevede a fi operaional ncepnd cu luna iunie 2008.
Depozitele de gunoi sunt stabilite dar nu amenajate i autorizate n conformitate
cu prevederile legale ( mprejmuire, impermeabilizare, canal gard , drenuri, foraje de
urmrire , etc.). O mare parte din depozitele existente conin numai de euri
biodegradabile cu precdere dejecii animaliere compostate natural, ce ar putea fi
valorificate pe terenurile agricole . Un numr de 26 depozite au suprafaa mai mare sau
egal cu 1 ha iar un numr de 89 depozite expolatate n principal de autoritile locale
au o suprafa total de 71,7 ha .

8.4.1. Depozite de deeuri urbane

Nr.
crt.
Localitate/amplasament
depozit
Suprafata Volum
deseuri
Capacitate
depozit
(mc)
depozit
(ha)
depozitat
(mc)
( epuizat/nu)
1 Alexandria 2 180000 nu/ 300000
2 Rosiorii de Vede 3.5 175000 nu/ 600000
3 Turnu Magurele 6 160000 nu/ 400000
4 Zimnicea 2.4 10000 nu/ 48000
5 Videle 1 20000 nu/ 50000
6 Babaita 0.7 3500 nu/ 10500
7 Balaci 1 5000 nu/ 15000
8 Blejeseti 0.3 1500 nu/ 6000
9 Bogdana 1.3 6000 nu/ 19500
10 Botoroaga 1 5000 nu/ 15000
11 Bragadiru 0.5 2000 nu/ 7500
12 Branceni 1 5000 nu/ 15000
13 Bujoreni 0.3 1000 nu/ 6000
14 Bujoru 0.3 1200 nu/ 6000
15 Buzescu 0.2 800 nu/ 4000
16 Calinesti 0.2 800 nu/ 4000
17 Calmatuiu 0.1 300 nu/ 2000
82
18 Calmatuiu de Sus 0.1 300 nu/ 2000
19 Cervenia 1 5000 nu/ 15000
20 Ciolanesti 1.1 5500 nu/ 16500
21 Ciuperceni 0.5 2500 nu/ 7500
22 Contesti 1 5000 nu/ 15000
23 Cosmesti 0.5 2500 nu/ 7500
24 Crangeni 0.5 2500 nu/ 7500
25 Crangu 0.5 2500 nu/ 7500
26 Crevenicu 0.3 1500 nu/ 6000
27 Didesti 0.2 1000 nu/ 4000
28 Dobrotesti 0.2 1000 nu/ 4000
29 Dracsanei 0.2 1000 nu/ 4000
30 Draganesti de Vede 0.2 1000 nu/ 4000
31 Draganesti Vlasca 1.5 7500 nu/ 22500
32 Frumoasa 0.2 1000 nu/ 4000
33 Furculesti 0.4 2000 nu/ 8000
34 Galateni 0.4 2000 nu/ 8000
35 Gratia 0.1 300 nu/ 2000
36 Islaz 1.5 7500 nu/ 22500
37 Izvoarele 1 5000 nu/ 15000
38 Lisa 2.5 12000 nu/ 37500
39 Lita 1.2 6000 nu/ 18000
40 Lunca 0.2 1000 nu/ 4000
41 Magura 0.9 4500 nu/ 13500
42 Maldaeni 0.3 1500 nu/ 6000
43 Marzanesti 0.5 2500 nu/ 7500
44 Mavrodin 1.5 7500 nu/ 22500
45 Mereni 0.5 2500 nu/ 7500
46 Mosteni 0.2 1000 nu/ 4000
47 Nanov 0.2 1000 nu/ 4000
48 Nasturelu 0.1 500 nu/ 2000
49 Necsesti 0.4 2000 nu/ 8000
50 Olteni 0.4 2000 nu/ 8000
51 Orbeasca 1 5000 nu/ 15000
52 Peretu 0.2 1000 nu/ 4000
53 Piatra 0.4 2000 nu/ 8000
54 Pietrosani 1 5000 nu/ 15000
55 Plopii Slavitesti 0.5 2500 nu/ 7500
56 Plosca 0.3 1500 nu/ 6000
57 Poeni 0.5 2500 nu/ 7500
58 Poroschia 0.1 500 nu/ 2000
59 Putineiu 2 10000 nu/ 30000
60 Radoesti 1 5000 nu/ 15000
61 Rasmiresti 0.1 500 nu/ 2000
62 Salcia 1 5000 nu/ 15000
63 Sarbeni 0.4 2000 nu/ 8000
64 Scrioastea 0.5 2500 nu/ 7500
65 Scurtu 2 10000 nu/ 30000
66 Seaca 4 20000 nu/ 40000
67 Segarcea Vale 0.3 1500 nu/ 6000
83
68 Sfintesti 0.4 2000 nu/ 8000
69 Silistea 0.5 2500 nu/ 7500
70 Silistea Gumesti 0.2 1000 nu/ 4000
71 Slobozia Mandra 0.5 2500 nu/ 7500
72 Smardioasa 0.5 2500 nu/ 7500
73 Stejaru 0.3 1500 nu/ 6000
74 Storobaneasa 0.5 2500 nu/ 7500
75 Suhaia 1.3 6500 nu/ 19500
76 Talpa 0.5 2500 nu/ 7500
77 Tatarasti de Jos 1.4 7000 nu/ 21000
78 Tatarasti de Sus 1.2 6000 nu/ 18000
79 Tiganesti 1.2 6000 nu/ 18000
80 Traian 0.8 4000 nu/ 12000
81 Trivale Mosteni 0.2 1000 nu/ 4000
82 Troianul 2 10000 nu/ 30000
83 Vartoape 0.3 1500 nu/ 6000
84 Vedea 0.5 2500 nu/ 7500
85 Viisoara 0.5 2500 nu/ 7500
86 Vitanesti 0.1 500 nu/ 2000
87 Zambreasa 1.3 6500 nu/ 19500
88 Saceni 0.1 500 nu/ 2000
89 Nenciulesti 0.5 1000 nu/ 7500
TOTAL 72.2 826700 2282000

8.4.2. Depozite de deeuri industriale
La nivelul judeului Teleorman exist 4 depozite de deeuri industriale care se
ncadreaz n prevederile HG 162/2002 privind depozitarea deeurilor - Directiva
1999/31/EC, care aparin SC TURNU SA Turnu Mgurele ( batal fosfogips, halda
carbonat de calciu , halda cenu pirit) i SNP PETROM Schela Petrolier Poeni
( depozit slam petrolier). Dintre acestea, cele 3 depozite aparinnd SC Turnu SA intr
sub incidena prevederilor Directivei IPPC, pentru care solicit perioada de tranziie.
Cantitatea deeurilor de producie stocat este de peste 6 000 000 tone
compus din deeuri valorificabile (nevalorificate nc din diferite motive) i din de euri
nevalorificabile.
Din totalul deeurilor stocate ponderea cea mai mare o dein de eurile care provin din
industria chimic:
-fosfogips 2 676 044 tone, ocupnd 62,2 ha;
-cenua de pirit 1 109 248 tone , ocupnd 59,9 ha, grad de ocupare 40,36%;
-carbonat de calciu 824 120 tone, ocupnd 24,3 ha, grad de ocupare 21,6 %;
-slam petrolier cca 500 tone- capacitatea depozitului 8000 mc, ocupnd o
suprafaa de 1,2 ha.
Carbonatul de calciu a rezultat ca deeu pna n anul 1996, de la fabricarea
ngrmintelor complexe NPK II, iar apoi a fost ncorporat n produs. Carbonatul de
calciu poate fi folosit ca amendament n agricultur, dar pna n prezent s-au solicitat
cantiti mici. Din cenu a de pirit aflat n halda s-au valorificat n anul 2003 o cantitate
de 141000 t, cantitate ce reprezint 12,8 % din cantitatea stocat, aceasta datorit
conjucturii economico-financiar nefavorabil n care s-a afla Uzina de Valorificare a
Cenuei de Pirit Turnu Mgurele .

84
Situatia depozitelor industriale

Nume depozit An estimat de inchidere Gestionarea deseurilor dupa anul
de inchidere a depozitului
Depozit 9 Poeni 2006 Prelucrarea slamului petrolier n
instalatia de procesare slam
aparinnd BOSS Cmpina, de eul
solid fiind eliminat prin coincinerare la
fabricile de ciment
Depozit Carbonat de
calciu aparinnd SC
Turnu SA Turnu
Mgurele
2010 Instalaia de ngrminte NPK2 a
fost modernizat nemairezultnd
acest deeu
Depozit Fosfogips
aparinnd SC Turnu
SA Turnu Mgurele
2012 Studierea posibilitii de valorificare
Depozit Cenu de
pirit aparinnd SC
Turnu SA Turnu
M gurele
2011 Instalaia de acid sulfuric a fost
dezafectat, nemairezultnd acest
deeu

Depozite existente care intra sub incidenta prevederilor Directivei IPPC

Directiva IPPC Nume depozit
DA/NU Perioada de tranziie
solicitat
Depozit Cenu de pirit
aparinnd SC Turnu SA
Turnu Mgurele
DA 2011
Depozit fosfogips aparinnd
SC Turnu SA Turnu
Mgurele
DA 2012
Depozit Carbonat de calciu
aparinnd SC Turnu SA
Turnu Mgurele
NU 2010

8.4.3. Depozite de deeuri periculoase
La nivelul judeului Teleorman, n afara depozitului de cenu de pirit aparinnd
SC Turnu SA Turnu Mgurele care se ncadreaz n prevederile Directivei 1999/31/EC
i Directivei IPPC i a batalului de slam petrolier aparinnd SNP Petrom Schela
petrolier Poeni, o cantitate important de deeuri periculoase o constituie de eurile de
pesticide. Situaia depozitelor de deeuri de pesticide, se prezinta n tabelul urmator.

85
Depozite deeuri de pesticide n anul 2003 - judeul Teleorman
Nr
crt
Societate
comerciala
(denumire si
adresa)
Depozit
(denumire si
adresa)
Deseuri
pesticide
identificate
Deseuri
pesticide
neidentificate
Ambalaje
pesticide
(kg)
Solide
(kg)
Lichide
(l)
Solide
(kg)
Lichide
(l)

0 1 2 3 4 5 6 7
1 SA Srbeni com. Srbeni 350 301 100 115 12.7
2 SA Vlasia
Cosmeti
sat
Ciuperceni,
com Cosmeti
0 200 450 1080 92
3 SA Dumbrava
Silistea
com. Silistea 0 0 1500 0 8
4 SA Clugru
Botoroaga
com.
Botoroaga
0 0 300 270 7
5 SC
Agrozootehnica
SA Mavrodin
Ferma
Bbia
0 0 0 1800 80
6 SA Unirea
Srbeni
sat Udeni ,
com. Srbeni
130 0 30 263 68
7 SA Garofia
Blejeti
com. Blejeti 0 0 20 280 45.5
8 SA Bujoreni com. Bujoreni 0 415 800 677 412.8
9 SA Ttratii de
Sus
com.
Ttratii de
Sus
0 0 250 860 65
10 SA Recolta
Botoroaga
sat
Trnava,com.
Botoroaga
0 0 0 700 25
11 SA Troianul com. Troianul 1315 503 0 1100 47.2
12 SA Zooveg Lia com. Lia 0 735 0 0 83
13 SA 1907
Slobozia Mndra
com. Slobozia
Mndra
0 0 1160 0 16
14 SA
Brncoveanca
com. Plopii
Slvite ti
0 0 175 115 12
15 SC
Agroindustriala
SA Tr. Mgurele
Ferma Olt 0 0 50 200 10.2
Ferma Lita 0 0 300 1600 84
16 Primaria Crngu SC Cpn
&Co SNC
Crngu
0 0 1200 0 12
17 SA Agromturris
Tr. Mgurele
Turnu
Mgurele
0 0 30 0 0.6
18 SA Seaca

com. Seaca 400 60 0 0 14
19 SA Agroparti
Putineiu
com. Putineiu 200 0 0 0 3
20 Primria Salcia com. Salcia 100 0 0 0 1
21 SC Panacom SA Turnu 0 0 190 790 52
86
Tr. Mgurele Mgurele
22 SA Dunrea com.
Ciuperceni
10 200 0 0 10.2
23 Primaria
Crngeni
com.
Crngeni
0 0 1095 0 27
24 SC Agromec SA
Crngeni
punct lucru
Balta Srat
2050 0 0 0 70
25 SC Conservturris
SA Tr. Mgurele
Turnu
Mgurele
0 0 0 69 3
26 SA Ttratii de
Jos
com.
Ttratii de
Jos
90 155 0 0 21
27 SC
Agrozootehnica
SA Roiorii de
Vede
Roiorii de
Vede
0 80 0 20 5
28 SA Dideti com.Dideti 0 0 250 0 1.5
29 Primria
Rdoie ti
com.
Rdoie ti
0 0 200 1250 13.2
30 SA Dobroteti com.
Dobroteti
1020 0 0 450 5.8
31 SA Albesti sat
Albesti,com.
Vedea
20 55 10 0 39.7
32 SA Socetu com. Stejaru 20 48.4 0 150 4
33 SA Dorobanu
Roiorii de Vede
Roiorii de
Vede
23 360 52 25 9.2
34 SA Kalinderu sat Tecuci,
com.
Balaci
0 0 460 0 2.5
35 SA Muntenia
Furculeti
com.
Furculeti
0 0 1000 0 6.6
36 SC
Agrozootehnica
SA Mavrodin
com.
Mavrodin
0 420 50 250 23
37 SA Plosca com. Plosca 0 0 4000 0 2.5
38 SA Vla ca com.
Drgneti
Vlasca
2798.6 0 0 0 2.5
39 SA Clnitea
Botoroaga
com.
Botoroaga
563 0 0 0 5
40 Primria
Rasmireti
Com.
Rasmireti
1555 1820 90 50 42
41 Directia
Fitosanitar
Teleorman
com. Nanov 30440.5 2085 0 0 294.5
TOTAL 41085,1 7437,4 13762 12114,0 1739,2

87

8.4.4. Impactul depozitelor de deeuri industriale i urbane asupra
mediului
Cantitatea totala de deseuri generata reflecta eficienta folosirii resurselor
naturale, respectiv raportul dintre productia si consumul de bunuri. Eficienta folosirii
resurselor naturale rezulta din raportarea cantitatilor de deseuri industriale, care depind
de nivelul productiei, la deseurile municipale, care in general urmeaza nivelul
consumului populatiei.
Actualele practici de colectare / transport / depozitare a deseurilor urbane sunt
necorespunzatoare, generand un impact negativ asupra factorilor de mediu si facilitand
inmultirea si diseminarea agentilor patogeni si a vectorilor acestora. Deseurile, dar mai
ales cele industriale, constituie surse de risc pentru sanatate si mediu datorita
continutului lor in substante toxice precum metale grele (plumb, cadmiu), pesticide,
solventi, uleiuri uzate.
Ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare, depozitele de deseuri
se numara printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact si risc pentru
mediu si sanatatea publica.
Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri
orasenesti si industriale, in ordinea in care sunt percepute de populatie, sunt:
- modificari de peisaj si disconfort vizual;
- poluarea aerului;
- poluarea apelor de suprafata;
- modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile
invecinate
- participare la generarea efectului de sera si a modificarilor climatice.
Poluarea aerului cu mirosuri neplacute si cu suspensii antrenate de vant este
deosebit de evidenta in zona depozitelor orasenesti actuale, in care nu se practica
exploatarea pe celule si acoperirea cu materiale inerte.
Scurgerile de pe versantii depozitelor aflate in apropierea apelor de suprafata
contribuie la poluarea acestora cu substante organice si suspensii.
Depozitele neimpermeabilizate de deseuri urbane sunt deseori sursa infestarii
apelor subterane cu nitrati si nitriti, dar si cu alte elemente poluante. Atat exfiltratiile din
depozite, cat si apele scurse pe versanti influenteaza calitatea solurilor inconjuratoare,
fapt ce se repercuteaza asupra folosintei acestora.
Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de
deseuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care in termenii conceptului
de dezvoltare durabila, se intinde pe durata a cel putin doua generatii daca se
insumeaza perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (15-30 ani), refacere
ecologica si postmonitorizare (15-20 ani).
In termeni de biodiversitate, un depozit de deseuri inseamna eliminarea de pe
suprafata afectata acestei folosinte a unui numar de 30-300 specii/ha, fara a considera
si populatia microbiologica a solului. In plus, biocenozele din vecinatatea depozitului se
modifica in sensul ca:
- in asociatiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate;
- unele mamifere, pasari, insecte parasesc zona, in avantajul celor care isi gasesc
hrana in gunoaie (sobolani, ciori).
Desi efectele asupra florei si faunei sunt teoretic limitate in timp la durata
exploatarii depozitului, reconstructia ecologica realizata dupa eliberarea zonei de sarcini
tehnologice nu va mai putea restabili echilibrul biologic initial, evolutia biosistemului fiind
ireversibil modificata.

88
Problema cea mai dificila o constituie materialele periculoase (inclusiv namolurile
toxice, produse petroliere, reziduuri de la vopsitorii, zguri metalurgice) care sunt
depozitate in comun cu deseuri solide orasenesti. Aceasta situatie poate genera aparitia
unor amestecuri si combinatii inflamabile, explozive sau corozive; pe de alta parte,
prezenta reziduurilor menajere usor degradabile poate facilita descompunerea
componentelor periculoase complexe si reduce poluarea mediului.
Un aspect negativ este acela ca multe materiale reciclabile si utile sunt
depozitate impreuna cu cele nereciclabile; fiind amestecate si contaminate din punct de
vedere chimic si biologic, recuperarea lor este dificila.
Problemele cu care se confrunta gestionarea deseurilor in judet pot fi sintetizate
astfel:
- depozitarea pe teren descoperit este cea mai importanta cale pentru eliminarea
finala a acestora;
- depozitele existente sunt uneori amplasate in locuri sensibile (in apropierea
locuintelor, a apelor de suprafata sau subterane, a zonelor de agrement);
- depozitele de deseuri nu sunt amenajate corespunzator pentru protectia mediului,
conducand la poluarea apelor si solului din zonele respective;
- depozitele actuale de deseuri, in special cele orasenesti, nu sunt operate
corespunzator: nu se compacteaza si nu se acopera periodic cu materiale inerte in
vederea prevenirii incendiilor, a raspandirii mirosurilor neplacute; nu exista un
control strict al calitatii si cantitatii de deseuri care intra pe depozit; nu exista facilitati
pentru controlul biogazului produs; drumurile principale si secundare pe care circula
utilajele de transport deseuri nu sunt intretinute, mijloacele de transport nu sunt
spalate la iesirea de pe depozite; multe depozite nu sunt prevazute cu imprejmuire,
cu intrare corespunzatoare si panouri de avertizare;
- terenurile ocupate de depozitele de deseuri sunt considerate terenuri degradate,
care nu mai pot fi utilizate in scopuri agricole;
- colectarea deseurilor menajere de la populatie se efectueaza neselectiv; ele ajung
pe depozite ca atare, amestecate, astfel pierzandu-se o mare parte a potentialului
lor util (hartie, sticla, metale, materiale plastice);
Toate aceste considerente conduc la concluzia ca gestiunea deseurilor necesita
adoptarea unor masuri specifice, adecvate fiecarei faze de eliminare a deseurilor in
mediu. Respectarea acestor masuri trebuie sa faca obiectul activitatii de monitoring a
factorilor de mediu afectati de prezenta deseurilor.

8.4.5. Initiative adoptate pentru reducerea impactului deeurilor asupra mediului
Prevenirea apariiei de eurilor este strns legat de mbuntirea folosirii
resurselor i trebuie realizat prin influenarea comportamentului consumatorului i a
cererii pe pia n favoarea produselor i serviciilor cu timp de via mai indelungat.
Aceast optiune presupune:
- folosirea unor cantiti mai mici de resurse pentru obinerea aceluiai volum
de produse;
- nlocuirea constituienilor periculoi din compoziia produselor cu alte substane
mai puin dunatoare;
- aplicarea de tehnologii curate din care s rezulte cantiti reduse de deeuri.

8.4.6. Tendine privind generarea deeurilor
Avnd n vedere reducerea unor importante capaciti economice i scderea
numrului de locuitori din judeul Teleorman, tendina cantitativ privind generarea
deeurilor este ntr-o continu descretere. Iniierea unor aciuni de colectare selectiv
a de eurilor va conduce deasemenea la scderea cantitilor de deeuri depozitate i
creterea considerabil a deeurilor valorificate i reciclate.
89

8.4.7. mbuntirea calitii managementului deeurilor
n concordan cu obiectivele Strategiei Naionale de gestionare a deeurilor, se
va urmri:
- realizarea unei reduceri semnificative a volumului de deeuri prin
mbuntirea folosirii resurselor naturale i adoptarea unui model durabil de
consum;
- crearea condiiilor ca de eurile ce se vor genera s fie mai puin periculoase
i s determine riscuri reduse pentru sntate i mediu, s fie reintroduse n
cea mai mare parte n circuitul economic, urmare a reciclrii sau s fie redate
mediului natural folosind tehnologii nepericuloase cum ar fi compostarea;
- influenarea pri eco-etichetare, informarea populaiei i altele, a cererii de
pia n favoarea produselor i proceselor tehnologice care genereaz mai
puine de euri.

Concluzii
Gestionarea Local a deeurilor urbane (colectare, selectare, transport, depozitare,
procesare, eliminare) , nu s-a facut pn n prezent conform Normelor si Directivelor
U.E., n sistem organizat i integrat; la nivel local nu se realizeaz eliminarea
controlat a deeurilor; n jude exist nc depozitri neconforme cu prevederile
legislatiei ( HG 162/2002 ) , tehnicile actuale de eliminare a deeurilor prin
depozitare fiind deficitare.
Deeurile menajere rezultate de la populaie i ageni economici sunt colectate
neselectiv i transportate la depozitele stabilite de autoritile locale fie organizat n
localitile urbane, fie individual n localitile rurale.
Autoritatile locale nu au implementat eficient actele normative emise n domeniul
gestionrii deeurilor datorit:
ineditului lucrrilor si lipsa specialitilor din cadrul primriilor rurale care s
realizeze, evidenieze i s estimeze corect elementele solicitate;
lipsei resurselor financiare necesare realizrii obligaiilor legale ( serviciul de
salubritate, dotri, amenajri, investiii , documentatii etc.) ;
P.U.G. ntocmite neconform cu legislaia n domeniu i neavizate de instituiile
abilitate;
reticena autoritilor locale la instituirea i dimensionarea taxei de salubritate
avnd n vedere veniturile mici ale contribuabililor;
opoziia unor consilieri locali n adoptarea planurilor , avnd n vedere
costurile i resursele financiare, necesare gestionarii de eurilor n cadru
organizat;
educaia deficitar a cetenilor n acest domeniu;
inexistena monitorizarii activitii de gestionare a deeurilor ;
lipsa unor proiecte sectoriale de gestionare a deeurilor din motive financiare;
alte aspecte particulare localitilor ( de natur organizatoric, amplasament
etc.).

90
CAPITOLUL 9. RADIOACTIVITATEA

9.1 Reteaua Nationala de Supraveghere a Radiactivitatii Mediului

Reteaua Nationala de Supraveghere a Radiactivitatii Mediului ( R.N.S.R.M. )
face parte din sistemul integrat de supraveghere a poluarii mediului pe teritoriul
Romaniei. Organizarea si functionarea R.N.S.R.M. se realizeaza in baza Legii protectiei
mediului 137/1995, republicata in 2000, si a Ordinului nr.338/2002 a Ministerului Apelor
si Protectiei Mediului.
Infiintata in anul 1962, R.N.S.R.M. constituie o componenta specializata a
sistemului national de radioprotectie, care realizeaza supravegherea si controlul
respectarii prevederilor legale privind radioprotectia mediului si asigura indeplinirea
responsabilitatilor MAPM privind detectarea, avertizarea si alarmarea factorilor de
decizie in cazul unor evenimente cu impact radiologic asupra mediului si sanatatii
populatiei.
La nivelul anului 2003, R.N.S.R.M. a cuprins un numar de 37 de statii din cadrul
Ageniilor de Protectie a Mediului, coordonarea stiintifica si metodologica fiind asigurata
de Laboratorul national de referinta pentru radioactivitatea mediului din cadrul
Institutului National de Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Mediului ICIM ,
Bucuresti.
Statia de Radioactivitatea Mediului Zimnicea si-a inceput activitatea in martie
1988, efectund in prezent masuratori de radioactivitate beta globala pentru toti factorii
de mediu, calcule de concentratii ale radioizotopilor naturali Radon si Toron, ct si
supravegherea dozelor gamma absorbite in aer.
Statia de Radioactivitatea Mediului Zimnicea deruleaza un program standard de
supraveghere a radioactivitatii mediului de 11 ore / zi. Acest program standard de
recoltari si masuratori asigura supravegherea la nivelul judetului, in scopul detectarii
cresterilor nivelelor de radioactivitate in mediu si realizarii avertizarii / alarmarii factorilor
de decizie.

9.2 Situatia radioactivitatii mediului pe teritoriul judetului Teleorman in anul 2003

9.2.1 Programul standard de supraveghere a radioactivitatii mediului

Starea radioactivitatii mediului pentru judetul Teleorman rezulta din masuratorile
beta globale pentru factorii de mediu : aerosoli atmosferici, depuneri uscate si
precipitatii atmosferice, ape, sol si vegetatie.
S-a efectuat un numar de 8631 analize beta globale ( imediate si intirziate ) si de
doza gamma externa. Ponderea numarului de analize pe factor de mediu monitorizat
este prezentata in figura 9.2.1 :

91

Figura 9.2.1- Ponderea numarului de analize pe factor de mediu monitorizat

In cursul anului 2003 activitatile specifice beta globale nu au evidentiat abateri de
la media multianuala si nici nu au fost inregistrate depasiri ale limitelor de avertizare.

In figurile 9.2.2 9.2.10 sunt prezentate comparativ cu limitele de atentionare
specifice fiecarui factor de mediu monitorizat valorile medii si maxime lunare ale
masuratorilor imediate si intarziate, la nivelul anului 2003, pentru :

Figura 9.2.2 - Aerosoli atmosferici masurari imediate

Numarul de analize
vegetatie
1%
depuneri
atmosferice
8%
sol
1%
aerosoli
25%
ape
15%
debit doza gamma
50%
AEROSOLI ATMOSFERICI - Activitatea specifica beta globala [Bq/mc]
- masurari imediate -
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
Ian Feb Mart Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec
Luna
A
c
t
i
v
i
t
a
t
e
a

s
p
e
c
i
f
i
c
a

[
B
q
/
m
c
]
Aerlm Maxima lunara Limita de avertizare
92
Activitatea beta globala a apei de suprafata - fluviul DUNAREA
valori imediate
0
1000
2000
3000
4000
5000
Luna
A
c
t
i
v
i
t
a
t
e
a

b
e
t
a

g
l
o
b
a
l
a

[
B
q
/
m
c
]
Media Maxima Limita de avertizare
DEPUNERI ATMOSFERICE - Activitatea beta globala [Bq/mp*zi]
LIMITA DE AVERTIZARE - 1000 Bq/mp*zi
0
10
20
30
40
50
60
Ian Feb Mart Apr Mai Iun I ul Aug Sept Oct Nov Dec
Luna
A
c
t
i
v
i
t
a
t
e
a

b
e
t
a

g
l
o
b
a
l
a

[
B
q
/
m
p
*
z
i
]
Deplm-val min detectabile Deplm-Activitati Dep-valori maxime
Figura 9.2.3 - Depuneri atmosferice masurari imediate

Figura 9.2.4 - Apa bruta DUNARE masurari imediate

Figura 9.2.5 - Aerosoli atmosferici masurari intirziate

AEROSOLI ATMOSFERICI - Activitatea specifica beta globala [mBq/mc]
- masurari intirziate
0
50
100
150
200
Luna
A
c
t
i
v
i
t
a
t
e
a

s
p
e
c
i
f
i
c
a

[
m
B
q
/
m
c
]
Aerlm Aerlmax Aerlm-Val min detectabile Limita de avertizare
93
DEPUNERI ATMOSFERICE - Activitatea beta globala [Bq/mp*zi] - masurari intirziate
LIMITA DE AVERTIZARE - 500 bq/mp*zi
0
1
2
3
4
5
Luna
A
c
t
i
v
i
t
a
t
e
a

b
e
t
a

g
l
o
b
a
l
a

[
B
q
/
m
p
*
z
i
]
Deplm-val min detectabile Deplm-Activitati Deplmax-Activitati
AEROSOLI ATMOSFERICI - VALORI TORON -
Activitatea specifica beta globala [Bq/mc]
0
1
2
3
4
5
6
Luna
A
c
t
i
v
i
t
a
t
e
a

s
p
e
c
i
f
i
c
a

[
B
q
/
m
c
]
Medie Maxima

Figura 9.2.6 - Depuneri atmosferice masurari intirziate

Figura 9.2.7 - Valori izotopi radioactivi naturali : RADON

Figura 9.2.8 - Valori izotopi radioactivi naturali : TORON

AEROSOLI ATMOSFERICI - VALORI RADON -
Activitatea specifica beta globala [Bq/mc]
0
10
20
30
40
50
60
Luna
A
c
t
i
v
i
t
a
t
e
a

s
p
e
c
i
f
i
c
a

[
B
q
/
m
c
]
Medie Maxima
94
Activitatea beta globala a solului necultivat [Bq/Kg]
0
100
200
300
400
500
Luna
a
c
t
i
v
i
t
a
t
e
a

b
e
t
a

g
l
o
b
a
l
a

[
B
q
/
k
g
]
Medie Maxima
Activitatea beta globala a vegetatiei spontane [Bq/Kg]
0
50
100
150
200
Luna
A
c
t
i
v
i
t
a
t
e
a

b
e
t
a

g
l
o
b
a
l
a

[
B
q
/
K
g
]
Medie Maxima
Concentratiile izotopilor radioactivi naturali Radon si Toron calculate s-au situat
in limitele normale ( valoarea medie anuala fiind de : 12.0 Bq/mc pentru Rn, si 0.5
Bq/mc pentru Tn).

Figura 9.2.9 - Sol necultivat masurari intarziate

Figura 9.2.10 Vegetatie spontana masurari intarziate

Valorile orare ale debitului de doza gamma externa nu au prezentat depasiri ale
limitelor de avertizare, variind intre 0.089 si 0.123 Gy/h.

Nivelul mediu anual al radioactivitatii factorilor de mediu, masurati in cursul anului
2003, este in usoara scadere fata de nivelul anului 2002.
Valorile radioactivitii factorilor de mediu: aerosoli, depuneri atmosferice, apa
potabila, apa Dunare, debit doza gamma absorbita, sol se inscriu in limitele fondului
natural.
95
CAPITOLUL 10. POLUARI ACCIDENTALE. ACCIDENTE MAJ ORE DE MEDIU
Omul a nceput s neleag mai ales n ultimele decenii c progresul societii
umane s-a transformat treptat n instrument de distrugere, cu efecte dezastruoase
asupra naturii.
Odat cu apariia civilizaiei umane a aprut i intervenia brutal a omului prin
exploatarea neraional a naturii i alterarea mediului prin poluarea produs de
activitile industriale, agricole, menajere. Efectul de ser, distrugerea stratului de ozon,
ploile acide au avut consecine din ce n ce mai dramatice n ultimii ani.

10.1. Poluri accidentale cu impact major asupra mediului
Polurile accidentale sunt accidente majore de mediu care se produc n toate
structurile acestuia i din motive foarte complexe.
1. Poluarea natural - are importan secundar n condiiile n care aportul antropic de
poluani devine tot mai grav.
a) erupiile vulcanice elimin gaze, vapori, particule solide, care sunt transportate pe
mari distane de vnt i cureni de aer;
b) eroziunea solului, eolian sau cauzat de ploi, este cu att mai intens cu ct solul
este lipsit de vegetaie, n pant sau ntr-o zon cu reea hidografic bogat;
c) reziduurile vegetale i animale degaj n urma descompunerii o serie de substane
gazoase poluante. Polenul sau fungii pot constitui aerosoli naturali care s influeneze
negativ sntatea populaiei umane;
2. Poluarea artificial - iniial produsele poluante erau de natur organic i uor
biodegradate de bacterii i ciuperci. Pe msura dezvoltrii industriale i exploziei
demografice au aprut deeuri nebiodegradabile, pentru care nu exist n natur
enzime capabile s le descompun.
Poluarea artificial este de natur:
fizic (sonor, radioactiv, termic),
chimic, biologic (ageni patogeni virusuri, bacterii, fungi).
dup mediul n care acioneaz poate fi:
poluarea aerului
poluarea solului
poluarea apei
Poluarea aerului a cunoscut o mare amploare odat cu creterea produciei industriale,
intensificarea circulaiei rutiere, incinerarea deeurilor menajere.
Un fenomen foarte grav l reprezint ploile acide cauzate de combinarea apei cu oxizi
de sulf i azot ce se transform n acizi puternic corozivi. Astfel de ploi, nregistrate n
anii '80 au avut efecte dramatice asupra pdurilor din Europa Occidental
In zonele industrializate, din cauza emisiilor mari in atmosfera a noxelor specifice
fiecarui tip de industrie, apar zone cu risc de poluare atmosferica.
Caracteristicile solului sunt legate direct de productivitatea agricol. Chimizarea
n exces a agriculturii duce la tulburarea echilibrului solului ca i la acumularea n sol i
n apa freatic a unor substane minerale. Analiza polurilor accidentale presupune o
clasificare a lor n funcie de mediul poluat, produsul poluant i cauzele producerii
fenomenului. In toate cazurile urmrile acestor accidente de mediu sunt importante sub
aspect social, ecologic i economic. La fel de importante sunt preocuprile omului, ale
societii, i mai ales ale specialitilor din domeniu, pentru prevenirea lor i pentru
interveniile imediate n vederea reducerii i eliminrii pagubelor produse.
Polurile accidentale pot fi:
poluri accidentale produse din cauze tehnologice i neglijene umane;
poluri accidentale ale localitilor i terenurilor cu produse petroliere, prin spargerea
conductelor de transport a acestor produse;
96
poluri accidentale datorate accidentelor de circulaie;
poluri accidentale cauzate de factori naturali;
poluri accidentale, cu produse petroliere, ale fluviului Dunrea.
Polurile industriale precum i cele n agricultur, sau transporturi, pot fi evitate prin
ntrirea disciplinei n munc, respectarea legislaiei i a normelor specifice fiecrei
activiti. Paralel cu intensificarea educaiei personalului de lucru, se impune aplicarea
cu strictee a principiului poluatorul pltete;
Calamitile naturale pot fi substanial diminuate prin ntrirea activitii de
supraveghere, prevedere, prognoz, pregtire de aciuni n diverse scenarii posibile i
aplicarea prompt a msurilor celor mai adecvate situaii care se ivesc.
In zona Turnu Magurele combinatul de ingra aminte chimice de la Turnu
Magurele SC Turnu SA, reprezinta un obiectiv cu potential de impurificare a
atmosferei in special cu amoniac si oxizi de azot. Principalele surse de emisii amoniac
sunt:
- instalatiile Uree I si II coloana de sinteza;
- instalatia de amoniac Kellogg ;
- traseele de conducte si recipientii Kellogg;
- depozit amoniac si trasee conducte.
Indicatorul amoniac a fost determinat n zona Turnu Magurele, prin masurtori
medii orare, la cele dou staii automate de monitorizare a calitatii aerului : statia Turnu
1 amplasata la Primaria Turnu Magurele si statia Turnu 2 amplasata la Statia de
captare apa. Se constat o frecven de depaire a valoarii limit de 6.02% la staia
Turnu 2 i respectiv de 3.72 g/mc la staia Turnu 1 (concentraiile medii orare au fost
raportate la o valoare limit de 250 g/mc negociat cu partea bulgar deoarece
standardele de calitate a aerului nu stipuleaza o valoare maxima admisibil pentru
amoniac, pentru un timp de mediere orar).
admisibil (CMA) conform STAS 12574/87 - 100 g/mc la cele dou staii automate de
monitorizare cu o frecven de 33.15% la staia Turnu 2 i 20.82% la staia Turnu 1.
Concentraile medii anuale au atins valoarea cea mai mare la staia Turnu 2 211.82
g/mc. La staia Turnu 1 valoarea medie anual a fost de 84.66 g/mc
Cauza principala care contribuie la generarea de emisii mari de poluanti in
atmosfera o constituie uzura fizica si morala a instalatiilor ce au fost puse in functiune in
anul 1966.
Pentru reducerea emisiilor de poluanti in atmosfera pana la incadrarea in limitele
admise prin standardele in vigoare , SC Turnu SA a intocmit o strategie n vederea
implementarii celor mai bune tehnici disponobile BREF/BAT. Realizarea unui sistem de
monitorizare a emisiilor de poluani in conformitate cu standardele moderne va
conduce la optimizarea functionarii proceselor tehnologice si implicit la reducerea
cantitilor de poluanti emi i n aer i ap.
In judetul Teleorman industria extractiva este reprezentata de activitatea a trei
schele petroliere: Videle, Poeni si Ciurasti, care apartin SNP PETROM - Sucursalele
Videle si Pitesti.
Prin specificul activitaii lor, schelele petroliere au dispersate sursele de poluare
in intreaga zona in care sunt amplasate instalatiile tehnologice si, prin conditiile de
exploatare si fiabilitate a conductelor si instalatiilor, pot deveni surse de poluare
permanente sau accidentale cu impact atat asupra aerului atmosferic cat si asupra
solului si apelor de suprafata, respectiv subterane.
Solurile poluate sunt afectate in mod diferit , atat in ceea ce priveste natura
poluantului cat si intensitatea lui. Suprafetele poluate sunt dispersate in jurul careurilor
de sonde pe traseul conductelor de transport a produselor petroliere si apei sarate, de-
97
a lungul vailor, in jurul parcurilor de separatoare, afectind teritoriile localitatilor: Poeni,
Silistea, Cosmesti, Blejesti, Gratia,Scurtu, Talpa, Videle,Ciolanesti.
De asemenea, teritoriul judetului este traversat de conductele magistrale de
transport titei catre rafinariile Astra si Petrobrazi. Conductele magistrale de transport
apartin SC CONPET SA Ploiesti.
n cursul anului 2003, in judetul Teleorman s-au inregistrat 5 poluari accidentale cu
produse petroliere, prin spargerea de conducte ce transportau titei si apa srata. Pentru
acestea au fost aplicate amenzi in valoare de 156 milioane lei. Factorul de mediu
afectat a fost solul.

Nr.
crt
.
Agent economic
Poluator / data
poluarii
Factor
de mediu
afectat
Natura
poluantului
Observaii
1. SNP Petrom
Sucursala Videle
Schela Videle /
07.01.2003
Sol
1000 mp
iei si apa
sarata

Spargere conducta de transport
titei intre Depozitul 26 si
Depozitul 160
2. SNP Petrom
Sucursala Videle
Schela Videle /
21.01.2003
Sol
200 mp
iei si apa
sarata

titei intre Depozitul 26 si
Depozitul 160
3. SC CONPET SA
Ploiesti /
20.10.2003
Sol
1600 mp
iei
5-6 t
Spargere conducta transport titei
Icoana Cartojani in partea de
NV a com. Poeni, in zona
limitrofa Sectiei Toolman a SNP
Petrom SA Bucuresti Sucursala
Videle, Schela petroliera Poeni
4 SC CONPET SA
Ploiesti /
25.10.2003
Sol
1500 mp
iei
75 mc
Spargere conducta transport titei
Icoana - Cartojani in zona
limitrofa Parc 8 a SNP Petrom SA
Bucuresti Sucursala Videle,
Schela petroliera Poeni
5. SNP Petrom
Sucursala Videle
Schela Poeni,
zona Parc 13 /
11.12.2003
Sol
cca.1200
mp
Fluid petrolier
18 mc;

titei intre Parcul nr. 13 si Parcul
nr. 12 Poeni ( la 500m de Parc
nr.13), obiective ce apartin S.N.P.
Petrom Bucuresti Sucursala
Videle, Schela Petroliera Poeni

98
CAPITOLUL 11. ZONE CRITICE PE TERITORIUL J UDETULUI SUB ASPECTUL
DETERIORRII STRII DE CALITATE A MEDIULUI

Zona critic sau zona fierbinte este zona pe teritoriul creia se nregistreaz
depiri sistematice ale indicatorilor de calitate a mediului, fa de normele
standardizate, producndu-se deteriorri grave ale strii mediului cu consecine asupra
sntii oamenilor, economiei i capitalului natural al rii.

11.1 Zone critice sub aspectul polurii atmosferei

In zonele industrializate, din cauza emisiilor mari in atmosfera a noxelor specifice
fiecarui tip de industrie, apar zone cu risc de poluare atmosferica.
Combinatul de ingraaminte chimice de la Turnu Magurele SC Turnu SA,
reprezinta un obiectiv cu potential de risc chimic. Principalele surse ce pot declansa
evenimente care sa conduca la aparitia riscului pentru factorul de mediu aer emisii
amoniac- (conform Studiului de evaluare a riscului ca urmare a activitatii desfasurate
de SC Turnu SA) sunt:
- instalatiile Uree I si II coloana de sinteza;
- instalatia de amoniac Kellogg ;
- traseele de conducte si recipientii Kellogg;
- depozit amoniac si trasee conducte.
In cursul anului 2003 s-au inregistrat frecvent depasiri ale valorilor limita la indicatorii de
calitate a aerului n special la indicatorii amoniac i pulberi n suspensie PM10.

11. 2. Zone critice sub aspectul polurii apelor de suprafata si subterane

In judetul Teleorman, pe teritoriul aferent schelelor petroliere Videle si Poeni este
prezenta poluarea cu cloruri i produse petroliere a panzei freatice.
In zona de activitate a Schelei Videle, incepand cu anul 1982 s-a facut resimtita
infestarea cu cloruri a panzei freatice la un numar de 105 gospodarii individuale din
satul Ciuperceni, comuna Cosmesti. Pentru asigurarea necesarului de apa potabila a
nevoilor gosodaresti ale populatiei din zona respectiva, Schela Videle a realizat o retea
de alimentare cu apa potabila a gospodariilor afectate din satul Ciuperceni.
Ca urmare a activitatii Schelei Poeni ,in anul 1992, s-a constatat poluarea
panzei freatice in localitatile Vatasi si Butesti prin patrunderea in subteran a apei sarate.
Gospodariile afectate de poluarea cu apa sarata au fost racordate la reteaua de apa
potabila a Schelei de Petrol Poeni.
Studiul privind gradul de poluare cu apa sarata a panzei freatice, efectuat de
ICPT Campina, in zonele sus amintite,in anul 1998, a pus in evidenta urmatoarele
aspecte:
- in zona localitatii Butesti, fenomenul s-a diminuat, mentinandu-se totusi o
poluare medie cu apa sarata a panzei freatice;
- in zona localitatii Vatasi se mentine o poluare medie cu cloruri.
Programul de automonitorizare a apei subterane, realizat de SNP Petrom
Sucursala Videle n anul 2003 a urmarit indicatorii specifici unei eventuale poluari cu
fluide produse de sonde (titei sau apa de zacamant) pH, conductivitate electrica,
continut total de hidrocarburi, consum chimic si biochimic de oxigen, cloruri.
Monitorizarea s-a realizat in puturi sau fantani gospodaresti din localitatile Talpa,
Ciuperceni, Vta i i Buteti. Schela Videle a executat 5 foraje de observatie, foraje
care au fost monitorizate incepand cu trim. IV 2002. Determinrile au pus n eviden
urmtoarele aspecte:
99
apele freatice sunt afectate n zona de activitate a Schelei Videle prin poluare mixt
cu iei i ap de zcmnt la dou foraje de observaie din vecintatea batalului de
lam i prin poluare cu ap de zcmnt a unei fntni din localitatea Ciuperceni.
ca urmare a activitatii Schelei Poeni determinrile din anul 2003 au evideniat faptul
c numai pentru trei puncte de control se mai registreaz depiri ale indicatorilor
cloruri i conductivitate electric: izvor Glavacioc n localitatea Buteti i dou fntni
n ceea ce privete cursurile de ap ce strbat zona de activitate a schelelor
petroliere, zonele critice privind poluarea cu fluide petroliere sunt:
paraul Milcovat n seciunile: aval Depozit 160, statia de apa Cringu Frumos
i aval Schela Videle zona Parc 6 unde s-au inregistrat depairi semnificative la
produse petroliere. n cazul acestui punct de control, situat la iesirea paraului
Milcovat din zona de activitate a schelei Videle, poluarea prului este efectul
cumulat al unor accidente petrecute la instalaiile peroliere situate n amonte de
seciunea de prelevare.
paraul Sericu n seciunile de control : pod Parc 43 i traversare conducta Parc 38
Parc 28 Schela Videle ;
prurile Dmbovnic n seciunile pod elaru, Glavacioc-sat Glavacioc, Valea de
Margine-confl. Glavacioc, Jirnov pod Srbeni n zona de activitate a Schelei Poeni.

11.3 Zone critice sub aspectul deteriorrii solurilor

Zonele critice din punct de vedere al deteriorrii solului rezult din :
areale largi privind restriciile de ordin climatic (seceta atmosferic i pedologic),
precum i cele cu exces de ap, cu procese de srturare;
eroziunea solului, alunecrile de teren din zonele de deal i de munte, colmatarea
zonelor de terase i lunci;
degradarea strii fizice i chimice a solurilor;
poluarea de impact de diferite tipuri.
O parte din aceste terenuri, echipate n trecut cu lucrri de combatere a proceselor
respective, continu s se degradeze, ca umare a deteriorrii amenajrilor respective.
In nordul judetului unde isi desfasoara activitatea schele petroliere ( Videle si Poeni ),
solurile poluate sunt afectate in mod diferit , atat in ceea ce priveste natura poluantului
cat si intensitatea lui. Suprafetele poluate sunt dispersate in jurul careurilor de sonde pe
traseul conductelor de transport a produselor petroliere si apei sarate, de- a lungul
vailor, in jurul parcurilor de separatoare, afectind teritoriile localitatilor: Poeni, Silistea,
Cosmesti, Blejesti, Gratia,Scurtu, Talpa, Videle,Ciolaneti.
De asemenea, prin spargerea magistralor de transport itei i produse petroliere ce
apartin SC Conpet SA Ploieti pot fi poluate terenurile agricole din vecintatea acestora.
100
CAPITOLUL 12. CHELTUIELI PENTRU PROTECIA MEDIULUI

12.1. Cheltuieli pentru protectia mediului

Cheltuielile pentru protecia mediului reprezint msura economic a eforturilor pe
care societatea le face pentru a rspunde problemelor generate de starea mediului ntr-o
anumit etap i se refer la urmtoarele activiti specifice:
protecia calitii aerului i a climei;
protecia calitii apelor;
managementul deeurilor;
protecia solului i a apelor subterane;
reducerea zgomotelor i vibraiilor;
protecia surselor naturale i conservarea biodiversitii;
protecia mpotriva radiaiilor;
cercetare-dezvoltare;
administrarea general a mediului;
educaie, instruire, informare;
alte activiti nespecificate.
Cheltuielile totale de protecie a mediului se calculeaz prin nsumarea urmtoarelor
categorii de cheltuieli: investiii pentru protecia mediului i cheltuieli curente interne totale.
Investiiile totale includ:
investiiile efectuate de productorii nespecializai din activiti industriale
investiiile efectuate de productorii specializai
investiiile efectuate de administraia public local
Cheltuieli curente interne totale se refer la:
cheltuieli curente interne efectuate de productorii nespecializai

cheltuieli curente interne efectuate de productorii specializai
cheltuieli curente interne efectuate de administraia public local
In funcie de categoria unitii care efectueaz cheltuielile (administraie public, uniti
industriale, productori specializai de produse i servicii de mediu), aceste cheltuieli pot
cpta forme diverse (de exemplu, subveniile pltite de administraia public sunt
cheltuieli curente pentru acestea, dar devin resurse pentru beneficiari).
Furnizorii/productorii de servicii/produse pentru protecia mediului pot fi mprii n
urmtoarele categorii:
a) la nivel de ntreprinderi
a
1
) productori specializai de produse i servicii de mediu,
a
2
) productori nespecializai
b) uniti ale administraiei locale sau centrale.
In judeul Teleorman, cheltuielile pentru protecia mediului la nivelul anului 2003 au
fost in valoare de 303 995.381 milioane lei din care:
- 146 885.731 milioane lei pentru investitii la agenii economici
- 157109.650 milioane lei investitii ale Consiliilor Locale si Consiliului Judetean
Teleorman.
Lucrarile efectuate au constat n :
modernizare parcuri de producie la SNP PETROM ;
amenajarea de platforme pentru colectarea deseurilor reciclabile;
montarea de separatoare la statiile de distributie carburanti, etc.
modernizarea fluxurilor tehnologice ;
101
monitorizarea factorilor de mediu: apa, aer, sol si interventia prompt in
momentul constatarilor de depasiri ale valorilor limita;
reabilitare canalizri;
Investitiile in domeniul protectiei a mediului efectuate de Consiliul Judetean Teleorman si
Consilile Locale in anul 2003 au constat in:
- reabilitarea retelelor de canalizare;
- alimentari cu apa;
- constructie si/sau reabilitare drumuri judetene;
- amenajarea raului Teleorman;
- salubrizarea localitatilor;
- amenajarea si intretinerea spatiilor verzi.
Investitiile pentru protectia mediului realizate in judetul Teleorman sunt prezentate in
tabelul 12.1

12.2. Investitii cu efecte majore sub aspectul protectiei calitatii aerului.

Activitile de protecie a aerului constau n msuri destinate diminurii producerii de
poluani i reducerii emisiilor sau concentraiilor de poluani n atmosfer, generai de
activitile antropice. Nu se includ aciunile care dei conduc la reducerea emisiilor, au ca
scop final economia de energie.
Avnd in vedere prevederile programele de conformare de la agentii economici
autorizai, in cursul anului 2003 s-au realizat o serie de lucrri cu efecte majore sub
aspectul proteciei calitii aerului. Exemplificm in acest sens:

Modernizarea cazanelor de la centrala termica ( ABA2 si ABA4) si racordarea la
reteaua de gaze din cadrul SC Textila Teleorman SA Rosiori de Vede.
Valoare 600 milioane lei.

12.3. Investitii cu efecte majore sub aspectul protectiei calitatii apa.

Statie de epurare ape uzate SC Petromservice SA Bucuresti; Grup industrial
Videle.
Valoare 126.198 milioane lei.
Modernizare paturi de uscare la statia de epurare ape uzate SC Suinprod SA
Zimnicea ferma Zimnicea; reabilitarea canalizarii ape uzate la SC Suinprod SA
Zimnicea ferma Zimnicea si ferma Dracea
Valoare 5155.371 milioane lei.
Separator de produse petroliere pentru Depozitul PECO Zimnicea SNP Petrom
Sucursala PECO Teleorman
Statie tratare ape uzate, separator LAKOS JPX 0016 LA SC Koyo Romania SA
Alexandria

12.4. Investitii in tehnologii, proiecte de neutralizare si eliminare a deseurilor.

In scopul colectrii si prelucrrii deseurilor s-au efectuat o serie de lucrri . In acets sens
exemplificm:
Rampa depozitare componente electrice, colecare selectiva deseuri - SC
FORAJ SONDE SA Videle.
Valoare 51.407 mil lei.
102
Amenajare depozit slam Depozit 9 din cadrul SNP PETROM Bucuresti-
Schela Poeni.
Amenajare platforma precolectare deseuri menajere CL Rosiorii de
Vede
Valoare 65 mil lei.
Amenajare platforme precolectare deseuri menajere CL Zimnicea
Valoare 400 mil lei.

12.4. Fondul pentru Mediu

Fondul pentru mediu este un instrument economico-financiar destinat susinerii i
realizrii cu prioritate a proiectelor cuprinse in Planul Naional de Aciune pentru Protecia
Mediului. Categoriile specifice de proiecte eligibile pentru finanare se stabilesc printr-un
plan anual, avnd ca scop transpunerea in practic a prioritilor investiionale ce decurg
din preluarea acquisului comunitar si vizeaz:
controlul i reducerea polurii aerului, apei i solului, inclusiv prin utilizarea
unor tehnologii curate;
protecia resurselor naturale;
gestionarea sau reciclarea deeurilor;
tratarea si eliminarea deeurilor periculoase;
protecia i conservarea biodiversitaii;
educaia i contientizarea privind protecia mediului
Veniturile Fondului pentru Mediu se constituie din activitatile prevazute la articolul 13,
literele a-h din Ordonanta de Urgenta nr.86/2003, pentru modificarea si modificarea legii
nr.73/2000 privind Fondul de Mediu.
La nivelul judeului Teleorman, veniturile la Fondul pentru mediu s-au constituit din
sume incasate pentru:
- venituri realizate din vanzarea deseuri feroase si neferoase - 29 agenti
economici.
- taxe pentru emisii de poluanti in atmosfera 321 agenti economici.
- venituri incasate de la agentii economici utilizatori de noi terenuri pentru
depozitarea deseurilor valorificabile 1 agent economic.
- ambalaje introduse pe piata nationala 7 agenti economici.
- comercializarea de substante chimice periculoase 4 agenti economici.
- comercializarea de substante chimice periculoase utilizate in agricultura - 2
agenti economici.
- adjudecarea masei lemnoase cumparate da al Regia Nationala a Padurilor si
de la alti administratori si propietari 7 agenti economici.
Lunar, APM Teleorman a actualizat baza de date cu agentii economici platitori la
fondul de mediu si a transmis-o la Administratia Fondului pentru Mediu.
103
CAPITOLUL 13. ENERGIA

13.1.Impactul sectorului energetic asupra mediului

Productia, transportul si principalele tipuri si metode de utilizare a energiei, din punct
de vedere al consecintelor asupra mediului, reprezinta activitati antropice similare
celorlalte ramuri industriale. Dezvoltarea economica si sociala a necesitat o crestere
rapida a cantitatilor de energie produse si consumate. Productia de energie, in special
prin utilizarea masiva a materiilor energetice fosile (carbune, petrol, gaze naturale si
lemn) este, in prezent, una din sursele majore de poluare a mediului.
Studiile efectuate asupra productiei, transportului si utilizarii energiei au demonstrat
ca toate tehnicile de producere a energiei, cu exceptia energiei solare, eoliene si intr-o
oarecare masura a celei geotermice, au un impact semnificativ si in general negativ
asupra mediului, afectand aerul, apa, solul, fauna, flora si colectivitatile umane in mod
diferentiat. Unele din efectele negative, poluante sunt difuze si se pot raspandi pe
teritorii intinse; altele pot avea efecte nocive pe termen lung, debutul lor fiind imediat
sau decalat in timp.
Pentru realizarea unui studiu complet al efectelor comparate ale diferitelor surse
energetice utilizabile este necesar sa se faca o distinctie neta intre studiul naturii
efectelor negative asupra mediului, cauzele lor, scara, marimea, amplitudinea acestora
si repartizarea geografica a suprafetelor afectate. Numai dupa analiza suprapunerilor de
poluari provenite din alte surse peste cele avand ca origine producerea de energie se
va putea trece la evaluarea, relativ corecta, a gravitatii lor respectiv a importantei
relative. In plus, sunt necesare si o serie de cunostinte mai precise in legatura cu
mecanismele dupa care functioneaza procesele de autoepurare naturala a factorilor de
mediu in contextul a diferite tipuri de sisteme ecologice specifice.
Din punct de vedere al productiei, transportului si stocarii de energie, in judetul
Teleorman se desfasoara urmatoarele tipuri de activitati:
producerea energiei termice;
prospectarea, explorarea si exploatarea petrolului si gazelor naturale ( gaz de
sonda);
transportul prin conducte al combustibililor sau carburantilor lichizi sau gazosi;
rezervoare destinate stocarilor de gaz, de combustibili sau de carburanti;
linii aeriene si cabluri de inalta tensiune ingropate.
In ceea ce priveste instalatiile de ardere pentru producerea energiei termice,
acestea folosesc drept combustibil: gaze naturale, gaze de sonda, combustibil lichid
usor, motorina, pacura si LPG. Producerea energiei electrice si termice, bazata pe
arderea in termocentrale clasice a combustibililor fosili, activitate esentiala pentru
societatea umana, este insotita inevitabil, in conditiile actuale de dezvoltare a tehnicii,
de emiterea in atmosfera a unor volume imense de gaze de ardere. Principalele noxe
care afecteaza factorii de mediu sunt poluantii gazosi din gazele arse:
noxe care dauneaza direct organismului uman oxizii de azot, oxizii de sulf,
monoxidul de carbon, precum si unele metale grele;
noxe care actioneaza direct asupra vegetatiei dioxidul de sulf ;
noxe care stau la baza formarii de acizi oxizii de sulf, monoxidul si dioxidul de
azot, ce determina formarea ploilor acide si prejudiciaza apa de suprafata, apa
freatica, solul si vegetatia;
noxe persistente in soluri, care, in cadrul lantului biologic planta-animal-om se
acumuleaza si devin astfel nocive organismului uman, asa cum este cazul metalelor
grele;
104
noxe care devin factori de influenta a climei factori importanti in declansarea
efectului de sera al pamantului sau care contribuie la distrugerea stratului natural de
ozon.
Inventarul emisiilor de poluanti atmosferici in judetul Teleorman, la nivelul anului
2003, a pus in evidenta urmatoarele valori ale noxelor rezultate din arderi in energie si
industria de transformare, instalatii de ardere neindustriale si arderi in industria de
prelucrare:
- gaze cu efect de sera: CO2 355901t; CO 131.908 t; N2O 31.10 t; CH4
24.8 t;
- substante care contribuie la epuizarea stratului natural de ozon: CO 131,908 t;
CO
2
355901t; CH
4
24, t; N
2
O 31,10 t; NO
2
675,68 t; NMVOC 60 t;
- substante acidifiante: SO
2
821,02 t; NO
2
675,57 t.
- metale grele Cd 11,67 kg ; Cr 29,9 kg; Pb 31,88kg
Calitatea atmosferei este afectata si de emisiile de compusi organici volatili rezultate
din activitatile de prospectare, explorare si exploatare a petrolului si gazelor naturale
(gaz de sonda), transportul prin conducte al combustibililor sau carburantilor lichizi sau
gazosi, stocarea de gaz, de combustibili sau de carburanti. Din inventarul emisiilor de
poluanti atmosferici in judetul Teleorman, la nivelul anului 2003, din aceste activitati au
rezultat urmatoarele cantitati de VOC:
- CH
4
2352.177 t;
- NMVOC 446.982 t.

13.2.Consum brut de energie

Din datele furnizate de Filiala de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice
Elecrica Oltenia Sucursala Alexandria, consumul de energie electrica in anul 2003 la
nivelul judetului Teleorman este de 630,48 GWh, din care:
- municipiul Alexandria 96,25 GWh;
- municipiul Rosiorii de Vede 67,2 GWh;
- municipiul Turnu Magurele 148,89 GWh;
- oras Videle 27,7 GWh;
- oras Zimnicea 22,03 GWh.

13.3.Generarea de energie si incalzire la nivel de unitati administrative

Energia termica generata si consumata la nivel de unitati administrative in anul
2003:
- Primaria municipiului Alexandria ( SC Terma Serv SRL )
1. Centrala termica de zona
Energia generata : 35863 Gcal. Combustibil utilizat: pacura 4880t
Energia consumata: 27823 Gcal.
Energia consumata pe sectoare:
pentru populatie 24841 Gcal;
pentru agenti economici 2982 Gcal;

2. Centrale termice de cvartal
Energia generata : 17259 Gcal. Combustibil utilizat: CLU 2017t
Energia consumata: 17259 Gcal.
pentru populatie 14436 Gcal;
pentru agenti economici 2823 Gcal;

105
- Primaria municipiului Rosiorii de Vede ( SC Termica SA )
Energia generata: 13220 Gcal (7554,5 Gcal s-au produs utilizand drept
combustibil CLU tip III, iar 5665,5 Gcal s-au produs folosind drept combustibil
gazele naturale).
Energia consumata: 12030,54 Gcal.
pentru populatie 10342,41 Gcal;
pentru agenti economici 328,47 Gcal;
pentru unitati administrativa 150,09 Gcal;

- Primaria municipiului Turnu Magurele ( SC TAC SA )
Energia generata: 72705,95 Gcal ( combustibil utilizat gaz
metan).
Energia consumata : 63687,99 Gcal;
pentru populatie 49453,48 Gcal;
pentru agenti economici 4933,57 Gcal
pentru unitati administrative 9300,94 Gcal;

- Primaria oras Videle ( SC Publiserv SA )
Energia generata: 10240 Gcal (combustibil utilizat gaz de sonda)
Energia consumata : 10240 Gcal
Energia consumata pe sectoare :
pentru populatie 7168 Gcal
pentru agenti economici 3072 Gcal

- Primaria oras Zimnicea ( SC Urbana SA ) in anul 2003 nu s-a furnizat energie
termica datorita debransarilor masive.

Energia termica a fost livrata catre agentii economici si populatie la nivel de unitati
administrative dupa cum urmeaza:

Nr.crt
.
Unitatea
administrativa
Energie termica livrata la
populatie (%)
Energie termica
livrata la agentii
economici (%)
1. Alexandria 87 12.9

2. Rosiorii de Vede 95.6 3.0
3. Turnu Magurele 77.7 7,8
4. Videle 70 30
5. Zimnicea - -
Total judet 81.8 10.9

In conformitate cu datele raportate de furnizorii de energie termica, se constata ca
in anul 2003,pierderile in reteaua de distributie sunt aproximativ 12% din cantitatea de
energie termica generata la SC TAC SA Turnu Magurele; 9%la SC TERMICA SA
Rosiorii de Vede si 22.4%la centrala termica de zona care este in gestionarea SC
TERMA SERV SA Alexandria.

106

13.4. Impactul folosirii energiei asupra mediului

In conformitate cu prevederile HG 541/2003 in anul 2003 s-a efectuat inventarierea
instalatiilor mari de ardere din judet. S-au inventariat trei instalatii mari de ardere cu o
putere nominala mai mare de 50MW, administrate de operatorii de servicii: SC Terma
Serv SA Alexandria (o instalatie) si SC Tac SA Turnu Magurele (doua instalatii).
In judetul Teleorman, producerea energiei termice se bazeaza pe utilizarea
materiilor energetice fosile: produse petroliere, gaze naturale si lemn. Centralele
termice realizeaza, in general, performante scazute datorate in principal varstei
instalatiilor, calitatii scazute a combustibililor folositi si a activitatilor de intretinere si
reparatii, precum si a scaderii consumului de energie termica. Acest fapt genereaza
efecte negative atat din punct de vedere economic, prin pierderi de materii prime utile in
conditiile in care resursele naturale neregenerabile sunt limitate, dar si din punct de
vedere al poluarii factorilor de mediu.

Evolutia resurselor naturale de titei si gaze exploatate in perioada 2000 2003 de
SNP Petrom Sucursala Videle schelele petroliere Videle si Poeni:

Titei (t/an) Gaze de sonda (mii Nmc/an) Nr
crt.
Denumirea
unitatii 2000 2001 2002 2003 2000 2001 2002 2003
1. Schela
petroliera
Videle
346600 431060 372470 328937 34359.6 33718.476 30790.0 16339.8
2. Schela
petroliera
Poeni
260168 189069 204761 221313 19755.0 16064.6 14403.2 26542.6
Total judet 606768 620129 577231 550250 54114.6 49783.076 45193.2 42882.4

Pentru protejarea mediului si asigurarea unei dezvoltari durabile, se impune
promovarea tehnologiilor curate, cresterea performantelor instalatiilor la valorile de
proiect in vederea conservarii si valorificarii eficiente si ecologice a resurselor
energetice.

13.5.Impactul producerii de titei si gaz natural asupra mediului

In judetul Teleorman industria extractiva este reprezentata de cele doua schele
petroliere Videle si Poeni ale SNP Petrom care au generat in judet si alte activitati
conexe cum sunt cele de foraj, constructii, eploatari drumuri petroliere transport titei,
grupuri industriale si sociale. Schelele petroliere isi desfasoara activitatea in partea de
nord a judetului, pe o suprafata de cca. 90000 ha, din care cca. 1000 ha sunt ocupate
cu sonde, parcuri, depozite, trasee de conducte si alte utilitati. Prin specificul activitatii
lor, schelele petroliere au dispersate sursele de poluare in intreaga zona in care sunt
amplasate instalatiile tehnologice si, prin conditiile de exploatare si fiabilitate a
conductelor si instalatiilor, pot deveni surse de poluare permanente sau accidentale cu
impact atat asupra aerului atmosferic cat si asupra solului si apelor de suprafata si
subterane.
Calitatea aerului poate fi afectata de emisiile de poluanti atmosferici ( gaze cu
efect de sera, acidifianti si precursori ai ozonului troposferic) rezultate din arderea
gazelor de sonda in centralele termice, extractia, stocarea si transportul de titei si gaze.
Din inventarul emisiilor de poluanti atmosferici in judetul Teleorman, la nivelul
anului 2003, din aceste activitati au rezultat urmatoarele cantitati de poluanti:
107
- arderi in energie centrale termice <50MW:
CO 20,09 t;
CO2 55757,43 t;
CH
4
2,51 t;
N
2
O 2,38 t;
NO
2
100,46 t;
SO
2
0,41 t;
NMVOC 4,01 t;
NH3 0,026t
- extractia de titei si gaze naturale:
NMVOC 334,660 t;
CH
4
617,168 t;
- retele distributie gaze:
CH4 1712,68t;

Expertizele fizico-chimice privind calitatea apelor de suprafata, efectuate de
A.P.M.Teleorman in zona de activitate a schelelor petroliere, au pus in evidenta cazuri
de dep iri, mai mult sau mai puin semnificative, ale limitelor admisibile pentru
categoria a III-a de calitate in seciunile de supraveghere Milcovat aval Depozit160 i
Parc 5, la indicatorii: Cl
-
, Na
+
; Reziduu filtrabil ( sursa de impurificare - schela petroliera
Videle).
SNP Petrom sucursala Videle realizeaza un program de automonitorizare a cursurilor
de suprafata si a apei subterane din zona de activitate a schelelor petroliere, urmrind
indicatorii specifici unei eventuale poluari cu fluide produse de sonde (titei sau apa de
zacamant) pH, continut total de hidrocarburi, consum chimic si biochimic de oxigen,
cloruri. Pentru apele de suprafa , monitorizarea s-a realizat in 19 sectiuni de control
pe cursurile de ap: Milcov, Teleorman, Clnia, Glavacioc i Sericu - Schela Videle;
prurile Glavacioc, Dmbovnic, Valea de Margine, Jirnov - Schela Poeni.
n cursul anului 2003 s-au inregistrat depasiri ale concentratiilor maxime admise
la indicatorii de calitate determinati, in mod special pentru THP, in punctele:
raul Milcovat: concentraia de produse petroliere a depit valoarea limit ( 0.1 mg/l)
n seciunile aval Depozit 160, statia de apa Cringu Frumos n primul semestru al
anului 2003. Determinrile ulterioare au evideniat scderea semnificativ a THP
sub limita admis. n seciunea aval schela zona Parc 6 s-au inregistrat depairi
semnificative la indicatorul THP n sem. II 2003. n cazul acestui punct de control,
situat la iesirea paraului Milcovat din zona de activitate a schelei Videle, poluarea
prului este efectul cumulat al unor accidente petrecute la instalaiile peroliere
situate n amonte de seciunea de prelevare.
n zona de activitate a Schelei Poeni s-au nregistrat u oare depiri ale valorii limit
( 0.1 mg/l) la indicatorul produse petroliere n sectiuni de control situate pe cursurile
Dmbovnic pod elaru, Glavacioc-sat Glavacioc, Valea de Margine-confl.
Glavacioc, Jirnov pod Srbeni. Valorile nregistrate corespund clasei a III-a de
calitate conform Ordinului MAPM nr. 1146/2002 pentru aprobarea Normativului
privind obiectivele de referin pentru clasificarea calitii apelor de suprafa.
Pe raul Sericu : pod Parc 43 i traversare conducta Parc 38 Parc 28 - pentru
acesta zona concentraiile de produse petroliere s-au situat sub valoarea limit
ncepnd cu anul 2002. De asemenea, raurile Clanita, Teleorman si Glavacioc nu
prezint n general depairi pentru indicatorii de calitate determinai n zona de
activitate a Schelei Videle.
Referitor la calitatea apei subterane, incepand cu anul 1982, n zona de activitate a
Schelei Videle s-a facut resimtita infestarea cu cloruri a panzei freatice la un numar de
105 gospodarii individuale din satul Ciuperceni, comuna Cosmesti. Pentru asigurarea
108
necesarului de apa potabila a nevoilor gosodaresti ale populatiei din zona respectiva,
Schela Videle a realizat o retea de alimentare cu apa potabila a gospodariilor afectate
din satul Ciuperceni.
Ca urmare a activitatii Schelei Poeni ,in anul 1992, s-a constatat poluarea
panzei freatice in localitatile Vatasi si Butesti prin patrunderea in subteran a apei sarate.
Gospodariile afectate de poluarea cu apa sarata au fost racordate la reteaua de apa
potabila a Schelei de Petrol Poeni.
Studiul privind gradul de poluare cu apa sarata a panzei freatice, efectuat de
ICPT Campina, in zonele sus amintite,in anul 1998, a pus in evidenta urmatoarele
aspecte:
- in zona localitatii Butesti, fenomenul s-a diminuat, mentinandu-se totusi o poluare
medie cu apa sarata a panzei freatice;
- in zona localitatii Vatasi se mentine o poluare medie cu cloruri;
n anul 2003 automonitorizarea apelor freatice s-a realizat in puturi sau fantani
gospodaresti din localitatile Talpa, Ciuperceni, Vtai i Buteti. De asemenea, Schela
Videle a executat 5 foraje de observatie, foraje care au fost monitorizate incepand cu
trim. IV 2002. Determinrile au pus n eviden urmtoarele aspecte:
apele freatice nu sunt afectate n zona de activitate a Schelei Videle cu excepia a
dou foraje de observaie din vecintatea batalului de lam (poluare mixt cu iei i
ap de zcmnt) i a unei fntni din localitatea Ciuperceni (poluare cu ap de
zcmnt). Impurificarea pnzei freatice n zona batalului de lam s-a produs, cel
mai probabil, datorit activitii fostului parc de separatoare pe amplasamentul
cruia s-a construit actualul batal.
ca urmare a activitatii Schelei, determinrile din anul 2003 au evideniat faptul c
numai pentru trei puncte de control se mai registreaz depiri ale indicatorilor
cloruri i conductivitate electric: izvor Glavacioc n localitatea Buteti i dou fntni
Referitor la calitatea solului in zona Videle Poeni, solurile poluate sunt afectate
in mod diferit , atat in ceea ce priveste natura poluantului cat si intensitatea lui.
Suprafetele poluate sunt dispersate in jurul careurilor de sonde pe traseul conductelor
de transport a produselor petroliere si apei sarate, de- a lungul vailor, in jurul parcurilor
de separatoare, afectind teritoriile localitatilor: Poeni, Silistea, Cosmesti, Blejesti,
Gratia,Scurtu, Talpa, Videle, Ciolanesti. Studiile de impact asupra mediului privind
activitatea schelelor petroliere mentioneaza ca sunt afectate de poluare cca. 57 ha.
In ceea ce priveste actiunile intreprinse de schelele petroliere in scopul
ameliorarii starii de calitatea solurilor amintim:
- realizarea de careuri ecologice la sonde
-construirea unui depozit ecologic de lam i identificarea unei soluii fezabile de
procesare ecologic a acestuia n adoptarea unor modalitai de evacuare ;
- reparaii la rezervoarele de iei
- modernizarea staiei de tratare iei Depozitul 160
- nlocuire magistralei de iei Depozit 26 Depozit 160
- cuponat magistrale iei i ap srat uzate fizic
- efectuarea de revizii la magistralele i rezervoarele de iei.
n cursul anilor 1995 2002 Schela Poeni a derulat un program de redare n
circuit agricol a suprafeei de 97 ha teren arabil poluat cu hidrocarburi i ap de
zcmnt, care au fost predate primriei Poeni i acceptate de aceasta ca avnd un
potenial productiv satisfctor. n prezent se afl n derulare lucrri de reconstrucie
ecologic pe o suprafa de 9.4 ha ( islaz) aparinnd comunei Cosme ti.
n zona de activitate a Schelei Videle s-a efectuat un ciclu de lucrri de
ameliorare a calitii solului pe o suprafa de 24.35 ha, din care 19.55 ha teren arabil i
109
4.8 ha pune. Msurile de reconstrucie ecologic vor continua pna la realizarea unei
bune fertiliti a solului.

13.6.Evolutia energiei in perioada 1995 2003 si tendintele generale de mediu in
urmatorii ani

Evolutia consumului de energie electrica in perioada 1995 2003 in judetul
Teleorman si tendintele in urmatorii ani:

An 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Consum
(GWh/an)
940.4 1009.8 779.8 650.9 629.9 602.8 578.9 621.6 630.48 650.2 654.0

Evolutia consumului de energie termica la nivel de unitati administrative in perioada
1995 2003:

Consum energie termica (Gcal/an) Unitate
administrativa 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
Alexandria 101945 122617 117481 118327 124197 101054 123453 100946 53122
Rosiorii de
Vede
24300 24750 25534 33257 35739 24598 25411 15597 13220
Turnu
Magurele
132374.0
7
132947.
6
126364.
03
103334.
51
138331 106606 95542 79223 72705,
9
Zimnicea 11608 10847 12278 12257 11309 9428 1031 - -

110
CAPITOLUL 14 . DIVERSE

14.1 Presiuni exercitate de aglomerrile urbane

Habitatul uman este o comunitate grup de oameni trind pe o suprafaa bine
definit. Dezvoltarea acestei comuniti in scopuri productive implic transformarea
mediului natural intr-un mediu artificial, care include o varietate de structuri i instalaii
proiectate in scopul creerii de condiii favorabile activitaii productive i recreerii umane,
precum i a altor activiti ale vieii umane. Habitatul include existena unei infrastructuri
fizice, a locuinelor, transportului, apei, eliminarii deeurilor, precum i a surselor de
energie; in acelai timp este necesar i o infrastructur social, materializat prin
servicii publice, educaionale i culturale.
Astzi, fiecare locuitor folose te pentru locuit, munc sau plimbare de la 5 pn
la de 10 ori mai mult spaiu dect n 1900. Prin urmare, periferiile urbane se mresc i
afecteaz zonele rurale i asistm la o diminuare a densitii populaiei urbane.
In principal, urbanizarea spaiului este datorat extinderii habitatului extrafamilial,
mutrii activitilor industriale i artizanale sau a serviciilor, la periferiile ora elor sau n
mediul rural, dezvoltrii infrastructurilor de transport (reele feroviare, osele, autostrzi,
linii electritrice). Aceast dezvoltare din jurul oraelor conduce la o mare cerere de
dezvoltare a transporturilor (cu impact asupra mediului), afectare a terenurilor agricole
i risc al deteriorrii resurselor regenerabile (ape). Aceste extinderi duc la afectarea
peisajului n general.
Gradul de urbanizare reprezint ansamblul teritoriilor acoperite de orae i periferiile
apropiate lor, precum i teritoriile din mediul rural cu o mare concentraie de locuitori. El
poate fi apreciat dup mai multe criterii:
pe baza densitii populaiei. In acest caz se consider densitatea de minimum
25 locuitori/hectar,
pe baza prezenei sau nu a suprafeelor prelucrate (folosirea datelor din cadastru
care prezint ocuparea solurilor). In acest caz, pentru aprecierea gradului de
urbanizare, se adaug suprafeelor locuite i suprafaa grdinilor, parcurilor,
terenurilor de joac.

14.2. Turismul

Sub aspect economic i social, turismul reprezint o activitate aparte cu numeroase
implicaii asupra mediului. Problema de baz care se pune in legtur cu protecia
mediului ca urmare a dezvoltrii turismului, este respectarea principiului esenial al
echilibrului intre solicitarea turistic i capacitatea de absorbie a acesteia de ctre
mediu; factorii naturali ai mediului sunt aceia care creeaz atracia pentru turiti; dac
ins pdurile, parcurile i rezervaiile naturale, plajele, parcurile zoologice, oglinzile de
ap i chiar centrele culturale, monumentele istorice i de arhitectur sunt depite in
ceea ce privete capacitatea maxim de vizitare, calitatea turistic dar i insuirile lor
naturale care genereaz atracia sunt deteriorate.
Turismul este o noiune greu de definit, el prezentnd mai multe aspecte: petrecerea a
mai multor zile n acelai loc, excursii, turism sportiv, cultural sau de afaceri i este o
activitate economic deloc neglijabil.
Insumarea numrului de zile petrecute n alt loc dect locuina proprie permite
estimarea presiunilor turistice (nu se contorizeaz deplasarea la re edinele private i
nici ederi de o singur zi). Practicarea turismului poate aduce prejudicii importante
ecosistemelor naturale, motiv pentru care educaia ecologic i turismul trebuie s fie
strns legate, pentru ca populaia s contientizeze fragilitatea ecosistemelor n care se
recreeaz.
111
Practic, n sezonul estival populaia n anumite judee se dubleaz, turismul
exercitnd o presiune semnificativ asupra mediului, prin aceea c, cantitatea de ap
uzat menajer se dubleaz, se dubleaz traficul rutier i implicit emisiile auto i nivelul
de zgomot.
Principalii factori de stres legai de practicarea agrementului sunt determinai de
poluarea rezultat din transport, managementul de eurilor i educaia ecologic.

14.3 Presiuni exercitate de zgomot

Habitatul modern se caracterizeaz prin deteriorarea continu a mediului sonor
urban. Fiind unul dintre cei mai greu de influenat ageni de stres din mediu, zgomotul
se profileaza ca o prioritate pentru politicile integrate de mediu i santate.
Zgomotul poate fi definit ca un ansamblu de sunete care nu sunt dorite i
neateptate, sursa fiind activitatea uman n legtur cu procesul de urbanizare, de
dezvoltare industrial, transporturi, etc. Efectele zgomotului pot varia de la un individ la
altul, de la tulburri auditive sau psihologice pn la perturbri ale somnului. Tipurile de
zgomot sunt clasate dup activitile umane care l provoac: trafic rutier, feroviar,
aerian, industrie, construcii. Dintre diferitele surse de zgomot, se pare c cel provocat
de circulaia rutier este cel mai des reclamat.
Traficul rutier reprezint principala surs de zgomot cu implicaii asupra mediului.
Aceasta se datoreaz faptului c ora ele reprezint mari aglomerri de populaie i n
acelai timp sunt strbtute de reele dense de trafic rutier. De asemenea, multe din
localitile aparinnd mediului rural sunt situate n vecintatea unui drum naional cu un
important flux de trafic.
O problem important, amplificat mult dup anul 1989, o reprezint creterea
proporiei din populaie, afectat de zgomot avnd ca surse activiti cum ar fi:
alimentaia public (restaurante, baruri), activiti de petrecere a timpului liber (discoteci,
sli de jocuri). De asemenea trebuie evideniat la acest capitol dezvoltarea n
vecintatea locuinelor a unor activiti economice cum ar fi: brutrii, ateliere de
croitorie, etc. Sursele enumerate mai sus, au cunoscut o dezvoltare important i rolul
lor n poluarea acustic a mediului este cu att mai important cu ct sunt situate n
imediata vecintate a locuinelor, cel mai adesea fcnd parte din acela i corp de
cldire. Pentru limitarea aciunii acestor surse, este necesar adoptarea unei strategii
adecvate, susinut de reglementri legislative corespunztoare.

14.4. Presiuni exercitate de traficul urban

Cu toat diversificarea lor, sub aspect spaial si al tipurilor de vehicule i
infrastructurii utilizate, a ezrile populate si, dintre acestea, in primul rand, oraele
sunt acelea in care densitatea mijloacelor de transport i a infrastructurilor acestora sunt
cele mai dense; ca urmare i efectele asupra mediului se concentreaz i se
cumuleaz, in mod deosebit, in zonele urbane.
In ultimele decenii, mobilitatea populaiei s-a accentuat foarte mult, att la scar
mondial, european, naional sau regional. n ultimii ani se constat o extindere a
liniilor de transport rutier interurbane la nivel judeean i interjudeean. Transportul rutier
este modul de transport (persoane i mrfuri) cel mai des folosit. Dar chiar dac
prezint multe avantaje (rapiditate, confort, continuitate n timp), el prezint i
dezavantaje din punctul de vedere al protejrii mediului (consum de resurse energetice,
ocuparea spaiului, emisii de poluani mai ales gaze cu efect de ser) i din cel al
sntii publice (accidente, zgomot).
112
Orientarea spre soluii de transport mai durabile necesit moduri de transport mai
eficiente din punct de vedere energetic i mai puin duntor pentru mediu i sntate
public.
Traficul rutier afecteaz mediul n principal prin eliminarea de noxe, dar i din
cauza creterii numrului de autovehicule. Deplasarea autovehiculelor este ngreunat
de nchiderea temporar a circulaiei rutiere la trecerile peste cile ferate. Strzile nu
mai corespund din punct de vedere al capacitii portante i din punct de vedere la
elementelor geometrice n plan i n profil transversal de a asigura trecerea volumului
actual de trafic. Inexistena traseelor pentru cicliti ngreuneaz circulaia prin reducerea
vitezei de deplasare.
Municipalitile se mai confrunt i cu lipsa locurilor de parcare i amplasrii
garajelor (n general, se folosesc ca spaii de parcare spaiile verzi).
Traficul urban are un impact negativ asupra apelor de suprafa i subterane din
cauza apelor meteorice care spal platforma drumurilor.
Traficul rutier reprezint o important surs de poluare fonic constituind o
problem de mediu n special pentru localitile urbane ale judeului.

14.5. Presiuni exercitate de transporturile aeriene

Dezvoltarea traficului aerian duce la un impact major asupra mediului, prin:
emisii de CO2,
emisii legate de combustie (NOx , COV, particule)
consumul de energie
pierderile de kerosen, care afecteaz solul i apa
zgomotele din apropierea aeroporturilor.
Extinderea traficului aerian pune de asemenea probleme n materie de securitate a
zborului.
Transporturile aeriene genereaz poluare fonic prin realizarea ciclului decolare-
aterizare, precum i prin emisiile evacuate n atmosfer, n urma procesului de
combustie a kerosenului sau benzinei.
Pentru judeul Teleorman traficul aerian nu constitue o surs major de poluare
care s afecteze calitaea vieii sau calitatea factorilor de mediu.

Serv. M.I.F.M.
Ing. Mioara MARIN

DIRECTOR EXECUTIV, DIRECTOR EXECUTIV ADJUNCT,

Ing. Marian SRDAN ing. Alexandra SOARE

Judetul Teleorman

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Judetul Teleorman

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

S-ar putea să vă placă și