ST.GR.

ARH-152
Dobînda Dana

Oraşul Chişinău, capitala Republicii Moldova, este amplasat pe şapte coline, în

imediata vecinătate a râului Bâc şi reprezintă una dintre cele mai vechi şi importante
localităţi din Republica Moldova, cu începuturi de viaţă strămoşească, geto-dacă şi
romanică, de acum două milenii, cu înălţări şi decăderi în zbuciumatul Evul Mediu şi în
următoarele secole ale epocii feudale, cu ascensiuni în dezvoltarea comerţului şi
meşteşugurilor, cu evidente schimbări de ordin economic şi cultural în perioada de
transformare a vechiului târg de provincie într-un oraş de prosperitate modernă.
1) La transformarea Chișinăului în oraș au contribuit mai mulți factori atât de ordin
economic, cât și de ordin politic și strategic.
-Printre principalii factori de ordin economic care au încurajat formarea în Chișinău a unui
centru de colectare pentru fiscalitatea internă și a unui punct de taxare pentru comerțul de
tranzit,situarea favorabilă a localității în raport cu traseul de epocă al căilor comerciale care
traversau această parte a Țării Moldovei. Ciocanu, 2017:52
-Al doilea factor ce a determinat transformarea Chișinăului în oraș a fost importanța
strategică atribuită locului prin prezența sistemului de repere militare a țării.
-Un element la fel destul de important este cadrul plolitico-strategic în care a avut loc
înființarea orașului Chișinău este desființarea la începutul anilor’40 ai secolului al XVII-lea
a vechiului domeniu domnesc care a existat la circa 20 km spre est de Chișinău,pe Nistru.
Ciocanu, 2017:53f
-Un alt punct forte de ordin strategic și comercial ce a jucat un rol pozitiv a fost
amplasamentul Chișinăului într-o zonă favorabilă și bogată în resurse naturale.
2) În evoluția ulterioară a Chișinăului a jucat un rol deosebit așa zisul noul oraș a fost
anume ”descălecat”.Apariția cuvîntului reprezintă rezultatul unei acțiuni voluntare, bine
calculate din punct de vedere economic și strategic.În această ordine de idei se presupune
că ar fi existat între domnia țării și Muntele Sinai o înțelegere referitoare la utilizarea în
comun a unor obiective situate pe moșia satului Chișinău.Printre factorii ce au putut juca un
anumit rol în procesul de constituire a orașului poate fi plasată și reintrarea în stăpînire
boierească a părții mănăstirești a moșiei Buiucani în ianuarie 1658. Ciocanu, 2017:59
-Un factor important ce a influențat dezvoltarea orașului Chișinău a fost numeroasele
prăvălii, viața comercială activă, repartizarea terenurilor(locuri) pentru
contrucție,încurajarea meseriașilor pentru a deschide noi locuri de muncă.
-Conștient de necesitățile în continuă creștere ale orășenilor, care duceau lipsă de teren
suficient pentru pășunat și de pămînt arabil, Eustratie Dabija, ca să se ”mărească hotarul
tîrgului”,ia decizia privind ”transmiterea” către chișinăuani a moșiei satului Visterniceni,
aflată pe partea opusă a Bâcului, în ținutul Orhei. Ciocanu, 2017:61
- Concentrarea în orașul Chișinău a efectivelor militare ale țării care participau în luptele
purtate de otomani în Țara Căzăcească.
- Renunțarea la vechiul sistem de reședințe și edificarea în oraș a unei curți.
-Schimbarea statutului dregătorului de Chișinău și respectiv scoaterea orașului Chișinău de
sub stăpînirea doamnelor țării.
- Au fost înființate toate instituțiile administrative caracteristice unei importante alcătuiri
urbane din acea vreme.
-Înființarea orașului prin locatio,invitarea aici a coloniștilor, instituirea unui regim juridic
special.
3)Modificarea statutului domnesc al Chișinăului în anii ’90 secolul XVII a avut un
impact asupra hotarul orașului, cînd domnia decide retrocedarea moșiei Visternici către
stăpânii ei anteriori, boierii Rusetești, faptul prejudiciind interesele economice ale
localității. Ciocanu, 2017:77
-A doua lovitură gravă a fost prin retrocedarea moșiei Ghețăoani anii 1704-1705 foștilor
proprietari și s-a manifestat prin diminuarea drastică a suprafeței orașului.Creșterea
semnificativă a numărului populației urbei și creșterea necesității ei economice, pe care
teritoriul rămas între hotarele orașului deja nu le putea satisface, i-a determinat pe mulți
chișinăuani să procure sau să arendeze terenuri pe teritoriul altor moșii din zonă, iar acest
impact a dus la pierderea hotarului moșiei Chișinăului pe segmentul dinspre Buiucani ce a
dus la perceperea impozitelor de la orășeni. Ciocanu, 2017:79