NEOLITIC

Se ocupa cu recolta, cresterea animalelor, domesticirea lor, prima cultura neolitica la Carcea
echilibru intre cultivarea plantelor si cresterea animalelor
mestesug- olarit cel mai raspandit, vase pt gatit si pt ritual
- materii prime: argila si lut, cioburi pisate, nisip cernut
Ard ceramica in cuptoare
1. cuptor simplu, temperatura scazuta, ceramica de proasta calitate
2. cuptor cu o singura camera, putin adancite in sol (Tartaria)
3. cuptor cu 2 camere (doar Cucuteni)
MOTIVE DECORATIVE- geometrice, triunghiuri hasurate, motivul tablei de sah, ochiul,
capriori

AURUL
punct de topire 1063 grade, apare in nisipul aluvionar, poate contine urme de cupru, argint,
cositor, fier
cea mai veche piesa- sarma din eneolitic la Glina, aria culturii Boian
doi idoli en violon, 4 idoli antropomorfi cu brate in cruce
Gumelnita- cultura cu cele mai multe piese de aur (la Sultana Malu Rosu- 5 pandantive, un
lant cu 7 verigi)

METALURGIA ARAMEI
prelucrata prin ciocanire, majoritatea piese mici de podoaba (inele de bucla, margele)
arama se reduce usor, se prelucreaza usor (topire 1085 grade, maleabila)
foarte vascoasa, se toarna greu in tipare, formeaza bule de aer in interiorul pieselor
se deformeaza usor, se folosea metoda cerii pierdute

ASEZARI
langa apa potabila
terase joase sau inalte, lunca Dunarii, ostroave
in Precucuteni si Cucuteni- asezari la inaltime
au santuri imprejmuitoare (asigura securitate animalelor)
in Eneolitic timpuriu- asezari fortificate (Tarpesti- Precucuteni)
asezare tip TELL (Gumelnita), movila artificiala ridicata ca urmare a unei locuiri de lunga
durata
Harsova- cel mai mare tell, 12 m
5-6 locuinte in asezari
unele case asezate in cerc, cu o piata centrala, altele aliniate in siruri

TIPURI DE LOCUINTE
-le cunoastem datorita descoperirilor unor modele miniaturale din lut (Gumelnita)
-bordeie- ingropate la 1m pamant, au groapa cu trepte de acces, acoperis forma conica, un
stalp central. Inauntru au vatra.
-locuinte de regula de suprafata, cu o singura incapere. La Gumelnita, Cucuteni sunt 2
incaperi
-acoperis in 2 sau 4 ape, din papura sau trestie, ferestre rotunde sau ovale, podeaua din lut
sau pamant batatorit
PRACTICI FUNERARE
De regula se practica inhumatia, gropi simple, forma ovala sau rectangulara
pozitii- intins pe spate sau chircit (sugerand pozitia de fetus in uter sau pozitia comuna de
somn= un somn prelungit)
chircirea in functie de sex- barbatii pe dreapta, femeile pe stanga
inmormantari de cranii sub podea (Gumelnita, Cucuteni), schelete de copii sub podeaua
caselor)
cea mai timpurie necropola- Cernica, 500 morminte, Cernavoda 400 morminte
inventar- vase, ofrande de carne, ocru depus pe sau sub cadavru, acoperirea craniului cu un
fragment ceramic de mari dimensiuni., topoare puse langa maini sau langa cap, statuete
antropomorfe sau capete de animal. Unele morminte nu au schelet, sunt cenotafuri
(morminte simbolice)

RELIGIE
Credintele s-au schimbat din paleolitic, pt ca omul nu mai depinde acum doar de vanatoare,
ci si de agricultura. Reconstituirea religiei- pe baza statuetelor antrop. si zoom.
antrop.- predomina reprez. de femei, statuete duble (indragostitii din Gumelnita)
statui redate in picioare sau in sezut, atentie acordata pe partile genitate, adesea capul
lipseste, detaliile fetei nu sunt importante
In eneolit. tarziu- modelari standard, solduri dezvoltate, reprez. en violon
statuetele femin.- cult al fertilitatii
sistemul relig. neolitic era dual, masculin si fem., mascu. reprez. de tauri, coarne, phalusuri,
femeile reprez. de statui antropom. dar si de simbolul rombului
- ofrande de intemeiere a constructiilor (vase depuse in gropi peste care s-a ridicat cladirea,
sacrificii umane- schelet de copil la Boian)
- dans ritualic (vazut in reprez. antropom.)
- masti (multe statuete care poarta masti)

EPOCA BRONZULUI

CERAMICA
- cei mai frecventi degresanti lut sau cioburi pisate si nisip, la Monteoru e din calcar
cochilifer maruntit
- ceramica de buna calitate (Garla Mare, Suciu de Sus, Otomani, Wietenberg)
- apar canile si cestile, se dezvolta amfora (vas pt lichide sau pt incinerare- Garla Mare)
- apare kantharosul- cu doua torti (Garla Mare, Tei, Vatina)
- caucul (Cotofeni)
- tavi de peste, vase de ofranda cu varf ascutit (Monteoru), zurgalaii din lut
- motive ornamentale geometrice, inspiratie vegetala, decor simetric, ceramica impodobita
la Garla Mare si Suciu de Sus
TEHNICI:
incizia (Monteoru), impunsaturi succesive (Garla Mare), impresiune cu rotita, lustruirea
(Monteoru), incrustatia cu pasta alba (Cotofeni, Garla Mare), stampilarea (G.M), canelarea
(tipica bronzului- Otomani, G.M.), foarte rar excizia (G.M.)

AURUL
piese descoperite in necropole (inele de bucla) si tezaure, apar acum si arme pe langa
podoabe (pumnale in Macin), acum avem aliaj intentionat cu cupru (55-60% aur, cupru 17%)
multe arme= perioada de conflicte (multe fortificatii, gasim spada si topor de lupta)

RELIGIA
se instaleaza cultultele solare (ornamentatii cu cercuri insotite de raze de soare, zvastica),
incinerarea= eliberarea rapida a sufletului de trup, purificarea lui si ajungerea la zeii soarelui,
tunetului, fulgerului

LOCURI DE CULT
Salacea- jud. Bihor, 3 incaperi care comunicau intre ele, pronaos cu 2 coloane, gasit un
mormant de copil dezarticulat= sacrificiu de intemeiere
Sarata Monteoru la noi
pesteri- depuneri de ofrande din ceramica si piese de bronz
puturi- descoperite vase intregi

RECUZITA DE CULT
nu mai avem asa multe repr. antropo.
- in aria civilizatiei miceniene descoperite 3 tipuri de statuete:
PHI (brate lipite de corp, arcuite la abdomen)
PSI (brate ridicate deasupra capului)
TAU (brate orizontale)
la Garla Mare- Phi si Psi
maj. stat. feminine, unele cu cap de pasare de apa
pot reprez. divinitatea fertilitatii, a muzicii, reprez. defunctului, reprez. sufletului, reprez.
divin. protectoare

VASE DE CULT
- pixide (vase de agatat cu capac perforat, Garla Mare, Monteoru), apar in necropole
- vase de ofranda (Monteoru) un fel de amfore cu fund ascutit

PRACTICI FUNERARE
- multe necropole (1500 morminte in Slovacia- Otomani, 4 necropole in Sarata-Monteoru)
- apare necrop. situata extramuros
- predomina incineratia
Acum se crede mai mult in nemurire decat in neolitic, se fac inmormantari chiar si fara
defunct
- necropole la Cernica, Sultana, Cernavoda
- se fac adesea inmorm, intramuros (adesea morminte de copii)
Morminte situate in afara zonei de locuit
- inhumatie sau incineratie, rara incinerarea in bronz timpuriu, comuna in bronz final
- inhumatie la Plovdiv, Periam-Pecica, incineratie la Garla Mare, Suciu
- orientarea defunctilor spre est, la Varasti sunt toti chirciti pe stanga
- situatii in care nu toate oasele apartin defunctului, exista sacrificii umane
- morminte tumulare si plane
- tumular spre finele eneoliticului, se asociaza cu inhumatia, doar la Suciu se practica
incinerarea cu tumul
- morminte tumulare apartin celor cu statut inalt, statutul nu e exprimat de inventar, ci de
arhitectura mormantului
- morminte simple ovale sau rectang. cele mai des intalnite, morminte in piatra, morminte
cu trepte, catacombe (Monteoru)
- orientare N-S pentru barbati, S-N pentru femei, chircit pe dreapta sau stanga, intinsi sau
chirciti pe spate, femei pe stanga, barbati pe dreapta
- castroane si cani in morminte, in zona capului, la Garla Mare 3 vase: urna, un capac
castron, o cana
STATUT SOCIAL- determinat de pozitionarea mormantului in necropola (alea din centru=
bogati), arhitectura morm, inventarul funerar, sacrificarea
- podoabe= mormant de femei, arme, unelte= morm. de barbati

CULTURA MONTEORU- denumita dupa statiunea Sarata Monteoru

- doua faze I si II
- se ocupa cu agricultura, cresterea anim, locuinte din piatra si lemn
- arme si unelte multe din bronz, matrite de turnat descoperite, topoare, podoabe inele
bratari
- vase cu fund ascutit, decor prin incizie, zig zag-uri, decor canelat in faza II
- inhumatie in morminte plane, incineratie in etapele tarzii, apar morminte de familie

CULTURA CUCUTENI 5.200-3.200 i.Hr.

- printre cele mai vechi din Europa, larg raspandita (Moldova, Muntenia, Trans. si Basarab.)
- asezari in functie de sursa de apa, teren favorabil agriculturii, conditii de aparare, existenta
sarii
- asezari deschise sau fortificate, compacte, rasfirate, circular, cu mai multe incaperi si etaj,
plan dreptungh., circular, colibe, bordeie
- vanatoarea, agricultura, olarit, confec. unelte, bijuterii din cupru, aur, os slefuit
- ceramica ramasa in istorie, unica in Europa, decor in spirala, creaza o iluzie optica
puternica, culori alb, rosu si negru, in functie de temper. de ardere, forme simple sau de
amfora
- asemanari intre ceramica neolitica din China, dar aia apare la un mileniu dupa Cucuteni
- pt faza A forme diferite de pahare, castroane, suporturi, in A-B ceramica pictata, statuete
antrop. deobicei feminine, picioare zvelte, sunt gratioase. Nu exista statuete cu sclavi=
caracter pacifist al culturii
HALLSTATT 1200/1100-450/350 i.Hr.
CERAMICA
- apare ceramica de culoare neagra
- decor prin canelare si imprimare
- doua mari complexe de ceramica: ceramica canelata in Vest Ro, ceramica imprimata in Est
- neagra la exterior, rosie la interior
- cel mai vechi grup: Vartop-Hinova in Oltenia, Granicesti (Moldova)
- denumire venita de la o necropola din Austria
- locuinte de tip cetate/salas
- se dezvolta bronzul, depozit la Uioara cu 5.800 piese
- centuri de bronz decorate
- arme defensive: coif si scut
- spada cu cupa la maner
- vase din bronz: cazane, galeti, cesti
- piese de podoaba din bronz
- in sec 13-12 primele piese din bronz in Ro: maner de cutit, spada, bratara, pumnal, cutit
- primele dovezi de practicare a metal. in Ro sunt in sec 9
- in Hal. mij. obiectele din bronz inlocuite cu fier
- in Hal. tarziu- din bronz doar podoabe si piese de harnasament

PRACTICI FUNERARE
- incineratia, inmormantati in tumuli de mici dimensiuni sau morm. plane
- in morminte s-au gasit topoare de lupta, vf de sageti si lance
- simboluri: cruce, pasare de apa, zvastica, pandantive din metal sub forma de topoare
(protectie, talisman)
- influente de la ilyrii (inhumatie sub tumuli), sciti (pumnale si sageti de fier), greci (prima
colonie greceasca Histria)
RELIGIE
-credeau in zei uranieni, ca in Ep. Bronzului, gasim cazane din bronz cu 4 sau mai multe roti
si capete de pasari de apa
CULTURI HALL.:
BABADAG
- Dobrogea, Muntenia, Moldova, se practica incin. si inhum., nu sunt necropole, putine vase
din ceramica (amfore, cesti, strachini), decoratii prin incizie apoi imprimare, canelare,
triunghiui hasurate
BASARABI sec 8-7
- Transilvania, Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat
- 350 situri, preferau zonele de campie, majoritatea incinerati, Necropole in Moldova Veche
- ceramica decor canelat, imprimat sau incizat apoi incrustat cu pasta alba, strachini,
amfore, cani cu doua torti, decoratii in spirala, triunghi hasurat, S-uri
- metal: fibule ochelari, cazane de bronz cu pasari si roti
- margele din bronz