Tara de foc Istoria regiunii este strns legat de descoperirea i colonizarea teritoriului din jurul strmtorii Magellan.

Abia n anul 1881 este stabilit grania care mparte ara de Foc ntre Argentina i Chile. Urme istorice atest existena paleoindienilor deja n anii 9.800 .Hr. care pn prin 1520 d.Hr. erau ocupai cu vnatul, urme care se retrag n timpul perioadei de glaciaie din pleistocen, ulterior cnd strmtoarea Magellan este umplut cu ap mpiedic retragerea locuitorilor pe continentul american. In urm cu 3000 de ani sunt dovezi istorice care atest c dispar unele specii ca i calul slbatic, sau leneul uria, pentru asigurarea hranei fiind vnate de indieni alte ierbivore din regiune. Descoperirea strmtorii Magellan i procesul de colonizare Descoperirea strmtorii Magellan n octombrie 1520 prin expediia lui Ferdinand Magellan care cuta calea maritim spre insulele Moluce cu mirodenii (insule ce aparin de Indonezia situate ntre insulele Noua Guinee i Sulawesi). Traversarea canalului a durat 20 de zile, timp n care echipajul lui Magellan, a vzut numai fumul produs de focurile de tabr ale indienilor. Magellan denumete canalul Estreito de Todos los Santos (Canalul de Ziua Morilor), nefiind nici o dovad care atest faptul c Magellan ar fi pus piciorul pe una din insule. Ca urmare a descoperirii strmtorii, acesta devine calea maritim spre mirodenii, din Asia, sau aurul i argintul din Peru. Ulterior navigatorul eglez Francis Drake n cltoriile lui (1577 - 1580), traverseaz canalul numai n 16 zile, a nsemnat sfitul dominaiei i siguranei spaniole pe mare fa de corbiile de piraterie engleze, franceze i olandeze. Prin anii 1550-1559 sunt ntreprinse o serie de cercetri spaniole a Patagoniei i rii de Foc. Pirai olandezi sub conducerea lui Willem Cornelisz Schouten nconjoar n anul 1615 ara de Foc i Capul Horn ce aparine de coasta Chile, fiind urmat de o expediie spaniol (1618 - 1619 sub conducerea lui Bartolom Garca de Nodal, o expediie englez (1669 -1670) condus de John Narborough i de expediie francez (De Gennes i De Beachesne). John Byron ntreprinde o aciune de cercetare (1764 - 1766) a insulelor Falkland i rii de Foc. Navigatorul englez James Cook strbate canalul Magellan n 1769, fiind primul care descoper cercul polar de sud. Expediiile lui Parker King i Fitz Roy (1826 - 1836) au o nsemntate istoric pentru Patagonia i ara de Foc, fiind luate n eviden date geografice importante din punct de vedere cartografic, hidrografic, care au descoperit canalul Beagle, la aceast expediie a luat parte i tnrul Charles Darwin care scrie despre aceste cercetri n lucrarea Diary of a Naturalist Around the World. Colonizarea (1848 - 1906) nceput de spanioli i ncercarea de integrare i dominare spaniol a rii de Foc n a fost ncununat de succes. Prima ncercare de colonizare sistematic a regiunii este fcut n prima jumtate a secolului XIX, aceasta colonizare fiind ntrziat de faptul c ara de Foc este lipsit de porturi naturale, nefiind de importan deosebit pentru corbii n afar de aprovizionare cu hran i ap potabil. Chile n anul 1818 proclam definitiv independena fa de dominaia colonial spaniol, aciunea de ncercare francez (regele Louis Philipp 1773-1830) de a ocupa Patagonia de sud, a determinat reacia politic din Chile, de a asigura din punct de vedere militar Canalul Magellan i colonizarea rii de Foc. Imigrarea continu, i politica de discriminare argentinian cu premii puse pe capul unui indian, a determinat un genocid a populaiei btinae, la care a contribuit i Muzeul antropo logic din Londracare pltea 8 lire sterline pe o east de indian. Merite nsemnate n aciunea de salvare a btinailor o are preotul i misionarul austriac Martin Gusinde care n anul 1917 cerceteaz cultura indian. In Tara de Foc a ancorat de mult o corabie in locurile mai pusti.Se stie ca acea corabie s-a scufundat si ca o parte din echipaj sa inecat, alti cativa au fost mancati de lupi iar ceilalti s-au ascuns undeva dar in scurt timp au murit si ei.

Pn au venit n contact cu spaniol i Pueblos, Navajo erau vntori i culegtori. Ei au adoptat tehnici agricole i a culturilor de la oamenii Pueblo, n cretere n principal porumb, fasole, i squash. Ca urmare a influenta spaniola, au inceput ovine i caprine turm, n funcie de ele pentru produse alimentare i comer. [2] Ei au tors i esut ln tuns n pturi i haine care ar putea fi folosite pentru uz personal sau de comercializare [3] De asemenea, ele. depindea de turmele lor de oi pentru carne [4]. vieile lor a depins de ovine att de mult nct, la Navajo, oile au fost un fel de valut i de mrimea efectivului a fost un semn al statutului social. [5] Navajo vorbesc dialecte ale familiei de limbi mentionat ca Athabaskan [6]. Navajo si Apache se crede c au migrat de la nord-vest Canada i Alaska de Est, n cazul n care majoritatea vorbitorilor Athabaskan reedina. [7] Naiunilor Dene n primul rnd, care triesc n apropierea lacului de la Tadoule n Manitoba la Lacul Slave Mare din Northwest Territories, vorbesc de asemenea, limbi Athabaskan. [8] n ciuda timpului scurs, aceti oameni relatrilor

pot nelege nc limba de verii lor ndeprtate Navajo [9]. Mrturii arheologice i istorice sugereaz faptul c strmoii Athabaskan de Navajo si Apache a intrat n sud-vest de la 1400 CE [10]. tradiiile orale Navajo se spune s-i pstreze referinele acestui migraie. [11] Istorie oral Navajo, de asemenea, pare s indice o relaie de lung cu oameni Pueblo [12] i o dorin de a se adapta ideilor strine n propria cultur. Comerul ntre tradiie i popoare Pueblo Athabaskans a fost important pentru ambele grupuri. nregistrrile spanioli spun c de la mijlocul secolului al 16 -lea, Pueblos schimb de bunuri de porumb i esturi din bumbac pentru carnea de bizon, piei brute i materiale pentru unelte de piatra de la Athabaskans care fie au cltorit pentru a le sau a trit n jurul lor. n secolul al 18-lea, spaniolii au raportat c Navajo aveau numere de mare de animale i suprafee mari de culturi. Navajo adaptat, probabil, multe idei Pueblo n cultura lor diferite proprii. Spaniol folosit pentru prima dat termenul de Apachu Nabajo n anii 1620 pentru a se referi la oamenii din Valea Chama regiunea de est a rului San Juan i nord-vest de astzi Santa Fe, New Mexico. Prin 1640s, acestea au fost cu ajutorul "Navajo" pentru aceti oameni indigene. Spaniol nregistrate n anii 1670, care au trit ntr -o regiune numita Dinetah, aproximativ aizeci mile (100 km) la vest de Chama Rio regiune vale. n 1780, Spania a trimis expediii militare mpotriva Navajo din sud-vestul i la vest de zona respectiv, n muntele Taylor i regiunile montane Chuska din New Mexico. n ultimii 1000 de ani, Navajos au avut o istorie de a extinde gama lor i rafinarea lor identitate de sine i semnificaia lor pentru alte grupuri. Acest lucru, probabil, a rezultat dintr-o combinaie de rzboi cultural endemice (raidurile) i de comer cu Pueblo, Apache, Ute, Comanche i popoare spaniol, stabilit n mediul na tural n schimbare de sud-vest.

Pueblo (spaniol de la Pueblo -. 1) "poporului", 2) "sat") - un grup de persoane n sud-vestul Statelor Unite. Numrul - 32 mii de persoane. (1987). Ei triesc n Arizona i New Mexico,ntre Rio Grande rurile i Colorado. Fac parte din ramura american a cursa cea maremongoloid. Religie protestantism i catolicism cu credine tradiionale, dei n secolul al XVIII Pueblo cu furie excepionale, rezistat introducerea cretinismului - n special, au distrus Avatovi aezarea ntrit n cazul n care se transform membri ai tribului lor lacretinism, omornd toi brbaii au fost acolo.

Antice Pueblo Strmoii Pueblo - o semi-triburi de vntori i culegtori stapanit treptat forma primitiva de slash -i-arde agricultur. Reprezentanii culturi arheologice de Anasazi, Mogollon (cultur), Patayyan, Salado i Hohokam lung coexistat panic unul cu altul i s devin comun. In secolele XIII-XV, ca urmare a secetei Mare, reprezentani ai acestor culturi mutat n valea Rio Grande i inaltimile deertul Arizona acum, i New Mexico, i pe teritoriul apasilor habitatul lor fosta ocupate i Navajos. Limbi i compoziia etnic Pueblo vorbesc limbi diferite: Shoshonean, Hopi, TED, Zuni (Zuni, Suni), care face parte din macrofamily Aztectanoanskoy i limba izolate sau Keres grupul de limbi. Economie i modul de via Principala ocupaie - Manualul agricultura: uscat vale - la irigare Hopi i Zuni, - o TED.Crestere de porumb, fasole, dovleci, floarea-soarelui, ardei. De vntoare i de pescuit au o valoare de utilitate. Meteug - model tesut pe rzboaie de esut vertical, ceramic pictat stuc, prelucrarea cuprului, fabricarea de ornamente de argint (mprumutate din limba spaniol). Imbrcminte - or din piele, mantaua de pnz sau piei de iepure, jambiere, mocasini, femeile - pelerin la genunchi, care deine umrul drept. Arhitectur Real Estate - aezare fortificat (Pueblo, de unde i numele de persoane), pn la 4.000 de persoane, structura nchis n jurul unei curi sau ptrat cu perei solizi externi. Construit de gresie sau brut. Cartierelor de locuine sunt ealonate cu 5-6 etaje. Acoperiul de la parter de o curte la nceput. Scari prin guri n acoperi pot penetra "Kiva" vs kolodtseobraznye camer, o adunare de clanuri i consiliere triburi, conduit ceremonii religioase. Navajo, Pueblo, care ocup o parte a terenului, sub influena lor n secolele 17 -18, a construit o cetate pueblito. Pueblos Muli sunt nc triesc n vechile case din chirpici. UNESCO World Heritage Site-ul este Taos Pueblo soluionarea unor acum 1000 de ani, cu vechi cldiri multietajate, se presupune creat de cultura Anasazi i populaiei la aceast zi. Este mult mai maiestuos vechi Pueblo locuine stanca, dintre care multe sunt clasificate ca monument e

naionale a SUA (Bandeler, Mesa Verde, Navajo Park Tuzigut, Gila, Hovenweep, Chaco Canyon si multe altele), a fost abandonat n timpul secetei Mare 1300 AD. Oe. Relaiile sociale Pueblo de Vest - curs linie matern, de familie matrilocal, de est - patrilineal clan, familie patrilokalnye, mare. Crow rudenie sistem de tip. Formata relaiile timpurii de clas, de est - ales guverneaza liderii militari. Cultur i convingerile Tradiional culte religioase - cultele de natura, soare, pescuit, totemism, cultul Kachin.Kachin - pictate si imbracate figura, este atributul de ceremonii diferite. Un exemplu de Kachin - figurine de un om deasupra capului, care are trei lame, n sus i n afar. n general - o form de cruce. Pictate trei sau patru culori.

Eschimosii sunt locuitorii zonelor polare, traind din nordul continentului american, pana in nord-estul Rusiei, in inghetata si indepartata Siberie. Numele n-a fost inventat de ei, ci de populatiile indiene din estul Canadei, care i-au numit pe vecinii lor eschimosi, adica mancatorii de carne cruda. Aceasta porecla a fost adoptata si de exploratorii americani si europeni, insa numele folosit des de eschimosi pentru ei insisi este inuiti, care in limba lor inseamna oamenii cei adevarati. Iar daca ne gandim la temperaturile cu mult sub zero grade in care traiesc, la casele lor din mormane de zapada si gheata - numite igluuri, putem spune despre acesti bastinasi imbracati in blanuri de animale ca sunt oameni adevarati. Povestea eschimosilor incepe candva intre anii 5000 si 3500 inainte de Hristos, adica acum 6-7000 de ani. Populatia totala a oamenilor de la pol este de circa 90.000, dintre care jumatate traiesc pe cea mai mare insula de pe glob Groenlanda. Restul se impart intre nordul Statelor Unite, Canada si Siberia, zona in care traiesc fiind acoperita de tundra - o campie fara copaci, doar cu tufisuri, unde pamantul este mereu inghetat, cu exceptia catorva centimetri la suprafata - in timpul verii foarte scurte. Exista si grupuri care traiesc pe malurile raurilor si se ocupa in principal cu pescuitul, sau eschimosi nomazi (care nu raman in acelasi loc, ci se muta cu cortul). Locul de trai al acestora din urma depinde de deplasarea hranei lor - turmele de caribu, un fel de cerbi cu coarne late. Insa, majoritatea inuitilor traditionali traiesc in mici satucuri formate din cateva zeci de case, facute din lemn de pluta si pamant. In timpul verii foarte scurte, eschimosii isi parasesc satele si pleaca spre malul marii, mai aproape de hrana lor focile, morsele, puii de balena si pestii. Aici se stabilesc in grupuri mici, de cateva familii, traind in corturi din piei de animale sau in igluuri construite din gheata si mormane de zapada. Ocupatiile de baza sunt vanatoarea de animale marine si pescuitul la copca (o gaura facuta in gheata). In perioada dezghetului, eschimosii pot merge si pe apa, deplasandu-se cu barcile denumite canoe, facute din lemn si piei uscate de caribu. Odata cu venirea toamnei si a inghetului, familiile se reintorc in satele lor, ocupandu-se doar cu vanatoarea de foci sau de pasari. Eschimosii sunt un popor renumit in primul rand pentru inventivitatea cu care au reusit sa se adapteze la cele mai grele conditii de viata. Inca din cele mai vechi timpuri, eschimosii s-au folosit de materialele pe care le oferea natura pentru a confectiona toate lucrurile de care aveau nevoie. Armele pentru vanatoare - harponul (un fel de sulita foarte usor de manuit), cutitul, arcul cu sageti - erau confectionate din coltii de fildes ai morselor, oase, cupru sau piatra. Hainele si le faceau din blana si pielea uscata si tabacita a cerbilor caribu. La fel manusile, caciulile si cizmele. Pentru barci si sanii foloseau lemnul acoperit cu piei groase de morsa, rezistente la apa. Exista cazuri, in special in centrul Canadei, unde lemnul lipsea, asa ca a fost inlocuit de eschimosi cu somoni uscati, legati laolalta, din care isi faceau saniile. Religia este, de asemenea, un lucru important in viata eschimosilor. Zeul lor se numeste saman - un fel de vrajitor, despre care eschimosii cred ca poate influenta spiritele bune sau rele prin ritualuri, dansuri si formule magice. El avea rolul de a trata bolile, de a face vraji pentru ca vanatorii sa aiba mereu succes si de a da mereu sfaturi cand apareau probleme in cadrul familiilor sau membrilor tribului. Arta traditionala are o valoare la fel de insemnata: decoratiuni facute in manerele de fildes ale armelor, sculpturi in fildes, dinti de animale sau in piatra, cusaturi ornamentale pe blanuri, cantece si dansuri specifice ritualurilor si masti de lemn. Inspre zilele noastre, cultura si traditiile eschimosilor s-au schimbat, in functie de cei care i-au descoperit, treptat, de-a lungul timpului. Vikingii au fost primii care au ajuns in lumea inuitilor acum 600 de ani, apoi exploratorii europeni - acum 250 de ani. Astfel a inceput comertul: de pe vasele de vanatoare a balenelor, numite baleniere, se ofereau pusti, chibrituri, bauturi si alte bunuri. Eschimosii le dadeau marinarilor in schimb oase de balena, ulei, fildes si blanuri de animale. In secolul trecut, datorita contactului cu lumea civilizata, modul lor de viata se schimba radical. Eschimosii incep sa lucreze in localitatile din Alaska, mai ales in domeniul constructiilor, multi dintre ei stabilindu-se definitiv la periferiile acestor orase. Vanatoarea si pescuitul se dezvolta in asociatii, datorita aparitiei armelor de foc si a echipamentelor moderne. Eschimosii isi fac casele exclusiv din lemn, copiii lor incep sa mearga la scoala, au spitale, biserici etc.

Sania traditionala trasa de caini este inlocuita de boburi cu motor sau masini de tip jeep, iar printre ocupatiile de baza incepe sa-si faca loc agricultura si cresterea animalelor.

Maya este o etnie indigen din America Central, care a avut o civilizaie veche i un imperiu n perioada precolumbian. n perioada de nflorire a imperiului s-a dezvoltat o cultur impresionant. Cultura Maya i limba maya fiind atestat prin o serie de descoperiri arheologice. Legnul acestei culturi a fost situat ntre podiul statului federal Chiapas din sudul Mexicului i Guatemala precum i depresiunea din peninsula Yucatan, departamentulEl Petn i Belize. Centrul cultural al regiunii se mut cu timpul din zonele nalte, spre depresiunile situate n nordul Yucatanului. Cultura maya este renumit mai ales pentru cunotinele lor avansate n domeniul matematicii, i calendarului lor precis precum i prin scrisul maya, care ntre timp a fost descifrat ca fiind un scris bazat pe figuri simbolice. Mayaii cunoteau arta ceramic, tehnica prelucrrii textilelor, metalelor ca aur, argint sau cupru. La nceputul secolului XXI populaia maya este estimat la aproximativ 6 milioane de persoane. Civa dintre ei erau deja integrai in cultura moderna a naiunilor unde locuiau, n timp ce alii inc mai pstreaz stilul de via legat la propriile tradiii. Maiaii se gsesc n statul federal Chiapas din sudul Mexicului i n Guatemala, precum i n peninsula Yucatan, departamentul El Petn i Belize. La sfritul secolulului al XV -lea la sosirea spaniolilor, centrul culturii maya era n nordul Yucatanului, iar regiunea depresionar avea o populaie cu o densitate mare. n comparaie cu alte popoare precolumbiene din America, mayaii triesc i azi in Belize, Guatemala i Honduras. Similar cu alte civilizaii mesoamericane, maiaii au folosit sistemul de numerotare n baza 20 (vigesimal) i n baza 5. De asemenea, maiaii preclasici i vecinii lor au dezvoltat n mod independent conceptul de numr zeroundeva n jurul anului 36 .Hr.. Inscripiile arat c maiaii lucrau cu numere de pn la sute de milioane si date att de mari nct era nevoie de mai multe linii doar pentru a le reprezenta. Ei au fcut observaii astronomice extrem de precise; calculele lor privind micarile Lunii i planetelor sunt egale sau superioare oricrei altei civilizaii care a folosit metoda de observare cu ochiul liber The pre-classical period Primele asezari Maya a inceput aproximativ 1800 .Hr.. Ei au trit n regiune Soconusco,acum starea de Chiapas din Mexic, n Oceanul Pacific. Aceasta se numete "La inceputulperioadei pre-clasice" in istoria maya ". [1] Oamenii din America Central au fost nomazicare au mers din loc n loc pentru a gsi hran i adpost. n jurul valorii de data aceastaei au nceput s se stabileasc n jos. Au nceput la animalele de ferm i de a faceceramic i mici figurine din lut. [2] Ei au ngropat morii n movile funerare simple. Mai trziu, au nceput s fac aceste movile n piramide pas. Au fost alte persoane n jurul valorii de la momentul respectiv, n special n partea de nord.Olmec, MixeZoque, i civilizaii Zapotec cea mai mare parte a trit n zona numimacum Oaxaca. Noi nu tim exact unde granitele civilizatiei Maya au fost. Multe dintre cele mai importante exemple timpurii de scris i de cldiri a aprut n nord, astfel nct aceste culturi afectate, probabil, civilizatia Maya The classical period De la aproximativ 250 - 909, civilizatia Maya a construit numeroase monumente i orae,i o mulime din sculpturi importante."Joase din sud", au fost un loc important la momentul respectiv. Civilizaia Maya fcut o mulime de descoperiri despre art i gndire acolo. [4] Ca i Grecia Antic, civilizaia lor a fost compus din o mulime de orae, care au lucrat n diferite moduri. Oamenii s-au adunat n jurul valorii de aceste orae s agricole.Bine-cunoscute orae au fost Tikal, Palenque, Copan i Calakmul. Mai puin cunoscuteorae au fost Dos Pilas, Uaxactun, Altun Ha, i Bonampak, printre altele. n general, timmai multe despre cazul n care oraele au fost n partea de sud dect o facem n partea de nord. Unele orae din nordul tim despre Oxkintok au fost, Chunchucmil, i Uxmal. Monumentele cele mai faimoase sunt piramide au construit, ca parte din centrele lorreligioase, i palate. Palatul de la Cancun este cea mai mare stim despre n zonaMaya.Maya fcut, de asemenea, lespezi de piatra sculptate pe care au numit-tetun, sau"tree-pietre". Aceste dale arat conductori, mpreun cu scrierea hieroglifica descrierealor de familie, victorii militare, i alte lucruri care au facut bine [5]. [Schimba] desene cu alte civilizatii Mayasii au rute comerciale care a fugit pe distane lungi. Ei au tranzacionat cu multe alte culturi mesoamericane, cum ar fi Teotihuacan, Zapotec, i alte grupuri din Europa Central i de Golful Mexic-

coasta. Ei au, de asemenea, tranzacionate cu grupuri care au fost mai departe. De exemplu, oamenii care studiaz civilizaia Maya gsit aur dinPanama n bine Sacra de la Chichen Itza. [6] Unele lucruri importante pe care le tranzacionate au fost de cacao, sare, mare scoici, jadi obsidian.

Post-clasic i perioada de declin n partea de nord, civilizatia Maya a continuat drumul. Alte culturi a nceput amestecarea cucultura Maya mult mai mult. Unele dintre site-uri importante in acest timp au fost ChichenItza, Uxmal, Edzn, i Coba. La un moment dat, familiile care au domnit peste Chichen iUxmal am mai slabe i conductorii n oraul de Mayapan condus toate ale civilizatieiMaya din peninsula Yucatan pn cnd a fost o revolt n 1450. [8] Dup revolta, ntreaga zon s-au desprit n orae diferite, care s-au luptat unul mpotriva celuilalt, pn cnd zona a fost cucerit de spanioli. Maya Itza, Ko'woj, i grupurile Yalain n jurul valorii de ceea ce este acum Guatamela erau nc n jurul valorii, dar nu au fost foarte muli dintre ei. Prin 1250, ei s-au construit napoidin nou i a nceput s construiasc orae.Itza au avut capitalul lor la Tayasal (de asemenea, cunoscut sub numele de Noh Petn), i persoanele care studiaz civlisationMaya cred c ceea ce a mai rmas din acest ora este sub orasul modern de Flores,Guatemala pe malul lacului Petn Itz.Ko'woj de capital a avut lor la Zacpeten. Unele culturi Maya au fost nc triesc n zonele muntoase din sud. mpria Quiche produs de munc cele mai faimoase Maya, Popol Vuh. Se vorbete despre crearea lumii, zeii i zeiele Maya, modul in care oamenii i animalele au fost create i de ce regatul Quiche a fost cel mai bun in civilizatia Maya. Spaniol a nceput s cucereasc terenuri Maya. Acesta le-a luat mult timp (170 ani) pentru a termina face acest lucru, deoarece nu a avut nici mayai capitala i fiecare ora au avuto cultur diferit.Statele ultima Maya, oraul Itza a Tayasal i oraul Ko'woj de Zacpeten,nc mai au persoanele care triesc n ele pn trziu n secolul al 17-lea. Ei au fost n cele din urm cucerit n 1697. Exist nc aproximativ 6 milioane de oameni care triesc Maya din America Central.

Aztecii este un termen cuprinztor utilizat pentru a defini mai multe populaii precolumbiene mezoamericane din partea central a Mexicului de azi. De cele mai multe ori termenul de azteci este coroborat cu populaia dominant din Imperiul Aztec a crui extindere temporal a nceput n 1248, odat cu fondarea sa, fiind practic terminat n 1521, datorit cuceririi Mezoamericii de ctre conchistadorii spanioli. Cteodat termenul de azteci se refer exclusiv la populaiaMexica, fondatorii oraului fanion al Imperiului aztec, Tenochtitlan. Cteodat, termenul de azteci este privit ntr-un sens mult mai larg, incluznd, alturi de populaia Mexica, populaiile Tezcoco i Tlacopan, aliaii acestora n construirea acelui imperiu de mari dimensiuni, cunoscut ca Imperiul aztec, a crui expansiune maxim a acoperit secolele al 14-lea, al 15-lea i o parte din secolul al 16-lea. n sfrit, cuvntul azteci se poate referi la ntreg grupul de populaiiNahua sau Nahuatl. Acest articol se refer la populaia sau populaiile pre-columbiene care au fondat Imperiul Aztec, de fapt o federaie de trei orae-state, care controla o suprafa apreciabil, a crei maxim ntindere era cuprins ntre Oceanul Pacific i Golful Mexic. Pentru vorbitorii limbii Nahuatl, att cei pre-columbieni, post-columbieni i cei contemporani, vedei articolul despre populaia Nahuatl.

Societatea aztec Diviziunea social Societatea aztec era bazat pe ierarhie, autoritate i for militarist, rzboinic. mprirea se fcea n dou mari clase, nobilii i oamenii de rnd. Se mai putea vorbi de o categorie intermediar ntre aceste clase care nu avea ns un caracter definit, fiind vorba de negustori i meteugari. [2] Nobilimea Clasa nobil se bucura de prosperitate i lux. Diviziunea social era consolidat i de legi care nu permiteau celor care nu erau nobili s poarte haine specifice nobililor. Acetia se mbrcau n haine viu -colorate i foarte elaborate ca model, n timp ce oamenii de rnd purtau haine simple i aspre. Aztecii erau foarte austeri din punct de vedere moral aa nct erau foarte obedieni fa de legi, disciplinai i plin de respect. Legile erau foarte stricte i pedepsele care le atrgeau din cele mai severe. Din acest punct de vedere nobilor li se impuneau standarde mai ridicate de moralitate pentru ofense sociale i sexuale, pedepsele lor fiind n consecin mai severe. Unul dintre pcatele care erau grav pedepsite era beia. Cel mai nalt rang al nobilimii l consituia Tlatoani care era conductorul unui uniti

politice importante. Cel mai important dintre acetia era Tlatoani al Tenochtitlan. Sub acest rang erau tetcutin, conductorii subunitilor politice i pipiltin, birocraii i preoimea. Oamenii de rnd Majoritatea populaiei, oamenii de rnd se ocupau cu agricultura, pescuitul n ruri i consituiau fora de munc a imperiului. Toi oamenii de rnd aparineau de o calpulli, un ora-stat i fiecare dintre acestea avea propriul templu. Educaia copiilor se limita la cntece nvate n aceste temple. Magistraii din fiecare calpulli aveau obligaia s se asigure c populaia i ndeplinea obligaiile fa de stat. Cei care nu puteau plti tributul erau transformai n sclavi. Sclavagismulera pedeapsa care se aplica i celor care svreau acte criminale. Sclavii urmau s lucreze pe proprietile nobililor.[4] Negustorii Cei care se ocupau cu comerul se numeau pochteca i erau foarte importani n societatea aztec. Alturi de armatele aztece ei au ajutat la rspndirea culturii aztece, iar n expediiile lor ndeprtate au obinut bunuri materiale de lux pentru nobili. Negustorii erau organizai n bresle care stabileau reguli i legi pentru respectiva afacere. Erau nstrii dar situaia lor social era ambigu; evitau s se afieze cu ostentaie n public pentru a nu-i crea neplceri. i meteugarii care realizau obiecte de lux se bucurau de un statut special. [5] Economia imperiului Comerul reprezenta baza economiei. Cea mai mare pia era la Tlateloco, era deschis n fiecare zi i frecventat de un numr de 60.000 de persoane. Moneda de schimb o reprezentau boabele de cacao i bumbacul. [6] Fora militar Mai presus de orice, societatea aztec era o societate rzboinic. Toi brbaii erau obligai s primeasc instruire militar, iar btliile erau mijloacele prin care Imperiul punea stpnire pe noi teritorii, nbuea rebeliunile, proteja expediiile comerciale i asigura furnizarea oamenilor pentru sacrificiu. Armata nu era organizat, rzboaiele fiind haotice i n general o lupt corp la corp. Prizonierii erau folosii n ritualurile de sacrificiu uman. Victoriile, curajul n rzboi aduceau cu sine omagiul celui n cauz pe cnd euarea l acopereau pe acesta cu dizgraia social.[7] Femeile n Imperiul Aztec Femeile aztece puteau s moteneasc i s dein o proprietate. Unoeri se ocupau cu un anumit meteug care asigura familiei un venit. Att fetele ct i bieii erau educai n cldiri speciale ataate templului ( eng. songhouses). Femeile puteau deveni preotese dar nu aveau accesul la funcii religioase superioare. Faptul c aztecii erau centrai pe rzboi a contribuit la subordonarea femeilor i excluderea lor din funcii importante. Dac scopul unui brbat era acela de a servi intereselor militare ale statului, femeia trebuia s aib copii. Naterea de copii era comparat cu o lupt i la fel ca n lupt, moartea survenit n timpul naterii era considerat eroic i garanta rsplat n viaa de apoi. [8] Limba nahuatl Nahuatl (n nahuatl, nawatlahtolli), sau limba clasic Nahuatl (cunoscut i ca Aztec, sau mai simplu doar Nahuatl) este un termen descriind diferitele variante ale limbii Nahuatl. Majoritatea vorbitorilor limbii Nahuatl locuiesc n zona central a Mexicului n statele Mxico, El Distrito Federal, Puebla, Tlaxcala, Morelos, Guerrero, Veracruz, Michoacn i Hidalgo. Alte variante ale limbii "Nahuatl" au fost vorbite n multe din orae-state din Mezoamerica precolumbian care se gseau sub dominaia Imperilui aztec. Nahuatl a folosit iniial o scriere pictografic, care nu era exact unsistem complet de scriere ci era mai degrab un grup de semne grafice care aveau o funcie mnemonic pentru a le aminti celor ce le citeau informaiile pe care le nvaser oral. Athabasca (Athabascan) - un grup de populaiilor indigene din America. Populeaz vestul Statelor Unite i Canada.Numrul total - 465 mii persoane, dintre care -. 420 mii locuiesc nStatele Unite ale Americii (2000). Vorbesc limbi Athabaskan. Nume - Na-Dene. Acelai termen folosit pentru a desemna tiina familiei de limbi, care include limbile acestor naiuni. Religia catolicismul, protestantismul, ortodoxie i credinele tradiionale. n general, originea indienilor poate spune pe scurt c au colonizat America, fcnd clic pe usca t istm din Asia. Acum se consider c nu a fost chiar i n trecut istmul, i destul de o arie larg, Beringia, ulterior sa scufundat. Mongoloid din Siberia activ se amestec cu indienii din America de Nord. Unele elemente ale culturii indiene i a popoarelor din Siberia au asemnri. Locuiete pe popor mic Enisei - Chum, numele lui - Tien, n consonan cu Athabaskan auto-desemnare, Na-Dene, sau doar Dene. De fapt, acest cuvnt nseamn pur i simplu "oameni" sau "corp" este tradus din limba de kirghizi, care au trit pe Enisei.

Strmoii Athabaskan - una dintre cele mai recente valuri de imigrani, se crede ca au venit in America, la aproximativ 4,5 mileniu .Hr.. Oe. n procesul de reinstalare, au fost mprii n 3 grupe: de nord (sub-Athabasca subarctice zona, Athabasca i Cordilleran interior Alaska), Sud Pacific Athabasca subarctice zona - chipevayyan, tatsanotiny (lame galben), etchereotiny (sclavi), dogrib, kauchadiny (iepuri de cmp), ttsatiny (castori). Athabasca Cordillera - Nume produs, sekani, taltany, tsetsaut, takulli, chilkotiny. Athabasca interior Alaska - kenaytsy (tanaina), Tana, Athena, koyukon, Kuchin, ingaliki, tutchony. Pentru cultura de nord Athabaskan se caracterizeaz, similar cu cultura indian alte sub -arctice zon. Sud Athabasca, apasilor i Navajos, migrat din bazinul rului Mackenzie la 14. n SUA i Mexic sud-vest de nord. Acest lucru este tipic de indieni prerie. Pacific Group a migrat n nordul Californiei, n primul mileniu. Cultura lor este tipic de indieni din California. Organizarea social tradiional are toate caracteristicile clanului materne i acum. Adesea, n literatura de specialitate, popoarele Eyak i Tlingit sunt considerate a fi separate, dar au strmoi comuni cu Athapascan. Rol semnificativ n istoria de indienii din aceast regiune a jucat un contact cu europenii, inclusiv n rus. Este cunoscut faptul c n secolul al 16-lea. Alaska a ajuns la rmurile instanei spaniole, dar n contact cu autohtonii, spaniolii nu au intrat. Indienii ar fi putut avea contacte cu japoneze sau chineze. Europenii au confruntat n mod repetat, n largul coastei Americii, junks japonez, pierdut sau distrus. Dezvoltarea actual a regiunii a nceput dup expediiile rus ms Gvozdev, Fedorov, V. Bering, Chirikov (din 1741). Temndu-se c rus le preced, spaniolii, care a pretins c toate coasta de vest a Americii, de asemenea, a nceput s trimit napoi expeditie.Marquis A. Bukarelli, Viceroy din New Spania (Mexic), echipate o expeditie in 1774 in secolul al 18-lea. aici, de asemenea, exist cumprtori francez, britanic i american de blanuri. Cu toate acestea, de pe coasta a fost dominat de Rusia. Poziia lor a nceput s slbeasc n secolul al 19 -lea. n 1802, o revolta a Tlingit i cearta cu Aleuts, care se aflau sub protecia Rusiei, i au furat din stocurile de pete indieni. n timpul contactelor cu numar Rus de triburi s -au convertit la cretinismul ortodox, care continu pn n zilele noastre n kuskokvimtsev. Nume Athabaskan (Athabaskan) este n mod clar asociat cu toponimul Athabasca. Acest nume sunt dou obiecte un ru din vestul Canadei, n sistemul de p. McKenzie si Lacul n vestul Canadei. River - 1231 m, ia ncepe n Muntii Stancosi, dieta zpad n partea superioar - pragurile, n partea de jos - este navigabil, varsa in lac. O zon de lac - 7,9 kilometri ptrai, lungimea - 370 km, limea - 60 km, adancime - 60 m. coasta de nord - mare, sud stancoasa, de - sunt mici. Pe bnci - minele de aur. Viaa agricole i cultur n clasele de nord Athabaskan principal - vntoarea de animale mari din taiga, i alte specii de joc in Alaska - de pescuit de somon. Real Estate - un emisferic sau conic, din piei de animale. Construii i cabane, acoperita cu gazon. Toi indienii din America de Nord, cu excepia celor care triesc n piatr sau case de lemn, dou tipuri de locuine clasice indiene tipi i wigwam. Europenii sunt uneori confuze. Tipi - un cort din coaja de mesteacan sau a pielii, ntins pe un cadru de stalpi din lemn, n form conic. n interior, un incendiu, iar partea de sus are o gaura de evacuare. Wigwam - o colib semi-circular de bastoane i piei. Prima se caracterizeaz prin mai multe regiuni de step, a doua - pentru pdure. Imbracaminte - cmi din piele, pelerine i pelerine, i bunuri din piele, din cauza condiiilor climatice (pelerine tipic de multe triburi indiene, n alte regiuni). O trstur distinctiv - pantaloni combinate cu cizme. La ceremonia de cel mai important - la nmormntare. Decedai au fost arse sau plasate pe o platform de lemn. Popoare Pacific au clase - ghinde de colectare, de pescuit de somon, de vntoare, de asemenea, o coast - mare vntoare de animale, mirosit, molute i colectarea de ou de pescarusi. Ritualul principal - naming, iniierea de sex feminin, ceremonia de nmormntare, o actualizare anual a lumii, baia ritual. Apache i Navajo cultur a preluat popoarelor din sud, agricole, de vntoare de bivoli, dar a pstrat elementele de cultura indigen. Leadership n Athabaskan se bazeaz pe averea personal. Scoici, lame de obsidian, silex, scalp de ciocnitori, piei de cerb - echivalent de bani. Pentru al apasilor sunt comercialismul tipice, individualism, distanta de la relaiile cu naiunile vecine, de mare capacitate de adaptare i susceptibilitatea la noi. Memoria de migraii nu sunt salvate. Popoarele de pe coasta de nord-vest, n comparaie cu alte naiuni, a fost un schimb liber de bunuri i o inegalitate a veniturilor semnificativ. Araucanii Araucana n Chile triesc n principal ntre rurile BioBio i Rio Bueno, n provinciile de BioBio, Arauco, Malleco, Kautin, Valdivia, Osorno, Lyankiue, Chiloe. n Argentina, n provinciilede Neuquen i Buenos Aires, La Pampa, Mendoza, Rio Negro, Chubut. Araucana au fost mprii n

de Nord (pikunche), care a trit n partea de nord a rului. Itati, centrale, sau de fapt Araucania (Mapuche) i sud Araucania (uiliche) - la sud de azi. oraul de Valdivia. Exist clanuri linie matern (kyga) i triburile (aylyareue). n secolele 16-17. pikunche numeric mici asimilate de ctre spanioli, restul au format o alian, sub conducerea lui Supreme Leader (circulante), format din trei (de la nceputul 18 -.. patru) asociaii (vutanmapu - "Land Big"), fiecare dintre acestea a constat n mai multe triburi i a fost condus de un lider militar ales . n secolele 17-18. araucana infiltrat Argentina, parial asimilat puelche i Tehuelche (un proces cunoscut sub numele de araukanizatsiya). Remitere Santilana Fernando de Santilan a fost autorul a Santilana celebrul impozit " (ES: tasa de SANTILLAN), introdus n 1558 n Chile - primele legi care reglementeaz relaiile dintre spanioli i Mapuche. Ele au fost stabilite ca urmare a scderii mari a populaiei de pe urma migraiei i a relelor tratamente ale spaniolilor cu indienii. Prezint sistemul a fost mity i angajament a fost Cacique a indienilor de a trimite unul din ase indieni i n minele de min, i la fiecare activitate agricol a cincea. Exceptate de la locul de munc a femeilor i persoanelor sub 18 ani i seniori 50 de ani i a stabilit c indienii care au fost pstrate enkomendero pentru a trata bolile lor, s aib grij de tratamentul lor de cretinism, nu le trateze ca mpreun cu fiarele, i nu le fora pentru a lucra n zilele de duminic i de srbtori. Acesta a fost susinut existena a primarilor n mine, sunt obligai s se uite dup disciplina de splare de aur. 04 iunie 1559 Fernando a ordonat ca buna guvernare, de protecie i de pacificare din Chile [1]. Rezistena de spanioli Triburi Mapuche a avut o rezisten acerb din partea cuceritorilor spanioli. Araucana - singura naiune din India n America de Sud, care nu a fost cucerit de ctre incai, nici, nici spaniolii. La sfritul anilor XIX - nceputul secolului XX "Enciclopedic Dicionar Brockhaus i Efron", descris lupta lor mpotriva cuceritorilor: "Dispunnd de o mare dragoste de libertate i curaj, i care au, n plus, cu 1585 de cavalerie permanente, VA pentru mai mult de 200 ani purtat rzboi cu spaniolii i n mod repetat ( de exemplu, n 1602). distrus coloniile spaniole din ar, pn cnd n cele din urm, n 1773 Spania a recunoscut independena lor, dei ntr-o msur foarte limitat. Curajul i vitejia n aceste rzboaie au fost cntate de poei diferite, dar cu cea mai mare strlucire de Alonso de Ersilla n produsul Araucana i Alvarez de Toledo Curen Indomito [2]. [Edit] rigle de Mapuche Titlu: Mapu-curenti (cap de persoane). Michimalonko (c. 1535-1543) Ayyavila (c. 1545-1549) Linkoyyan (1549-1553) Lautaro (1553-1557) Kaupolikan (1557-1558) Bell (c. 1570-1590) Pelantar (c. 1598) Lentur (c. 1630) Pn n secolul al XIX-lea. - Un teritoriu independent. Antoine de ton Orly (Eagle-Antoine I) (rege al Araucania i Patagonia, 1861-1862, 1867-1871, au murit 1878.). In 1871 - sectiunea dintre Chile i Argentina. Cultur Culturii tradiionale este aproape de cultura indian din Anzi Centrale: lame de ras, cobai, cartofi n cretere (n special uiliche), porumb, au fost dezvoltate pikunche agricultura de irigare. A fost dezvoltat metalurgia cuprului. De lucru comun agricole (mingako) sa ncheiat n srbtoare. Comunitile nvecinate combinate pentru construirea de canale de irigare sau construirea unei case noi. Cazare tradiional - un oval mare (uneori octogonale), n ceea ce privete casa (de mn), cu mai muli piloni de sprijin de-a lungul axei longitudinale i paie sau stuf pe acoperi, de multe ori descresctor la pmnt. Mapuche nu au fost canibali, dar au tiut obiceiul de a "prokulon" - un prizonier nobil omorat un hit de club, i inima lui tiate i soldaii au mncat, c a fost executat transferat curaj s -l. Executarea de ctre "prokulon" soldat spaniol a vzut i a descris n cartea sa "The Prisoner fericit", de Francisco Nunez. Imbracaminte - esute din ln: cmaa, pantalonii largi i poncho - pentru barbati, pulovere mari, fuste i strat nonreticulat - femei. Ei purtau ornamente de argint (n special femei), cu modele esute centura. Brbaii purtau prul lor lung, earf cap legat, uneori purtnd plrii cu boruri largi, femeile purtau mpletituri i a legat o benzile de ln cap. Ritualuri - o srbtoare comunitate cu rugciuni la zeul suprem-tunetului Pilyanu (ngilyatun), construirea de case noi (rukatun), iniierea vrachevatelnye rituri i altele - sunt nsoite de cntec, dans, rechitatsiey; ritualuri aman Oportunitati (machi), atributele sale - un jurnal pe vertical furnizate cu o scara cu fante i tamburin (membranofon kultrun), cu pietre n interiorul i membrana din piele, n form de cruce figura pe care o reprezint soarele, i patru

de curcubeu. Mit cunoscute despre salvarea de oameni din inundaii pe un deal care se ridica deasupra apelor, Araucania Chile - mitul dominaiei trecut de femei, printre care luna, iar victoria de brbai. Cntece Neobryadovye brbai i femei sunt efectuate cu acompaniament instrumental sau nu. Printre instrumentele - trompeta trutruka (2.5-6 m lungime), pifilka flaut, clopote, zornitoare. n cultura contemporan dominat de Araucania tip creol. Comunitare sunt agricultura de subzisten n mare msur tradiionale i puin integrate n economia naional. Angajate n creterea animalelor (ovine, ntr-o msur mai mic - cai, bovine), Utilaje agricole plug (. Ch. ARR gru i cartofi), meteuguri (esut, p iele, argint, ntr-o msur mai mic de producie de ceramic). Unele munc araucana n industria minier. Exist organizaii comunitare Araucania: martie 1993 a creat Mapuche inter-regional Board (Mapuche Inter-regionale a Consiliului (CIM)), cu centrul n Temuco, o parte a Organizaiei nereprezentate Organizaiei Naiunilor i Popoarelor (Organizaia Naiunilor nereprezentai i popoarelor Organizaia (UNPO), aduce mpreun grupuri i organizaii din diferite domenii Chile s promoveze dezvoltarea cultural, social i economic a Araucania; exist o organizaie n Bristol Relaii Internaionale Mapuche (Mapuche Link International (MIL) (n 1978 -1996 Comitetul pentru Relaii Externe Mapuche Comit exterioar Mapuche (CEM); n anul 2000 n rile de Jos, imigranii care au plecat Chile n timpul domniei lui Pinochet, pe baza Fundaia Mapuche "Folil (Mapuche Fundaia FOLIL) (Folil - "radacina"). Reprezentani cunoscute ale oamenilor Zeferino Namunkura (1886-1905) - Ferice de Biserica Romano-Catolica. Jean Bosezhur (1984) - juctor de fotbal din Chile. Cupa Mondial 2010 de partid.Araucana de ctre mam. Dac lum n considerare, de asemenea, eroii de ficiune - Araucania au fost unele caractere de sci-fi roman de Alexander Belyaev, "Man amfibieni", inclusiv caracterul su principal - Ichthyander.