1.

Estetica- definitie generala; relatii cu alte discipline filosofice si umaniste

Intr-un sens general, prin estetica intelegem totalitatea relatiilor noastre teoretice cu
arta. Estetica se refera la modul in care noi evaluam (cunoastem si intelegem) prin vorbire si
gandire obiectele estetice, adica acele obiecte care produc in noi emotii si trairi subiective.
La nivel foarte general, estetica inseamna vorbirea despre obiectul estetic (cel care a produs
in noi trairi). Estetica este o cunoastere si o intelegere despre obiectul sensibil in
individualitatea sa concreta, un obiect producator de emotii pe care il numim opera de arta.
Distingem intre estetica filosofica, intre filosofia artei si intre esteticile particulare, de
ramura. In esteticile de ramura sunt: psihologia, sociologia, matematica, teoria informatiei,
teoria jocului si a deciziei, statistica etc. Esteticile particulare sunt prelungiri ale domeniilor
stiintifice. Estetica inseamna si analiza valorii obiectului estetic.

2. Aisthesis si techne- semnificatii; rolul celor doua notiuni in definirea domeniului esteticii si
al artei

Aisthesis inseamna in greaca veche senzatie, perceptie, simtire, actiunea si rezultatele

functionarii celor 5 simturi prin intermediul carora suntem in permanent contact cu lumea
exterioara si interioara. Aisthesis inseamna si cunoasterea naturala omeneasca. Prin
cunoasterea naturala realizam identitatea cu sine a fiintei noastre individuale, stim cine
suntem, unde suntem, cum ne diferentiem de altii, ne cunoastem preferintele, stim ce ne
place si ce nu. In consecinta, aisthesis desemneaza acea facultate de cunoastere prin care
omul dobandeste, in mod natural, reprezentari ale lumii interioare si exterioare. Ganditorii
greci au adus aisthesis-ul din domeniul fiziologiei pe terenul filosofiei, odata cu convingerea
ca sufletul este de natura necorporala. Aisthesis-ul are o dubla natura. Pe de o parte, el face
posibil contactul cu obiectele sensibile, este o forma de cunoastere sensibila. Pe de alta
parte, face posibile si impresiile dobandite prin fiecare organ de simt. Aisthesis-ul nu isi
schimba conditia lui spirituala, de parte din a sufletului, chiar daca se afla in contact cu intim
cu corpul. Aisthesis= perceptie, noesis= gandire.
Platon si Aristotel insista ca techne este stiinta de a face, o disponibilitate de a produce,
insotita de reguli, o cunoastere a cauzelor eficacitatii. Techne este o forma de cunoastere
(cunoasterea productiva) ce se refera la capacitatea omului de a face, de a produce in
conformitate cu trebuintele noastre. Techne in Evul Mediu, chiar si la inceputul erei
moderne, insemna mai degraba pricepere, iscusinta de a lucra un obiect oarecare, o casa, o
corabie, un pat, un ulcior, un vesmant- precum si stiinta de a comanda o armata, de a
masura un camp. Toate aceste iscusinte erau numite arte. Priceperea consta in cunoasterea
regulilor. Techne se refera si la conditia noastra omeneasca de fiinta care produce o ordine a
obiectelor care nu sunt date in natura ca atare. Omul este prin techne, prin puterile sale
ordonatoare, asemanator zeilor. El genereaza cosmos prin techne, adica ordoneaza intr-o
noua forma materialele preexistente. Techne este o stiinta a cunoasterii regulilor ce duc la
faptuiri.

3. Clasificarea artelor potrivit lui G. W. Hegel

4. Obiectul de studiu al esteticii- Frumosul si arta; distinctii si apropieri intre cele doua
notiuni

5. Frumosul naturii si frumosul artei; distinctii si asemanari

6. Artistul si procesul creatiei- facultatile psihologice necesare creatiei artistice, deosebiri

fata de creatia stiintifica

7. Etapele creatiei artistice potrivit lui Tudor Vianu; explicatii

8. Rolul intuitiei, al imaginatiei si al ratiunii in creatia artistica (Aristotel, N. Hartmann)

9. Opera de arta ca produs al creatiei artistice; momentele constitutive ale operei in viziunea
lui Tudor Vianu; definitia operei de arta potrivit lui T. Vianu

10. Conceptele: eidos, morphe si poiesis. Semnificatii pentru creatia artistica si opera de arta

11. Structura operei de arta potrivit lui N. Hartmann. Straturile operei.

12. Procesul de aparitie, distinctia aparenta- aparitie (N. Hartmann)

13. Semnificatiile notiunii mimesis. Este opera de arta rezultatul unui proces e mimesis? In
orice perioada a istoriei artei?

14. Ce presupune procesul receptarii estetice: Cum definiti experienta estetica?

15. Ce inseamna procesul catharsis in receptarea artistica si care este rolul lui potrivit lui
Aristotel?

16. Judecata estetica- definitie si caracteristici in viziunea gandirii lui Kant. Cu ce facultati ale
gandirii umane se realizeaza?

17. Ce presupune valoarea estetica? Mentionati alte valori spirituale. Deosebiri.

18. Ce sunt categoriile estetice? Cum se manifesta ele in opera de arta? Care sunt cele mai
importante categorii estetice?

19. Definiti semnificatiile categoriei frumosului

20. Definiti semnificatiile categoriei sublimului si comparati categoria sublimului cu aceea a

frumosului. (Kant, N. Hartmann)

21. Definiti sublimul in comparatie cu tragicul.

22. Exista relatii estetice intre sublim si comic? Dar intre sublim si urat?
23. Exista relatii estetice intre comic si urat? Dar intre comic si banal? Pot fi ele sub semnul
frumosului?

24. Ce este "locul comun" (pentru A. Danto) si ce presupune transfigurarea lui?

25. In ce consta estetica relationala? Carei perioade istorice ii este adecvata?