Arta la începuturile Evului Mediu

(sec. IV-VIII)
Arta la începuturile evului mediu

Arta Imperiului Roman de Răsărit –se grecizează, devine

Imperiul Bizantin

Arta provincială a Imperiului Roman de Apus – în continuă

pierdere a abilităților tehnice, în proces de barbarizare

Arta barbarilor germanici

 Arhitectura funerară
Cubiculum. Catacomba de pe via Latina
Catacomba Priscilla
 Prima arhitectură creștină: Casa-biserică de
la Doura Europos
Ruinele casei-biserici Reconstituirea baptisteriului
 Modelul primelor biserici creștine oferit nu de
templele păgâne ci de clădirea laică a basilicii
imperiale
Basilica lui Maxentius și Constantin (308- Ruinele basilicii lui Maxentiu si
312) - plan Constantin
• Basilica lui Constantin din
Trier
Planul basilical: navă centrală, colaterali,
transept, absidă (absidiole)
 San Giovanni in Laterano – prima biserică creștină –
construită de papa Milthiades între 313-324, consacrată
în vremea lui Silvestru I (324)

Plan și elevație Interiorul actual (refăcut în Renaștere)

Planul vechiului San Pietro
Sancta Sabina
Manuscrise,
Italia,
Sec. VI
Sf. Luca,
Italia,
Sec. VI
Casetă, sec. VI,
Vatican
Galla Placidia
Interior
Galla
Placidia
San Vitale
Baptisteriul
ortodox
San Apolinare
in Classe,
Absida

Sfântul Apolinarius orant

-decor paradisiac, plat, fără
adâncime (nu există timp dar nici
spațiu)
-12 oi – turma credincioșilor dar și
cei 12 apostoli
-Cele 3 oi din planul median: Sf.
Petru, Sf. Ioan, Sf. Iacob – martori
ai Schimbării la față
Schimbarea la Față, Materi, 17, 1-5
Şi după şase zile, Iisus a luat cu Sine pe Petru şi pe Iacov şi pe Ioan, fratele lui, şi i-
a dus într-un munte înalt, de o parte.  
2. Şi S-a schimbat la faţă, înaintea lor, şi a strălucit faţa Lui ca soarele, iar
veşmintele Lui s-au făcut albe ca lumina.  
3. Şi iată, Moise şi Ilie s-au arătat lor, vorbind cu El.  
4. Şi, răspunzând, Petru a zis lui Iisus: Doamne, bine este să fim noi aici; dacă
voieşti, voi face aici trei colibe: Ţie una, şi lui Moise una, şi lui Ilie una.  
5. Vorbind el încă, iată un nor luminos i-a umbrit pe ei, şi iată glas din nor zicând:
"Acesta este Fiul Meu Cel iubit, în Care am binevoit; pe Acesta ascultaţi-L". 

-Gloria lui Christos simbolizată prin crucea înscrisă în cerc

-De o parte și de alta, ieșind din nori, Moise și Ilie
-Deasupra, Mâna lui Dumnezeu (singura modalitate de a-l reprezenta pe
Dumnezeu Tatăl pe parcursul evului mediu)
San Apolinare Nuovo
Interior San Apolinare Nuovo
 Arta popoarelor germanice
• Arta barbară este creată în afara spaţiului cultural greco-
roman, aflîndu-se totuşi în strînsă relaţie cu acesta.
• Creatorii ei sînt influenţaţi de modul de viaţă nomad, chiar
dacă la origine au fost populaţii sedentare, dizlocate însă
după marea invazie a hunilor. Nu cunosc o arhitectură
monumentală, ci probabil doar una a lemnului şi a altor
materiale perisabile, şi au tradiţii orale.
• Arta barbară manifestă o incapacitate aproape totală, chiar
un soi de neîncredere, faţă de reprezentarea figurii umane.
• Această artă se caracterizează prin caracter ornamental,
abstract sau zoomorf, adesea cu semnificaţii magice şi
simbolice.
• Decoraţia este aplicată pe podoabe şi arme.
• Tehnica : cloisonne, filigran, incrustare amaldine, sticlă
colorată, pietre semipreţioase, perle.
• Există diferenţe importante între grupurile etnice barbare,
datorate şi contactelor şi influenţelor reciproce cu lumea
romană, ca şi tipului de creştinism adoptat.
Bijuterii barbare descoperite în Italia, la
Verona şi Padova: crucifix împodobit în
stilul animalier II, cercei specific
mediteraneeni.
Catarama, Sutton Hoo
Arta insulară se caracterizează prin amestecul
dintre tradiţiile celtice, influenţe romane şi
orientale aduse după creştinare, influenţe
anglo-saxone şi scandinave apărute după
ultimele invazii.
Decorul preferat: vrejuri şi benzi întreţesute,
stilizare extremă, caracteristice orfevrăriei
anglo-saxone.
La Sutton Hoo: cimitir cu morminte de sfîrşit de
sec. VI şi prima parte a sec: VII. Cel mai
spectaculos mormînt, într-o corabie, ar
putea fi al regelui Raedwald, mort între
616-628.Există o diversitate de rituri de
înmormîntare, care ar putea sugera criza
culturală asociată cu lupta dintre păgînism
şi creştinism. Bunurile de prestigiu depuse
în morminte indică şi diferenţierile de statut
în cadrul unei societăţi în transformare.
Posibile influenţe merovingiene.
Tezaurul de la Stafforshire –descoperit 2009
 Potirul lui Tassilo al Bavariei, sec. VIII
Arta insulară pătrundea pe continent
prin misionarii irlandezi care
întemeiau mănăstiri şi aduceau cu
ei stilul benzilor întreţesute
(entrelacs)
Fibula merovingiana
Inventar funerar franc
Bijuterii ostrogote
Catarame
ostrogote
Coroana lui Receswinth
Fibule
Italia
sec VII
Evangheliarul reginei Teodolinda
Monede merovingiene
Treime de solidus, Charibert al II-lea
Mausoleul lui Teodoric
San Apollinare Nuovo, Palatul
Imparateasa Ariadne
(sf. sec. V)
sau regina
Amalasunta
(prima treime sec. VI)
Consulul Areobindus; Dipticul de la Murano, sec. VI
San Pedro de Nave, sec. VIII
Christos, Jouarre, sec. VIII
Placă de pe coiful regelui Agilulf
(591-615)
• Adorarea
magilor,
Altarul
Ducelui
Ratchis, cca
740
Altarul ducelui Ratchis, sec. VIII
Soarele, arta vizigota, Santa Maria de
Quintanilla de las Vinas, sec VII-VIII
Daniel in groapa cu lei, arta vizigota,
San Pedro de Nave, sec. VII
Daniel, arta merovingiana
 Discul
de la
Limons,
sec.
VI-
VII
Calaret, arta
merovingiana
Sceatas, 720-740
Baza de crucifix, Poitiers, sec. VII
Regele Reccared si episcopi
Conciliu de la Toledo