In urma poluarii accidentale cu titei, produse pe raza comunei Poeni din judetul Teleorman, Agentia de Protectia Mediului Teleorman

a incheiat o nota de constatare cu SC CONPET SA, proprietara conductei sparte. Astfel, s-a constatat: Sursa de poluare a fost localizata in partea de nord-vest a comunei Poeni; Suprafata de teren agricol poluata cu titei este de aproximativ 1700 mp; Cantitatea de titei scursa din conducta este de aproximativ 6 tone; Masurile luate au fost: Scurgerea produselor petroliere a fost limitata prin saparea a 4 gropi de retinere si vidanjare. Din cauza precipitatiilor, scaparile de titei au fost antrenate de apa meteorica intr-o vale locala cu scurgere in raul Glavacioc; Pentru retinerea si separarea apei de titei au fost amenajate 3 baraje plutitoare si 4 baraje de pamant cu sifonare; Luciul de apa pe o suprafata de aproximativ 600 mp a fost incendiat de persoane necunoscute, la data constatarii fiind supravegheat de catre SC CONPET SA; O cantitate de aproximativ 40 mc de pamant amestecat cu produse petroliere a fost depistat intr-o depresiune din zona bisericii Poeni. Au fost prelevate probe pentru analiza acestuia si depistarea persoanei fizice sau juridice vinovate, suprafata afectata fiind de aproximativ 100 mp. Nu a fost posibila prezentarea Planului de interventie pentru stoparea poluarii si limitarea efectelor, acesta gasindu-se la sediul agentului economic; Depoluarea suprafetei contaminate se face prin colectarea si transportul pamantului poluat la depozitul de slam al Schelei Videle, iar apa in amestec cu titei colectata este deversata la Schela Poeni, Depozitul 9 Poeni;

 Actiunea de limitare a efectelor este in curs de desfasurare, urmand ca eliminarea acestora sa se faca intr-o perioada nedeterminata inca. SC CONPET SA se obliga sa reglementeze activitatile prestate pe teritoriul judetului Teleorman, sa continue interventia si sa comunice Agentiei de Protectia Mediului Teleorman masurile si stadiul de realizare al acestora privind limitarea si eliminarea efectelor poluarii.

n judetul Teleorman, zona cea mai afectata n ceea ce priveste calitatea aerului este zona de frontiera Turnu Magurele Zimnicea. n zona Zimnicea calitatea aerului este afectata de impurificarea cu hidrogen sulfurat si sulfura de carbon, situatie determinata de prezenta fenomenului de poluare transfrontaliera. Sursa responsabila de aceste emisii o constituie obiectivul Svilosa combinat de vscoza si celuloza, situat pe malul bulgaresc, n localitatea Svistov. Agenia pentru Protecia Mediului (APM) Teleorman a ntocmit un program integrat de gestionare a calitii aerului pentru localitile Turnu Mgurele i Zimnicea, deoarece n ultimii ani s-au depit valorile limit pentru poluanii din aceste zone.La Zimnicea s-au constatat depiri ale valorilor limit pentru mai muli poluani produi la combinatul de vscoz i celuloz din localitatea Svisthov, de pe malul bulgresc al Dunrii. Cu toate acestea, locuitorii orasului Zimnicea, inca suporta consecintele unui aer poluat.

Peste 80% din localitile din Teleorman sunt incluse n zonele vulnerabile la poluare cu nitrai din surse agricole. Autoritile locale trebuie s aprobe un plan de msuri pentru a proteja apele freatice i cele de suprafa. TIRI PE ACEEAI TEM FOTO Caravana lui Axinte a adus la Alexandria mizerie, gunoaie i mu... FOTO Weekend de comar pentru petii din blile alexndrene Proteste timide ale angajailor combinatului Turnu Chim Este bine cunoscut faptul c judeul Teleorman este preponderent agrar. La nivel naional a fost ntocmit o analiz a zonelor vulnerabile la poluare cu nitrai din surse agricole. Astfel, s-a stabilit c 82 de localiti din cele 97 din

jude au grad ridicat de nitrai n pnza freatic, deoarece gunoiul din grajduri este aruncat la ntmplare, primriile din aceste comune neavnd amenajate locuri speciale pentru depozitarea acestor deeuri. n anul 2008, a fost emis un ordin comun al Ministerului Agriculturii i cel al Mediului, prin care, la nivelul fiecrei localiti incluse n aceast categorie de zone erau obligate s ntocmeasc un plan de msuri pentru protecia apelor freatice. Astfel, instituiile implicate la nivel local au fost Prefectura, OSPA Teleorman i Direcia pentru Agricultur i Dezvoltare Rural. La finele anului trecut, echipe de la aceste instituii au mers n cele 82 de localiti i le-au nmnat cte un CD cu tot ceea ce ar trebui s conin planul de msuri, ne-a spus ing. Stelian Gin, purttor de cuvnt al DADR Teleorman. Printre localitile vulnerabile la poluare cu nitrai se numr i municipiile Roiorii de Vede i Turnu Mgurele, dar i oraele Zimnicea i Videle.

Academia de Studii Economice

Facultatea de Management- Administratie Publica

JUDETUL TELEORMAN
CADRUL NATURAL SI DEZVOLTAREA SOCIO-ECONOMICA referat

Student: BUCICA M. Mihail Anul III Grupa 251

Bucuresti 2004
JUDETUL TELEORMAN CADRUL NATURAL SI DEZVOLTAREA SOCIO-ECONOMICA Teleormanul este unul dintre judetele sudice ale Romaniei situat in Cmpia Romana, la confluena Oltului si a riului Vedea cu Dunarea, avand in orasul Zimnicea punctul extrem sudic al tarii ( 430 371 07). La vest se invecineaza cu judetul Olt , la nord cu Argesul la est cu judetul Giurgiu , iar la sud cu Bulgaria, fiind judet de frontiera.

Suprafata Judetul Teleorman are o suprafata de 5789 kmp ocupand ca intindere locul 19 pe tara si detinand 2.4% din suprafata tarii. Relief Teleormanul nu dispune de un relief variat, predominant fiind cel de cmpie care acopera partea de sud si centrala continuand cu o zona slab deluroasa in partea nordica. Altitudinea campiei este cuprinsa intre 38 - 43 m la nivelul terasei Dunarii si 90 - 95 m la nivelul campiei propriu - zise. In timpul apelor mari de primavara, prin revarsare peste maluri, Dunarea a

creat in imediata apropiere a malului sau o succesiune de grinduri fluviatile catre interiorul luncii, care a dus la formarea , intre ele, a unor depresiuni ocupate de ape, numite listeve (Listeava mare, Mica, Vasluiului, Lupilor, Lunga, Lata, La plopi, Zimnicea). Reteaua hidrografica Reteaua hidrografica insumeaza o lungime de 1569 km din care 61.5 km regularizati si 194 km indiguiti. Teritoriul judetului este strabatut de la nord spre sud de urmatoarele rauri: Olt, Vedea, Teleorman, Calmatui, Urlui, Glavacioc, Siu, Sericu, Nanov, Bratcov, Burdea, Cainelui, Clanita, Dambovnic, iar fluviul Dunarea limiteaza partea de sud a judetului (88 km). Lunca Dunarii reprezinta astazi cea mai antropizata unitate a judetului Teleorman, datorita marilor lucrari de indiguiri, desecari si irigari. Lunca Vedei este mai mare in zona Smardioasa- Bujoru, atingand la Bragadiru o latime de pana la 2 km si o altitudine de 18-20 m, mai mica decat cea a grindurilor fluviale ale Dunarii, datorita acestei configuratii, in timpul revarsarii Dunarii apele patrund in lunca Vedei si determina mlastinirea ei. Clima Clima judetului Teleorman este temperat continentala caracterizata prin veri caniculare , ierni geroase si aspre. Precipitatiile atmosferice cunosc o intensitate maxima in cursul lunii iulie iar cele minime in luna octombrie. Temperaturile medii anuale in judet se situeaza in intervalul de 10 -20 grade C. In timpul iernii predomina vanturile geroase dinspre stepa

rusa (Crivat), in est iar din sud - vest bate Austrul care are intensitatea mai mica decat crivatul si prevesteste seceta. Solurile Invelisul de soluri al regiunii se remarca prin varietate. Dominante ca intindere, cernoziomurile, solurile brune de padure si solurile aluviale ocupa principalele forme de relief. Cernoziomurile levigate acopera suprafete intinse mai ales in jumatatea sudica a judetului, oferind conditii excelente pentru culturile agricole. Populatia Judetul Teleorman are un numar de 436025 locuitori reprezentand 2% din populatia Romaniei. Pe ansamblu densitatea populatiei este de 75.3 loc/kmp. In judet sunt 231 asezari umane organizate in 89 de localitati, din care 5 urbane (3 municipii si 2 orase). Resurse Naturale ale judeului Teleorman Resursele naturale reprezinta capitalul natural, o componenta esentiala a bogatiei Romaniei. Valorificarea aceste resurse prin exploatarea atat a materiilor prime neregenerabile, cat si a celor regenerabile si prelucrarea lor in produse necesare vietii, determina in mare masura stadiul de dezvoltare economica si sociala a tarii, starea mediului si conditiile de trai ale populatiei.

1.1.Resursele naturale de materii prime neregenerabile

Judeul Teleorman posed putine resurse naturale. Cele mai importante sunt zacamintele de titei si gaze naturale in zona nord-estica a judetului. De asemenea exista si un zacamant de lignit, dar care urmeaza sa fie explorat mai amanuntit, in viitorul apropiat. Resursele naturale de materii prime neregenerabile ale judetului au fost si sunt inca exploatate si prelucrate cu tehnologii care au condus la poluarea intensa a unor zone. Extractia si folosirea combustibililor fosili (carbune, titeiul), precum si industria chimica contribuie substantial la poluarea factorilor de mediu cu diversi poluanti (dioxid de sulf, dioxid de carbon, dioxid de azot, amoniac, compusi organici volatili, pulberi sedimentabile, pulberi in suspensie, etc.) Efectul negativ al poluarii asupra mediului este si un efect economic negativ, prin pierderi de materii prime utile in conditiile in care resursele naturale neregenerabile sunt foarte limitate, dispunandu-se de acestea pe perioade scurte. Conservarea si valorificarea eficienta si ecologica a resurselor energetice prezinta importanta majora prioritara. Intensitatea energetica la noi in Romania este de peste doua ori mai mare decat in tarile dezvoltate, poluarea provenita din activitatea energetica, amonte si aval de locul de productie a energiei, este responsabila de existenta poluantilor in atmosfera in proportie de peste 50% la emisiile de metan si monoxid de carbon, 97% la emisiile de dioxid de sulf, 88% din emisiile de oxizi de azot, 99% la emisiile de dioxid de carbon.

1.2. Resurse naturale regenerabile

Resursele de materii prime regenerabile sunt diversificate, dar la rndul lor limitate. Dintre acestea cele mai importante sunt: resursa de ap, solul, fauna, flora i pdurile. Din suprafata totala a judetului Teleorman de 578,9 mii hectare, ponderea principala o detin suprafetele agricole cu 85,9%, restul fiind ocupate de paduri, ape si balti, constructii, sosele, drumuri si altele. Resursa de ap reprezint potenialul hidrologic format din apele de suprafa i subterane, n regim natural i amenajat. n resursele de ap nu este cuprins apa din consumul n regim natural ce se efectueaz individual, n afara sistemului organizat. Resursa de apa este una din bogatiile vitale pentru dezvoltarea economica si sociala. Judetul Teleorman este riveran fluviului Dunare, limita naturala dintre Romania si Bulgaria. Resursele de apa sunt bogate si cuprind panze acvifere subterane si apele de suprafata (rauri, lacuri). Fluviul Dunarea este ecosistemul acvatic reprezentativ din punct de vedere al volumului de apa si al biodiversitatii ecologice, tranzitand judetul pe o distanta de 87 km si constituie o sursa importanta de alimentare cu apa potabila si industriala pentru orasele riverane. Resursele de apa subterane indentificate in urma inventarierii efectuate in perioada 1982-1988, de catre fostul Minister al Geologiei prin efectuarea de prospectiuni hidrogeologice insotite de foraje sunt:

zacamantul de ape subterane Videle-Gratia-Trivale Mosteni, cu

rezerve exploatabile, calculate pentru acviferele situate pana la adancimea de 100 m (exceptand freaticul), de 12011 mc/zi; - zacamantul Videle Mereni Prunaru Stejaru, cu rezerve exploatabile de 14895 mc/zi; - zacamantul Balaci Rosiorii de Vede Alexandria, cu rezerve exploatabile de 69873 mc/zi; - zacamantul Videle- Rosiorii de Vede, cu rezerve exploatabile de 12613 mc/zi; - zacamantul Turnu Magurele Zimnicea, cu rezerve exploatabile de 1529885 mc/zi; Totalul rezervelor exploatabile la nivelul judetului este de 1639277 mc/zi. Cat priveste nivelul panzei freatice in bazinele hidrografice aferente judetului Teleorman, forajele de observatie din reteaua C.N. Apele Romane indica valori reduse in zonele joase, din luncile raurilor si valori mai mari pentru interfluvii. Fondul forestier alcatuit, in principal din: stejar, pluta, fag si rasinoase, ocupa circa 5% din suprafata totala, cu preponderenta in sudul judetului Teleorman. Fauna este reprezentata prin specii de interes cinegetic: caprioara, fazan, mistreti, iepuri, etc. Fondul funciar este constituit din solurile manoase de cernoziom, care s-au dezvoltat in campiile inalte, solurile aluviale si erodisolurile in campiile joase, solurile brune, in zona de dealuri. Baza pedologica de la campie ofera posibilitatea realizarii unei agriculturi variate si de mare randament.

2. Elemente privind starea economica actuala a judetului Teleorman Industria Judetul Teleorman dispune de o industrie complexa si diversificata din aproape toate ramurile economiei nationale, in care ponderea o detine industria electrice, prelucratoare: comunicatii(14%), alimentara industria (23.5%), masini, echipamente, aparate extractiva, chimica, textila. Industria extractiva este reprezentata de cele doua schele petroliere Videle si Poeni ale SNP Petrom care au generat in judet si alte activitati conexe cum sunt cele de foraj , constructii, exploatari drumuri petroliere, grupuri industriale si sociale. Industria chimica este reprezentata de SC TURNU SA - combinat chimic de producere a ingrasamintelor chimice cu azot si a celor complexe, respectiv ureee, azotat de amoniu, nitrocalcar, ingrasaminte lichide, ingrasaminte complexe de tip N: P si N:P:K. Unitatea este amplasata la 4 km sud de orasul Turnu Magurele, pe malul Dunarii de la km 596 la km 600. Un alt agent economic reprezentativ in acest domeniu este SC UVCP SA care valorifica cenusa de pirita (deseu de la fabricarea acidului sulfuric) prin obtinerea de pelete cu 55% fier utilizate in siderurgie.

Gazoductele reprezinta magistrala de alimentare a combinatului chimic, si sunt in dezvoltare magistralele de alimentare cu gaze a localitatilor Turnu Magurele, Alexandria, Videle, Rosiori, Calinesti. Industria constructoare de masini este reprezentata prin obiectivele economice: SC. Koyo Romania SA, SC. Iaica SA, SC Islaz SA, SC Rova SA, SC Recmas SA, SC Electroturris SA. Industria electrotehnica este reprezentata de SC Electrotel SA si SC Electroturris SA. act Industria alimentara este prezenta prin activitatea urmatoarelor obiective economice: SC. Cicalex SA Alexandria, , SC Conservturris SA, SC Suinprod SA Zimnicea, SC. Rosiori SA, SC Alcozim SA - Zimnicea, SC Comtel SA, SC Romcip SA Salcia, etc. Agricultura Suprafata agricola a judetului Teleorman de 497,549 mii ha reprezinta 3,4% din totalul suprafetei arabile a Romaniei, judetul ocupand locul 4 pe tara. Sectorul privat in agricultura teleormaneana are cea mai mare pondere din toate ramurile economice ajungand in prezent la 82.9% din totalul suprafetei arabile. Productia agricola vegetala obtinuta nu reflecta potentialul extrem de favorabil al solului, desi asigura si depaseste necesarul de consum intern al judetului. Din totalul suprafetei cultivate ponderea cea mai mare o detin cerealele pentru boabe (74%), predominand culturile de grau si porumb. Se estimeaza ca prin

folosirea tehnologiilor performante, prin extinderea mecanizarii si a folosirii ingrasamintelor productia vegetala se poate dubla la aproape toate culturile. In sectorul productiei agricole animaliere dezvoltat in sistem industrial se remarca agentii economici din sectorul privat: SC Suinprod SA (cu fermele Zimnicea, Dracea), SC Romcip SA Salcia, SC King Houseferma Mavrodin, SC AT Grup SRL Draganesti Vlasca, etc. La nivelul judetului exista mari capacitati de crestere a porcilor si pasarilor, in mare parte neutilizate, prospectarea de noi piete de desfacere poate constitui un program atractiv pentru investitori. Transporturi Judetul Teleorman dispune de o retea rutiera si de cale ferata cu o densitate mai mare decat media pe tara. Reteaua drumurilor publice este de 1539 km, iar reteaua de cale ferata este de 294 km din care 79 km electrificati. Starea drumurilor judetene si locale este necorespunzatoare, situatie ce implica autoritatile publice locale sa deruleze programe de modernizare, reabilitare si extindere a acestora. Orasele Turnu Magurele si Zimnicea sunt porturi la Dunare, proiectele de dezvoltare a zonelor libere pe Dunare fiind o problema de interes a reprezentantilor administratiei publice locale, din cele doua localitati.

DETERMINARI PRIVIND CALITATEA APEI IN JUDETUL TELEORMAN

Determinari privind calitatea apei in anul 2002 - Starea apelor de suprafa Totalul cursurilor de ap codificate ale judetului este de 1569 km, ns de interes major pentru economie i protecia mediului sunt cursurile mijlocii i inferioare ale rurilor pe care se organizeaz activitatea de supraveghere i control, respectiv pe o lungime de 877 km ( 21 de ruri).

- Starea rurilor interioare Evaluarea calitii apelor curgtoare de suprafa pe anul 2002 s-a bazat pe prelucrarea datelor analitice primare obinute hidrografice: Dunare, Vedea, Calmatui, Vedea. Din punct de vedere al calitii, cursurile de ap din Romnia se clasific n urmtoarele categorii: Categoria I grupeaz apele care pot fi potabilizate pentru alimentarea cu ap a centrelor populate, sau care pot fi utilizate la alimentarea fermelor zootehnice i la pstrvrii; Categoria a II-a conine apele de suprafa care pot fi folosite la piscicultur (n afar de salmonicultur), i anume la alimentarea cu ap pentru necesiti tehnologice ale industriilor i la agrement; Categoria a III-a reprezint apele care pot fi utilizate la irigarea culturilor agricole, la producerea energiei electrice n hidrocentrale, n instalaii de n 7 seciuni de supraveghere de ordinul I si 14 seciuni de ordinul II, situate in bazinele

rcire din industrie, spltorii i n alte folosine care suport o astfel de calitate; Categoria D este categoria de ape degradate, n care fauna piscicol nu se poate dezvolta. Au fost luate n considerare dou aspecte principale: ncadrarea seciunilor de control de ordinul I n categorii de calitate, conform prevederilor STAS 4706/1988 i numrarea cazurilor distincte evideniate; discretizarea rurilor n tronsoane cu ap de aceeai categorie de calitate i cumularea lungimilor tronsoanelor respective. Indicatorii de poluare a rurilor - substane organice dizolvate (exprimate prin oxidabilitatea cu permanganat de potasiu i bicromat de potasiu), consumul biochimic de oxigen, amoniul, fosforul, azotul, clorurile, sodiu, depesc pe unele sectoare limitele admisibile pentru diferitele categorii de calitate. In cursul anului 2002, calitatea global a apelor curgtoare de suprafa, evaluat n funcie de situaia din cele 17 seciuni de supraveghere de ordinul I i II, a avut urmtoarea distribuie: categoria I 58,8 %; categoria a II-a 41,2%;

Incadrarea sectiunilor de supraveghere pe categorii de calitate Tab.1. BAZINUL HIDROGRAFIC ARGE NR. RUL SECIUNEA DE CR SUPRAVEGHERE T. 1 CLNISTEA Moteni 2 GLAVACIOC Baciu 3 SERICU Amonte confl. Glavacioc 4 MILCOV Amonte confl. Glavacioc

CATEGORIA DE CALITATE 2002 2001 II I II I II I II II

BAZINUL HIDROGRAFIC CLMUI 1 CALMUI 2 CALMUI 3 URLUI Com. Clmui Amonte confl. Lac Suhaia Amonte confl. Clmui I II II I I I

BAZINUL HIDROGRAFIC VEDEA 1 VEDEA 2 VEDEA 3 VEDEA 4 VEDEA 5 BRATCOV 6 BURDEA 7 CINELUI 8 TELEORMAN 9 TELEORMAN Aval Rosiorii de Vede Alexandria Amonte confl. Teleorman Amonte confl. Dunare Amonte confl. Vedea Amonte confl. Vedea Amonte confl. Vedea Tatarasti Mrzneti II II II I I I I I I III II II II I I I I I

10 CLANITA

Amonte confl. Teleorman

Conform datelor cuprinse n tabelele lungimea total a rurilor investigate n anul 2002, se repartizeaz astfel: categoria I 68,9 %; categoria a II-a 31,09%;

Incadrarea tronsoanelor de ru caracteristice pe categorii de calitate in 2002 Tab.2. BAZIN HIDROGRAFIC ARGES CURSUL DE APA CLNISTEA GLAVACIOC SERICU MILCOVA TOTAL BAZIN TRONSONUL Izvoarele - Moteni Moteni- iesire din jude Intr. Jude- iesire jude Izvor confl. Glavacioc Izvor confl. Glavacioc Lungime tronson ( km) Tot. 11 49 69 30 45 204 45 163 41 I. 49 69 30 II. 11 III. D.

Incadrarea tronsoanelor de ru caracteristice pe categorii de calitate in 2001 Tab.3. BAZIN HIDROGRAFIC ARGES CURSUL DE APA CLNITEA TRONSONUL Izvoarele Moteni Moteni iesire jude Intrare jude ieire jude SERICU MILCOV TOTAL BAZIN Izvoar confl. Glavacioc Izvoar confl. Glavacioc 30 45 204 118 30 45 86 LUNGIMEA ( km) Tot. 11 49 69 I. 49 69 II. 11 III. D.

GLAVACIOC

Incadrarea tronsoanelor de ru caracteristice pe categorii de calitate in 2002 Tab. 4. BAZIN HIDROGRAFIC VEDEA LUNGIMEA ( km)

CURSUL DE APA VEDEA

TRONSONUL Intr. Judet Roiorii de Vede

To I. t. 30

II. 30 38 19

III.

D.

Roiorii de Vede - Alexandria 38 Alexandria am. confl. 19 Teleorman confl. Teleorman confl. BRATCOV BURDEA CINELUI CLANIA TELEORMAN TOTAL BAZIN Dunare Izvor confl. Vedea Izvor confl. Vedea Intr. Judet confl. Vedea Intr. Judet confl. Teleorman Intr. Judet confl. Vedea 29 29 39 39 89 89 83 83 70 70 96 96 49 40 3 6

87

Incadrarea tronsoanelor de ru caracteristice pe categorii de calitate in 2001 Tab. 5. BAZIN HIDROGRAFIC VEDEA CURSUL DE APA VEDEA TRONSONUL Intr. Judet Roiorii de Vede Roiorii de Vede Alexandria LUNGIMEA ( km) Tot. 30 38 I. II. III. 30 D.

38

Alexandria am. confl. Teleorman confl. Teleorman confl. BRATCOV BURDEA CINELUI CLANIA TELEORMA N TOTAL BAZIN Dunare Izvor confl. Vedea Izvor confl. Vedea Intr. Judet confl. Vedea Intr. Judet confl. Teleorman Intr. Judet confl. Vedea

19 29 39 89 83 70 96 29 39 89 83 70 96

19

493

406

57

30

Incadrarea tronsoanelor de ru caracteristice pe categorii de calitate in 2002 Tab. 6. BAZIN HIDROGRAFIC CALMAUI CURSUL DE TRONSONUL APA CALMUI URLUI Izvoare Clmui Clmui confl. Dunre Izvoare confl. Clmui Tot. 50 89 62 201 50 LUNGIMEA ( km) I. 50 II. 89 62 151 III. D.

TOTAL BAZIN

Incadrarea tronsoanelor de ru caracteristice pe categorii de calitate in 2001 Tab.7. BAZIN HIDROGRAFIC CALMAUI CURSUL DE TRONSONUL APA CALMUI URLUI Izvoare Clmui Clmui confl. Dunre Izvoare confl. Clmui Tot. 50 89 62 201 LUNGIMEA ( km) I. 50 89 62 201 II. III. D.

TOTAL BAZIN

Dac se face o comparaie cu perioada anterioar, se constat o ameliorare semnificativ a calitii apelor, relevat prin creterea ponderii lungimii tronsoanelor cu ap de categoria a II-a, respectiv scderea lungimii tronsoanelor cu ap de categoria a III-a i degradat. Astfel, fa de lungimea total a rurilor investigate, ponderea tronsoanelor cu ap de categoriile I,II i III este urmatoarea: - categoria I a scazut de la 80,73% n 2001 la 68,93% n 2002; - categoria a-II-a a crescut de la 15,9% n 2001 la 31,06% n 2002;

- categoria a-III-a a sczut de la 3,34% n 2001 la 0% n 2002; Faa de anul 2001 se constat ca: - in bazinul hidrografic Vedea, 30 km au trecut de la categoria a III - a de calitate, la catgoria a II-a - in bazinul hidrografic Arge, 45 km au trecut de la categoria a II-a de calitate, la catgoria I - in bazinul hidrografic Calmaui, 151 km au trecut de la categoria I de calitate, la catgoria a II-a

Cazuri de depiri, mai mult sau mai puin semnificative, ale limitelor admisibile ale categoriei a III-a de calitate, la unul sau mai muli parametri s-au inregistrat in urmatoarele seciunile de supraveghere: - Vedea amonte si aval Rosiorii de Vede, la indicatorii: Cl -, Na +; Rez.filtr.( sursa de impurificare schelele petroliere din judetul Olt); - Vedea amonte conflue Dunare, la indicatorul Ptot; - Milcovat Parc 5, la indicatorii: Cl-, Na +; Reziduu filtrabil ( sursa de impurificare - schela petroliera Videle); - Teleorman amonte confluen Vedea, la indicatorul Ptot; Cauza potenial a acestor depiri: poluri punctiforme, poluri difuze. In general, cota cea mai mare din potenialul de poluare n cazul surselor de poluare punctiforme aparine unitilor din domeniile gospodriei comunale i zootehniei; urmeaz apoi, agenii economici din industria extractiv (S.N.P. Petrom Sucursala Videle) Poluarea difuz se refer la intrri de poluani n mediul acvatic cu o provenien mai greu de identificat i controlat. Este aici inclus n special

poluarea din agricultur, depunerile solide i/sau lichide din atmosfer. Sursele difuze, de asemenea, includ polurile cauzate de consumul de produse/materii prime prin industrie (industria extractiv) sau populaie. Starea lacurilor Lacurile prezinta modificari ale indicatorilor de calitate comparativ cu efluentul principal, datorita stagnarii apei un anumit timp, insolatiei puternice si fenomenelor de stratificare termica si minerala. Stagnarea apei in lac conduce la o decantare naturala a materiilor in suspensie, apa lacurilor fiind mai limpede si mai putin sensibila la conditiile meteorologice. Apa lacurilor se caracterizeaza, in general printr-un continut mai ridicat in substante organice, nutrienti si biomasa planctonica, ce pot avea repercursiuni si asupra unor indicatori organoleptici fizici: gust, miros, culoare, turbiditate si pH.

Expertizele efectuate la Balta Suhaia au pus in evidenta incadrarea lacului in categoria a II-a de calitate, nivelul de trofie eutrof, grupa de saprobitate mezosaprob.Din analizele efectuate de Administratia Nationala Apele Romane si I.P.M. Alexandria se constata ca valorile indicatorilor de calitate analizati se incadreaza in general in valorile prevazute de standarde, exceptie facnd indicatorul fosfor total, la care s-au

inregistrat depasiri fata de STAS 4706/88, privind conditiile tehnice de calitate pentru apele de suprafata.

Starea fluviului Dunrea

Dunarea este principalul colector al apelor curgatoare ale Romniei , parcurgnd in tara noastra, de la intrare pna la varsare 1075 km. Judetul Teleorman este marginit la sud , pe o distanta de 85 km de Dunare, care constituie in acelasi timp si limita naturala dintre Romnia si Bulgaria. Principalul afluent al Dunarii pe sectorul romn,corespunzator judetului Teleorman este rul Vedea. Stadiul calitii apei fluviului Dunrea, n anul 2002, a fost apreciat pe baza prelucrrii informaiilor obinute in 4 sectiuni de control ( Amonte confluena Olt, Amonte Turnu Magurele, Amonte confluenta Vedea). Din punct de vedere fizico-chimic, indicatorii de calitate corespund condiiilor prevazute de STAS 4706/1988, pentru categoria I, n toate seciunile de supraveghere . Din punct de vedere saprobiologic, apa se incadreaza in grupa de saprobitate -mezosaprob, avnd un grad de curtenie cuprins intre 70-80%. Apa fluviului Dunarea corespunde necesarului folosintelor actuale. Pe sectorul corespunzator judetului nostru, comparativ cu anul 2001 , nu se constata o modificare semnificativa a calitatii apei, avnd loc in acest sector o buna autoepurare a substantelor organice biodegradabile. Datorita Zimnicea, Amonte

debitelor de apa mari, care asigura o dilutie STAS 4706/88.

corespunzatoare, fluviul

Dunarea, in anul 2002, s-a incadrat in categoria I de calitate conform

Starea apelor subterane

Apele subterane reprezinta una din resursele naturale ale judetului din care se asigura necesarul de apa pentru consum in scop potabil si menajer. Protectia resurselor de apa subterana impotriva epuizarii , degradarii si poluarii prezinta o importanta deosebita, fapt pentru care apa subterana este monitorizata prin intermediul a 29 foraje hidrogeologice. Din datele furnizate de catre Administratia Nationala Apele Romne SGA Teleorman, pentru perioada 1993-2002, se constata ca valorile indicatorilor analizati se incadreaza in limitele admise conform STAS-ului nr. 1342/1991 cu exceptia urmatorilor indicatori : - nitrati (NO3-) - s-au inregistrat depasiri la 19 puturi de observatie (65%) situate in localitatile Tr Magurele, Zimnicea, Alexandria, Rosiorii de Vede,Tatarasti, Lada, Bragadiru, Suhaia, Lisa, Mereni, Valea Ciresului. - nitriti (NO2-) - valorile determinate depasesc valorile limita la un numar de 15 puturi de observatie (51%) in localitatile : Tr Magurele, Zimnicea, Alexandria, Lada, Bragadiru, Lisa, Merisani, Valea Ciresului, Pietrosani, Vitanesti. - magneziu in localitile Alexandria, Lisa, Vitnesti - CCOMn in zonele: Lisa, Balta Srat, Pietroani, Meriani

Prezenta

nitriilor i nitrailor

in apa subterana peste limitele

admise nu poate fi legata de o sursa de poluare punctiforma. Cauzele contaminrii acviferului freatic cu azotai sunt multiple i cumulative. Astfel, o surs cu pondere important o constituie splarea permanent a solului de ctre precipitaiile atmosferice contaminate cu diferii oxizi de azot (NO2) i antrenarea acestora de ctre precipitaiile i apa de irigaii ctre acviferele freatice. O alt surs cu pondere o constituie apa din cursurile de suprafaa (ruri, lacuri) n care s-au evacuat ape uzate ncrcate cu azotai. La aceste dou surse cu funcionalitate continu se adaug sursele cu caracter aleator, generate de aplicarea ngrmintelor chimice pe unele categorii de terenuri arabile. Din aceste date rezult c resursele acvifere freatice, n special, prezint un risc ridicat la poluare, att pe termen lung, ct i pe termen scurt. Este important de precizat c poluarea freaticului este, cel mai adesea, un fenomen aproape ireversibil i, ca atare, depoluarea acestui tip de ap este extrem de anevoioas dac nu chiar imposibil cu consecine grave asupra folosirii la alimentarea n scopuri potabile. Acest lucru a dus la condamnarea unor captri din acviferul freatic i la cutarea i punerea n funciune a unor noi fronturi de captare, ceea ce a implicat eforturi i cheltuieli apreciabile. De aceea, n cadrul politicii de gospodrire a calitii apelor, trebuie s primeze msurile de prevenire a proceselor de degradare calitativ, de fapt a tuturor resurselor de ap. Situaia apelor uzate surse majore si grad de epurare Utilizarea si gospodarirea resurselor de apa reflecta in general dinamica sectoarelor economice in care se regasesc principalii

consumatori: populatia, industria si agricultura. Principalii receptori ai apelor uzate sau epurate sunt bazinele hidrografice Vedea si Dunare, cu ponderea volumelor de 42,62% si respectiv 50,73 % din volumul total restituit. Situatia volumelor de ape uzate evacuate in emisari, pe bazine hidrografice, in anul 2002, este prezentata in tab. 5.3.1. Analiza situatiei principalelor surse de ape uzate, conform supravegherii efectuate in anul 2002, a relevat urmatoarele aspecte: - volumul total evacuat a fost de 21 671 mii mc/an; - din volumul total de 21671 mii mc , 12495 mii mc au reprezentat ape uzate care au fost evacuate in sursele de suprafaa dupa trecerea prin statie final de epurare (tab. 5.3.2.) Volume de ape uzate evacuate in 2002 Nr. crt. Bazin Hidrogra fic Volum total Evacuat suficient epurate 1. 2. 3. 4. Dunare Vedea Calmatui Arges TOTAL 10994 9237 16 1424 21 671 12 18 30 Insuficient Neepurate Nu epurate 5011 6869 569 12 449 16 16 necesita epurare 5983 2356 837 9 176 Volume ape Tab.1.a uzate [mii mc]

Referitor la apele uzate insuficient epurate, cota cea mai mare din potentialul de poluare apartine unitatilor din domeniile gospodariei comunale (populaie si industrie) si unitailor agrozootehnice de tip industrial.

Tab.1.b Activitate Bazin hidrografic [mii mc] Dunare Unitai industriale industrial Unitai a Vedea 150 1262 5379 78 12 Arges 66 35 486 Calmatui 16 -

Unitai agrozootehnice de tip 324 de gospodarie 589

comunala pentru industrie Unitai de gospodarie 4098 comunala pentru populaie Unitai de transport Alte activitai -

La nivelul judetului Teleorman au fost controlate 28 surse majore de poluare a apelor de suprafata, dintre care enumeram: SC Turnu SA Turnu Magurele, SC Suinprod SA Zimnicea, SC Urbis SA Rosiorii de Vede, SC UVCP Turnu Magurele, SC Edilul SA Alexandria , RA Sago Turnu Magurele, etc.

Analizele efectuate la apele uzate deversate au pus in evidenta depasiri ale valorilor limita la indicatorii de calitate autorizati sau ale limitelor maxime admisibile prevazute in NTPA 001/2002, la majoritatea surselor. Se constata insa o reducere a debitelor evacuate, acestea nedepasind debitele autorizate. Dintre cauzele care au condus la depasirea valorilor limita admise la evacuarea apelor in cursurile de suprafata enumeram: - nefunctionarea la intreaga capacitate si la parametrii proiectati a statiilor de epurare (ex. SC Edilul SA, Depoul CFR Rosiorii de Vede, etc. ) - capacitati necorespunzatoare ale instalatiilor de epurare (SC Suinprod SA Zimnicea, Spitalul TBC Rosiorii de Vede) - solutiile Romcip de SA epurare Salcia, si evacuare adoptate initial, necorespunzatoare si neconforme cu legislatia actuala (SC SC Suinprod SA Zimnicea fermele Dracea , care ar fi trebuit sa utilizeze apele uzate in agricultura) - lipsa unor instalatii de epurare (SC Turnu SA, pentru ape uzate cu un continut ridicat de ioni de amoniu) - functionarea cu intermitenta a proceselor tehnologice precum si restructurarea productiei prin casarea unor instalatii ( acid sulfuric) si conservarea instalatiilor NPK II, Amoniac Sybetra si acid azotic III (SC Turnu SA) - intretinerea si exploatarea necorespunzatoare a instalatiilor de epurare. Sursele majore de poluare a fluviului Dunarea au fost monitorizate permanent, constatandu-se depasiri frecvente ale limitelor stabilite prin

NTPA 001/2002 la urmatorii indicatori, specifici tipului de activitate desfasurata de agentii economici: - amoniu, azotati, azotiti, fosfati - SC Turnu SA Turnu Magurele - fosfati - SC UVCP SA Turnu Magurele - amoniu, substante organice, materii totale in suspensie - SC Suinprod SA Zimnicea - azotati, amoniu, fosfati - RA SAGO Turnu Magurele Cantitile de substane poluante evacuate in receptorii naturali, in anul 2002 sunt prezentate in tabelul nr. 3.3.3. Determinari privind calitatea apei in anul 2003 Starea de calitate a raurilor interioare In cursul anului 2003, calitatea global a apelor curgtoare de suprafa, evaluat n funcie de situaia din seciunile de supraveghere, a avut urmtoarea distribuie: categoria I 58,8 %; categoria a II-a 41,2%;

Incadrarea sectiunilor de supraveghere pe categorii de calitate Tab.1.c BAZINUL HIDROGRAFIC ARGE NR. RUL SECIUNEA DE CRT. SUPRAVEGHER E 1 CLNISTEA 2 GLAVACIOC 3 SERICU 4 MILCOV Moteni Baciu Amonte confl. Glavacioc Amonte confl. Glavacioc

CATEGORIA DE CALITATE 2002 II I II I 2003 II II II II

BAZINUL HIDROGRAFIC CLMUI 1 CALMUI Com. Clmui 2 CALMUI 3 URLUI Amonte confl. Lac Suhaia Amonte confl. Clmui

I II II

I II II

BAZINUL HIDROGRAFIC VEDEA 1 VEDEA Aval Rosiorii de Vede 2 VEDEA Alexandria 3 VEDEA Amonte confl. Teleorman 4 VEDEA Amonte confl. Dunare 5 BRATCOV Amonte confl. Vedea 6 BURDEA Amonte confl. Vedea 7 CINELUI Amonte confl. Vedea 8 TELEORMAN Tatarasti 9 TELEORMAN Mrzneti 10 CLANITA Amonte confl. Teleorman

II II II I I I I I I I

I I I I II I I I I I

Conform datelor cuprinse n tabelele de mai sus lungimea total a cursurilor de ap investigate n anul 2003, se repartizeaz astfel: - categoria I 57,47 % ( 546 km); - categoria a II-a 42,53% (404 km);

Incadrarea tronsoanelor de ru caracteristice pe categorii de calitate in 2002 Tab. 1.d

BAZIN HIDROGRAFIC ARGES CURSUL DE APA CLNISTEA TRONSONUL Izvoarele - Moteni Tot. 11 58 70 30 45 214 45 173 41 Lungime tronson ( km) I. 58 70 30 II. 11 III. D.

Moteni- iesire din jude GLAVACIOC Intr. Jude- iesire jude SERICU MILCOVA TOTAL BAZIN Izvor confl. Glavacioc Izvor confl. Glavacioc

Incadrarea tronsoanelor de ru caracteristice pe categorii de calitate in 2003 Tab. 1.e BAZIN HIDROGRAFIC ARGES CURSUL DE TRONSONUL APA CLNITEA Izvoarele Moteni Moteni iesire jude Intrare jude ieire jude Izvoare confl. Glavacioc Izvoare confl. Glavacioc

Tot. 11 58 70 30 45 214

LUNGIMEA ( km) I. II. III. 11 58 70 30 45 214

D.

GLAVACIOC SERICU MILCOV TOTAL BAZIN

Incadrarea tronsoanelor de ru caracteristice pe categorii de calitate in 2002 Tab. 1.f BAZIN HIDROGRAFIC VEDEA CURSUL DE APA VEDEA TRONSONUL Intr. Judet Roiorii de Vede Roiorii de Vede Alexandria LUNGIMEA ( km) Tot. 29 38 I. II. 29 38 III. D.

Alexandria am. confl. Teleorman confl. Teleorman confl. BRATCOV BURDEA CINELUI CLANIA TELEORMA N TOTAL BAZIN Dunare Izvor confl. Vedea Intrare jude confl. Vedea Intr. judet confl. Vedea Intr. judet confl. Teleorman Intr. judet confl. Vedea

19 29 39 89 83 70 96 29 39 89 83 70 96

19

492

406

86

Incadrarea tronsoanelor de ru caracteristice pe categorii de calitate in 2003 Tab.1.g BAZIN HIDROGRAFIC VEDEA CURSUL DE APA VEDEA TRONSONUL Intr. Judet Roiorii de Vede Roiorii de Vede Alexandria Alexandria am. confl. Teleorman confl. Teleorman confl. BRATCOV BURDEA CINELUI CLANIA TELEORMA N TOTAL BAZIN 492 453 39 Dunare Izvor confl. Vedea Intrare jude confl. Vedea Intr. judet confl. Vedea Intr. judet confl. Teleorman Intr. judet confl. Vedea LUNGIMEA ( km) Tot. 29 38 19 29 39 89 83 70 96 89 83 70 96 I. 29 38 19 29 39 II. III. D.

Incadrarea tronsoanelor de ru caracteristice pe categorii de calitate in 2002 Tab. 1.h BAZIN HIDROGRAFIC CALMAUI CURSUL DE APA CALMUI URLUI TRONSONUL Intr. judet Clmui Clmui confl. Dunre Izvoare confl. Clmui Tot. 6 89 62 157 6 LUNGIMEA ( km) I. 6 89 62 151 II. III. D.

TOTAL BAZIN

Incadrarea tronsoanelor de ru caracteristice pe categorii de calitate in 2003 Tab. 1.i BAZIN HIDROGRAFIC CALMAUI CURSUL DE APA CALMUI URLUI TRONSONUL Intr. judet Clmui Clmui confl. Dunre Izvoare confl. Clmui Tot. 6 89 62 LUNGIMEA ( km) I. 6 89 62 II. III. D.

TOTAL BAZIN ( Sursa: S.G.A. Teleorman)

157

151

Fluviul Dunre i menine categoria de calitate pe sectorul judeului Teleorman 87 km de categoria I-a. Dac se face o comparaie cu perioada anterioar, se constat creterea ponderii lungimii tronsoanelor cu ap de categoria a II-a, respectiv scderea lungimii tronsoanelor cu ap de categoria a I-a. Astfel, fa de lungimea total a rurilor investigate, ponderea tronsoanelor cu ap de categoriile I i II este prezentata in figura 5.4.1.8. - categoria I a scazut de la 68,93% n 2002 la 57,47% n 2003; - categoria a-II-a a crescut de la 31,07% n 2002 la 42,53% n 2003;

Evoluia calitii cursurilor de ap 100

[%]

50

0
Categora I Categora II Categora III

2001 80.73 15.9 3.34

2002 68.93 31.07 0

2003 57.47 42.53 0

Figura a Evolutia calitatii cursurilor de apa Faa de anul 2002 se constat ca: - n bazinul hidrografic Vedea, 47 km au trecut de la categoria a II- a de calitate, la catgoria I-a;

- n bazinul hidrografic Arge, 173 km au trecut de la categoria I-a de calitate, la catgoria a II-a; - n bazinul hidrografic Calmaui, situaia se menine cu 151 km la catgoria a II-a. Expertizele fizico-chimice effectuate de A.P.M. Teleorman au pus n eviden cazuri de depiri, mai mult sau mai puin semnificative, ale limitelor admisibile pentru categoria a III-a de calitate, la unul sau mai muli parametri n urmatoarele seciuni de supraveghere: - Vedea amonte si aval Rosiorii de Vede, la indicatorii: Cl -, Na +; Rez.filtr.( sursa de impurificare schelele petroliere din judetul Olt); - Milcovat aval Depozit 160, Parc 5, la indicatorii: Cl -, Na +; Reziduu filtrabil ( sursa de impurificare - schela petrolier Videle); - se constata depasirea valorilor limita pentru categoria I-a de calitate la indicatorul Ptot la majoritatea cursurilor de apa. Starea fluviului Dunrea

Din punct de vedere fizico-chimic, indicatorii de calitate corespund condiiilor prevazute de STAS 4706/1988, pentru categoria I, n toate seciunile de supraveghere . Din punct de vedere saprobiologic, apa se incadreaza in grupa de saprobitate -mezosaprob, avnd un grad de curtenie de 74%. Apa fluviului Dunarea corespunde necesarului folosintelor actuale. Pe sectorul corespunzator judetului nostru, comparativ cu anul 2002, nu se constata o modificare semnificativa a calitatii apei, avnd loc in acest sector o buna autoepurare a substantelor organice biodegradabile. Datorita

debitelor de apa mari, care asigura o dilutie STAS 4706/88. Starea apelor subterane

corespunzatoare, fluviul

Dunarea, in anul 2003, s-a incadrat in categoria I de calitate conform

Din datele furnizate de catre Administratia Nationala Apele Romne SGA Teleorman, pentru anul 2003, se constata ca valorile indicatorilor analizai se incadreaza in limitele admise conform STAS-ului nr. 1342/1991 cu exceptia urmatorilor indicatori : - nitrati (NO3-) - s-au inregistrat depasiri la 31% din puturile de observaie situate in localitatile: Alexandria, Tatarastii de Sus, Lada, Bragadiru, LisaVest, Alimneti, Ciurari, Cioceti; - nitriti (NO2-) - valorile determinate depasesc valorile limita la 27% din puurile de observaie in localitatile: Tr Magurele, Alexandria, Lada, Bragadiru, Vitanesti, Tatarastii de Sus, Cioceti; - magneziu in localitile Alexandria, Bragadiru, Ciurari; - CCOMn (65% din forajele monitorizate) } n zonele: Zimnicea, Turnu Mgurele, Alexandria, Lisa, Balta Srat, Pietroani, Meriani, Valea Cireului, Cioceti, Ciureti, Ttrtii de Sus, Vitneti, Bragadiru, Piatra; - PO4
3-

- ( 27% din forajele monitorizate) n zonele: Alexandria,Lada,

Roiorii de Vede, Valea Cireului, Vitneti, Lisa, Piatra, Balta Srat.

Situaia apelor uzate surse majore si grad de epurare Utilizarea si gospodarirea resurselor de apa reflecta in general dinamica sectoarelor economice in care se regasesc principalii consumatori: populatia, industria si agricultura. Principalii receptori ai apelor uzate sau epurate sunt bazinele hidrografice Vedea si Dunre, cu ponderea volumelor de 40.5% si respectiv 52.7 % din volumul total restituit. Situatia volumelor de ape uzate evacuate in emisari, pe bazine hidrografice, in anul 2003, este prezentata in tab. 5.4.4.1. Volume de ape uzate evacuate in 2003 Bazin hidrografic Dunarea Vedea 8.407

Volum total evacuat

Arges 1.398

[milioane mc] 20.748 10.943 (Sursa: S.G.A. Teleorman)

Analiza situatiei principalelor surse de ape uzate, conform supravegherii efectuate in anul 2003, a relevat urmatoarele aspecte: - volumul total evacuat a fost de 20 748 mii mc/an, din care 16 778 mii mc au reprezentat ape uzate care au fost evacuate in sursele de suprafaa dupa trecerea prin staie final de epurare (tab. 5.5.4.2.); - referitor la apele uzate insuficient epurate, cota cea mai mare din potenialul de poluare apartine unitatilor din domeniul gospodariei comunale (10,881 mil. mc); - apele uzate neepurate provin din zootehnie:

Volume de ape uzate care necesit epurare evacuate in 2003 Nr. crt. Bazin Hidrografic Volum total evacuat [milioan e mc] 1. 2. 3. 4. Dunare Vedea Calmatui Arges TOTAL 10.143 5.982 0.058 0.595 16.778 suficien Insuficient t epurate 0.678 0.092 0.113 0.883 epurate 9.465 5.89 0.482 15.837 0.058 0.058 Neepurate Volume ape uzate [milioane mc]

Investitii cu efecte majore sub aspectul protectiei calitatii apa. - Statie de epurare ape uzate SC Petromservice SA Bucuresti; Grup industrial Videle. Valoare 126.198 milioane lei. - Modernizare paturi de uscare la statia de epurare ape uzate SC Suinprod SA Zimnicea ferma Zimnicea; reabilitarea canalizarii ape uzate la SC Suinprod SA Zimnicea ferma Zimnicea si ferma Dracea Valoare 5155.371 milioane lei. - Separator de produse petroliere pentru Depozitul PECO Zimnicea SNP Petrom Sucursala PECO Teleorman

- Statie tratare ape uzate, separator LAKOS JPX 0016 LA SC Koyo Romania SA Alexandria

Apa Starea apelor de suprafata. Sursele de poluare care conduc la mentinerea unor tronsoane de rau in afara categoriilor de calitate sunt: industria chimica, industria constructiva, zootehnia si agricultura. Starea de calitate a raurilor interioare. In anul anterior daca se face o comparatie cu perioada anterioara se constata o ameliorare semnificativa a calitati apelor, relevata prin prin cresterea ponderii lungimilor tronsoanelor de apa de categoria a II-a, respectiv scaderea lungimii tronsoanelor de categoria a III-a si degradat. 7.2.3. Starea lacurilor. Din analizele efectuate de Administratia Nationala Apele Romana si IPM Alexandria se constata ca valorile indicatorilor de calitate analizati se incadreaza in valorile prevazute de standarde, exceptie facand doar fosforul total. Starea fluviului Dunarea.

Din punct de vedere fizico-chimic, indicatorii de calitate pentru categoria I corespund in toate sectiunile de supraveghere. Starea apelor uzate. Din datele furnizate de catre Administratia Nationala Apele Romane- SGA Teleorman, pentru perioada 2002-2003, se constata ca valorile indicatorilor analizati se incadraza in limitele admise cu exceptia indicatorilor nitrati, nitriti, magneziu. Sursele de poluare sunt: spalarea permanenta a solului de catre precipitatii si apa de irigatii catre acviferele freatice; aplicarea de ingrasaminte chimice pe unele categorii de terenuri agricole; depozitarea necontrolata a dejeurilor menajere. Situatia apelor uzate. Analizele efectuate la apele uzate deversate au pus in evidenta depasiri ale valorilor limita ale indicatorilor de calitate analizati la majoritatea surselor. Cauzele depasirii sunt: nefunctionarea sratiilor de epurare, capacitatile necorespunzatoare ale statiilor de epurare, lipsa unor instalatii de epurare, intretinerea si exploatarea necorespunzatoare a instalatiilor de epurare. Putem aprecia pe baza prelucrarilor statistice si a reprezentarilor grafice efectuate pentru zonele Turnu Magurele, Alexandria si Zimnicea ca in anul 2003 gradul de poluare a crescut la majoritatea indicatorilor monitorizati fata de anul 2002.

Bibliografie:

* rapoarte intocmite de Inspectoratului pentru Protectia Mediului Alexandria, judetul Teleorman * www. mapm.ro