UNIVERSITATEA CRETIN DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE RELAII ECONOMICE INTERNAIONALE - BRAOV

ISTORIA ECONOMIEI MONDIALE

NOTE DE CURS REI ANUL I ZI / FR Lector univ. Dorica Bucur-Dancu

Obiectivul cursului. Necesitatea studierii istoriei economiei mondiale, consta cred, in primul rand in a transmite mesaje care sa conduca la solutii cat mai potrivite pentru a raspunde provocarilor cu care se confrunta economia in prezent sau intr-o perspectiva mai apropiata sau mai indepartata. Triada trecut-prezent-viitor este de foarte mare actualitate. Pentru intelegerea mesajelor continute de istorie, este nevoie de specialisti si in primul rand de economisti bine pregatiti profesional si avand la baza o cultra istorica economica. Cursul isi mai propune sa formeze sau sa consolideze la studentii economisti sentimentele si constiinta nationala romaneasca.

TEMA Nr. 1 Economia in preistorie si antichitatea orientala

Preistoria sau epoca straveche este cea mai lunga a istoriei, ca atare, si a istoriei economice mondiale. Ea incepe odata cu antropogeneza, cu confectionarea unor unelte rudimentare si amenajarea spatiului de locuit si pana la cca. 4000-3500 de ani I. e. n. cand, odata cu folosirea metalelor in producerea uneltelor si destramarea relatiilor gentilice, s-a trecut la o alta epoca istorica. Procesele dezvoltarii civilizatiei sunt inegale in timp si in spatiu. Omul a luat nastere in Africa de Sud-Est, de unde a inceput ''ocuparea''Terrei, in conditii climatice schimbatoare. In epoca pietrei oamenii traiau in economie de penurie. Erau vanatori, culegatori si pescari. Pe la cca. 5000 de ani i. e. n s-a trecut la epoca neolitica care a insemnat o adevarat revolutie, ''revolutia neolitica'', atunci cand oamenii se sedentarizeaza si incep sa-si produca singuri hrana. Se fac anumite descoperiri, se trece la o noua conceptie de viata : Devin deci producatori. Exista dovezi de cultivarea cerealelor, domesticirea animalelor, constructia caselor. Primul animal domesticit; cainele, acum 12. 000 ani in Iran. Apare si proprietatea particulara sau privata. Dovezile privind existenta proprietatii private sunt de natura arheologica dar si scrisa. Dreptul la proprietatea privata. Prima avere au fost vitele. O dovada scrisa : In capitolul Geneza din Vechiul Testament: Avraam, primul patriarh, era foarte bogat in vite, in argint si aur. Odata cu proprietatea privata, productivitatea muncii se mareste treptat, datorita atat unor perfectionari tehnice cat mai ales diviziunii sociale a muncii. Prima mare specializare a fost separarea triburilor de pastori de masa triburilor, si are ca efect aparitia plus produsului. Plus produsul sta la baza proprietatii private. De-a lungul istoriei proprietatea privata s-a dovedit cadrul cel mai adecvat al unei economii de prosperitate.

A doua mare diviziune sociala a muncii a separat mestesugarii de agricultori. Acum se prelucreaza metalele, arama, bronzul si fierul. Odata cu mestesugarii apare si se dezvolta schimbul. A treia mare diviziune sociala a muncii are loc in pragul trecerii la antichitate. Acum apar ca specializare negustorii, comerciantii. Odata cu ei se trece la baterea monedei, ceea ce da un impuls acestei ocupatii. Negustorii, spun specialistii, au fost primii capitalisti. Cu ei se afirma spiritul intreprinzator, avutia creste din ce in ce mai mult, imbraca mai multe forme, intrebuintari tot mai largi. Proprietatea privata va creea cadrul de trecere de la economia de penurie la economia de abundenta. Schimburile la mare distanta sunt practicate prima data de fenicieni, primii oameni de afaceri la mari distante. Creatorii primelor colonii in bazinul Marii Mediterane, ex. Cartagina De mentionat ca si in aceasta perioada, regiunile cunoscute cu viata economica sunt doar cateva. Concluzie pentru epoca straveche; oamenii au faurit, descoperit si inovat toate elementele de baza ale culturii materiale, ale vietii economice ca structura functionala, totul pe baza unei munci indarjite, a unor eforturi mari. Cateva elemente : Pornind de la foc, apoi s-au inventat unelte si arme. A inventat monoxila care i-a permis sa se deplaseze, a facut mai intai mine de silex, dar si arama si cositor. A confectionat capcane de vanatoare. Aurirea fina a figurinelor, ceramica si cuptoarele de ars ceramica, adaptarea plantelor si domesticirea animalelor. A aparut religia, credintele totemice, arta, necesitatea pentru frumos s-a exprimat in picturi rupestre. Ex. Altamira in Spania, 21 de specii animale reprezentate intr-o pestera. Alt loc, pestera de la Lascaux, Franta. Odata cu cresterea productivitatii muncii incepe antichitatea. Nu peste tot, ci in anumite zone, si anume : Orientul apropiat si Africa de nord, China si India precum si in lumea greco romana. Antichitatea se situeaza cronologic intre mileniul IV- III inainte de Hristos pana in secolele III -V dupa Hristos. Mari diferente intre zone. China si India China si India sunt singurele tari in care locuiesc in acelasi spatiu fara intrerupere din antichitate pana in prezent aceleasi popoare. De-a lungul antichitatii in China s-au perindat mai multe dinastii, dar baza economica a fost agricultura.

Toata omenirea a trait in principal din agricultura pana in secolul 18, la revolutia industriala. Proprietatea asupra pamantului in Orient, in general, apartinea monarhului, si sub diferite forme era inchiriata sau lucrata de tarani. De la Nil pana la Indus, antichitatea orientala este legata de marile fluvii. La fel si in China, sunt marile fluvii (Fluviul galben, Yangtse), si existau canale de irigatie si de legatura. Chinezii cultivau orezul, care a ramas pana astazi baza alimentatiei lor. Doua specii de orez, de mlastina si de uscat. China a avut terasat teritoriul si cultivat. Trei culture specific: Orezul, Ceaiul si Dudul (pt sericicultura). Au confectionat matasea, care a facut obiectul unui comert foarte timpuriu, de unde si celebrul drum al matasii, din China pana in Orientul Mijlociu si Mediterana. Drumul dura luni de zile. Alaturi de agricultura, chinezii au fost intodeauna mari mestesugari. Au prelucrat bronzul, fierul, din care au confectionat vase, unelte, arme. (vas specific de bronz cu trei picioare) Ceramica de o mare varietate si finete este asemanatoare cu ceramica de la Cucuteni. Chinezii au modelat figurine, statui, intre care si celebra armata de teracota. A fost confectionat portelanul, care a servit drept model si imitat de mai multe tari, intre care si Japonia, care au ajuns la aceeasi calitate. In 105 China a inventat hartia. Au inventat tiparul, praful de pusca, busola. Nu aveau dorinta de legaturi cu exteriorul. Europenii au acostat in China in secolele al XV-lea si al XVI-lea. Scrisul dateaza din mileniul III inainte de Hristos. (peste 2000 de semne) India civilizatia Indus, dupa numele fluviului, situata in NV Indiei de azi, tara cat un semicontinent, condusa autoritar, cu constructii impunatoare dar nu de semetia zidului chinezesc, construit de-a lungul mai multor secole. Aceasta civilizatie a fost distrusa de invazia arienilor, populatie care va cucerii India, si isi va muta centrul in valea Gangelui. Economia Indiei se bazeaza pe agricultura, comert si monopoluri. Cam aceleasi culturi ca in China ; Orezul, orzul, graul, trestia de zahar, bumbacul si inul, care au stat la baza mestesugurilor indiene. Daca in China se folosea mai mult bivolul, in India e vaca. Metalurgia fierului in India a ajuns cea mai cunoscuta si la nivelul cel mai inalt al vremii ei. Se apreciaza ca metalurgia indiana n-a fost intrecuta la acea vreme de nimeni, s-a dezvoltatpe baza bogatiilor naturale.

Comertul era mai bine vazut decat in China. Erau mai deschisi exteriorului si exportau bumbac, fildes, pietre pretioase, mirodenii, sclavi si sclave (din Grecia si spre Grecia). Constructiile indiene (ariene), templele numite STUPA, imbogatite cu basoreliefuri si sculpturi. Mesopotamia Intre Tigru si Eufrat s-a creat de asemenea una din cele mai vechi civilizatii in Mesopotamia (Irakul de azi). Include la randul ei mai multe milenii de civilizatie apartinand unor popoare (sumerienii, acadienii, asirienii). Agricultura era bazata in primul rand pe irigatii. Ca si in alte civilizatii, monarhul se ocupa de realizarea irigatiilor. Cultivau orz, grau, livezi de palmieri si alte plante exotice. Subliniam ca irigatiile aveau loc datorita revarsarilor Tigrului si Eufratului. Intre mestesugurile practicate : prelucrarea bronzului, fierului. Inventatori : Roata, roata olarului (mijlocul mileniului IV inainte de Hristos), si primul mijloc de transport, carul. (inclusiv carele de lupta) Construiau ca si chinezii corabii, au fabricat sticla, opaca si transparenta, si au avut constructii specifice. Orasele lor fortificate, cu ziduri impresionante, erau orase stat. Dintre acestea mentionam Ur, Uruk, Lagash, Babilon (cel mai cunoscut). Turnul din Babel. Aceste turnuri se numeau ZIGURAT. Aveau 7 etaje. In varful turnului se gasea camera monarhului, cu masa, scaun si pat de aur. De regula, in jurul palatelor, amenajau gradini suspendate, adevarate opere ingineresti, nu doar prin amplasare, dar prin instalatiile de aductiuni ale apei. Codul lui HAMMURABI si scrierea. Multa vreme se considera ca sumerienii au inventat scrisul. Noi descoperiri au fost facute pe malul Dunarii la Lepenski Vir (8000 iHr). A doua la Tartaria, jud Mures. Seamana cu cea cuneiforma. Codul lui HAMMURABI, primul cod de legi din istorie, 1700 inainte de Hristos. Multe prevederi de ordin economic. Este vorba de proprietate, de succesiune, de cultivarea proprietatii, etc. Acest basorelief e expus la Luvru Paris. Contemporana cu civilizatia din Mesopotamia este civilizatia din Egipt. Egipt Egiptul este un dar al Nilului (Herodot). Strabate Egiptul pe 700 de km, iar revarsarile lui au facut din Egipt un pamant foarte fertil. A necesitat mult efort din partea oamenilor. (succesiuni de seceta si inundatii)

Recoltele au necesitat lucrari de indiguiri, asanari, irigatii, o munca sustinuta pentru ca fertilitatea sa fie valorificata. Egiptul practica o agricultura cultivand orzul, graul, maslinul, papirusul. Papirusul a fost planta care defineste specificitatea Egiptului. Pamantul apartinea faraonului si templelor. Templele, ca in toata anchititatea, pe langa unitati cu caracter religios aveau un rol economic foarte important. Erau unitati economice inchise, cu ateliere, servicii etc. Jucau rol de banca de credit. Acolo erau scolile si se formau scribii, care formau o patura sociala privilegiata. Piramidele, in numar de peste 80, se datoreaza faptului ca Egiptul e foarte bogat in granit. (Keops, Kephren, Mikerinos). Templele (Karnak, Luxor, Abidos, Theba) cele mai impunatoare sunt din timpul lui Ramses II. Pe langa temple, au ridicat celebrele obeliscuri. Paris, Londra, New York, Roma, Istanbul, orase unde se gasesc obeliscuri Civilizatia ebraica Intre Egipt si Mesopotamia, civilizatia si cultura ebraica. Coborand din Ur un grup de nomazi condusi de Abraham, mileniul II, patrunde in Palestina. Prima etapa de locuire a Israelului, urmata de fuga din Egipt, sub conducerea lui Moise, secolul XIII inainte de Hristos, dupa 40 de ani de ratacire prin desert, poporul lui Israel se aseaza in actualul stat Israel, si intemeiaza un stat. Celebrii regi Saul, David, Solomon. Evreii au fost mai ales pastori. Pamantul lor nu e prea roditor. Au construit celebrul templu al lui Solomon, din care s-a pastrat zidul plangerilor. Au construit Jerhonul (cca 6000 ani vechime), in conditiile in care nu au dezvoltat agricultura. In schimb au devenit foarte buni comercianti si oameni de afaceri. Faptul ca au fost de mai multe ori ocupati si deportati, precum si dupa distrugerea templului de romani, i-au determinat sa se imprastie in lume. Ceea ce ii uneste este religia. Credinta intr-un singur Zeu YAHVEE, iar Vechiul Testament este istoria poporului evreu. Iisus Hristos s-a nascut din acest popor. Desi crestinismul s-a propavaduit, evreii inca ilasteapta pe Mesiah. Semiluna Fertila In apropierea Israelului, Semiluna Fertila, fenicienii, navigatorii care i-au precedat pe greci, cu centrele comerciale Tyr, Sidon, Byblos si Carthagina. Fenicienii au elaborat primul alfabet de 22 de semne pe care l-au preluat grecii, care au adaugat pana la 26 de semne. Civilizatia persana

Teritoriul Persiei antice a fost un teritoriu de legatura si contact intre Orient si Occident, intre China si India si Meditarana. Aceasta civilizatie se structureaza pe la anul 1000 i. d. HSi in Persia monarhul era marele latifundiar. Darius a stiut sa-si administreze teritoriul, cu unitati administrative, armata, capitala Persepolis, si a organizat expeditii de cucerire a Babilonului, Egiptului, Ierusalimului. Au organizat celebrele expeditii impotriva Greciei. Au infiintat primii drumurile cele mai bune, au fost inspiratorii romanilor in acest domeniu. Din orice parte un calaret ajungea in 7 zile la Persepolis. Au infiintat moneda (talantul). Au fost cuceriti de Alexandru Macedon, care, primul a incercat o legatura intre cultura mediteraneana si orient. Cultivau orz, grau si vita de vie, au imbunatatit tehnici de irigatii si cultivarea viei. Comertul bazat pe moneda a fost activ din Grecia, pana in India, pe Dunare pana pe Rhin. Au organizat o expeditie pana pe Dunare si la nord de Dunare impotriva scitilor. De la ei au ramas pana azi anumite embleme. Acvila cu aripi deschise, Leul, Crucea, Zvaztica, Crucea Malteza. Aceasta antichitate orientala nu a fost o societate bazata pe munca sclavilor, desi comert cu sclavi s-a facut. Antichitatea s-a caracterizat prin nivel superior al fortelor de productie, productivitate bazata pe proprietatea particulara, pe munca taranilor, ca oameni liberi, iar in bazinul mediteranean si pe sclavi.

TEMA Nr. 2 Antichitatea in lumea greco-romana

Antichitatea greco-romana a fost cea mai evoluata in bazinul mediteranean si Europa. In Grecia, realizari deosebite si unicate, au realzat cei care au constituit Polisul, adica un oras stat, care de fapt ingloba nu doar orasul ci si teritoriul agrar din jurul sau. Polisurile in numar de cca 200, din care a pornit marea colonizare greaca, care s-a produs intre anii 800 si 500 i. d. H in bazinul marilor Meditarana, Neagra, Marmara. Coloniile erau mai puternice decat polisurile de origine. Efes, Milet, Pergam, la randul lor au infiintat altele. Miletul la randul lui a infiintat 80 de colonii, intre care si cele de pe litoralul Marii Negre. De la Olbia (pe Bug), Tiras (Nistru), Tomis, Calatis, Histria, Dyonisopolis, Mesembria (Varna). Cele mai bogate colonii in sudul Italiei si in Sicilia. Acea parte se numea Grecia Magna. Au ajuns pana la Gibraltar si mai departe spre Nord si Sud. Cea mai mare contributie sub aspect economic, au dezvoltat pe langa agricultura si mestesuguri si comert bazat pe moneda. Grecii au fost primii care au batut monede in Europa. Atat in Grecia cat si in colonii grecii au ridicat numeroase edificii, cel mai caracteristic fiind templul grecesc. Acropole = orasul de sus. Cel mai renumit ansamblu a fost cel din Athena, cu mai multe temple, conceput si gandit de Phidias. Ex. PARTHENONUL, EREHTEIONUL, PROPILEELE. Prelucrarea ceramicii s-a ridicat la o adevarata arta. Amfora este vasul specific grecesc. Agricultura-culturi specifice, maslinul si vita de vie. Cultura si arta greaca a influentat cultura europeana, in general si pe cea romana in special. Multa vreme limba oficiala in Imperiul roman era limba greaca. Economia Imperiului Roman Roma s-a nascut ca un oras stat, in 753 (21 aprilie) i. d. H S-a extins treptat in timpul Republicii, la inceput a fost Regat, iar din 27 i. d. H-476 d. H Imperiu. Imperiul roman, al carui prim imparat a fost Octavianus Augustus, fiu adoptiv al lui Caesar, in faza sa de dezvoltare maxima il avea imparat pe Traian. Sfarsitul secolului I si inceputul secolului II imperiul se intindea de la Insulele Britanice pana la Promotorium Sacrum (Gibraltar), toata Africa de Nord incluzand Egiptul, pana in Mesopotamia si Persia, iar in Europa pe Rhin, Dunare si Carpati. 7

Din a doua jumatate a sec III imperiul s-a confruntat cu atacurile migratorilor, ajungand la o divizare la sfarsitul secolului IV, si la prabusire in 476 data conventionala a sfarsitului antichitatii. Partea de rasarit a imperiului, unde imparatul Constantin a fondat pe vechea colonie greceasca Bizantion, o noua capitala, dupa numele sau Constantinopol (330), isi continua existenta inca o mie de ani, pana in1453, cand a fost cucerit de turci sub numele de Imperiul bizantin. Roma, cetatea eterna, nu era bogata, mai mult consuma. Baza economiei imperiului era agricultura, bazata pe proprietatea publica ager publicus - cat si pe proprietatea particulara. Fermele VILLA RUSTICA in mijlocul terenului arabil era ridicat conacul, cu toate utilitatile (incalzire centrala prin podea, apa curenta). Roma era aprovizionata prin 13 apeducte. Construiau therme, bai publice, poduri. Cei mai mari constructori de drumuri ai antichitatii. Vitruvius a inventat mixtura pentru constructia soselelor. Au construit castre (tabere militare), poduri, orase, amfiteatre, arcuri de triumf, Columna luiTraian. Au construit porturi, depozite de produse agricole si mestesugaresti Toate aceste provincii erau legate de limba latina oficiala si prin dreptul raman(Constitutia antoniniana 212). Comertul s-a practicat cu toate provinciile, fiecare cu specificul sau. Denarul roman, moneda care a stat la baza comertului, a fost un alt factor de integrara in imperiu Relatiile de productie sclavagiste clasice s-au edificat in Grecia si Imperiul roman. Din sec. IIImigratorii au atacat Imperiul contribuind la destramarea lui. Odata cu ocuparea Romei de catre Odoacru in 476, antichitatea in Europa se considera incheiata. Trecerea spre feudalism s-a facut greu si inegal chiar si in spatiul european. Concluzie Antichitatea a fost o etapa superioara in dezvoltarea societatii umane, descoperirile si inventiile sale a propulsat economia de schimb, a legat intre ele tari, popoare, si au existat incercari cum a fost ce a luiAlexandru Macedon, de a lega orientul de occident, a reusit pentru scurt timp.

TEMA Nr. 3 Preistoria si antichitatea in Dacia

Pe teritoriul de azi al tarii noastre s-au succedat toate tipurile de societate cunoscute pana acum. revolutia neoliticaa fost deosebit de reprezentativa prin culturile Cucuteni, Hamangia (Ganditorul), Petresti etc. Epoca bronzului are reprezentari smnificative in toata tara. Ex. tezaurul de la Hinova (Mehedinti) Epoca fierului este prezenta prin descoperiri in toata tara. Acum triburile geto-dace se individualizeaza din marea masa a tracilor. Sec II-I iHr. - sec. I dHr. reprezinta epoca clasica a civilizatiei din Dacia. Ea coincide cu a doua varsta a fierului iar in plan politic cu domnia lui Burebista si Decebal. Principala ramura economica in Dacia era agricultura. Numeroasele asezari descoperite contineau unelte pentru toate ramurile agriculturii (sape, coase, componente de plug, foarfeci etc.) Prelucrarea metalelor, fier, bronz, argint, aur, dovedesc specializarea dacilor in prelucrarea acestora, erau deci buni mestesugari Ex. Celebrele bratari dacice. Ceramica utilitara, pentru provizii si cea de lux. Constructiile dacice de mai multe feluri:cetati de pamant si piatra. ExSarmisegetusa Regia, capitala lui Burebista si Decebal, Costesti, Blidaru, Piata Craivei, Racos (jud. Brasov). Asezari de tip DAVA, asemanatoare polisurilor si opidumurilor. Au fost consemnate 44 de dave, ex. Cumidava, Sucidava, Petrodava, Ziridava etc. Asezari de tip protourban ex. Napoca, Sarmisegetuza etc. Constructii de tip religios. Sanctuarele de la Sarmisegetuza, au avut si rol de calendar. Relatii comerciale cu lumea greaca si romana, folosind monedele acestora dar si monede dacice de argint si mai rar cele din aur. (coson) Dacii au cunoscut scrisul in limba greaca si latina. Exista ipoteze ca ar fi avut si o scrieie proprie. Elemente de romanizare au patruns in Dacia inainte de transformarea ei in provincie romana.

Romanizarea Daciei Si Moesiei Moesia transformata in provincie romana in anu 46 d. H-sudul Dunarii pana la Marea Neagra incluzand coloniile grecesti de pe litoral (Histria, Tomis, Calatis)Dupa cele doua razboaie daco-romane, conduse de Decebal si Traian, din anii 101-102 si 105106, Dacia a fost transformata in provincie de rang imperial. S-a ridicat monumentul triumfal Tropaeum Traiani (109), Columna de la Roma (113), podul de la Drobeta (105) cel mai lung din imperiu. Economia Daciei romane a fost superioara celei anterioare, datorita tehnicii mai dezvoltate introduse in toate domeniile. In agricultura s-au organizat ferme agricole, villa rustica, au fost introduse unelte(plugul roman)si tehnici noi de cultivare cu rezultate superioare;s-au mentinut totusi obtile satesti libere de veche traditie dacica Mestesugurile s-au diversificat-accent pe minerit prin exploatarea aurului si argintului din muntii Apuseni. Ex. Alburnus Maior (Rosia Montana) cea mai veche asezare de la noi din tara atestata documentar (108), actualmente in mijlocul unui scandal datorita proiectului de exploatare a zacamantului cu cianura. Exploatarea sarii, pacurii, marmurei. Progrese in metalurgia fierului, prelucrarea marmurei, in constructii, drumuri, asezari, prelucrarea si arderea ceramicii. Asezari rurale(vicus)si urbane de tip municipia, colonia, metropolis. Ex. Capitala Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmisegetusa, Napoca, Drobeta, Apullum, Potaissa, Porolissum etc. Castrele romane (tabere militare) pe tot intinsul Daciei si Moesiei. Ex Legiunea XIII-a de la Apullum, aV-a dela Potaissa, castrul de la Cumidava (Rasnov), Angustia (Bretcu) etc. Limba latina oficiala, dreptul roman (Constitutia antoniniana 212), utilizarea denarului roman in schimburile comerciale au contribuit decisiv la romanizarea Daciei si Moesiei Retragerea oficialitatilor romane ordonata de imparatul Aurelian in anii 271-274 n-a intrerupt procesul de romnizare care a continuat pana la incheierea etnogenezei romanesti in sec. VIII-IX. Ultima etapa a etnogenezei s-a desfasurat insa pe fondul migratiilor dela mijlocul sec. III si urmatoarele pana la a doua venire a slavilor in sec. VIII. Primul val al migratorilor fiind format din goti, huni, gepizi, avari, slavi. Trecerea slavilor in sudul Dunarii si ruperea legaturilor cu romanitatea orientala incheie antichitatea pe teritoriul Daciei

10

TEMA Nr. 4 Evolutia economico - sociala in Evul Mediu

Destramarea sclavagismului in lumea romana si a societatii primitive in lumea populatiilor migratoare a dus la formarea relatiilor feudale, fuzionarea institutiilor romane si germanice in Europa de Apus si in celelalte zone ale lumii s-au creat conditiile istorice, la inceputul evului mediu de intemeiere a statelor feudale. Romanitatea si marile migratii de populatii au schimbat atat economia Europei cat si componentele etnice in tot continentul. S-au format popoare si limbi noi, popoare neolatine si limbi romanice. Ex. Italian, francez, spaniol, portughez. Regiunile cunoscute la aceea data, erau cam aceleasi ca in antichitate, iar diferentele de dezvoltare erau foarte inegale. Din sec. V-VI, in Europa, feudalismul s- a format si s-a dezvoltat in mai multe secole, incheindu-se cu o data luata arbitrar in 1492 ( descoperirea Lumii noi), in Europa occidentala, si in 1453 in Europa orientala ( caderea Constantinopolului). Trecerea s-a facut in multe zone la feudalism, la evul mediu, direct de la comuna primitiva, fara a cunoaste antichitatea. Un pol de stabilitate l-a reprezentat existenta Imperiului bizantin care ingloba o parte a teritoriilor europene si asiatice care facusera parte din Imperiul roman. In China, India si Japonia s-a inregistrat o mare diversitate de dezvoltare. In China, India, Iran feudalismul incepe dupa unii autori in secolele III, IV dupa altii ceva mai tarziu. China Trasaturile specifice fata de lumea europeana se pastreaza in China si ea are un avans fata de lumea europeana pe care il pastreaza pana aproximativ in secolul al XVI-lea. Economia feudala in general si a Chinei in special, este o economie naturala dar si monetara. In China, renta feudala era achitata catre stat sub forma de impozite. In cazul acesta pamantul apartinea monarhului. De aceea in China nici nu s-a creat o clasa feudala specifica, feudalitatea chineza era formata din functionarii de stat. Statul controla toata dezvoltarea economica, in agricultura si in alte domenii, de pilda dezvoltarea oraselor si constructiile, prin politica sa, ingradind dezvoltarea economiei chineze spre capitalism. Exista o patura de negustori bogati, dar acestia nu evolueaza spre transformarea in burghezie.

11

Sub comanda statului se fac ample lucrari, de irigatii, de consolidare si terminare a marelui zid, de plantare a cca. 1 miliard de pomi. In China s-au inventat ca si in antichitate, o serie de unelte sau produse, care in Europa vor aparea mult mai tarziu. (Hartia 105 Tiparul, praful de pusca, numit arbori de foc sau flori de argint). China este prima care in secolul al X-lea foloseste bancnota de hartie. O serie de mestesuguri si inventii legate de constructiile navale. Au inventat busola, instrument revolutionar in navigatie, ceasul mecanic actionat de o roata hidraulica, cu 6 secole inainte de Europa. A excelat in confectionare portelanului de cea mai fina calitate. Razboiul de tesut actionat de apa. Umbrela plianta era cunoscuta de mai bine de o mie de ani. Arhitectura chineza care nu este atat de masiva, inalta, ci este o arhitectura echilibrata, emanand seninatate, cu elemente decorative specifice. China si-a continuat dezvoltarea practicand vechile mestesuguri si dezvoltand altele. China a fost descoperita de europeni in secolul al XIII-lea, de catre negustorii venetieni, care au deschis drumul spre China (celebrul Marco Polo si fratii lui, cca 1270). Italienii au fost urmati de alti negustori europeni, spanioli, portughezi, mai tarziu de englezi, determinandu-i pe chinezi sa iasa din izolarea care si-au impus-o. Mult mai tarziu, negustorii europeni reusesc sa-si intemeieze acolo factorii, adica unitati comerciale, de unde isi desfaceau marfa pe coastele chineze. Portughezii in secolul al XVI-lea ajung in Macao, pe care l-au stapanit pana in secolul XX. Englezii vor intemeia Hong-Kongul, pe care il vor returna Chinei abia acum cativa ani. India Trecerea la feudalism s-a facut in ritm lent si foarte inegal, in Nord mai repede in Sud mai tarziu. In India se formeaza proprietatea feudala asemanatoare cu Europa. (statul, manastirile, laicii) India a reprezentat o fascinatie seculara pentru europeni, cautand-o au descoprit America. In India s-a mostenit impartirea in caste (4 mari). Trecerea dintr-o casta in alta era aproape imposibila. India cultiva orez, grau, orz, mei, fasole, ceai. Se foloseau si acolo irigatiile, iar ca mestesuguri prelucrau bumbacul (daca in China era matasea), se cultiva trestia de zahar din care se prepara melasa, cresteau mirodenii. Fascinatia europenilor pentru India veneau de la mirodenii, aur si fildes. 12

In India, mineritul era o indeletnicire care aducea la lumina sare, fier, si alte bogatii, iar comertul era activ, atat cel intern cat si cel extern, practicat in toata zona Oceanului indian si a Marii rosii. Comercializau produse de export. Bogatiile si fascinatia Indiei i-a atras pe europeni, au cautat drumul spre India, plecand fie spre rasarit fie spre apus, iar Christofor Columb a descoperit Lumea noua crezand ca a ajuns in India. In India au fost ridicate in perioada respectiva monumente vizibile pana azi. (Taj Mahal jumatatea secolului XVII). Insula Java (Templul de la Borobudur). Japonia Japonia, necunoscuta in antichitate, a fost descoperita o data cu intrarea in feudalism. Organizarea Japoniei este invaluita in legenda, iar surse scrise exista din secolul III. Din secolele IV, V incepe sa aiba legaturi cu continentul, cu China, de unde a imprumutat masiv elemente din toate domeniile de activitate, inclusiv religios. In Japonia, proprietatea apartinea imparatului, dar in secolele XV, XVI, clanurile aristocratice si templele budiste au dobandit mari domenii feudale, izoland imparatul. In timpul legaturilor cu China, orasele nipone se dezvolta, se formeaza o puternica patura de negustori, ajungand in secolul al XVI-lea stapanii necontestati ai marilor orientale, patrunzand din China, Taiwan, Indonezia, pana in Iran. In 1543 portughezii ajung in Japonia, urmati de spanioli, olandezi, englezi, care desfasoara o intensa activitate comerciala si religioasa. Toate expeditiile comerciale din feudalism au fost insotite de misionari crestini (catolici). Din secolul al XVII-lea clanul conducator, Tokugawa, a impus izolarea tarii, alungandu-i pe europeni. Urmeaza o lunga perioada de izolare, cu exceptia portului Nagasaki, care avea permisiunea sa fac comert cu chinezii si olandezii. In Japonia agricultura era foarte importanta, deoarece pamantul era putin, acoperit in mare parte de paduri. Produceau orez, grau, fasole si ceai. Ceaiul a devenit o preocupare deosebita, ajungand la un ritual extraordinar, constituind o trasatura specifica alaturi de constructii, ikebana, portul vestimentar etc. Au facut din hartie o materie prima pentru variate intrebuintari. Metalurgia a ajuns la o asemenea calitate si perfectionare, incat au ramas celebre pana azi sabiile folosite de samurai. Gradina japoneza si sarbatoarea ciresului se sarbatoresc in fiecare primavara. Pana in 1868 Japonia a ramas intr-o izolare si inchistare deosebita.

13

Europa si bazinul Marii Mediterane In Europa si bazinul Marii Mediterane, mai multe secole, au avut loc marile migratii, sau valuri migratoare, care s-au abatut asupra Europei si teritoriilor din jurul Mediteranei, fie venite din Europa de nord (populatii germanice), sau populatii asiatice din rasarit (huni, mongoli etc. ). Tataro-mongolii au trecut si prin Romania in 1241-1242, ei incheind mileniul migratiilor. In secolul VII au pornit arabii, din Peninsula Arabia, care au cucerit in 10 ani teritoriile Iranului, Irakului, Africa de Nord, ajungand la Atlantic, au trecut in Spania si Portugalia, apoi au trecut in Franta, fiind stopati la Poitiers in Franta. Astfel incat in 100 de ani de la Mahomed, arabii au intemeiat un imperiu mai intins decat Imperiul roman la maxima sa dezvoltare. Arabii au avut ca limite geografice granitele Chinei si Indiei in rasarit, la vest Oceanul Atlantic, Spania si Portugalia. In decursul acestui mileniu, din secolul III pana la mijlocul secolului al XIII-lea, a avut loc o perioada de miscare a populatiilor in toate directiile. Abia dupa aceea se constituie sistemul feudal in Europa. Mai multe state feudale, unele dintre ele incercand sa reconstituie Imperiul roman. O insula de stabilitate a constituit-o Imperiul bizantin. Din punct de vedere economic s-au constituit domeniile feudale, agricultura a fost principala ramura de productie, pamantul fiind principalul mijloc de productie, pana la revolutia burgheza din Anglia din secolul XVIII. Domeniile feudale formate pe mai multe cai apartineau puterii centrale (rege, imparat, voievod, sultan, tar), feudalilor laici, (nobili, boieri), domeniile bisericesti care apartineau episcopiilor, mitropoliilor, ordinelor calugaresti etc. Clasele sociale specifice erau feudalii si taranii dependenti, asa cum in antichitate erau stapanii de sclavi si sclavii. Existau si tarani liberi dar mai putini. Expresia dependentei taranului de stapanul feudal era renta feudala, care se platea in produse, in munca si in bani. Fiecare taran avea in folosinta un lot, pe care putea sa-l lase mostenire copilului, care ramanea taran dependent, pe cand feudalul avea imunitate, in sensul ca puterea centrala, monarhul, nu avea voie sa intervina in administrarea domeniului feudal. Feudalii aveau drept de batere de moneda, de scaun de judecata, puteau sa ii oblige la tot felul de corvezi pe tarani. Intre feudali existau raporturi de suzeranitate-vasalitate, aceste raporturi existau si intre state. In Europa de Vest existau state independente, iar in Est, marile imperii, otoman, habsburgic si tarist. Transilvania n-a facut niciodata parte din statul maghiar, pana in 1867, a fost autonoma.

14

Domeniile feudale cuprindeau mai multe sate, despartite de rauri, paduri sau alte forme de relief, sau parti de sate. Dezvoltarea societatii feudale in Europa occidentala a fost stopata in 1348-1352, cand Europa a fost bantuita de o epidemie de ciuma. Mestesugurile-Trecerea la feudalism a fost insotita de decaderea oraselor, de disparitia unor mestesuguri, pierderea unor inventii (exemplu : moara de apa, drumurile romane ale lui Vitruvius). Refacerea oraselor a dus la organizarea unora de tip BURG, orase fortificate cu ziduri, turnuri, bastioane Ex, Luxemburg, Salsburg. Treptat mestesugurile, plecand de la cele casnice, au fost organizate in corporatii sau in asociatii numite bresle (in antichitate se numeau collegia). Cel mai raspandit mestesug era cel al prelucrarii textilelor. Urmeaza materialele de constructii, prelucrarea pieilor, prelucrarea fierului, prelucrarea metalelor pretioase (Brasovul, Sibiul, Bistrita, Clujul erau importante centre mestesugaresti). La Paris, Viena, existau zeci de bresle mestesugaresti. Breslele erau foarte bine structurate in categorii profesionale, ucenici calfe mesteri. Doua arii din Europa au fost pana in secolul XIV XV cele mai dezvoltate : in jurul Mediteranei, in Italia, cele mai bogate si active, erau Venetia si Genova, apoi Barcelona, Marsilia, apoi erau cele din jurul Marii Baltice si a Nordului, asociatiile se numeau Hanse, din care faceau parte marile orase din nord, Hamburg, Bremen, Bergen, 70 de orase. In orase, s-au ridicat constructii impunatoare, palate(palatul dogilor din Venetia) biserici, domuri ((Koln, Reims, Notre Dame din Paris, Brasov etc. ) Aceste asociatii ale negustorilor au facut ca banul, moneda, sa-si recapete functia importanta in economie. Negustorii au fost primii capitalisti. Dupa cucerirea Mediteranei de catre Imperiul otoman si expansiunea celui Tarist, acestea au blocat calea cometului, spre Rasarit, a tarilor occidentale. Drumurile pe uscat erau inchise. Drumul matasii era foarte greu si lung, marfurile ajungeau foarte scumpe. De aceea s-au cautat alte cai de a ajunge in Asia. Tot in aceasta perioada (acest ev de mijloc a fost numit epoca intuncecata a istoriei) a inceput dezvoltarea si specializarea pe domenii. Apar bancile, intai in orasele italiene, precum si primele companii comerciale, asociatii ale negustorilor cu obiective de comert cat mai indepartat. Acum se pun bazele sistemului bancar modern. De asemenea companiile comerciale si negustorii bogati au realizat numeroase opere de interes public, si anume drumuri, canale, scoli, spitale, opere de arta, au 15

construit hale, deci s-au implicat nu numai in domeniul economic ci si in cel cultural si de binefacere. Tot in aceasta perioada apar primele universitati, in Europa, sub apanajul bisericii. Pentru etapa la care ne referim, prima universitate de tip modern a luat nastere in Constantinopol, in anul 450. In occidentul Europei au mai trecut cca. 600 de ani pana sa se infiinteze universitatea din Bologna (secolele XI-XII), Paris, Oxford etc. In concluzie, Evul Mediu a fost o perioada care a cunoscut mai multe etape, feudalismul dezvoltat fiind etapa bogata in realizari de toate genurile, si a facilitat trecerea spre o noua etapa, spre noi orizonturi, in interiorul oraselor medievale vor aparea germenii noii societati capitaliste. Cruciadele In secolele XI-XIII, din initiativa papalitatii, s-au desfasurat cruciadele. Acestea au fost expeditii militare cu caracter religios pentru eliberarea Mormantului Sfant de la Ierusalim, de sub stapanire araba. Ele au fost in numar de opt. Intre 1096 si 1270. Cele mai importante au fost primele patru, dar ultimul bastion al cruciatilor a fost ultima crudiada din 1270, si retragerea la sfarsitul secolului XIII, ultima localitate a fost Haifa. Aceste expeditii militare au avut insa si alte semnificatii, economice, sociale si culturale. Au fost infiintate regatele Ieruslaimului, al Antiohiei si alte formatiuni mai mici. Cruciada a patra, care a fost organizata in colaborare cu Venetia, flota venetiana a transportat armata cruciata, oprindu-se la Constantinopol, pe care l-au devastat, pradat, distrus. (1204) Au instaurat un regat catolic latin in inima crestinatatii orthodoxe. Acest regat a durat doar pana in 1261. Constantinopolul nu si-a putut revenii niciodata, fiind principala cauza a cuceririi acestuia de catre turci in 1453, cand catedrala Sf. Sofia a fost profanata de Mohamed al II-lea, care a intrat in ea calare, apoi transformata in moschee, in prezent este muzeu. Cruciada a patra a fost cea care a imbogatit cel mai mult Venetia. Per ansamblu, toate cele opt cruciade au facut ca legaturile dintre Orientul apropiat si Europa sa se realizeze in mod direct de catre oameni. Armatele cruciate au fost formate de zeci de mii de oameni, de la regi la oameni simpli, luand cunostiinta la fata locului, concret, de realitatile de acolo, cele doua parti ale lumii schimband experientele lor intre ele. Au facut primele legaturi concrete si durabile dintre cele doua lumi, occidentala si a orientului apropiat. Consecintele cruciadelor pe termen lung au fost foarte importante, benefice, mai ales in domeniul comercial. Orase ca Venetia si Genova, instaland o veritabila suprematie comerciala si militara in intreg bazinul mediteranean. Prin intermediul lor au fost raspandite tehnici orientale in domeniul textil(matasea), al prelucrarii metalelor sau tiparul. Au fost comercializate in Europa culturi ca orezul, rosiile, pepenele sau pomi fructiferi ca prunul, caisul lamaiul erc. Prin amploarea si implicatiile lor sociale, economice si politice, au reprezentat fenomenul major cel mai caracteristic al evului mediu occidental in sec. XI-XIII. a

16

TEMA Nr. 5 Marile descoperiri geografice si consecintele lor economice

Epoca de aur a marilor descoperiri geografice si a calatoriilor maritime a avut loc in secolele XV XVII. Consecinta cea mai importanta a fost consituirea imperiilor coloniale. Baza materiala a calatoriilor a reprezentat-o cresterea productiei mestesugaresti, aparitiia manufacturilor, intensificarea comertului, a circulatiei banesti si a activitatii bancare in Europa. Negustorii europeni aduceau '' marfuri rasaritene '' inclusiv sclavi '' indieni'' din tarile din Asia si Africa. Din secolul al XV-lea cresterea consumului acestor produse a dus la cresterea comertului, a navigatiei, a unor descoperiri tehnice, si la intensificarea preocuparilor negustorilor de a gasi noi cai de a ajunge la aceste bogatii. In secolul al XV-lea, incepand cu 1415 au fost initiate explorari de catre portughezi, spanioli, olandezi, englezi, rusi. Portughezii au fost primii care au calatorit pe litoralul vestic al Africii in secolul al XV-lea, ajungand la Capul Furtunilor (Bunei Sperante). Bartholomeu Diaz a cartografiat tot litoralul de vest al Africii. Christofor Columb a plecat la 3 august 1492 spre Vest. A ajuns in Insulele Bahamas, Cuba, Haiti, crezand ca a ajuns in India. A adus porumbul, cartoful, tutunul, fasolea si cativa sclavi indieni. Dupa mai multe calatorii a fost izolat si a murit sarac. Cel care a inconjurat prima data globul a fost Magellan, tot un portughez. Expeditia condusa de el s-a incheiat la 8 septembrie 1522, dar fara conducator, care murise intr-o lupta cu indigenii. Denumirea Americii s-a dat de un Italian, Ameringo Vespucci. Au urmat expeditii militare de decimare a populatiilor autohtone. Cucerirea Mexicului de Hernandes Cortes, descoperirea civilitatiilor Incase si mayase, din America de Sud de catre Pizzaro. Noile descoperiri aveau 1 million de km2. Au gasit metale pretioase, aur si argint. Au intemeiat imperiile coloniale portughez si spaniol. In secolele urmatoare Spania si Portugalia au contribuit la implementarea unor culturi precum graul, portocalul, maslinul, sparanghelul, vita de vie, a unor animale domestice, iar de acolo au adus alte culturi, sclavi si aur. S-a creat o osmoza intre populatia autohtona si colonisti, rezultand popoare noi. Aceste expeditii au fost insotite totdeauna de misionari catolici. Treptat continentul latin a inregistrat cel mai mare numar de credinciosi catolici. In secolul XVII cele mai multe din coloniile portugheze au fost cucerite de olandezi. Olanda si-a construit cea mai mare flota din Europa (16 din 20. 000 de nave europene). Olanda a devenit ''carausul marilor''. Anglia si Franta nu au ramas mai prejos. Anglia sub regina Elisabeta I si Franta sub domnia Burbonilor, au explorat regiunea nordica a Atlanticului si au colonizat America de Nord. 17

Franta si-a insusit o parte din teritoriile Canadei de astazi dar si teritorii din actualele SUA. Anglia insa este mai activa, cerceteaza si colonizeaza coasta de Rasarit a Americii centrale si de Nord. Au existat navigatori celebrii innobilati de regina pentru descoperirile lor. Englezii au ajuns pana la San Francisco, anexand California (Noul Albion). Francis Drake a ocolit Pamantul a doua oara. In 1588, Invincibila Armada a fost distrusa de flota engleza iar Anglia a preluat comanda stapanirii marilor. In 1651, dupa Revolutia burgheza din Anglia, a fost emis primul act, NAVY ACT, care stipula ca numai vasele engleze au dreptul sa transporte marfuri si sa faca comert in colonii sau sa fie folosite cele ale coloniilor. Ca urmare a acestor descoperiri tarile amintite au infiintat Companii Comerciale (1581, Compania Levantului, 1600 Compania Indiilor Orientale, intemeiate de Anglia, in 1602 Olanda infiintat prima societate pe actiuni, numita Compania Indiilor Orientale). Rusia, in paralel, a explorat treptat teritoriul de dincolo de Urali, descoperind si stapanind Siberia, devenind cea mai mare tara din lume. Consecintele marilor descoperiri geografice, istoricii, spun ca au reprezentat cea mai extraordinara aventura din istoria Europei, iar rezultatele practice au fost incomparabil mai mari decat ale cruciadelor. Bogatiile aduse in Europa in urma descoperirilor geografice au fost unul din factorii revolutiei economice europene si a Renasterii. O data cu ele axa comerciala a Europei s-a deplasat in Oceanul Atlantic, ducand la dezvoltarea altor orase portuare pe litoralul Atlantic si de Vest, o data cu decaderea oraselor Mediteranei si Balticii. Afluxul de aur si argint a dus la cresterea preturilor in Europa, dar cea mai importanta consecinta au fost formarea imperiilor coloniale, unde s-au implantat experiente de ordin administrativ, politic, economic si cultural. Companiile comerciale au reprezentat varful de lance al constituirii imperiilor coloniale. Descoperirile geografice au dus la cunoasterea aproape in intregime a planetei, o putem numi prima globalizare a cunoasterii.

18

TEMA Nr. 6 Trecerea la Economia Moderna

Trecerea la economia moderna, perioada de transformari atat cantitative cat si calitative, in structurile economiei europene au fost influentate de bogatiile aduse din Lumea Noua. Au fost aduse si implementate culturi de porumb, cartofi, tutun, necunoscute pana atunci in Europa. La inceput tratate doar ca si curiozitati, fara semnificatii econimice majore vor contribui la modificarea semnificativa a alimentatiei populatiei, insa abia peste un secol. Randamentul ramane insa modest, grevat de numeroasele si indelungatele razboaie care au sustras o mare cantitate de forta de munca si au transformat intinse suprafete agricole in campuri de lupta. In Europa Centrala si de Est si in Orientul Apropiat (Tarile Romane, Imperiul Otoman, Rusia) relatiile feudale raman predominante, domeniile fiind unitati economice inchise. Obligatiile taranilor sunt tot mai apasatoare. Japonia si China raman izolate pana in epoca moderna. Mestesugurile si organizarea in bresle se pastreaza in mare parte a Europei central rasaritene dar in occident au aparut si s-au dezvoltat manufacturile Manufacturile ca forma de ralizare a productiei atat pentru consumul populatiei cat si pentru schimb, adica pietei, s-a organizat in doua forme distincte: manufactura dispersata si manufactura concentrata. Manufactura dispersata, cu activitatea la domiciliul lucratorului a fost considerata si ca o industrie la domiciliu. Acest tip de manufactura a fost raspandit mai ales in domeniul industriei textile, socotita, industra mare in tot Evul Mediu. Diviziunea muncii a fost totusi din ce in ce mai accentuata(tors, tesut, etc) Materiile prime erau lana, bumbacul, inul, canepa, iar in China matasea. Manufactura concentrata a reprezentat premiza trecerii la faza industriala. Industria extractiva a fost domeniul in care relatiile de productie capitaliste au patruns in ritmul cel mai rapid si profunzimea cea mai accentuata. Ex. exploatarea alaunului(piatra acra) necesar la fixarea culorilor in tesaturi;alt exemplu, exploatarea metalelor pretioase(aur, argint sau arama, zinc, plumb etc.) Industria miniera, deosebit de importanta pentru aceasta perioada datorita formelor de organizare a muncii, indeosebi a folosirii tot mai des a fortei de munca salariate. Tot in acest domeniu a avut loc progresul tehnic prin folosirea primei masini actionate cu forta apei, moara hidraulica; aceasta utlizata si in macinatul carpelor pentru morile de hartie, in pive, pentru impaslirea tesaturilor de lana etc. 19

Manufactura a capatat importanta si amploare prin randament sporit, raspundea unor necesitati sociale tot mai diversificate, producea plus valoare si implicit profit, alimentand spiritul capitalist. Afluxul de metale pretioase in Europa, dezvoltarea productiei manufacturiere, au determinat intensificarea schimburilor comerciale, burghezia comerciala si bancara consolidandu-se. Dezvoltarea tehnicii a cotribuit la dezvoltarea stiintei ex. sticla si mecanica de precizie au dus la inventarea microscopului (1612-1618), urmat de lunete, telescoape adica productia de instrumente optice, folosite in diferite domenii. Dimensiunile comertului si extinderea cuceririlor au dus la crearea unor vaste imperii coloniale, cel englez inlaturand concurenta spaniola si olandeza, burghezia engleza proclamandu-si victoria prin Navy Act din 1651. Razboaiele din a doua jumatate a sec al XVII-lea au fost expresia rivalitatilor economice care pe masura dezvoltarii capitalismului s-au accentuat, miza fiind pietele de desfacere si sursele de materii prime. Dezvoltarea impetuoasa a comertului a contribuit la dezvoltarea in ritm accelerat a productiei de marfuri agricole si manufacturiere, pe fondul unei cresteri sensibile a populatiei. Aceasta dezvoltare era impiedicata insa de ramasitele relatiilor de productie feudale, a privilegiilor nobilimii, a insuficientei mobilitati a fortei de munca Drumul era insa deschis, dupa Revolutia burgheza din Anglia, modernizarea nu mai putea fi oprita. Au fost piedici au fost ezitari, dar capitalismul nu mai putea fi oprit In Tarile Romane, economia si societatea se gasea in continuare in feudalism asa cum era si in Europa de Est si Sud-Est, in Orientul Apropriat si mai departe in Asia. In Tarile Romane destramarea feudalismului si aparitia noilor relatii de productie capitaliste a avut loc mai tarziu, si s-au derulat la sfarsitul sec. Al XVIII-lea si prima jumatate a secolului urmator. Prima dintre tarile romanesti unde aceasta realitate a devenit vizibila a fost Transilvania care facea parte din Imperiul habsburgic. Procesul istoric al modernizarii economiei mondiale a fost sustinut si de dezvoltarea transporturilor, atat a celor maritime si fluviale cat si a celor de uscat. Insulele britanice aveau cea mai densa retea de drumuri. Franta, a realizat o retea de drumuri care se intalneau la Paris si au prefigurat dispozitivul in forma de stea a viitoarelor retele feroviare. Modernizarea drumurilor, in Franta, a contribuit la un castig de 95% la transportul vinului. Orasul a avut in economia sec. al XVIII-lea o pondere din ce in ce mai mare in conditiile in care predominanta a ramas economia agrara. Semnificatia istorica deosebita a orasului pentru evolutia economiei mondiale a fost insa cu mult mai relevanta pentru ca orasul avea sa devina ''creierul revolutiei'';pentru ca la oras s-a realizat revolutia in gandire. 20

In Europa, de pilda, populatia urbana a crescut in ritm relativ rapid, de la 6 milioane de oameni catre 10. 000. 000 catre 1750. In orase locuiau bancherii bogati si marii comercianti, dar si mari ganditori si inovatori in diverse domenii. Din randul acestora, din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea n-au lipsit economistii, provenind din Anglia si Franta. In ansamblul economiei mondiale in sec. al XVIII-lea, relatiile Europei occidentale cu celelalte zone geografice au dus la expansiunea economiei de tip modern, Din unele regiuni, precum China, veneau spre Europa realizari ale economiei proprii pe care europenii se straduiau sa le adapteze nevoilor lor ex. Portelanul. In India, englezii instituisera deja un control direct asupra unor parti din teritoriu. In America, opera de colonizare a fost cea mai eficace, acolo procesele de dezvoltare economica au ajuns sa se desfasoare in acelasi ritm cu cele din Europa occidentala. Mai mult, colonistii din America de Nord si-au revendicat dreptul la independenta fata de Anglia, si l-au obtinut cu sprijinul adversarilor acesteia, Franta si Spania, in razboiul de independenta(1776-1783).

21

TEMA Nr. 7 Revolutia industriala si dezvoltarea industriei in unele tari pana la primul razboi mondial.
In analiza revolutiei industriale trebuie luate in considerare procesele provocate de expansiunea economica declansata de marile descoperiri geografice si a modului cum au fost exploatate sau puse in valoare consecintele acestora. Revolutia industriala este definita ca un ansamblu de fenomene care au insotit incepand cu secolul al XVIII-lea transformarile lumii moderne, datorita dezvoltarii capitalismului, a tehnicii, a productiei si comunicatiilor. Revolutia industriala presupune mai multe componente : componenta demografica, adica cresterea populatiei, dezvoltarea agriculturii si a industriei. Nu doar industria trebuie luata in considerare. Rolul cel mai important il are omul, cresterea populatiei. Forma clasica a revolutiei industriale s-a desfasurat intre 1760 si 1830 si s-a concretizat intr-un ansamblu de mutatii tehnice, economice, sociale, care au provocat demarajul industrial, in primul rand al Angliei, cea care a inaugurat acest fenomen. Procesul revolutiei industriale s-a desfasurat cu o dubla natura, tehnica si social economica, rezultand performante economice, sociale, politice, culturale, fara precedent in istorie. Marele istoric Arnold Toynbee, care a scris o istorie a lumii in 10 volume, si care a enumerat 31 de mari civilizatii care au existat, spune ''prin revolutia industriala s-a pierdut o lume traditionala dar s-a castigat un alt viitor pentru omenire, a modificat modul de gandire si actiune umana''. La nivel european, sub aspect politic, s-au consolidat statele centralizate si s-a potolit starea de razboi. Dezvoltarea comertului maritim a contribuit prin Compania Olandeza a Indiilor Orientale, 1602, la aparitia primei societati pe actiuni cu sediul la Amsterdam. Companii similare au luat fiinta foarte rapid in Anglia, Franta, Suedia, Spania, Portugalia. Anglia Revolutia industriala in Anglia a fost prima si a stabilit modelul, si va antrena sub influenta ei si alte tari pentru realizarea acestui proces. Cresterea populatiei in Anglia de la 6,5 milioane in 1700 la 20-21 de milioane in 1821, a asigurat o piata interna de mari proportii si o sursa importanta de forta de munca, in primul rand tanara. La mijlocul secolului al XVIII-lea agricultura Angliei era la fel ca in toata Europa. Incepea asa numitul proces de ''imprejmuire'' a pamanturilor de catre marii proprietari. Aceasta, a insemnat deposedarea de pamant a taranilor prin rascumparare sau violenta. Efectele procesului de imprejmuire au fost rapide si s-au simtit in dublu sens. In cel economic, s-au format mari ferme prin comasarea 22

pamanturilor si obtinerea unor productii mult mai mari. In plan economic a fost o reusita. In plan social, marii latifundiari devin clasa preponderenta, dispare clasa mijlocie rurala, iar taranii lipsiti de pamant vor deveni fie muncitori agricoli, fie mana de lucru ieftina pentru industria textiala in dezvoltare, fie emigranti in America. Mana de lucru ieftina a fost folosita in manufacturile textile, unde s-au facut primele descoperiri si perfectionari tehnice. In industria engleza textila se declanseaza revolutia industriala. In 1733, John Kay inventeaza suveica zburatoare. Urmatoarea inventie a fost o masina de tors mecanica, apoi o masina de filat mecanica. Cea mai importanta a fost perfectionarea masinii cu aburi de catre James Watt, 1784. Aplicarea masinii cu aburi este startul in formarea industriei textile moderne de fabrica si urbana. Tot de la industria textila incepe perfectionarea industriei chimice, pentru albirea, degresarea, uscarea, vopsirea tesaturilor. Cerinta crescanda de utilaje antreneaza dezvoltarea industriei metalurgice, unde sau descoperit si perfectionat multe procedee pentru fabricarea cocsului, a fontei, pentru obtinerea otelului. Metalurgia isi schimba locul de desfasurare, mutandu-se din mijlocul padurilor in bazinele carbonifere. Anglia devine prima tara capitalista cu o industrie carbonifera dezvoltata. Capacitatile de extractie au crescut in anii urmatori. Un efect al industriei metalurgice il constituie dezvoltarea transporturilor, mai intai cele pe apa, pe canalele interioare, apoi pe calea ferata. In domeniul extractiei miniere, tractiunea era animala, pana in 1775 cand s-a construit prima locomotiva cu aburi din lume, pentru cale ferata ingusta. In deceniile urmatoare acest gen de tractiune pentru minele de carbuni s-a raspandit atat in Anglia cat si in restul Europei. In 15 septembrie 1830 s-a inaugurat pe traseul Liverpool - Manchester prima linie ferata comerciala din lume pe 51 km cu viteza de 25,75 km/ora. La inceputul secolului al XIX-lea (1830) Anglia va deveni prima tara din lume unde industria devine ramura economica fundamentala. Anglia a detinut intre 1850 1870 suprematia in industrie, cu tot felul de perfectionari in ramurile industriale, folosind atat materia prima din tara cat si din colonii (bumbac). Londra devine centrul de greutate al lumii financiare, cu bancile cele mai puternice, iar Lira Sterlina, bazata pe etalonul aur, moneda cea mai puternica. Anglia a castigat ''batalia pentru calul putere''. Din 1870, locul I este disputat de alte doua tari, SUA si Germania. In pragul primului razboi mondial Anglia pierduse locul I in domeniul industriei si agriculturii, dar este prima putere coloniala, maritima, comerciala si financiara. Anglia era '' atelierul lumii'' si ''carausul marilor. ''.

23

Germania In Germania, revolutia industriala a inceput mai tarziu, in secolul al XIX-lea, datorita faramitarii politice, in 1819 are loc crearea Uniunii vamale initiate de Prusia. Dupa 1850, ca urmare a cresterii demografice si a reformelor agrare, Germania evolueaza spre revolutia industriala, mai ales in industria grea si miniera. Se deschide atunci bazinul carbonifer Ruhr, cel mai bogat din Europa. Germania si-a realizat statalitatea dupa 1870, dupa infrangerea Frantei, a dezvoltat metalurgia, constructia de masini, constructia de material rulant, chimia. Au avut mari inventii (motorul Otto, Diesel, electric) In 1890 avea 43000 de km de cale ferata. La sfarsitul secolului XIX Germania doreste si ea sa-si construiasca un imperiu colonial, prin cuceriri si anexari de teritorii, din Africa si Asia. Aceasta contradictie intre Franta, Anglia, pe deoparte si Germania pe de alta, parte, pentru piete de desfacere si surse de materii prime a fost prima cauza a declansarii primului razboi mondial. Franta Cu traditii deosebite in industria manufacturiera textila, Franta cunoaste o dezvoltare relativ tarzie datorita unor evenimente istorice, precum razboaiele duse de Napoleon, dimensiunea redusa a proprietatii funciare tipic franceze. In a doua jumatate a secoului 19 industria cunoaste realizari remarcabile in ramuri de varf, in domeniul chimiei, otelurilor speciale, metalurgiei, aviatiei sau aeronauticii, autovehiculelor, si in alte domenii. Urbanizarea cunoaste si ea o dezvoltare deosebita odata cu industria, agricultura franceza are caracteristici proprii de dezvoltare pana astazi. Este o agricultura bazata pe cooperatie de tip capitalist. In Franta un roman a pus bazele aeronauticii mondiale (Traian Vuia 1906). Rusia Rusia, tara intinsa cat un continent, specialistii sunt impartiti in privinta revolutiei industriale. In 1861 are loc reforma agrara, taranii sunt improprietariti in cadrul obstilor. In bazinul Krivoirog si Donetk se exploateaza minereu de fier si carbune In industria textila se folosea bumbacul din Sudul tarii, se exploateaza carbunele, petrolul din jurul Marii Caspice, se construiesc primele cai ferate si in 1904 Rusia inaugureaza Transiberianul (peste 8000 km lungime). In Rusia s-au dezvoltat cateva 24

ramuri industriale in cateva zone, dar ramane predominanta agricultura, unde cam in aceeasi perioada ca in celelalte tari, a avut loc o reforma agrara (1861). In pragul primului razboi mondial Rusia poate fi numita o tara agrara cu insule de industrializare Statele Unite ale Americii In 4 iulie 1776, se proclama independenta Statelor Unite (13 colonii). Statele Unite erau o tara la inceputul afirmarii sale, cu cei 4 milioane de locuitori ai sai. Un secol mai tarziu, populatia ajunsese la 100 de milioane de locuitori. Goana dupa aur a adus in SUA oameni din toata lumea. (1848) Agricultura a oferit spatii imense pentru imigrantii care au colonizat vestul, oferind productii agricole mari, atat de cereale cat si animaliere. In istoria SUA se cunosc doua etape: 1776 pana la 1861-1864 adica razboiul civil, si a doua etapa de la razboiul civil pana la primul razboi mondial. Productia agricola a reprezentat baza pentru industria alimentara, care la inceput s-a concentrat in orasul Chicago. Acolo s-au construit si primele mari abatoare din SUA. Industria textila a folosit bumbacul din Sudul SUA zonele care pana la mijlocul secolului al XIX-lea s-a bazat pe munca sclavilor negrii adusi din Africa, care au devenit liberi dupa razboiul civil. Prima afacere in stil american o constituie constructia cailor ferate. Acest domeniu a fost o industrie permanenta, astfel ca s-au construit linii transcontinentale, linii de legatura cu Canada si linii interioare. Actiunile din caile ferate au fost primele care sau jucat la bursa din New York, infiintata in 1817. La mijlocul secolului 19 descoperirea aurului a dus la un aflux de populatie si la extinderea colonizarii in zone mai putin locuite (California). Exploatarea petrolului ca sursa de materie prima pentru industria constructiilor de masini. Se introduce sistemul bandei rulant (reduce timpul de asamblare de la 12 ore la 1 ora jumatate). Se pun bazele unor mari societati internationale. In domeniul petrolului este Standard Oil (care a exploatat si in Valea Prahovei petrolul), in domeniul constructiilor de masini este General Motors, Ford (acum si in Romania), General electric, Dupont de Nemours etc. In preajma primului razboi mondial SUA era o putere industriala si agricola de prima marime. Japonia Japonia dupa izolarea din perioada feudala, Japonia inaugureaza in 1868, epoca Meidji, adica o serie de reforme radicale structurale, care au facut din Japonia medievala in cativa zeci de ani o putere economica moderna. Concomitent cu reformele din domeniul economic au avut loc si reforme politice, s-a redat puterea 25

imperiala si s-a adoptat modelul european, cu un regim democratic burghez. Odata cu aceste transformari s-au pus bazele a doua noi clase sociale; burghezia si clasa muncitoare. Transformarile din toate domeniile au fost dirijate de statul japonez. Comertul s-a deschis in primul rand spre China si apoi si cu alte state. Japonia, care nu are materii prime, importa, prelucra si exporta la fel ca in prezent. Si-a dezvoltat o industrie metalurgica, de constructii de masini, de constructii navale. Astfel, la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX Japonia a parcurs in ritm accelerat saltul de la statul feudal la un stat modern industrial. Pe piata din Extremul orient, produsele japoneze concurau la egalitate cu cele engleze, germane si americane. La fel ca si Germania, si noua Japonie isi aroga statutul de mare putere. La inceputul secolului 20 are un prim razboi cu Rusia (1904-1905). Japonia va fi un participant activ in primul razboi mondial. Tarile Romane Dupa secole de feudalism, Tarile Romane cunosc o evolutie lenta spre modernizarea economica, politica si sociala. Dupa revolutia de la 1848 si unirea din 1859, prin dubla alegere a domnitorului A. I. Cuza, au inceput reformele in toate domeniile. In 1877 s-a dobandit independenta absoluta de stat a Romaniei, sub domnia regelui Carol I. In provinciile facand parte din Imperiul Austro-Ungar dezvoltarea economica era mai importanta. In pragul primului razboi mondial, Romania isi revendica toate teritoriile locuite de romani.

26

TEMA Nr. 8 Dezvoltarea altor domenii ale vietii economico-sociale pana la primul razboi mondial
Dezvotarea transporturilor si telecomunicatiilor a avut loc sub influenta revolutiei industriale, care a fost insotita si de dezvoltarea urbana, in tarile in care a avut loc revolutia industriala. In domeniul transporturilor si telecomunicatiilor evolutia a fost deosebit de semnificativa, mai intai in transporturile navale o data cu introducerea motorului cu aburi, inaugurat in 1803 in Franta. S-au inaugurat transporturile transatlantice, scurtandu-se durata unei calatorii intre continente. In 1819 primul vas actionat cu abur, Savannah, a traversat Atlanticul in 26 zile, timp record. Pana la primul razboi mondial flota comerciala cunoaste cresteri substantiale pe plan mondial, intre 1850-I913, pe primul loc fiind Marea Britanie, urmata de SUA, Franta, Germania, Japonia. De aceasta dezvoltare a flotei comerciale sunt legate si constructiile unor canale care sa scurteze rutele comerciale. In 1869, s-a inaugurat Canalul Suez, care a scurtat drumul intre Europa si Extremul Orient cu 11. 000 km. In 1914 a fost inaugurat canalul Panama, care a scurtat la jumatate drumul dintre Europa si Coasta de Est a SUA. Caile ferate, in aceasta perioada, in aproape toate tarile europene s-au construit retelele nationale. In cateva tari s-au construit locomotive ex. Franta (1828) SUA (1829) la Resita 1872-1873, pentru ecartament ingust In 1911 prima linie electrificata a fost inaugurata in Franta. S-au construit primele metrouri. S-a dezvoltat transportul urban. Primul metrou s-a inaugurat la Londra, in 1863, iar la NewYork in 1868, Budapesta 1896, Paris 1900, Bucuresti 1979. In telecomunicatii, telegraful (1837) a raspuns in epoca acestor cerinte. Agricultura, pe baza reformelor agrare, agricultura a inregistrat o deosebita dezvoltare oferind industriei materii prime pentru industria alimentara. In SUA, recoltele foarte bogate obtinute din pamanturile neexploatate pana atunci au inceput sa faca concurenta si sa fie exportate in Europa. In Europa, cele mai dezvoltate tari din punct de vedere agricol, au fost in aceasta perioada Danemarca si Olanda. Statele Unite si tarile Americii de Sud au inceput sa exporte in Europa cereale si carne, in aceasta perioada s-au inventat conteinerele frigorifice.

27

In Europa de Vest zootehnia a facut progrese semnificative prin ameliorarea raselor si noi metode de furajare. Sec al. XIX-lea a fost denumit si ''secolul cailor'' La nivelul imperiilor coloniale, in primul rand Marea Britanie, s-a organizat o agricultura bazata pe monocultura (bumbac, cafea, trestie de zahar, ceai etc. ). Revolutia industriala s-a resimtit si in domeniul monedei, creditului si bancilor. Moneda a dobandit o importanta fara precedent in economie si se contureaza in domeniu mai multe uniuni monetare. Astfel in Europa mentionam Uniunea latina, in 1865, formata din Franta, Belgia, Italia si Elvetia, apoi Grecia, care are la baza francul francez. A doua uniune este Uniunea monetara germana, infiintata in 1857, Germania, in frunte cu Prusia, Austria si celelalte state germane, cu moneda ducatul de aur sau ''galbenul'' emis de Austria. Un caz aparte este Marea Britanie cu lira sterlina. In fine, in SUA, congresul statelor unite a adoptat in 1785, ca unitate monetara, dolarul. In general politica de emitere a monedei apartinea statului. In SUA aproape 2000 de banci emiteau moneda producand haos monetar. In 1879 Banca Centrala pastreaza dreptul de a bate moneda. In general, toate aceste monede aveau acoperire in aur. De la sfarstitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX apar in afara dolarului, lira sterlina, francul, ducatul, apar bancnotele de hartie in locul monedelor metalice. Se pun bazele sistemului bancar modern. In 1913 existau 25 de banci cele mai puternice din lume, 10 britanice, 3 franceze, 2 germane, 3 americane dar si alte tari. Ex. London City&Midland Bank, Credit Lyonnais, Deutsche Bank etc. Din 1867 in Romania s-a adoptat legea care fixeaza moneda nationala leul. Din 1877 s-au emis primele bancnote. In 1880 s-a infiintat Banca nationala a Romaniei, iar in 1881 s-a infiintat Bursa de valori Bucuresti. Expansiunea financiara largeste piata capitalurilor si accelereaza dezvoltarea economica. Comertul international pana la primul razboi mondial In comertul international se disting trei etape : 1. Etapa manufacturiera din secolele XV- XVI pana la mijlocul secolului al XVIII-lea Comertul se desfasoara in targuri mari, apar bursele de valori (una din primele burse europene a fost cea de la Anvers), in 1817 ia fiinta bursa din New York, si se constituie companii comerciale. Prima asezare englezeasca din America de Nord a fost fondata in anul 1607 in Jamestown (Virginia) Politica economica in 28

aceasta prima perioada a fost cea mercantilista, adica bogatia se obtinea in primul rand din comert. (Inclusiv comertul cu sclavi) 2. Etapa revolutiei industriale, din deceniile 6-7 ale secolului al XVIII-lea pana la 1870 In aceasta perioada comertul international a crescut de 10, 5 ori (intre 1800 si 1880), politica economica era cea a liberului schimb. S-a organizat cunoasterea cat mai bine si cat mai directa a ofertei de comert. S-au organizat primele expozitii universale (Londra 1851, Paris 1852, Viena etc. ). La expozitia universala din Paris s-a inaugurat turnul Eiffel (1889). Comertul import-export se facea cu bumbac, lana, cereale, alte produse alimentare si se trimiteau tesaturi, confectii, locomotive, vagoane, sine si alte produse finite. Bilantul acestei etape afost o crestere fara precedent a dezvoltarii economice atat pe plan mondial cat si national. 3. Etapa concurentei imperfecte, oligopoliste si/sau monopoliste, de la 1870 pana la primul razboi mondial In aceasta etapa productia industriala mondiala a crescut de 5, 3 ori. Aceasta perioada a fost definita de unii economisti ca a doua revolutie industriala pentru ca au aparut ramuri noi, de varf in industrie, s-au facut numeroase inventii si inovatii. A mai fost denumita sintetic etapa cu petrol, aluminiu, sticla. La randul lor, perfectionarea comunicatiilor si transporturilor perfectioneaza schimburile comerciale dar apar si dezechilibre in anumite regiuni ale globului. Intre 1880 si 1914 schimburile mondiale au crescut de 2, 5 ori. Politica dominanta in aceasta etapa este politica protectionista, inaugurata de Germania in 1879, care a adoptat un tarif vamal deosebit de strict fata de marfurile straine. Aceasta politica protectionista a fost adoptata rand pe rand de aproape toate tarile europene si apoi de cele de peste mari. In Romania, politica protectionista a fost inaugurata in 1886 si a dus la razboiul vamal cu Austro-Ungaria (1886-1891) deosebit de pagubitor mai ales pentru tara noastra. Aceasta politica a dus la asa numitele razboaie vamale, nesangeroase dar deosebit de pagubitoare. In aceasta ultima etapa au aparut diferentele marcante nu numai in zona comertului. A aparut o concurenta acerba intre statele dezvoltate, pentru sursele de materii prime, pentru pietele de desfacere. Datorita acestor conditii de concurenta, treptat sau constituit cele doua blocuri politico militare si economice care in cele din urma vor duce la izbucnirea primului razboi mondial. Aliantele au fost intre Anglia-Franta-Rusia (Antanta) si de cealalta parte, blocul Puterilor centrale, Tripla Alianta : Germania, Austro Ungaria, Italia si Romania. Ultimele doua se vor alatura mai tarziu Antantei

29

TEMA Nr. 9 Economia romaneasca in Epoca Moderna

Evenimentele care au jalonat istoria moderna a Romaniei s-au derulat de la sfarsitul sec al XVIII-lea pana la primul razboi mondial, acestea au inraurit si dezvoltarea economiei. Rascoala din 1784-1785, condusa de Horea, Closca si Crisan, 1821, revolutia condusa de Tudor Vladimirescu, revolutia din 1848, Unirea Principatelor din i859, instaurarea dualismului austro-ungar din 1867, prin care Transilvania si-a pierdut autonomia, razboiul de independenta din I877-1878. Dezvoltarea economiei a fost afectata si de faptul ca si alte provincii, Bucovina si Basarabia se aflau sub stapanire straina prima sub cea habsburgica si cealalta sub stapanirea Imperiului Rus(1812-1918) In plan extern, razboaiele austro-ruso- turce, desfasurate in mare parte pe teritoriul romanesc, de la sfarsitul sec. alXVII-pana la sfarsitul sec. l XIX-lea au impiedicat dezvoltarea fireasca a economiei romanesti. Agricultura a fost principala ramura a economiei, culturile cunosc extinderi si modificari structurale, cerealele ocupand primul loc, ca urmare a cresterii cererii constante pe piata europeana. Agricultura este prin excelenta extensiva practicandu-se sisteme si unelte traditionale. In sec. al XIX-lea ia proportii arendarea pamanturilor, atat a celor boieresti cat si a celor manastiresti. Se foloseste si mana de lucru salariata catre jumatatea sec. al XIX-lea. In Transilvania se folosesc metode intensive de cultura, rotatia trienala si uneori, chiar irigatii. Relatiie sociale sunt agravate de problema nationala. Roman, ortodox, iobag se suprapun pana la identitate. Dupa revolutia de la 1848 au fost emise patentele imperiale de impropietarire pentru Banat, Crisana si Maramures in 1853, iar pentru Principatul Transilvaniei in 1854, aplicate defectuos si tarziu. In Romania, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a inceput o vasta opera de legiferare, agricultura beneficiind de Legea secularizarii averilor manastiresti (1863) si Legea rurala din august 1864. Legea rurala a avut un impact major asupra dezvoltarii ulterioare a agriculturii si a intregii economii a tarii. In decurs de cca. o jumatate de veac suprafata arabila s-a dublat, avand caracter extensiv si cerealier (porumb si grau).

30

Arendasia ia o amploare deosebita, cu consecinte sociale grave care vor duce la marile rascoale taranesti care au culminat cu cea din 1907, cu strigatul ''Noi vrem pamant''. Cresterea animalelor a fost a doua ramura a agricuturii romanesti in cadrul careia s-a practicat in continuare transhumanta seculara. Mestesugurile, la inceputul perioadei, se practicau in cadrul breslelor, care in Tara romaneasca si Moldova ating stadiul maxim de dezvoltare, apar totusi manufacturile de postav, unele din ele efemere. In Transilvania, breslele erau depasite, manufacturile cunosc o dezvoltare mai mare, mai ales in domeniul prelucrarii metalelor. Se dezvolta manufacturi moderne, cu capital austriac care folosesc mana de lucru salariata. In Romania statistica din 1862 mentioneaza 12. 867 de stabilimente industriale (ateliere mestesugaresti, ateliere bazate pe corporatie simpla si stabilimente ce foloseau forta aburului) Dupa 1864 si aplicarea legii rurale, industria a avut conditii mai bune de dezvoltare. Abia in 1887 a fost adoptata prima lege de incurajarea industriei in Romania, ea s-a adresat industriei mari de fabrica, avantajele erau aceleasi atat pentru investitorii romani cat si pentru cei straini. Ea a ramas in vigoare 25 de ani. In anul 1912 a fost adoptata o noua lege. Dezvoltarea indusriei a permis inginerului si aviatorului Aurel Vlaicu sa construiasca primele avioane romanesti pe care le-a si pilotat. Traian Vuia si Henri Coanda si-au desfasurat activitatea de pionierat la Paris. Primul in anul 1906, al doilea, inventatorul avionului cu reactie in 1910. In 1895 a fost adoptata legea minelor, care separa dreptul de proprietate asupra subsolului de cel asupra solului. Statul roman era proprietarul bogatiilor subsolului. Urmare a legii minelor, extractia de petrol cunoaste cresteri deosebite. Prima sonda mecanica fusese instalata in 1857 in Valea Prahovei. La sfarsitul perioadei se infiintasera mai multe societati de exploatare a petrolului cu capital strain ex. Standard Oil, Vega, Concordia, Steaua Romaniei, cea mai puternica, Astra-Romana, Aurora etc. In Transilvania in perioada respectiva industria urmeaza o traiectorie proprie, interesul capitalului austriac se indrepta spre resursele din Banat si Sudul Transilvaniei. Cele mai mari intreprinderi isi aveau activitatea in industria extractiva si prelucratoare. Ex. Societatea Uricani- Valea Jiului, Asociatia miniera si metalurgica dinBrasov, STEG si uzinele Resita. In alte domenii ale industriei prelucratoare, ex. fabricile se zahar Bod, existenta si azi si cea din Targu Mures. In Transilvania la sfarsitul anilor 1870 sunt mentionate 59. 789 untati industriale;in anul 1838 a fost introdusa la Zlatna prima masina cu aburi, urmata in 1839 de cea de la Resita.

31

Crizele din anii 1873 si 1900-1903 au fost resimtite mai ales in comitatele Timisoara si Arad, cu falimente si concedieri. Privita in ansmblu industria extractiva si prelucratoare din Transilvania se afla in mana capitalului austriac si unguresc indeosebi. In Bucovina si Basarabia industria este nesemnificativa ca ramura economica. Comertul interior si exterior cunoaste cresteri spectaculoase mai ales dupa desfiintarea monopolului turcesc in 1829. Pricipalul partener in comertul exterior al Principatelor era Transilvania. Exporturile acesteia se indreptau in proportie de 95 % spre Tara Romaneasca si Moldova in deceniul patru al sec. Al XIX-lea. Au luat fiinta Camerele de comert precum cea de la Sibiu a negustorului Hagi Constantin Pop Porturile Braila si Galati au primit statutul de porto franco (porturi libere). Pe drumul deschis de domnitorul Unirii, Alexandru Ioan Cuza, si urmat de Carol I, statul roman a actionat pe multiple planuri pentru a se desprinde treptat de sub tutela Portii Otomane si a puterilor garante. In anul 1875 Romania a incheiat Conventia vamala, comerciala si de navigatie cu Austro-Ungaria, urmata in anii urmatori de conventii similare cu Rusia, Anglia, Franta, Italia. Aceste conventii au avut la baza politica liberului schimb. Ele au fost pasi importanti pe drumul independentei nationale. In anii 1886-1891 s-a derulat razboiul vamal cu Austro-Ungaria odata cu expirarea conventiei, fapt ce a daunat foarte mult Transilvaniei si Bucovinei pe de o parte si Romaniei pe de alta parte. Se introduce politica protectionista in locul celei a liberului schimb. In 1913 principalii cumparatori ai produselor romanesti erau Belgia, Austro-Ungaria, Italia, Finlanda, Germania, Olanda, Anglia, Turcia etc. Balanta comerciala a fost sinuoasa, excedentele inregistrate s-au datorat exportului de cereale, de grau mai ales, pana la 1900, iar dupa aceasta datorita exportului de petrol si lemn. Dezvoltarea transporturilor si comunicatiilor de posta, telegraf si telefon Prima cale ferata construita pe teritoriul tarii noastre a fost cea din Banat in 1854, pe traseul Buzias-Oravita, tactiune cu cai, pentru transportul carbunilor. In 1856 este preluata de STEG, o doteaza cu locomotiva si o deschide pentru calatori. In 1857 este construita linia Seghedin-Jimbolia-Timisoara. In acelasi an este construita statia Timisoara care din 1884 este iluminata electric in premiera europeana. In Romania prima cale ferata este inaugurata in 1869 pe linia Bucuresti- Giurgiu. Legaturile cu cele din arcul intracarpatic s-au realizat in deceniile urmatoare. In 1895

32

s-a inaugurat podul de la Cernavoda cel mai lung din Europa la aceea data. Costructor ing. Anghel Saligny. In 1913 reteaua nationala de cai ferate era construita, ea facea legatura intre toate teritoriile romanesti Dezvoltarea transporturilor fluviale si maritime impunea crearea unor companii nationale de transport naval. Prima a fost Navigatia Fluviala Romana in 1890, iar in 1895 s-a infiintat Serviciul Maritim Roman. 1854 - primul oficiu telegrafic si postal la Giurgiu. 1892 - telefonul a intrat in exploatare comerciala la Braila si Galati, iar in 1893 la Bucuresti. Retele s-au extins rapid. Circulatia baneasca si intemeierea sistemului bancar Dupa incercarea nereusita a domnitorului A. I. Cuza de a crea o moneda nationala in 1867 a fost adoptata Legea pentru adoptarea sistemului monetar national, moneda LEUL, in sistem bimetalist, aur si argint. In 1877 au inceput sa se emita banii de hartie, sub controlul Casei de depuneri si consemnatiuni infiintata in anul 1864. In 1892 se trecea la sistemul monometalist aur. In proviinciile ocupate se foloseau monedele imperiilor respective Sistemul bancar romanesc a fost inaugurat tot in Transilvania, la Sibiu in1872, cand a fost fondata banca ALBINA. In anii urmatori au fost infiintate banci locale;la Brasov a fost infiintata prima filiala a bancii sibiene. Bancile austriece si unguresti erau atotputernice in provinciile ocupate. In 1880 - Parlamentul Romaniei a adoptat Legea infiintarii Bancii Nationale, cu drept de emisiune monetara si banca comerciala centrala. Banca mixta, de stat si particulara, societate anonima pe actiuni, primul guvernator Eugeniu Carada. Primii actionari, membrii familiei Bratianu. In anii urmatori au fost infiintate banci atat cu capital strain cat si cu capital romanesc. In 1913 existau 9 banci mari care detineau 70% din fondurile bancare;ex. Banca romaneasca, Banca agricola, Banca Marmorosch Blank etc. Capitalul strain detinea cca. 80% din economia romaneasca, aducandu-i acestuia, cum spunea economistul Victor Slavescu, in1915 '' un maxim de rentabilitate''. Angrenata in circuitul mondial, economia ramaneasca era dependenta de marile puteri straine.

33

In 1906-s-au aniversat 40 de ani de domnie a regelui Carol organizandu-se o mare expozitie in parcul Carol, cu toate realizarile din ultima jumatate de secol. Numai ca peste un an, 1907, a izbucnit cea mai mare rascoala din istoria Romaniei moderne, infranta, inecata in sange. Rascoala a reliefat necesitatea rezolvarii urgente a problemei agrare. Astfel s-au nascut cele doua proiecte, de reforma agrara si electorala din 1913. Nu s-au putut pune in practica datorita izbucnirii razboiului in anul urmator. La sfarsitul acestei etape, in ajunul primului razboi mondial Romania se prezenta ca o tara cu o economie relativ moderna

34

TEMA Nr. 10 Consecintele primului razboi mondial

La inceputul secolului al XX-lea s-au definitivat doua aliante intre marile puteri europene, Antanta (Anglia, Franta, Rusia) si blocul Puterilor centrale sau Tripla Alianta (Germania, Austro-Ungaria, Italia, Romania) ultimele doua parasind aceasta grupare in anii urmatori. La aceea data granitele Europei erau aproape neschimbate de aproximativ un secol, de la razboaiele napoleoniene. In perioada respectiva, prin expansiune economica si cuceriri coloniale s-a statornicit o ordine economica mondiala determinata. Cele doua blocuri politico-militare si economice au gasit un pretext sa declanseze un conflict mondial, asasinarea mostenitorului tronului Austro-Ungariei. Intre 28 iulie 1914 - 11 noiembrie 1918, s-a desfasurat acest razboi la care au participat 27 de state. Pe toata lumea a surprins lungimea, intensitatea si violenta cu care s-a desfasurat razboiul. Romania la inceputul razboiului, a convocat Consiliul de Coroana la Sinaia pe 3 august, prin care s-a decis pastrarea neutralitatii, dupa ce regele a facut public tratatul de alianta cu tarile Europei centrale. Regele Carol moare in 27 septembrie 1914 si a urcat pe tron regele Ferdinand. Acesta a fost influentat de IIC Bratianu, primul ministru, si de catre regina Maria, si Romania a negociat intrarea in razboi de partea Antantei. In 1916 sunt semnate Conventia Politica si Conventia Militara. Romania se angajeaza sa intre in razboi pana la 15 august 1916. Armata romana trece Carpatii, dar aliatii nu si-au respectat promisiunile si armata romana a fost impinsa de armatele austro-ungare si germane peste munti, iar Bucurestiul e ocupat pe 6 decembrie 1916. Romania pierde trei sferturi din teritoriu. Iarna lui 1916 a fost una din cele mai grele ierni din secolul 20. S-a hotarat evacuarea institutiilor statului, guvern, parlament, casa regala, la Iasi, care a devenit a doua capitala, iar tezaurul national pentru a-l proteja de armata germana, a fost evacuat in Rusia, la Kremlin. In Rusia a fost inlaturat tarismul, iar dupa Revolutia bolsevica tezaurul a fost confiscat de Lenin. O parte a bunurilor culturale au fost returnate in 1935, si o alta parte in 1956. Dupa 1989 s-a format o Comisie mixta romano-rusa pentru inventarierea tezaurului ramas la Moscova, insa nu s-a ajuns la nici un rezultat.

35

Intrarea in razboi, in anul 1917, a Statelor Unite ale Americii, alaturi de Antanta, a decis soarta victoriei acestei aliante. Resursele americane au pus in discutie doar data victoriei si nu certitudinea ei. Consecinte umane si materiale Razboiul a mobilizat 65 de milioane de combatanti dintre care la sfarsitul razboiului sau inregistrat 9 milioane de morti, 15 milioane raniti, 5 milioane de disparuti, 7 milioane de invalizi. La aceste pierderi se adauga 5 milioane de orfani, peste 4 milioane de vaduve si milioane de victime ale epidemiei de gripa, tifos si febra tifoida. Romania a pierdut cca. 1 million de oameni, pierderi ce se incadreaza in categoriile mentionate mai sus. Toate tarile europene, antrenate in razboi, s-au confruntat cu o lipsa acuta de forta de munca in toate domeniile, ducand la completarea deficitului aceteia cu femei, copii si batrani. In imperii s-a apelat la forta de munca din colonii. Problema economica si consecintele materiale au fost foarte grele. Cheltuielile pentru front s-au estimat la 273 de miliarde de dolari (200 pentru Antanta, 73 pentru Puterile centrale). Intrarea in razboi a SUA a inclinat balanta in favoarea Antantei Razboiul aprovocat distrugeri ale patrimoniului economic si cultural, a fondului de locuinte, terenurilor agricole etc. In total, cheltuielile sunt apreciate la 331, 6 miliarde de dolari. Romania a cheltuit 72 de miliarde de lei aur din care nu ni s-au recunoscut decat 31 de miliarde. O problema spinoasa la incheierea razboiului au fost reparatiile, despagubirile de razboi. Comisia de raparatii, contituita din reprezentantii puterilor invingatoare, a hotarat in iulie 1920-aprilie 1921 cotele ce reveneau fiecarei tari si suma ce urma a fi platita de Germania, de 132 de miliarde de marci aur. Ulterior prin negocieri si tratate internationale, 1924, 1929 datoriile Germaniei s-au diminuat simtitor. In 1933, odata cu instalarea la putere a dictaturii hitleriste, Germania a suspendat plata reparatiilor de razboi. Suma stabilita initial a fost achitata doar in proportie de 22, 5%. Consecinte politice si sociale La sfarsitul razboiului Confernta de pace de la Paris a dus la incheierea mai multor tratate de pace. La Versailles in 1919 tratatul cu Germania, cu Austria, tratatul de la Saint-Germain, la Trianon in 4 iunie 1920 s-a semnat tratatul Romaniei cu Ungaria, la Neuilly sur Seine cu Bulgaria, astfel s-a instituit sistemul de la Versailles. Practic harta Europei a fost redesenata prin disparitia unor imperii si aparitia unor state noi. A disparut ImperiulAustro-Ungar, Imperiul otoman, Imperiul tarist, Imperiul german. State noi aparute au fost Austria, Ungaria, Yugoslavia, Cehoslovacia. Alte state s-au reintregit. Franta prin revenirea Alsaciei si Lorenei, Belgia, Italia precum si Romania.

36

Marea Unire s-a realizat prin unirea provinciilor aflate sub stapanire straina astfel: In 27 martie 1918, la Chisinau, s-a hotarat unirea Basarabiei cu Romania. La 28 noiembrie 1918 la Cernauti, Congresul a hotarat unirea Bucovinei cu Romania. Iar la 1 decembrie 1918, Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia a hotarat unirea Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului, cu Romania. Dupa hotararile de unire a fost necesara recunoasterea internationala. Ungaria n-a recunoscut aceasta unire. Ungaria avea un guvern sovietic condus de Bela Kun. In 1918 armata ungara era pe Mures. Primul ministru Bratianu a ordonat evacuarea armatei maghiare, care s-a facut in mai multa etape. La 4 august 1919 armata romana ocupa Budapesta. Tratatul de la Trianon recunostea unirea Transilvaniei cu Romania Banatul s-a impartit intre Romania si Serbia. Rusia sovietica si apoi Uniunea Sovietica nu a recunoscut unirea Basarabiei cu Romania. Numeroase modificari s-au produs si in Orient. Siria si Libanul trec sub mandat francez iar Irakul si Palestina sub mandat britanic. Iordania, Arabia Saudita si Yemenul au devenit independente. Tratatele de pace au antrenat in plan european un nou raport de forte menit sa apere statu-qvoul in urmatoarele decenii. Fiecare tara in functie de particularitati si imprejurarile istorice va face eforturi sustinute pentru a-si afirma identitatea nationala si a-si edifica o economie independenta.

37

TEMA Nr. 11 Evolutia vietii economice si sociale in perioada dintre cele doua razboaie mondiale
Redresarea economica In perioada dintre cele doua razboaie mondiale viata economica in plan mondial a parcurs mai multe etape, marcate de fenomene si probleme comune, dar si de aspecte specifice. Dupa incheierea razboiului si reluarea activitatilor economice, preocuparea fiecarei tari participante a fost refacerea economica, dupa distrugerile marii conflagratii Aceasta perioada de refacere a durat pana prin 1923 1924, cand situatia incepe sa se echilibreze. Din 1924 pana in 1929 este perioada de dezvoltare economica fara precedent. ''Joia neagra'' 29 octombrie 1929 crahul financiar la bursa din New York, declanseaza criza economica mondiala, care a durat pana in 1933. Dupa 1934 a inceput un nou avant economic, din pacate aceasta dezvoltare a fost intrerupta violent de izbucnirea celui de al 2-lea razboi mondial (1 septembrie 1939). Pentru Romania, 1938 a fost anul cel mai bun. In prima etapa, pana in 1923, in toate tarile europene s-au facut reforme in toate domeniile : de exemplu, reforma agrara s-a realizat in 21 de tari europene inclusiv tara noastra, nu si in URSS. In Romania si Bulgaria s-a optat pentru mica proprietate. In Romania au fost expropriate circa 6 milioane de hectare de teren, cu cea mai mare suprafata au fost improprietariti taranii. Marile proprietati au continuat sa existe. In Cehoslovacia s-a optat pentru proprietatae mijlocie In Ungaria si Polonia prin reforma agrara s-a facut in asa fel incat marile domenii nu s-au faramitat. In Rusia sovietica economia, inclusiv agricultura, vor merge pe drumul propriu, care o vor rupe de restul lumii. Dezvoltarea izolata a Rusiei, ulterior a URSS, va continua in toata perioada interbelica, cat si dupa cel de al doilea razboi mondial. In plan social, primul razboi mondial a provocat convulsii semnificative care s-au transformat in greve in mai toate sectoarele cheie ale economiei Urmarea, a fost adoptarea unei legislatii sociale mai cuprinzatoare, cu prevederi mai clare privind durata zilei de munca, protectia muncii femeilor si copiilor, somajul, accidentele de munca, asigurarile sociale, conditiile de pensionare etc. In toate aceste tari, reforma politica a fost in sensul ca au fost adoptate noi constitutii. In Romania noua Constitutie a fost adoptata la 28 martie 1923, ea garanta proprietatea particulara. In 1924 a fost adoptata o lege a industriei.

38

Dezvoltarea economica Perioada 1924-1929 a fost o perioada de stabilitate si de dezvoltare economica. Indicele productiei industriale cu baza 1925=100, creste substantial pana la sfarsitul perioadei. In industrie s-au adoptat o serie de legi pentru incurajarea industriei care au contribuit la cresterea productiei industriale in perioada urmatoare Sporirea cererii de utlaje duce la cresterea productiei de otel in mod spectaculos, jumatate din acasta se producea in SUA. Dezvoltarea economica duce la cresterea productiei de energie electrica. Motorul electric si energia electrica si-au pus amprenta asupra dezvoltarii industriei si a urbanizarii. Automobilul, noul idol al epocii, antreneaza dezvoltarea a numeroase ramuri industriale. SUA pe primul loc in lume in industria de profil. Se introduce productia in flux continu sporind productivitatea. Productia agricola creste datorita folosirii tractorului, mai mult in SUA si mai putin in Europa, in alte zone nu se cunostea acest utilaj Concentrarea productiei si a capitalului are ca inceput,, intelegerea,,, respectiv cartelul, acesta urmareste stabilirea coteor de productie si uneori si pretul. Ex. IG Farben, Ford, General Motors. La randul lor gigantii industriei sunt influentati sau chiar controlati de banca Morgan Petrolul, un teren nou al intelegerilor privind piata internationala, repartizarea surselor de petrol In1928 trei giganti isi impart fostul Imperiu otoman, Royal Dutch Sheel, Standard Oil si Anglo-Iranian. Problemele monetare sunt marcate de inflatie, necesitand reforme monetare in toate tarile Europei. In Romania reforma a fost realizata in 1929. Depresiunea economica din anii 1929-1933 A reprezentat un fenomen mondial care a avut aspecte si grade diferite de intensitate, de la o tara la tara. A imbracat mai multe forme, de la criza financiara, la cea a productiei si a schimburilor comerciale la criza sociala. Criza a debutat cu crahul bursei din New-Yorc, in 29 octombrie 1929, in ''Joia neagra''. Criza financiara s-a manifestat prin scaderea drastica a cursului valorilor, fenomen care s-a transmis cu rapiditate institutiilor similare din Europa. Criza creditului, consecinta imediata a crizei de bursa, a fost in primul rand o criza americana iar prin pozitia SUA de lider in economia lumii, ea devine o criza mondiala. Falimentele bancare ating proportia cea mai mare in SUA, iar ele antreneaza caderea a numeroase banci din Europa. Au suferit in primul rand bancile mici, cele nationale au facut appel la ajutorul guvernelor ex. cele din Franta, Italia, Germania etc. Procedeul s-a practicat si in actuala criza declansata tot SUA. 39

Criza financiara, a antrenat criza productiei si a schiburilor comerciale. Criza productiei se manifesta in dublu sens;limiteaza finantarea, ingreunand reluarea procesului de productie, iar pe de alta parte limiteaza consumul popular, larg sustinut prin credite in anii '20. Scaderea cererii, duce la cresterea stocurilor de marfuri si impune reducerea sau incetarea productiei. In criza productiei, varful acesteia s-a inregistrat in anul 1932. Tarile implicate, au receptat criza in mod diferit. In 1932 productia industriala a scazut in SUA la jumatate, fata de cea din 1929. Redresarea a durat mult, abia in 1937 atinge nivelul din 1929. In Romania, criza declansata in 1929 a dus la scaderea productiei industriale, cu procente diferite de la o ramura la alta, cu indicii cei mai scazuti in anii 1930-1932. In 1933 nivelul productiei in intreaga industrie prelucratoare ajunge sau il depaseste pe cel din 1929. Pana in anul 1938, toate ramurile, cu exceptia industriei lemnului, cunosc cresteri substantiale. In tarile cu industrie puternica din Europa cat si in Japonia, criza s-a manifestat diferit, declansarea ei, cat si redresarea s-a facut in functie de conditiile concrete. In agricultura criza s-a manifestat, in general, prin supraproductia de produse alimentare si prin prabusirea preturilor. Situatia a fost in linii generale asemanatoare si in Romania. Criza sociala s-a manifestat in principal prin amplificarea somajului. Somajul atinge o parte considerabila a fortei de munca activa, se reflecta imediat in nivelul de trai, dar are si aspecte particulare. Tari ca Anglia sau SUA nu pot asigura, pentru prima data in istoria lor moderna, ocuparea fortei de munca disponibile. Povara sociala a somajului este suportata diferit de la o tara la alta, in functie de legslatia sociala existenta sau de lipsa acestei legislatii, cum este cazul Japoniei. In alte tari legislatia s-a adoptat in acei ani cum a fost cazul Romaniei. Cresterea economica Redresarea economica din deceniul patru si cresterea ocuparii fortei de munca s-a realizat diferentiat de la o tara la alta sau de la o zona geografica la alta. SUA atinge nivelul din 1929 in 1937, in anii razboiului productia industriala crescuse spectaculos in conditiile aprovizionarii tarilor aliate. In Germania, criza s-a produs brusc, dar si redresarea s-a facut rapid in special prin dezvoltarea sectorului militar. Aceea si situatie se intalneste si in Japonia si Italia datorita militarizarii economiilor, a masivelor inarmari. In Anglia, criza s-a declansat mai tarziu si redresarea economica se realizeaza mult mai repede decat in alte tari. In Franta, au avut loc scaderi drastice in industria textila, siderurgica si cea extractiva. Redresarea s-a facut usor in industria textila, de traditie si mult mai greu in cea siderurgica. In Romania, iesirea din criza si inviorarea relativ rapida, precum si cresterile substantiale inregistrate pana in 1938 de industrie au fost posibile si ca urmare a accentuarii interventionismului statului

40

In perioada interbelica comertul international a crescut ca volum, dar ponderea Europei in ansamblu a scazut, iar cea a SUA a crescut, la fel a crescut si piata asiatica. Un caz aparte il reprezenta Uniunea Repiblicilor Sovietice Socialiste, care urmeaza o cale proprie, in care obiectivele economice se impletesc cu cele politice. In plan economic se poate constata cum in deceniile trei si patru agricultura si industria cunosc cresteri importante. Colectivizarea agriculturii se accentueaza dupa 1930 si este aproape incheiata in 1940, in procent de 96, 9%. Productia de cereale creste dar costul social al colectivizarii este imens. Unii autori au estimat la 4 milioane numarul deceselor datorate violentelor fizice si foametei din perioada 1932-1936. Economia sovietica s-a dezvoltat in cadrul planurilor cincinale succesive, indusria cuprinzand trei asemenea etape : 1828-1932, 1933-1937, 1938-1942. In ansamblu, Uniunea Sovietica a obtinut rezultate considerabile in domeniul industrializarii, ca urmare ponderea productiei industriale in cea mondiala a avut o crestere semnificativa. Criza economica mondiala nu a afectat economia sovietica. In anul 1940 URSS a devenit a patra putere economica a lumii, dupa SUA, Marea Britanie si Germania. Pe ansamblu economia mondiala, in perioada interbelica, cu toate sinuozitatile, a cunoscut o dezvoltare deosebita dar a adancit si rivalitatile intre state. Sub egida Societatii Natiunilor, au avut loc mai multe conferinte economice internationale, fara ca sa se poata ajunge la adoptarea unor masuri eficiente, din cauza divergentelor de interese, mai ales la nivelul marilor puteri. Dupa doua decenii de la incheierea primului razboi mondial, rivalitatile dintre marile puteri, provocarile celor doua regimuri dictatoriale din Eoropa si ale militarismului japonez au dus lumea in pragul unui nou razboi. Pactul de neagresiune dintre Hitler si Stalin, semnat la Moscova in 23 august 1939 a insemnat preambulul declansarii ostilitatilor.

41

TEMA Nr. 12 Consecintele celui de al doilea razboi mondial

Prin proportiile sale, prin eforturile umane si materiale, precum si prin distrugerile provocate, al doilea razboi mondial a afectat in mod deosebit viata economica la nivel planetar. Romania a suferit si ea atat pierderi materiale cat si umane. Cel de al doilea razboi mondial s-a desfasurat intre 1 septembrie 1939 si 9 mai 1945 (capitularea Germaniei) in Europa si 2 septembrie 1945 in Asia (capitularea Japoniei). Razboiul a provocat o ruptura brutala a ordinei economice si politice, statornicita si mentinuta cu mari eforturi si dificultati pe parcursul a doua decenii dupa incheierea primului razboi mondial. Consecinte umane Au participat la razboi 61 de state cu 1,7 miliarde de locuitori, operatiunile militare au avut loc pe teritoriul a 40 de tari din 3 continente. Europa a fost cea mai afectata de razboi, aici s-au inregistrat cele mai mari distrugeri materiale si pierderi umane. Practic razboiul a cuprins cea mai mare parte a lumii. Dupa atacul din 7 dec. 1941 de la Pearl Harbour, incepe razboiul in Oceanul Pacific, SUA intra in actiune. La 6 iunie 1944 are loc debarcarea din Normandia, inseamna in fapt, deschiderea celui de al doilea front in Europa si face previzibila victoria Aliatilor, in discutie ramanea doar data acesteia. Razboiul a mobilizat pe campul de lupta 110 milioane de oameni, iar pierderile s-au cifrat intre 40 si 50 de milioane de morti, raniti, disparuti, militari si civili. Aceste date ne indreptatesc sa spunem ca a fost cel mai sangeros razboi din istoria omenirii. Pe primul loc in pierderile umane suferite a fost URSS cu 20-25 milioane de oameni, foarte multi din randul populatiei civile, apoi a fost Germania cu 13, 5 milioane, Polonia, a avut pierderi de 5, 8 de victime, urmata de Yugoslavia. China a inregistrat intre 6-8 milioane de victime iar Japonia a numarat 3 milioane. Franta, Italia Anglia, fiecare cu cateva sute de mii. Romania a pierdut cca 1 milion de oameni. Statele Unite au pierdut 400. 000 oameni. La aceste pierderi trebuie adaugate cele 30 milioane de oameni deplasati, refugiati in timpul razboiului. Trebuie sa mentionam si 6 milioane de deportati si exterminati pe 42

motive rasiale, in lagarele de concentrare hitleriste. Circa 600.000 persoane au fost deportate dincolo de muntii Urali in URSS, in majoritatea lor din Basarabia, Crimeea, Etonia, Lituania sau din randul populatiei de origine germana din Romania. In perioada urmatoare s-a resimtit in procesul de productie, lipsa fortei de munca, atat din cauza pierderilor directe cat si datorita scaderii natalitatii, in deosebi in Europa. Ca urmare a pierderilor toate tarile beligerante au avut de pierdut forta de munca tanara. Consecinte materiale Cheltuielile pentru finantarea operatiunilor militare sunt evaluate la 1.100 miliarde de dolari SUA la cursul din 1938 (la cel mai bun curs dinainte de izbucnirea razboiului). La cheltuielile pentru operatiunile militare se adauga distrugerile, care au avut loc (intreprinderi, cai ferate, depozite, cladiri, bunuri culturale, monumente, patrimoniu), dintre care unele s-au putut reface, dar pierderile bunurilor de patrimoniu cultural nu s-au putut reface niciodata. Cheltuielile totale au fost evaluate la 2.000 miliarde de dolari, stiut fiind ca niciodata aceste cheltuieli nu pot fi exacte Unele tari, precum URSS, au avut de pierdut de 5,5 ori venitul national din 1941. Principala problema a economiei URSS la sfarsitul razboiului, a costituit-o reconstructia din zona europeana unde practic, aproape totul a fost distrus. Pe teren, cele mai mici pierderi le-au avut SUA. La sfarsitul razboiului, SUA avea o situatie economica ifloritoare. In 1945 SUA obtin un venit national ce depasea dublul celui din 1940, aveau un buget echilibrat, o putere financiara considerabila, iar moneda natinala-dolarul-isi mentinea valoarea antebelica. Romania a avut de pierdut distrugeri materiale de tot felul, inclusiv prin bombardamentele anglo americane in Valea Prahovei, Bucuresti si Brasov inainte de 23 august 1944, si prin cele germane dupa aceasta data. Fiecare tara in parte a avut de suferit. Germania cunoaste una din situatiile cele mai dificile, anul 1945 fiind supranumit ''anul zero'' al economiei Germaniei, exista date, pe domenii ale distrugerilor provocate de Aliati acesteia.. De remarcat ca industria Germaniei nu a fost distrusa in proportia distrugerii oraselor. Industria isi mentinea la sfarsitul razboiului 70% din capacitatea de productie. Franta prezinta situatia unei tari invingatoare moral, dar cu pierderi umane si imense pagube materiale. Marea Britanie avea la sfarsitul razboiului un potential industrial care depasea nivelul antebelic si o forta de munca activa formata in mare parte din femei

43

Japonia a avut pierderi insemnate mai ales in industria siderugica si textila. Distrugeri si in instalatiile portuare, caile rutiere si feroviare. Japonia a fost ultima care a capitulat, in urma bombardarii cu bombele atomice de la Hirosima si Nagasaki, punand capat operatiunilor militare in zona Asia-Pacific. Cooperarea Aliatilor pana in 1945, dupa 23 August 1944 si Romania, a avut nobilul scop de a invinge Puterile Axei ceea ce s-a realizat cu imense sacrificii umane si materiale. Dupa 2 ani aceasta cooperare tindea sa devina si a devenit apoi, un duel sovieto-american, atat in Europa cat si in lume, transformandu-se in ceea ce a fost ''razboiul rece''. Consecinte politice Problematica ordinii monddiale de dupa razboi, a preocupat marile puteri cu mult inainte de incheierea ostilitatilor dintre partile beligerante. In 1941 s-au intalnit la Washinton, W. Churchill si F. D. Roosvelt prefigurand in convorbirile lor ordinea mondiala postbelica, incluzand intre marile puteri si URSS. Din timpul razboiului intalnirea intre marile puteri, SUA si Marea Britanie, la Casablanca in 1943, convenind aupra zonei numita ''Europa Atlantica'' si mai tarziu, in noiembrie 1943 la Teheran, sub auspiciile victoriei previzibile a aliatilor SUA, URSS si Marea Britanie. In octombrie 1944 la Moscova, Stalin s-a intalnit cu Churchill, si la propunerea primului ministru britanic, s-au stabilit procentele de influenta ale URSS, in Europa centrala si Balcani. Romania era transata la scimb cu Grecia. In Grecia influenta occidentala 90%, cea sovietica 10%. In Romania infuenta occidentala 10%, cea sovietica 90%. In celelalte tari influente diferite. In februarie 1945, la Conferinta de la Yalta, reprezentantii marilor puteri iau decizii cu privire la planurile militare si decid zonele de influenta in Europa de dupa razboi. Iulie-august 1945, Conferinta de la Berlin(Potsdam) incheie ''Acordul de la Potsdam'', care cuprinde liniile generale ale organizarii postbelice a Germaniei SUA, Marea Britanie, Franta, URSS au impartit Germania si Berlinul, in patru sectoare. In sectorul sovietic s-a infiintat in 1949 Republica Democrata Germana cu capitala la Berlin. Celelalte sectoare au format Republica Federala Germania cu capitala la Bonn. Aprovizionarea Berlinului de Vest s-a facut, in timpul blocadei, cu crearea unui pod aerian. In 1961 s-a construit zidul care diviza cele doua sectoare ale Berlinului, zid daramat in 9 noiembrie 1989, constituind semnalul eliberarii tarilor din zona de influenta sovietica. Ultima tara care a inlaturat regimul impus de URSS a fost Romania in decembrie 1989 Pentru daunele provocate URSS in timpul razboiului Finlanda, Ungaria si Romania au incheiat conventii de armistitiu fiecare, prin care erau obligate sa plateasca

44

reparatii in valoare de 300 milioane dolari fiecare, platite in sase ani in diferite marfuri. Pentru aceasta a fost creata Comisia Interaliata de Control cu sediul la Bucuresti. Tratatele de pace au fost incheiate cu Italia, Romania, Bulgaria, Ungaria si Finlanda la Paris, la 10 februarie 1947, cu Austra la 15 mai 1955, la Viena. Cu Japonia a fost semnat un tratat de pace la 8 octombrie 1951 de catre SUA, Marea Britanie si celelalte tari, iar in octombrie 1956 de catre URSS. Cu China relatiile Japoniei s-au normalizat prin tratatul de la Tokio in 1978. Dupa razboi Japonia a cunoscut timp de 7 ani ocupatia militara americana, pana in aprilie 1952, cand i s-a redat suveranitatea, cu respectarea tratatului de pace. Incheierea ostilitatilor si semnarea acestor documente internationale nu a insemnat epuizarea focarelor de conflict, diplomatic si| sau militar in totalitate. Fostele colonii si-au revendicat autonomia sau independenta, in unele cazuri ajungandu-se la cinflicte armate. Este cazul unor tari ca India, Coreea, Vietnam, Indonezia s. a, care, fie si-au obtinut independenta politica, fie au fost impartite artificial prin razboaie(Cereea) la care au participat nedisimulat si marile puteri economice si politice.. In 14 mai 1948 s-a semnat tratatul de constituire ca stat a Israelului, dupa secole de la disparitia sa. Se poate spune in incheierea acestei teme ca in unele zone geografice urmarile hotararilor luate la sfarsitul razboiului si in anii imediat urmatori se resimt si in prezent si se regasesc in unele conflicte care continua. (Israel). Pentru Romania, teritoriile de la Rasarit de Prut rapite in 1940 de URSS sunt pierdute si in prezent. Ele formeaza azi Republica Moldova, iar cele de la Nordul si Sudul acesteia sunt parte a Ucrainei.

45

TEMA Nr. 13 Evolutia vietii economice pe plan mondial in perioada 19452000

Evolutia economiei mondiale si a economiilor multor tari a fost marcata, intr-o prima perioada dupa incheierea celui de al doilea razboi mondial, de preocuparile pentru refacerea economiei si de trecerea la economia de pace. In acest context se inscriu si preocuparile pentru crearea unor organizatii si institutii internationale, cu scopul de a contribui la instituirea si consolidarea legaturilor economice dintre state, precum si la sprijinirea dezvoltarii lor economico-sociale. Organizatii si institutii internationale:La Conferinta Natiunilor Unite de la San Francisco, din aprilie-iunie 1945 a fost adoptata Carta ONU, care a intrat in vigoare la 24 octombrie acelasi an. Preocuparile ONU pentru dezvoltarea economica au fost incredintate, unor organizatii specializate cum sunt: FMI, pentru probleme monetare; BIRD, initial pentru probleme de reconstructie si dezvoltare ale tarilor afectate de razboi, iar ulterior pentru sprijinirea cu deosebire a tarilor slab dezvoltate economic; FAO pentru probleme ale agriculturii si alimentatiei; UNESCO, pentru probleme ale muncii dar si ale culturii si artei; UNICEF, pentru probleme ale copiilor, in primul rand a celor din tarile aflate in dificultati economice; Mai sunt create si comisii pentru continente. Relatiile monetare si financiare au stat in atentia multor tari. Astfel intre 1-22 iulie 1944 s-a desfasurat Conferinta monetara si financiara internationala de la Bretton Woods la care au paricipat reprezentanti a 45 de state, care a avut o impotanta mondiala sub doua aspecte. A marcat crearea unui sistem monetar international pe baze institutionalizate si a instituit sistemul monetar international bazat pe etalonul aur-devize, iar dolarul ca principala moneda de rezerva. Conferinta a marcat crearea Fondului Monetar International, organism interstatal autonom specializat din sistemul ONU. Tot atunci si acolo s-a infiintat si Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvotare (BIRD) denumita si Banca Mondiala. Relatiile comerciale internationale, au necesitat negocieri ample, care au dus la tratatul multilateral denumit Acordul General pentru Tarife si Comert (GATT), care, o perioada a reglementat activitatea de comert a tarilor membre. 46

La nivel regional si zonal, in perioada postbelica se accepta aproape in unanimitate principiul integrarii economice interstatale. Concretizarea acestui principiu s-a realizat in constituirea unor comunitati economice, numite integrare interstatala. Integrarea economica interstatala occidentala In 1948 - crearea Uniunii Europei Occidentale (UEO), 1949 crearea Cosiliului Europei, primul organism politic Vest-european. Ajutorul material pe care dupa incheierea razboiului SUA l-a oferit sub forma Planului Marshall, pentru toate tarile europene care au avut de suferit dupa urma razboiului, a fost refuzat de Stalin pentru tarile devenite socialiste dupa al doilea razboi mondial, care astfel nu au beneficiat de acest ajutor. Planul Marshall care a insumat 12, 8 miliarde de dolari esalonat in intervalul 1948 1952 si repartizat astfel: 24,9% Marea Britanie, 21,2% Franta, 11,8% Italia, 10,8% RFG, 7,7% Tarile de Jos, 5,5% Grecia, 5,3% Austria, 4,4% Belgia, a contribuit la accelerarea refacerii si a dezvoltarii economice a tarilor beneficiare. 1947 - 1952, incercari pentru crearea unor uniuni vamale, nereusite cu exceptia Benelux. 1951 - Sase tari vest-europene, RFG, Franta, Italia, Belgia, Olanda si Luxemburg, infiinteaza Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului(CECO). Prin Tratatul de la Roma-25 martie 1957, intrat in vigoare la 1 ianuarie 1958 statele semnatare ale CECO pun bazele organizatiei Comunitatea Economica Europeana (CEE), cea mai reprezentativa integrare interstatala, devenita azi ceea ce este Uniunea Europeana. 1958-1972 CCE in formula ''celor sase'' detinea cca. 21% din productia industriala a lumii capitaliste, 32,5% din comertul international capitalist si cca. 29% din comertul mondial. CEE a devenit o forta economica reprezentativa in deceniile urmatoare in formula ''celor zece'' apoi a ''celor doisprezece'', continuata cu uniunea celor'' cinsprezece'', apoi dupa 1989 a celor 25 la care de la 1 ianuarie 2007 au aderat si Romania si Bulgaria. Uniunea Europeana de astazi cu cele 27 de state membre, cu statele candidate si cele aspirante, a transformat batranul continent intr-un pol de putere al economiei mondiale apt sa concureze cu SUA, Japonia, China etc. O alta expresie a tendintelor integrationiste economice o reprezinta Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS) creata prin Tratatul de la Stockolm din noiembrie 1959 intrat in vigoare la 1 ianuarie 1960. Integrarea economica interstatala rasariteana In sfera de influenta sovietica s-a constituit o organizatie de cooperare economica si tehnico-stiintifica multilaterala intre tarile din sfera respectiva, conceputa si ca o replica la Planul Marshall si la integrarea economica interstatala occidentala. In 47

ianuarie 1949 s-a infiintat Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER). Membri fondatori au fost Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Romania, Ungaria, URSS, iar ulterior au aderat Albania care apoi se retrage, RDGermana, Mongolia, Cuba si Republica Vietnam. Aici statul detinea monopolul comertului exterior si al rezervelor valutare, iar economia era supusa planificarii centralizate, colaborarea avea loc la nivel interguvernamental. In legatura directa cu CAER a inceput sa functioneze la 1 ianuarie 1964 Banca Internationala de Colaborare Economica (BICE). La 10 iulie 1970 s-a infiintat Banca Internationala de Investitii (BII). In cursul functionarii CAER, economiile tarilor membre s-au dezvoltat in ritmuri si cu rezultate diferite, in concordanta cu eforturile si conditiile interne ale fiecareia, dar si sub influenta contextului international. La 25 iunie 1988, a fost semnata Declaratia Comuna, prin care s-au stabilit relatii de cooperare speciale intre tarile CEE si cele din CAER. Pe aceasta baza fiecare tara a stabilit relatii economice speciale. CAER s-a dizolvat dupa evenimentele din 1989 si disparitia URSS in decembrie 1991. Dupa evenimentele din 1989, in mai i990, din inititiva Frantei, a fost semnat de catre 42 de tari, statutul Bancii Eoropene de Reconstrcuctie si Dezvoltare (BERD), instituie care reuneste pentru prima data tarile din Estul si Vestul Europei, precum si alte tari si are ca principal obiectiv al activitatii sale promovarea investitiilor in Europa Centrala si de Est, reducerea riscurilor de finantare, facilitarea tranzitiei spre economia de piata a acestor tari si accelerarea transformarilor structurale in cadrul lor Incercari de integrare economica in alte parti ale lumii In deceniile sase, sapte, opt, noua si zece, in numeroase tari, in majoritatea lor cu economie in curs de dezvoltare, care generic erau numite tari ale ''lumii a treia'', dar care se deosebesc mult intre ele din punct de vedere al nivelului de dezvoltare economica, al resurselor naturale si umane, si, implicit, al perspectivelor de dezvoltare, se manifesta interes pentru integrare economica interstatala. Din multiplele incercari unele au fost si sunt viabile, altele au fost doar periodice. Astfel, ca exemplu, de integrare din America Centrala, Asociatia Comertului Liber din America Latina, februarie 1960 la Montevideo (Uruguai);in 1960, a fost semnat la Managua(Nicaragua), Tratatul General de Integrare Economica din America Centrala. In 1960 a fost infiintata Uniunea Africano-Malgasa. S-au constituit piete comune intre tarile din Africa de Est si din Africa de Vest. In 1970, la Bamako (Mali) s-a constituit Comunitatea Economica aAfricii de Vest. In 1960 s-a infiintat Uniunea Economica Araba, urmata de alte tratate si intelegeri intre statele arabe din Orientul Mijlociu si Apropiat. 48

In 1960 s-a creat OPEC, Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol, cu sediul la Viena, formata din 13 state din 3 continente (Arabia Saudita, Iran, Irak, Kuweit, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Libia, Algeria, Nigeria, Gabon, Venezuela, Ecuador si Indonezia) care este un promotor al politicii petroliere. In 1966 s-a constituit Organizatia Regionala a tarilor din Asia de Sud-Est si din bazinul Oceanului Pacific (ASPAC), iar in 1968 Asociatia Natiunilor din Asia de SudEst (ASEAN) In deceniile urmatoare asemenea organizatii, ligi, tratate au continuat sa se inchege cu mai mult sau mai putin succes. Pana in 1973 economia mondiala a cunoscut o sustinuta si rapida crestere a productiei industriale si agricole, fara intreruperi, datorita tehnicii inalte folosite. S-a impus in primul rand economia americana, urmata de cea japoneza, economia fostei URSS sau cea a Uniunii Europene ca economii puternic dezvoltate. In ultimele decenii se inscrie ca o puternica si originala reusita economia din China, cu un ritm de crestere alert, de modernizare, de deschidere larga in planul relatiilor comerciale internationale, reusind sa ocupe in prezent locul 3 in ierarhia economica mondiala. Alte tari cu economii in dezvoltare puternica sunt asa numitele tari cu economii emergente, ex. India, Brazilia, Indonezia etc. In ultimele decenii societatile multinationale au accelerat ritmul procesului de globalizare economica; concomitent s-au complicat problemele demografice, cele sociale, de mediu, migratia fortei de munca sau reactiile in fata ideologiilor fundamentaliste. Economia tot mai complexa globalizata, se incearca a fii armonizata cu interesele fauritorilor ei.

49

TEMA Nr. 14 Economia Romaniei in perioda 1945-2000

Evolutia economiei romanesti a fost marcata de consecintele celui de al doilea razboi mondial si de imprejurarile interne si externe din perioada urmatoare. Economia Romaniei a suferit mari pierderi in anii 1940-1944 ca urmare a evolutiei frontului, cand autoritatile germane au sporit cererile fata de autoritatile romanesti. Sau adaugat pagubele provocate de bombardamentele masive si tot mai frecvente ale aviatiei anglo-americane in zona Valea Prahovei, Bucuresti, Brasov (IAR), soldate cu mari pierderi materiale si serioase diminuari ale productiei. Patrunderea frontului sovieto-german pe teritoriul tarii, in primavara anului 1944, a dus la dispersarea a numeroase intreprinderi industriale. Cele mai mari pierderi s-au produs in industria petroliera si caile ferate. Agricultura s-a confruntat si ea cu probleme complexe determinate de lipsa fortei de munca si de tractiune, cat si de suprafetele afectate de operatiunile militare. Pierderile suferite pe front, intretinerea si inzestrarea armatei pe frontul de Est de la 22 iunie 1941 - 23 august 1944, au dus la degradarea nivelului de trai al populatiei. Lovitura de stat de la 23 august 1944 consfintea iesirea Romaniei din razboiul dus alaturi de Axa, incetarea ostilitatilor impotriva Uniunii Sovietice si alaturarea armatei romane la Natiunile Unite. Pana la 9 mai l945, cand are loc capitularea neconditionata a Germaniei, armata romana a participat la eliberarea Transilvaniei de Nord, rapita prin Dictatul de la Viena(30 august 1940), la eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei si Austriei. In 12 septembrie 1944 a fost semnata la Moscova, Conventia de Armistitiu intre Guvernul Romaniei si Guvernele Natiunilor Unite (URSS, SUA, Marea Britanie). Conventia consacra statutul de tara invinsa a Romaniei si o obliga la plata unei despagubiri de 300 milioane de dolari SUA, esalonata pe 6 ani, platibila in marfuri si produse. Prevederile Conventiei au fost apoi inscrise in Tratatul de pace din 10 februarie 1947, semnat la Paris, care pastra statutul de tara invinsa, consemna incetarea starii de razboi si a regimului de armistitiu. In concluzie, urmarile celui de al doilea razboi monadial au fost pentru Romania dintre cele mai grele, sub aspect material, uman si politic. Pierderile materiale totale se ridica la cca. 3, 7 miliarde dolari(la cursul anului 1938). In prima etapa a razboiului pierderile sunt estimate la 1 miliard, 1,2 miliarde de la 23 august 1944 9 mai 1945 si 1,5 miliarde pentru aplicarea Conventiei de Armistitiu. Unele surse dau cifre diferite. Pierderile umane sunt apreciate la circa 1 milion de victime-decedati, disparuti, prizonieri care nu s-au mai intors. Politic, Romania a intrat in ''sfera de influenta sovietica'', realitate care isi va pune amprenta asupra dezvoltarii ulteroare a vietii economico-sociale si politice. Refacerea economica s-a desfasurat intre anii 1945-1952, dupa unii specialisti, iar dupa altii intre 1945-1950, aceasta a fost insotita de trecerea la o economie de pace dupa incheierea razboiului. Refacerea a fost influentata de disputele politice dintre 50

factorii de putere trditionali si cei sprijiniti si|sau impusi de Uniunea Sovietica si care si-au propus orientarea vietii economico-sociale romanesti dupa modelul celei sovietice. Nu trebuie omisa nici situatia agravata de seceta din anii l946-l947. La 6 martie 1945 a fost instaurat guvernul prosovietic condus de Petru Groza, care a trecut la adoptarea unor legi care vizau limitarea si in perspectiva eliminarea capitalului si a initiativei particulare. La 9 martie 1945 a fost reinstalata adiministratia romaneasca in Nordul Transilvaniei, dupa mai multe luni de la eliberare, timp in care s-a aflat sub ocupatia armatei sovietice. In 23 martie 1945 a fost legiferata reforma agrara prin care s-a urmarit desfiintarea marii proprietati funciare si, in egala masura, castigarea unei mari adeziuni electorale in favoarea noii puteri care se instala. In anii 1945-1947 au fost adoptate numeroase legi cu caracter economic si social dar si masuri de limitare a drepturilor politice, insotite de lovituri impotriva partidelor politice istorice care au dus la eliminarea lor de pe scena politica romaneasca. Ultimul act politic al perioadei 1945-1947 a fost abdicarea fortata la 30 decembrie 1947 a regelui Mihai I si inlaturarea monarhiei. In aceeasi zi s-a proclamat Republica Populara Romana. Cateva din legile adoptate in acest interval au fost:Legea pentru reglementarea salariilor si infiintarea economatelor;legea de reglementare a preturilor si circlatiei marfurilor;legea pentru reprimarea speculei si a sabotajului economic;legea pentru infiintarea organelor de control muncitoresc;iulie 1945, legea pentru instituirea cotelor agricole din gospodariile taranesti in vederea achitarii datoriilor ce decurgeau din Conventia de armistitiu. Cotele au fost suspendate in 1956. Prin legea din 28 decembrie 1946, a fost etatizata Banca Nationala a Romaniei, statul asumandu-si indrumarea, dirijarea si controlul creditelor acordate de toate institutiile de credit. Ea a constituit premiza reformei monetare ce s-a infaptuit la 15 august 1947, prin care s-a limitat drastic capitalul si initiativa particulara. Anul 1948 a fost anul tranformarilor majore, care au creat suportul legal pentru instituirea monopolului statului in economie, trecerea la o economie condusa de la centru, prin institutii infiintate in acest scop si care trebuiau prin atributiile lor, sa raspunda comandamentelor puterii care se instala dar, in unele privinte si unor necesitati obiective ale vietii economice. In februarie 1948, prin fuzionarea Partidului Comunist Roman si a Partidului Social Democrat, se constituie Partidul Muncitoresc Roman, denumire mentinuta pana in 1965, cand s-a revenit la denumirea de Partidul Comunist Roman, partid cu rol conducator al vietii politice, economice, sociale si culturale a tarii. In 13 aprilie 1948 a fost adoptata Costitutia Republicii Populare Romane, modificata in 1952 si 1965 cand s-a proclamat Republica Socialista Romania. 51

Pe baza Constitutiei au fost adopate legile care au dus la formarea economiei de tip comunist. La 11 iunie 1948 a fost adoptata Legea nationalizarii principalelor mijloace de productie, prin care un numar insemnat de intreprinderi din industrie, transporturi, telecomunicatii, din comert si de banci au fost trecute in proprietatea statului. Au fost nationalizate 8894 intreprinderi industriale. Potrivit recensamantului din 31 octombrie 1948, ponderea sectorului de stat era de 76%, in transporturi si comunicatii de 98%, in comert si credit 42%. Aceasta lege a fost completata cu alte legi care au trecut in proprietatea statului liniile de cale ferata particulare, industria cinematografica, institutiile sanitare, farmaciile, depozitele de medicamente si o parte a fondului de locinte s.a. La 1 iulie 1948 a fost infiintata Comisia de Stat a Planificarii si sunt reformate ministerele economice pe ramuri de productie. In 1949 a fost instituit monopolul statului asupra comertului exterior, pentru importexport si tranzit. In decembrie acelasi an s-a infiintat Camera de Comert Exterior a Romaniei. In 1949 se trece la planificarea centralizata a economiei, prin primele doua planuri anuale pe 1949 si 1950. Unii specialisti sustin ca la sfarsitul anului 1950 s-a incheiat refacerea economica atunci cand volumul productiei industriale l-a depasit pe cel din 1938 si s-a atins nivelul antebelic la produsul social si la venitul national din acelasi an. Dupa 1950, timp de patru decenii, viata economico-sociala s-a desfasurat pe baza planurilor cincinale. Datele cuprinse in Anuarele statistice si in unele lucrari din perioada respectiva sunt relativ incerte, ele avand, in mare parte, un caracter propagandistic. Dupa 1990, datele au fost, in mare parte recalculate, dupa indicatori nepublicati inainte de 1989 sau din lucrari de certa reputatie stiintifica, precum si din date detinute de organismele internationale. Industria Dezvoltarea industriei in perioada 1951-1989 a fost centrata pe dezvoltarea industriei grele ceea ce s-a realizat prin fortarea investitiilor si in defavoarea consumului populatiei si cu pretul unor dezechilibre sectoriale. In perioada mentionata, investitiile in economia nationala au cunoscut o curba ascendenta pana in 1986 si o tendinta de scadere dupa aceasta data. Investitiile alocate industriei ocupa locul central, in proportie de 45-46%, uneori de peste 50%. In cadrul industriei investitiile sunt dezechilibrate, cele pentru bunurile de consum fiind doar de 11% rareori de 16%. Dezvoltarea extensiva a industriei a dus la modificari in structura populatiei ocupate in industrie in sensul cresterii acesteia si descresterea celei ocupate in agricultura. In 1950 populatia ocupata in agricultura reprezenta 74,1% iar in 1989 27,5%. 52

Intre 1950-1989 productia industriala totala a crescut de 44 de ori in ritm mediu de 10,2%. Industria de energie electrica pe cap de locuitor a crescut de la 130 la 3276kWh. Cresteri s-au inregistrat in toate ramurile industriale indeosebi in industria grea. Sub aspect strict cantitativ, rezultatele au fost remarcabile, dar ele au fost insotite de numeroase neajunsuri de ordin calitativ, mai ales dupa 1980. Cele mai mari investitii s-au inregistrat in 5 ramuri si anume: industria constructoare de masini, energia electrica si termica, combustibili, chimia si metalurgia, ceea ce a dus la dezechilibre la nivel macroeconomic. In 1989 s-a ajuns ca in economia romaneasca sa fie angajate lucrari de investitii la 21400 obiective in valoare de 1300 miliarde lei, care depaseau in acel moment posibilitatile de realizare a acestora la termen. Intre 1985-1989 contributia industriei la crearea produsului social era de 66%, iar la crearea venitului national de 59%. Industria a cunoscut o crestere cantitativa substatiala, dar ea a fost insotita si de multe consecinte negative, al caror efect s-a simtit in deceniul 1980-1989, ritmul de crestere diminuindu-se simtitor de la ritmul mediu de 10, 2% la 2, 6% in anii19861989. In noile conditii de dupa 1989 problemele majore din industrie au fost cele legate de privatizare si restructurare. Agricultura Evolutia agriculturii romanesti dupa 1945 a fost marcata in primii ani de reforma agrara din 23 martie 1945, prin care au fost expropriate 1.468.946 ha, au fost improprietariti cu loturi intregi sau de completare, 917.777 de tarani cu 1.109.562 ha. In 1948 au mai fost expropriate 1 milion de hectare. Au fost infiintate prin aceeasi lege intreprideri de stat, care mai tarziu s-au numit Intreprinderi Agricole de Stat (IAS). Taranii au fost inzestrati si cu utilaje agricole confiscate de la cei expropriati. Prin hotararea Plenarei CC al PMR din 3-5 martie 1949, incepea un lung si dificil proces, care in epoca s-a numit transformarea socialista a agriculturii. Primele cooperative de productie, sub denumirea de gospodarii agricole colective, au fost infiintate in 1949, iar procesul a fost incheiat oficial in aprilie 1962. Colectivizarea agriculturii a marcat interventia nedisimulata a statului in acest domeniu prin includerea acesteia in planul economic national. S-au prevazut, totodata, pensii pentru membrii cooperatori in varsta de peste 65 de ani. In decursul celor patru decenii, agricultura socialista detinea peste 90% din suprafata agricola a tarii, iar proprietatea particulara sub 10%, in zonele de munte si greu accesibile. Agricultura a jucat un rol important in economia nationala, ea asigurand produse necesare pentru hrana populatiei, materii prime pentru anumite ramuri industriale, 53

insemnate disponibilitati pentru export si a fost, totodata, piata de desfacere pentru produse industriale. Productia medie la hectar la culturile de cereale boabe a fost in Romania, printre cele mai modeste pe plan european, iar in clasamentul FAO ocupa locul 19 in Europa. Nivelul productiei globale agricole din 1938 a fost depasit abia in 1971 si s-a inregistrat o tendinta de crestere a ponderii productiei animale in totalul productiei agricole. Investitiile din domeniu au fost destinate in primul rand pentru mecanizare si irigatii. In 1989 suprafata totala amenajata pentru irigat era de 3108, 7 mii de ha din care 2907, 9 mii ha suprafata arabila. Gradul de mecanizare era foarte deficitar in comparatie cu alte tari europene. Populatia ocupata in agricultura a fost in continua scadere astfel ca in 1989 ea era de 27,5%., formata mai ales din oameni in varsta si femei. Dupa 1989 cooperativele agricole de productie au fost desfiintate, s-a reconstituit proprietatea funciara pariculara prin succesiunea mai multor legi, dar faramitarea propriatatii a daunat grav asupra productivitatii. Incercarile de refacere a marilor tarlale prin metode economice apartinand economiei de piata nu au dat cele mai bune rezultate pentru micii proprietari. Transporturi si telecomunicatii Domenii vitale ale econimiei moderne au avut evolutii semnificative in perioada 19501989. Investitiile alocate transporturilor au fost in medie de 10-12% din totalul investitiilor in economie. Majoritatea au fost alocate modernizarii cailor ferate si drumurilor publice. Liniile de cale ferata electrificate in 1989 era de 32,2%, iar cea a transportului auto de 64,4%. Telecomunicatiile au beneficiat de investitii modeste de 0,3%. Comertul interior a cunoscut o dezvoltare cantitativa datorata cresterii populatiei, industrializarii, care a antrenat un vast proces de urbanizare, precum si investitiilor alocate in acest domeniu. Ponderea comertului particular a scazut de la 11, 7% in 1950 la 0,1% in 1989. Deteriorarea activitatii de comert a rezultat din diminuarea cantitativa si calitativa a fondului de marfuri oferit comertului, politicii veniturilor si, nu in ultimul rand, politicii preturilor. Comertul exterior a devenit monopol al statului din 1949 si supus, asemenea celorlalte domenii ale vietii economice, regulilor conducerii centralizate;comertul exterior cunoaste o evolutie marcata de numeroase aspecte, pozitive si negative. La 8 mai 1945, la Moscova, s-a incheiat Acordul sovieto-roman privind schimbul de marfuri si colaborarea economica. In baza acestui acord au fost create societati mixte sovieto-romane, numite SOVROM, care au cuprins o serie de domenii 54

importante ale economiei romanesti si au ajuns in scurt timp sa detina o insemnata pondere in domenile respective. Societatile mixte erau bazate teoretic pe principiul aportului egal de capital al partilor, dar partea sovietica de capital era formata, in principal, din ''averile germane'' din Romania, care potrivit Conferintei de la Potsdam din 1945 si Tratatului de pace, reveneau URSS. Au fost infiintate 16 asemenea societati intre care, de exemplu Sovrompetrol, Sovromtractor, Sovrombanc, Sovromcuart, Sovromlemn, etc. Au fost lichidate intre 1954-1956. In urma imprumuturilor externe datoria Romaniei se ridica in 1980 la 10,2 miliarde de dolari. Dupa 1980 s-a procedat la plata datoriei externe ceea ce a determinat numeroase privatiuni suportate de populatie. In 1989 datoria externa era zero. Cu toata dezvoltarea din perioada 1950-1989, la sfarsitul acesteia, Romania se situa pe o pozitie marginala in ierarhia tarilor europene, inregistrand mari decalaje fata de tarile dezvoltate cu economie de piata si chiar fata de unele tari cu economie de piata mai putin dezvoltata. Cercetarea efectuata in 24 de tari europene, privind mai multi indicatori economici, a relevat faptul ca intre marimea principalilor indicatori economici si a unora sociali din tara noastra si media europeana, existau decalaje mari, iar in raport cu tarile dezvoltate cu economie de piata decalajele erau deosebit de mari. Decalajele la indicatorii economici erau mai mari decat la indicatorii sociali. Romania se afla pe locul 23 in ierarhia tarilor europene luate in analiza, pe ultimul loc situandu-se Albania. Nivelul dezvoltarii economice s-a deteriorat in tara noastra in anii 1980-1989. Economia Romaniei in anii 1990-2000 Dupa Revolutia din decembrie 1989 economia romaneasca a intrat pe un nou fagas. Evolutia economiei tarii noastre in aceasta perioada a fost marcata de tranzitie, care a determinat numeroase schimbari structurale sub aspect economico- social si institutional. Inceputul anilor '90 surprinde tarile europene ex-socialiste in plin proces de tranzitie. Acesta a dat nastere la ample dezbateri, cu opinii si argumente dintre cele mai diferite. Reputatul economist J. Stiglitz opina ca ''Tranzitia de la socialism la economia de piata este unul din cele mai mari experimente din toate timpurile'', iar in lucrarea ''Globalizarea. Sperante si deziluzii'', subliniaza ca ''la sfarsitul anului 1989 a inceput unul dintre cele mai importante procese de tranzitie economica''. Revolutia din 1989 din Romania, reprezinta o ruptura brutala a ordinii impuse timp de o jumatate de veac, ceea ce genereaza o anumita confuzie in randul populatiei si o serie de confruntari si contradictii intre fortele politice insuficient constituite si angajate in lupta pentru putere. In aceste conditii, necesitatea tranzitiei este promovata de toate fortelel politice, dar derularea ei este inteleasa diferit.

55

Mentalitatea intemeiata pe setul de valori ale economiei de piata, si anume, spiritul intreprinzator, intiativa individuala, asumarea constienta a riscului, erau la inceputul anilor '90 doar deziderate. Trasatura dominanta a evolutiei economiei romanesti in acest deceniu a fost descresterea economica, aproape sub toate aspectele, fenomen numit uneori eufemistic crestere negativa. Ritmul anual al PIB poate fi contabilizat in trei perioade si anume:o cadere brusca pana in 1992;reluarea cresterii in 1993, urmata de o tendinta oscilatorie de continuare a acesteia pana in 1996;o noua cadere intre anii 1997-1999. Ca urmare, in comparatie cu anul 1990, in 1999 indicele volumului real al PIB reprezinta 80, 3%. Daca in primii ani, respectiv in anii 1990-1992, reducerea PIB a avut o explicatie fireasca prin socul schimbarii, insotit de ruperea legaturilor din cadrul CAER, dupa 1993 redresarea ecoomica modesta si mai ales caderea PIB s-au datorat incoerentei si nesincronizarii masurilor care trebuia sa constituie reforma economiei romanesti. Caderea productiei industriale, inceputa inainte de 1989 si continuata dupa revolutie a dus la dezindutrializare, la distrugerea unor capacitati de productie si structuri, proces care a determinat un efect important la scara intregii economii. Aceasta a avut urmari drastice in plan social, prin pierderea locurilor de munca de catre un mare numar de angajati, somaj, scaderea veniturilor si implicit a nivelului de trai mai ales in mediul urban. Caderea productiei agricole, mai putin spectaculoasa ca in industrie, si-a avut radacina in aplicarea Legii nr. 18 din 1990, care, in esenta, a reprezentat decolectivizarea agriculturii, a repus in drepturi fostii proprietari, dar a fost aplicata defectuos, ceea ce a dus la o grava deteriorare a agriculturii, cu implicatii majore pe termen lung. Supra parcelarea proprietatii, lipsa uneltelor de munca, distrugerile instalatiilor agricole, forta de munca deficitara s. a. a dus la transformarea agriculturii intr-o componenta deficitara a economiei romanesti. Sectorul serviciilor a cunoscut o crestere insemnata in structura PIB, numai ca este o crestere aparenta deoarece PIB-ul a scazut. Investitiile straine in economia romaneasca se cifrau la sfarsitul anului 1999, la 4.364 milioane dolari, cu 71.318 investitori straini, adica o contributie modesta la dezvoltarea activitatilor economice nationale. Diminuarea productiei industriale si agricole au micsorat disponibilitatile pentru export si au impus apelul permanent la importuri chiar si la unele produse, ca, de exemplu la cele agroalimentare, la care Romania era o exportatoare traditionala. Participarea tarii noastre la comertul international se realizeaza mai ales prin importuri. Comertul exterior s-a orientat catre tarile occidentale, catre tari membre ale UE si ale AELS, intampinand o serie de dificultati, legate de calitate, parametri sanitariveterinari si de practicarea unor contigentari de catre unele tari din occident.

56

Ca urmare datoria externa a tarii noastre a crescut dupa 1990, dar problema este ca ea a crescut, in primul rand, pentru consum si nu pentru dezvoltare. Resursele umane. Gradul de utilizare a resurselor umane in conditiile ceonomiei de piata este proportional cu evolutia activitatii economice. La sfarsitul deceniului unu din secolul XXI sub folosirea fortei de munca era deja cronica si cu tendinte de agravare. O parte a celor disponibilizati au plecat la munca in strainatate, formand in unele tari (Italia, Spania) adevarate comunitati compacte. Altii au ingrosat randul somerilor iar o parte din cei mai buni tineri, au emigrat legal sau ilegal spre alte zari. In concluzie, dupa Revolutia din1989, populatia ocupata in Romania, inregistreaza o continua scadere. La fel si veniturile celei mai mari parti a populatiei ceea se traduce in scaderea nivelului de trai. Cu toate neajunsurile economiei romanesti din ultimele doua decenii, tara noastra a reusit sa realizeze obiectivul geopolitic de integrare in NATO, iar ca obiectiv economic si politic integrarea in Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007. Romania trebuie sa progreseze pentru a realiza o economie de piata concurentiala, functionala si performanta, ceea ce depinde in primul rand de efortul propriu.

57

Bibliografie:
Badea Marin, Istoria economiei mondiale, manual universitar, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2008. Muresan Maria, Muresan Dumitru, Istoria economiei, Editura economica, Bucuresti, 2003. Beaud Michel, Istoria capitalismului. De la 1500 pana la 2000, Editura Cartier, Bucuresti / Chisinau, 2001. Stiglitz J, Globalizarea. Sperante si deziluzii, Editura economica, Bucuresti, 2003. Constantinescu N N, (coordonator) Istoria economica a Romaniei, vol. I, vol II, Editura economica, Bucuresti, 1997, 1998.

58

CUPRINS
Obiectivul cursului ....................................................................................................0 TEMA Nr. 1 .................................................................................................................1 Economia in preistorie si antichitatea orientala .....................................................1 TEMA Nr. 2 .................................................................................................................7 Antichitatea in lumea greco-romana........................................................................7 TEMA Nr. 3 .................................................................................................................9 Preistoria si antichitatea in Dacia ............................................................................9 TEMA Nr. 4 ...............................................................................................................11 Evolutia economico - sociala in Evul Mediu .........................................................11 TEMA Nr. 5 ...............................................................................................................17 Marile descoperiri geografice si consecintele lor economice .............................17 TEMA Nr. 6 ...............................................................................................................19 Trecerea la Economia Moderna..............................................................................19 TEMA Nr. 7 ...............................................................................................................22 Revolutia industriala si dezvoltarea industriei in unele tari pana la primul razboi mondial. .......................................................................................22 TEMA Nr. 8 ...............................................................................................................27 Dezvoltarea altor domenii ale vietii economico-sociale pana la primul razboi mondial ........................................................................................27 TEMA Nr. 9 ...............................................................................................................30 Economia romaneasca in Epoca Moderna............................................................30

59

TEMA Nr. 10 .............................................................................................................35 Consecintele primului razboi mondial ...................................................................35 TEMA Nr. 11 .............................................................................................................38 Evolutia vietii economice si sociale in perioada dintre cele doua razboaie mondiale..................................................................................................38 TEMA Nr. 12 .............................................................................................................42 Consecintele celui de al doilea razboi mondial ....................................................42 TEMA Nr. 13 .............................................................................................................46 Evolutia vietii economice pe plan mondial in perioada 1945-2000 .....................46 TEMA Nr. 14 .............................................................................................................50 Economia Romaniei in perioda 1945-2000 ............................................................50 Bibliografie:..............................................................................................................58

60