Agricultura incașă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Agricultura incașă s-a dezvoltat odată cu expansiunea

imperiului incaș. În regiunile joase ale imperiului se cultiva
porumbul (numit sara în limba Quechua și maniocul, în
timp ce în regiunile mai înalte și mai puțin fertile se plantau
cartoful (papa sau patata), fasolea (terwi), ardeiul (regoto)
și quinoa (o plantă specifică Anzilor, înrudită cu loboda și
sfecla). În perioada de sfârșit a imperiului, culturile de
plante au fost extinse și în zonele de mijloc și de coastă.
Datorită introducerii unui sistem de terase irigate, unele
plante au fost cultivate și în zonele aride. Lângă Cuzco
există rămășițele unui gigantic rezervor de apă din care, pe Terasele incașe din Valea Sacră, lângă Písac,
timp de secetă, se irigau la mare distanță culturile agricole. Peru. Erau folosite în agricultură
Incașii au mărit suprafața agricolă prin construirea unor
terase alpine.
Prelucrarea în comun a pământului era prima
obligație a fiecărui om de rând din imperiul incaș. Munca la câmp era
supravegheată de un totricoc michoc[2], un descendent al incașilor care
putea ordona și pedeapsa cu moartea pentru țăranii care nu-și respectau
zilele prestabilite pentru lucru de domnitor.

Dieta incașilor consta în principal din pește, verdețuri și nuci,

suplimentate uneori de carne (de cobail); în plus vânau diverse animale
pentru carne, blănuri și pene. Porumbul era folosit pentru obținerea unei
băuturi alcoolice fermentate numite chicha. Sistemul de drumuri incaș a
fost cel care a asigurat succesul agriculturii permițând distribuția
alimentelor pe distanțe mari. Incașii au construit și mari depozite ce le-au
permis un trai normal (spre deosebire de civilizațiile învecinate) în anii în
care El Niño afecta zona.
Poma de Ayala 1613: Lucrarea
În America precolumbiană nu se cunoștea plugul, prin urmare incașii pământului la incași cu
foloseau săpăligi cu o coadă lungă, uneori de mărimea unui om, numite taclla[1].
taclla (se lucra cu acest instrument asemănător cu desfundatul pământului
cu cazmaua). În fața bărbaților stăteau femeile în genunchi care
mărunțeau pământul cu un mic topor. Când plantau cartofii, incașii puneau câte un pește în cuibul de cartof
pentru a îngrășa pământurile sărace din podișuri. În același fel bărbații se luptau între ei (uneori până la
moarte) cu armele până se răneau și sângele curs îl îngropau împreună cu cartofii de sămânță.

Cuprins
După cucerirea spaniolă
Note
Bibliografie
 Vezi și

După cucerirea spaniolă

După ce Tahuantinsuyu a căzut, noii conducători spanioli au trecut la represalii brutale împotriva oamenilor
și tradițiilor acestora. Multe elemente ale culturii Inca au fost sistematic distruse, inclusiv sofisticatele
sisteme folosite în agricultură.

Note
1. ^ chaquitaclla, chakitaqlla sau taclla
2. ^ Poma de Ayala 1613, Mem. Inst. Etnol, 1936 Paris

Bibliografie
Titus Catelly - Cartoful, banalitate sau miracol?, Editura Ceres, colecția Caleidoscop,
București, 1987

Vezi și
Istoria cartofului în imperiul incaș

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Agricultura_incașă&oldid=12357229

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 6 septembrie 2018, ora 00:49.

Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice;
pot exista și
clauze suplimentare.
Vedeți detalii la Termenii de utilizare.