Capitolul 1. Introducere 1. Definitia orasului 2.

Aparitia oraselor
Definitia orasului: Orasul este o asezare geografica, cu un numar minim de locuitori, cu activitate diversa, nu in domeniul agriculturii si cu functii diverse: functii comerciale, industriale, administrative etc. Aparitia oraselor a fost o consecinta fireasca a evolutiei civilizatiei lumii. Inca de la primele asezari omenesti, oamenii si-au aranjat habitul pe langa cursuri de ape deoarece la inceputul lor, orasele se bazau pe agricultura care trebuia irigata. Initial, orasul a fost creat pentru a indeplini o singura functie, functia comercialaa schimburilor de produse. Primul oras care dateaza in istorie este orasul Ierihon. Acest oras a aparut acum 7000 de ani in urma, pe teritoriul actual al Iordaniei.

ntre mileniile V i II .H. s-au dezvoltat orae nfloritoare n Mesopotamia (Ur, Uruk, Babilon) , pe Valea Indusului (Mohenjo-Daro), pe Valea Gangelui, n nordul Chinei, n Fenicia (Iyr, Sidon). Aceste orase s-au remarcat prin functia lor comerciala. Mesopotamia sau Tara dintre ape denumire data de greci, Tigru si Eufrat era un teritoriu fertil, benefic pentru dezvoltarea agriculturii. Tot aici s-au dezvoltat civilizatii in majoritatea domeniilor, nu doar in agricultura. Acest tinut dintre doua fluvii a fost punctul de plecare al multor descoperiri si evolutii in ale
1

stiintei. Civilizatii precum sumerienii, akkadieni, babilonienii au marcat epoca preistorica. Mesopotamia a fost primul loc din lume unde a aparut scrisul. Prima form de scris a fost reprezentat de pictograme, imagini ce reprezentau obiecte sau fiinte. La sfritul mileniului IV .Hr, acest sistem a fost simplificat i abstractizat, evolund n scrierea cuneiform, un sistem pe baz de silabe. Aceast form de scriere s-a rspndit apoi n mare parte din Orientul Apropiat. Akkadienii, elamiii, hittiii i asirienii au folosit acest sistem. Textele erau scrise pe tblie de lut, cu un beior, crend astfel formele caracteristice ale scrierii cuneiforme.
De la anul 3000 pn la secolul al VIII-lea .Hr.,se poate vorbi despre nceputurile istoriei.Acum se inventez scrierea care constituie o decisiv etap in istoria umanittii.Istoria scrierii ncepe cu Sumer,o tar in Orientul Mijlociu,n sudul Mesopotamiei.Scrierea cuneiform, inventat de sumerieni,i datoreaz numele aspectului ei sub form de cuie.Este utilizat pn n era cretin i rspndit n diferite tinuturi ale Orientului Mijlociu.Aceast scriere a inspirat heroglifele n Est ,n India i n China.Scrierea era n serviciul templului i al palatului.Pentru c scrierea apare in Mesopotamia din jurul anului 3000,aceast tar poate fi considerat leagn al civilizatiei,dup cum Africa de est, unde se nasc primii oameni de pe Pmnt, este considerat leagn al omenirii. Victoria Popa

Tot in Mesopotamia s-au mai dezvoltat stiinte precum matematica (de aici provine actualul sistem, cu ora de 60 de minute, i ziua de 24 de ore, precum i cercul de 360 de grade. Calendarul sumerian avea i sptmnile de cte apte zile, deoarece fceau socoteli cu numere foarte mari au ntocmit o tabel a nmulirii de la 1 la 18.000), medicina (doctorii Mesopotamiei nu cunoteau multe lucruri despre medicin sau despre modul de funcionare a organelor interne ale corpului, dar observau bolile acestora, i din aceste observaii, mult mai trziu, a aprut medicina moderna).
2

ncepand cu mileniul III .H. se dezvolta orase si in nordul Africii, pe Valea Nilului (Memphis) si la tarmul Marii Mediterane (Cartagina). Memphis (langa actualul oras Mit-Rahineh, la sud de Cairo), a fost capitala primului nome al Egiptului de Jos si a Regatului Vechi al Egiptului antic de la fondarea acestuia pana in jurul anului 1300 .C. Numele in egipteana a fost Ineb Hedj ("Peretele alb"). Numele "Memphis" provine din defomarea numelui egiptean al piramidei lui Pepi I (a VI-a dinastie egiptean) Men-nefer. Oraul a fost ntemeiat in jurul secolului XXXII .C. de Menes din Tanis, care a unit cele dou regate ale Egiptului. Memphis a atins apogeul n timpul celei de a VII-a dinastii, ca centru al cultului zeului Ptah. A trecut apoi printr-o perioad de declin dup cea de a XVIII-a dinastie Egiptean datorat ridicrii Thebei fiind revitalizat apoi sub dominaia persan, meninndu-se mai trziu pe un ferm loc doi, odat cu ridicarea Alexandriei pn n 641 d.C. prin ntemeierea oraului Al Fustat. Memphis a fost n majoritate abandonat i a devenit surs de piatr pentru aezrile nvecinate. Ruinele templelor lui Ptah i Apis au fost descoperite n acest sit, precum i cteva statui, inclusiv dou din alabastru de cte 4 m nlime ale lui Ramses al II-lea. Dup Tertius Chandler, Memphis a fost cel mai mare ora din lume, de la ntemeiere pn n jurul secolului XXIII .C. i ntre 1557-1400 .C. cu o populaie de peste 30.000 locuitori.

Memphis

n Europa, civilizaia greaca a creat primele centre urbane n mileniul II .H. (Cnossos n Insula Creta). Ulterior, n Grecia Antic, apar orae-state numite polisuri (Micene, Corint, Atena). Vechii greci nfiineaz i numeroase colonii n Asia Mic (Efes, Milet) i pe rmul Mrii Negre sec. VII-VI .H. (Histria, Tomis, Callatis). Aici s-au pus bazele civilizatiei europene. Civilizatia greaca a pus bazele educatiei, Aristotel afirma ca: Cele patru lucruri cu ajutorul crora oamenii obinuiesc s fac educaia erau tiina de carte, gimnastica, muzica i desenul.
Academia din Atena prima coal superioar politic din Europa

Fondat de Platon, Academia a avut ca prim funcie formarea pe baz raional a oamenilor de stat de care avea nevoie cetatea (...). Ea a avut un imens succes, primind muli tineri ndrgostii de tiin i nelepciune din toate colurile lumii greceti i inspirnd numeroase constituii platoniciene. Ea va supravieui 1000 de ani fondatorului ei, coala nefiind nchis dect n 529 d.Hr.
Principalele coli de educaie din Elada, doctrinele i valorile cultivate de ele:

Cinismul ntemeiat de Antistene (440 366 .Hr.); viaa auster, nelepciunea conduc la fericire, cosmopolitism, negativism. Hedonismul ntemeiat de Aristip din Cirene (435 360 .Hr.); scopul vieii este obinerea plcerii (hedon). Dezvoltat de Epicur. Scepticismul ntemeiat de Piron din Elis (360 370 .Hr.). Omul nu poate avea o opinie despre lume, deoarece cunoaterea este limitat. Sofismul ntemeiat de Protagoras, Gorgias, Socrate etc. (secolele V IV .Hr.). Scopul vieii rezida n cutarea nelepciunii (Sophia). Stoicismul ntemeiat de Zenon din Citium (320 264 .Hr.). Fatalism; viaa trebuie trit n conformitate cu natura i legile divine; nlturarea pasiunilor; scopul vieii consta n fericirea obinut prin energie i virtui.

Important pentru noi este faptul ca aceasta civilizatie au intemeiat orase sip e teritoriul actual al tarii noastre, orase porturi la tarmul Marii Negre.

Histria
Ruinele cetatii Histria, care a avut o dezvoltare neintrerupta timp de aproape 1300 de ani, incepand cu civilizatia greaca si terminand cu cea bizantina. Ce este de retinut este faptul ca in Histria sau batut primele monede ale tarii noastre. Este vorba despre monede de argint turnate care au pe avers simbolul oraului, repezentat de un vultur pe un delfin spre stnga, i legenda ITPI ncadrate ntr-un ptrat incus iar pe revers dou capete umane alturate i inversate.

Tomis
Tomis este vechea denumire a orasului Constanta, actualmente cel mai mare port romanesc la Marea Neagra. In secolul IV d. Hr. orasul Tomis devine resedinta a provinciei si cunoaste o puternica dezvoltare pe toate planurile. Este cel mai vechi oras de pe teritoriul Romaniei atestat istoric. Portul Constana acoper o suprafa de 39,26 km, are o lungime de aproape 30 km, este cel mai mare port din bazinul Mrii Negre i se afl pe locul 4 n Europa. Callatis, actual Mangalia este tot o cetate greseasca, si port la Marea Neagra. Din punct de vedere etnic orasul este format din mai multe etnii: Total 40132 100% Romani 36220 Turci 1709 Tatari 1415 Rromi 339 Lipoveni 191 Maghiari 186 Alte nat. 72

In epoca roman orasele au cunoscut progrese evidente avand strazi pavate, canalizare si alimentare cu apa, bi publice, piee centrale-forum. Romanii au dus o politic de urbanizare a Daciei, nfiinnd colonii i municipii (ApulumAlba Iulia, Napoca-Cluj Napoca, Potaissa-Turda, Drobeta-Drobeta Turnu Severin, Dierna-Orsova etc). Interesant este i faptul c multe orae europene au fost construite pe ruinele celor romane (Londra, Paris, Viena, Torino). n Evul Mediu multe orae au deczut. Ele au fost fortificate cu ziduri i anuri de aprare. Multe aezri erau trguri, cu funcii comerciale, meteugreti i administrative. La nceputuri, in oraele medievale predomina economia naturala, cea care producea cele necesare traiului. In urma ncetrii marilor migraii, s-a reluat comerul si a nceput dezvoltarea mestesugurilor. Ei erau putini si erau pricepui ca olari, furari si pietrari. Comerul ncepe sa se dezvolte. Pe uscat comerul era mai greoi deoarece nu erau drumuri , poduri si erau numeroase vmi. Cel mai avantajos era comerul pe fluvii si mari. In special in Marea Nordului si Marea Mediteran, se dezvolta cele mai puternice centre economice si comerciale: oraele olandeze si italiene. Aceste schimbri si dezvoltri importante au dus la nflorirea oraelor in Europa. Originea lor era diferita: vechi cetati romane, au rezistat invaziilor ; cum ar fi Bizanul, Roma, Paris ,Lyon, Milano, Florena, Londra, acestea aveau rolul unor centre administrativ religioase. Unele orae au aprut la intersecia marilor drumuri comerciale, lng porturi. Altele orae s-au dezvoltat in jurul unor castele fortificate. Au aprut asezari urbane care din motive religioase s-au aezat in jurul mnstirilor. Toate oraele si asezarile rurale se aflau sub dominaia feudalilor care le percepeau taxe: in natura, munca si bani. Libertatea lor era ngrdita de aceea ei se unesc sub jurmnt intr-o asociaie numita comuna prin care isi acordau ajutorul reciproc. Comunele aveau rolul de a obine de la seniori o ,,carta prin care sa fie fixate obligaiile oraelor si eliminate abuzurilor nobililor. Ele au fost obinuite fie pe cale panica fie prin lupte.
6

Apariia si dezvoltarea oraelor, a centrelor mestesugaresti si comerciale au impulsionat dezvoltarea produciei si schimburilor dintre orae ceea ce au dus la apariia unei piee interne. Schimburile de produse nu puteau fi realizate dect intre oamenii liberi .Libertate de care se bucurau oraele , ceea ce au dus ,, la discuii de libertate. In orae s-a trecut la un nou mod de viata ,, civilizaia urbana care era un factor de progres in lumea medievala. Activitatea mestesugurilor era controlata , aveau condiii de lucru , procedee de fabricaie, chiar uneori preul. Meterii , patronii atelierelor , membrii , companionii, s-au calfe se distingeau de restul oamenilor. Mestesugarii unei profesii se grupau in confrerii care aveau un caracter religios, achitau cotizaii si intretineau o capela dedicate unui sfnt ales protector. In marile orae s-au nfptuit corporaiile s-au brezlele, in care intrau cei care aveau acelai mestesug. Ei erau protejai de aceste bresle , iar cei care nu fceau parte din ea li se interzicea sa practice aceea meserie. Breasla avea un statut care trebuia respectat . Ele au devenit si au avut un rol politic in vita oraelor . Negustorii erau grupai in asociaii numite ghilde. Ghildele aveau un scop de-a proteja caravanele comerciale pe uscat s-au pe ape. n epoca Renaterii, cnd se dezvolt burghezia, oraele au cunoscut o perioad de nflorire (Florena, Veneia, Roma). n epoca modern i contemporan, pe lng oraele europene i asiatice, au aprut i s-au dezvoltat intens oraele nfiinate de coloniti n cele dou Americi (New York, Quebec, Bogota). Revoluia industrial a fost nsoit de o transformare urban major. Oraele se nmulesc n bazinele carbonifere, de-a lungul cilor ferate i al cilor navigabile. O functie importanta a oraselor nou aparute este functia turistica. Multe orase contemporane indeplinesc aceasta functie, fie ca sunt pe langa cursuri importante de apa, monumente istorice, trasee turistice cunoscute, forme de relief muntoase care pot dezvolta turism montan, zone litorale nou descoperite.

Factorii care au influentat aparitia oraselor pot fi grupati in trei mari categorii: factori naturali, factori economici si factori politici. Factorii naturali. Cei mai importanti sunt relieful si clima. Primele orase au aparut in locuri usor de aparat (inaltimi, insule, cotul raurilor). Cele mai favorabile dezvoltarii oraselor sunt regiunile cu clima temperata, subtropicala si tropicala. In zonele cu clima ecuatoriala sau clima rece nu exista multe orase mari. Factorii economici. Marile orase de astazi s-au dezvoltat datorita importantei lor economice. Multe dintre ele au aparut la intersectia unor drumuri sau acolo unde un drum traversa o apa. De exemplu Bucuresti. Alte orase au aparut in regiunile bogate in materii prime. In zonele de exploatare a materiilor prime s-au format lanturi de orase ca in bazinul Ruhr (Germania) sau pe valea Jiului (Romania). Factorii politici. Cateva orase ale lumii au aparut ca urmare a unei hotarari luate de conducerea unei tari. Exemplu: Sankt Petersburg (Rusia), Washington (S.U.A), Canberra (Australia).

Capitolul II 1. Tipuri de orase. 2. Caracterizare succinta a catorva orase. 3. Marile metropole ale lumii. 4. Megalopolisurile lumii.

Dupa dezvoltarea oraselor, acestora au fost clasificate in functie de mai multi factori, categori, cum ar fi: dupa marime, dupa functia pe care o indeplinesc, dupa regiunea unde sunt localizate etc. 1. Dupa pozitia georgrafica orasele sunt: Litorale Pe teritoriul Romanie, la tarmul Marii Negre sunt multe orase litorale, statiuni: Navodari, Mamaia, Constanta, care este un oras portuar, Eforie Nord, Eforie Sud, Costinesti, Olimp, Neptun, Jupiter, Saturn si Mangalia. Dintre acestea mai reperezentative sunt Mamaia, Constanta si Mangalia. Mamaia este considerata o perl a litoralului romnesc, este situat pe cordonul de nisip ce separ apele srate ale mrii de apele dulci ale lacului Siutghiol. Alte orase liteorale mari ale lumii sunt: Vancouver (Canada), Istanbul (cel mai mare oras litoral care se intinde pe tarmul a doua continente Europa si Asia), orasele de pe Coasta de Azur (Franta): Nisa este centrul Rivierei Franceze, Cote d'Azur, oras situat intre Marseille si Monaco. Numele orasului vine de la grecescul Nikaia- victorie, pentru ca orasul a fost fondat in anul 350 BC chiar de greci. Orasul Nisa a fost orasul de vacanta al aristocratiei europene din sec al XIX lea.

Cannes este cetatea Festivalului International al Filmului. Festivalul aduce in statiunea de la malul Mediteranei cei mai cunoscuti actori, regizori, scenaristi din lumea filmului. Cannes este o statiune exclusivista si pretentioasa cu vizitatorii ei. Ofera in schimb 3000 de ore insorite pe an si garanteaza intalniri de gradul zero cu celebritati din toata lumea. Acest tip de orase sunt importante pentru dezvoltarea turismului litoral. Printre regiunile turistice de pe Terra consecrate pentru acest tip de turism se pot mentiona: - Bazinul Marii Mediterane - Zona litoralului Marii Negre - Litoralul Oceanului Atlantic - Marea Nordului si Marea Balica - Coasta atlanica a Americii de Nord - Litoralul vestic American. Interioare: de munte, de deal, de campie, la contactul cu principalele forme de relief, de-a lungul arterelor hidrografice. Fiecare zona unde sunt amplasate orasele prezinta avantaje si dezavantaje. De exemplu, orasele din zona de munte dezvolta turism montan, cu statiuni de iarna, dar care si vara sunt cautate. Aceste orase sunt orase vechi. Orasele de la campie au functii complexe, sunt importante noduri feroviare pentru caile de comunicatie.

10

2. Dupa numarul de locuitori, orasele se clasifica in: Orase mici: cu o populatie sub 50 000 de locuitori Orase medii:cu o populatie sub 100 000 de locuitori Orase mari: cu o populatie sub 1 000 000 de locuitori Mari metropole ale lumii cu o populatie de peste 1 mil de locuitori. Orasele mici, desi au un numar mic de locuitori, ele realizeaza functii importante si indeplinesc acele conditii pentru a putea fi orase. Cu toate acestea ele au un aport foarte mare la rulajul economic, uneori intrecand chiar bugetul unor orase de dimensiuni mai mare. Aceste orase sunt o tinta pentru dezvoltatori, afaceristi, pentru persoanele interesate de proiectele de finantare. Multe magazine gigant vor urma sa se deschida in orase mici pentru a putea oferi locuitorilor produse de calitate la o distanta mica de ei. Se presupune ca in urmatorii ani, orasele mici se vor dezvolta foarte repede. Orasele mari, centre ale urbanizarii au functii complexe. Pe teritoriul Romaniei, cel mai mare oras este Bucuresti care este si capital tarii. Este de asemenea sic el mai mare centru industrial al tarii. 3. Dup morfostructur orasele pot fi: - radiar-concentrice - polinucleare - rectangulare - liniare i biliniare - geometrice 4. Dup fizionomie orasele pot fi: - de tip european - de tip nord-american - de tip asiatic - caracteristice rilor n curs de dezvoltare

11

5. Dupa functia pe care o indeplinesc orasele sunt: - cu funcii complexe majoritatea oraelor - cu funcii industriale - cu funcii comerciale (ex. Oraele-porturi) - cu funcii culturale (San Rmo, Cannes) - cu funcii de nvmnt (Paris., Londra) - cu funcii militare - cu funcii administrativ-politice (oraele capitale de state) - cu funcii de servicii

Bucuresti
Populaia de 1.944.367 de locuitori (est. 1 ianuarie 2009) face ca Bucuretiul s fie al aselea ora ca populaie din Uniunea European. n fapt, ns, Bucuretiul adun zilnic peste trei milioane de oameni, iar specialitii prognozeaz c, n urmtorii cinci ani, totalul va depi patru milioane. La acestea se adaug faptul c localitile din preajma oraului, care vor face parte din viitoarea Zon Metropolitan, nsumeaz populaie de aproximativ 430.000 de locuitori. Prima meniune a localitii apare n 1459. n 1859 devine capitala Romniei. De atunci sufer schimbri continue, fiind centrul scenei artistice, culturale i massmedia. ntre cele dou rzboaie mondiale, arhitectura elegant i elita bucuretean i-au adus porecla Micul Paris. n prezent, capitala are acelai nivel administrativ ca i un jude i este mprit n ase sectoare. Aezare geografic i relieful Bucuretiul se afl n sud-estul rii, ntre Ploieti la nord i Giurgiu la sud. Oraul se afl n Cmpia Vlsiei, care face parte din Cmpia Romn. La est se afl Brganul, n partea de vest Cmpia Gvanu Burdea, iar la sud este delimitat de Cmpia Burnazului. Cmpia Bucuretiului, subunitate a Cmpiei Vlsiei, se extinde n N-E i E pn la Valea Pasrea, n S-E i S pn la Cmpul Clnului i Lunca Arge-Sabar, n S-V tot pn la Lunca Arge-Sabar, iar n N-V pn la Cmpia Titu. S-a format prin retragerea treptat a lacului cuaternar, ca urmare a micrii de nlare a Carpailor i Subcarpailor i a intenselor aluvionri. n Pleistocenul superior
12

aluviunile au fost acoperite cu loess i depozite loessoide, iar la nceputul Holocenului depresiunea era complet exondat. n acest timp rurile i prelungesc cursurile i i intensific eroziunea liniar n ptura groas de loess, fragmentnd astfel cmpia. Cmpia Bucuretiului are altitudini cuprinse ntre 100-115 m, n partea nordvestic, i 50-60 m, n cea sud-estic, n lunca Dmboviei. Oraul propriu-zis se desfoar ntre 58 m i 90 m altitudine. Peste 50% din suprafaa sa se ncadreaz n intervalul hipsometric de 80-100 m, iar pantele nu depesc valoarea de 2o. Fragmentarea este mai accentuat n jumtatea estic, unde se ajunge la 1-1,5 km/km2. Relieful cmpiei este constituit dintr-o succesiune de cmpuri (interfluvii) i vi (cu terase i lunci) care se succed de la nord ctre sud:

Cmpul Bneasa (sau Otopeni), situat la nord de Valea Colentinei, are altitudini de 90-95 m i densitatea fragmentrii mai mare n sectorul sudic, de 0,5-1 km/km2. La contactul cu versantul Vii Colentina, pantele pot depi 5o.

Valea Colentinei este asimetric (datorit versantului drept mai abrupt) i puternic meandrat. La intrarea n Bucureti are limea de 0,5 km, iar la ieire, de 1,5 km. n lungul ei apar dou terase joase (de 2-3 m i de 4-6 m) i martori desprini din cmpuri sau din terase. Lunca este larg i bine dezvoltat pe ambele maluri, ns din cauza lucrrilor de regularizare a fost acoperit de apele lacurilor de acumulare. Se mai pstreaz doar cteva popine sub forma unor insule: Plumbuita, Ostrov, Dobroeti i Pantelimon.

Cmpul Colentinei (sau Giuleti-Floreasca), cuprins ntre rul omonim i Dmbovia, acoper circa 36% din teritoriul Municipiului, avnd o nclinare uoar pe direca NV-SE (ntre 80 i 60 m altitudine). Densitatea fragmentrii are valori cuprinse ntre 0 i 1 km/km2. Valea Dmboviei este spat n loess, avnd malul drept mai abrupt i nalt (aproximativ 10-15 m), iar cel stng mai cobort (ntre 4-5 m n amonte i 7-8 m n aval). Terasele sunt dezvolte, predominant, pe partea stng a rului i sunt n numr de patru. Pn la amenajarea cursului, n lunc se gseau piscuri, popine, renii, grinduri, ostroave i maluri abrupte. n prezent se mai pstreaz o serie de piscuri (Uranus-Mihai Vod) i popine (Dealul Mitropoliei, Colina Radu Vod, Movila Mare).
13

Cmpul Cotroceni-Berceni (sau Cotroceni-Vcreti) se desfoar ntre Valea Dmboviei, la nord, i de rul Sabar, la sud. Scade n altitudine de la vest (90 m) spre est (60 m), predominnd treptele hipsometrice de 70-80 m i 80-90 m, iar densitatea fragmentrii ajunge pn la 0,5-1 km/km2. Apele, flora i fauna Bucuretiul se afl situat pe malurile rului Dmbovia, ce se vars n Arge, afluent al Dunrii. Mai multe lacuri se ntind de-a lungul rului Colentina, n perimetrul oraului, precum Lacul Herstru,Lacul Floreasca, Lacul Tei sau Lacul Colentina. i n centrul oraului exist un lac, n Parcul Cimigiu. Acest lac, fost balt n vechiul ora medieval, este nconjurat de Grdina Cimigiu, inaugurat n1847 dup planurile arhitectului german Carl F. W. Meyer. Pe lng Cimigiu n Bucureti mai exist i alte parcuri mari: Parcul Herstru (cu Muzeul Satului) i Grdina Botanic (cea mai mare dinRomnia i care cuprinde peste 10.000 de specii de plante inclusiv exotice), Parcul Tineretului, Parcul Alexandru Ioan Cuza (cunoscut i ca Parcul Titan sau Parcul IOR), precum i multe parcuri mai mici i spaii verzi amenajate de primriile de sector. De remarcat este prezena nenumrailor maidanezi n parcurile i pe strzile capitalei. Clima Clima n capital este specific Romniei, respectiv temperat-continental. Sunt specifice patru anotimpuri, iarn, primvar, var i toamn. Iernile n Bucureti sunt destul de blnde cu puine zpezi i temperaturi relativ ridicate, n timp ce n ultimii ani verile sunt foarte calde, chiar caniculare (cu temperaturi foarte ridicate de pna la 40 de grade la umbr) i cu puine precipitaii. Aceasta face ca diferenele de temperatur iarn - var s fie de pna la 60 de grade. Economia Bucuretiul este cel mai mare centru economic al Romniei. Acesta realizeaz anual aproximativ 19% din Produsul Intern Brut al Romniei i mpreun cu judeul Ilfov 21%. n Bucureti se regsete cea mai mare parte dintre ramurile economice specifice Romniei excluznd agricultura. ncepnd cu domeniul serviciilor i terminnd cu construciile. ntreprinderile constructoare de maini (utilaj greu, utilaj siderurgic, petrolier, maini i utilaje agricole, locomotive, vagoane, avioane i elicoptere, autobuze). Industrie electrot ehnic, electronic, mecanic fin, optic. ntreprinderi chimice, demateriale de
14

construcie, de prelucrare a lemnului. Bucuretiul este un important nod feroviar, rutier i aerian. Monumente, biserici, muzee, cladiri importante ale statului(Palatul Parlamentului, Guvernul, importante sedii ale celor mai mari companii), universitati, centre sportive etc. Conform studiilor despre calitatea vieii n oraele lumii, emise anual de firma de consultan Mercer, Bucuretii se aflau pe locul 94 n topul mondial al calitii vieii, n anul 2001, i au cobort pe locul 108 n anul 2009. Bucuretii sunt astfel pe penultimul loc n topul calitii vieii, ntre capitalele Uniunii Europene, pe ultimul loc fiind capitala bulgar, Sofia.

15

Cele mai populate 10 orase ale planetei

Oamenii de pretutindeni construiesc in fiecare saptamana echivalentul unui oras de marimea Vancouver-ului. Este doar o statistica dintr-un amplu studiu care sustine ca, pana in anul 2030, marile orase ale lumii vor ajunge sa aiba suprafete imense care sa cuprinda in totalitate un stat de mici dimensiuni. Tonul a fost deja dat... Este suficient sa aruncam o privire asupra datelor cu privire la populatia prezenta in megalopolisurile planetei, populatie care o depaseste uneori pe cea a unor state europene de marime medie. Nimeni nu stie unde, cand sau daca se va opri aceasta evolutie. Cercetatorii nu pot decat sa estimeze nivelul cresterii populatiei din acesti veritabili mamuti urbani dar, asa cum nu o data s-a intamplat, cifrele pot fi usor contrazise. In aceeasi ordine de idei, redactorii Descopera.ro va invita astazi la un periplu, bazat pe date actualizate in anul 2010, prin cele mai mari aglomerari urbane ale lumii...

16

1. Tokyo, Japonia 34.000.000 locuitori Capitala Japoniei este, de departe, cea mai mare aglomerare urbana al Terrei. Cu cei 34.000.000 de locuitori, incluzand aici populatia din prefecturile Yokohama, Kawasaki si Saitama, Tokyo depaseste cu aproape 10 milioane de suflete orasul situat pe locul 2 in acest top. Iar cifrele care sa descrie uriasul conglomerat urban nu se opresc aici. Tokyo se intinde pe o suprafata de 2,187 de kilometri patrati, de aproape 10 ori mai mult decat Bucurestiul, este considerat cel mai scump oras al lumii pentru expati si, totodata, este clasat intre primele trei orase ale lumii ca nivel de trai. In acelasi timp, Tokyo este unul dintre cele mai puternice centre economice ale lumii, cu o paritate a puterii de cumparare de 1,48 trilioane de dolari americani. Tot in capitala nipona se afla si sediul guvernului, Palatul Imperial si resedinta familiei imperiale japoneze. 2. Seul, Coreea de Sud - 24.400.000 Un gigantic furnicar, astfel poate fi caracterizat Seulul, orasul cu o densitate incredibila a populatiei, 17.288 de locuitori pe kilometru patrat. Considerat cel de al 6-lea centru economic al planetei, conform prestigioasei reviste Forbes; gazda a unor concerne uriase (Samsung, LG, Hyundai); cel mai scump oras al Asiei si cel de al treilea al lumii; Seul este si detinatorul unei populatii al carui numar depaseste, spre exemplu, totalul populatiei Romaniei, 24.400.000 de locuitori. Evident, si in cazul Seulului, au fost adaugati si locuitorii din districtele invecinate: Bucheon, Goyang, Incheon, Seongnam si Suweon. 3. Guangzhou (Canton), China - 24.200.000 locuitori Oficial, Canton, numele europenizat de catre portughezi dupa cel al provinciei Guangdong, este cel mai mare oras din sudul Chinei si al treilea al acestei tari dupa Beijing si Shanghai. Cu toate acestea, daca adaugam si populatia din districtele Dongguan, Foshan, Jiangmen si Zhongshan, precum si pe cea din delta aflata in sudul orasului, numarul locuitorilor atinge o suma fabuloasa... peste 24 de milioane de locuitori, suficient cat sa propulseze Cantonul pe locul 3 in topul celor mai populate orase ale lumii. Datorita acestui fapt, Guangzhou (Orasul Floare) si fabulosul Stadion Olimpic din aceasta uriasa urbe ar fi trebuit sa
17

fie propus pentru gazduirea Olimpiadei de Vara din anul 2008. Doar o decizie intarziata a guvernului chinez a facut ca Beijing sa fie orasul propus pentru candidatura in vederea organizarii Jocurilor Olimpice. 4. Mexico City, Mexic - 23.400.000 locuitori Doar 3 milioane de locuitori numara Mexico City (Ciudad de Mexico) in anul 1950. Nimeni nu isi imagina atunci, probabil, ca peste numai 6 decenii, capitala Mexicului avea sa devina unul dintre cele mai populate centre urbane ale lumii. Practic, astazi, incluzand districtele Nezahualcoyotl, Ecatepec si Naucalpan, Ciudad de Mexico atinge uluitoarea cifra de 23.400.000 de locuitori. De ramarcat este si faptul ca Mexico City strange mai bine de o cincime din populatia totala de 111 milioane de locuitori a Mexicului. Este, cu siguranta, cel mai populat oras atat din America Centrala cat si din America de Sud si depaseste, ca putere economica, tari puternic industrializate, precum Taiwanul sau Iranul. Datele oferite de Forbes sustin faptul ca Mexico City se afla pe un meritoriu loc 8 intr-un top al celor mai bogate urbe din lume. 5. Delhi, India - 23.200.000 locuitori Alaturi de districtele invecinate: Noida, Gurgaon, Greater Noida, Faridabad, New Delhi si Ghaziabad, Delhi a reusit sa surclaseze Mumbaiul cu aproape 400.000 de locuitori, si sa devina cel de al 5-lea oras din lume ca numar al locuitorilor. Aproximativ 23,2 milioane de persoane traiesc in Delhi, unul dintre cele mai mari centre culturale, politice si comerciale ale Indiei. Orasul gazduieste, printre altele, Parlamentul Indiei, iar districtul New Delhi a fost declarat capitala a tarii in anul 1947, odata cu dobandirea independentei Indiei fata de Marea Britanie. 6. Mumbai, India - 22.800.000 locuitori Cu o populatie totala de 22,8 milioane de locuitori, dintre care 13, 8 milioane traiesc in zona urbana propriu zisa (restul regasindu-se in districtele Bhiwandi, Navi Mumbai, Kalyan, Thane si Ulhasnagar), Mumbaiul, capitala a statului indian Maharastra, a fost declarat cel mai bogat oras al Indiei. Nivelul ridicat de trai al acestui oras, nivel cu mult peste media generala a Indiei, atrage anual sute de mii de locuitori din toate colturile tarii, ceea ce face din Mumbai unul dintre orasele cu adevarat cosmopolite ale lumii. Tot la Mumbai, alaturi de institutii financiare de prestigiu (National Stock Exchange of India, Bombay Stock Exchange sau
18

Reserve Bank of India) se gaseste si centrul industriei cinematografice indiene, Bollywood ... 7. New York, SUA - 22.200.000 locuitori Aria metropolitana a New York-ului este, de departe, cea mai populata din Statele Unite ale Americii, depasind Los Angelesul cu aproape 5 milioane de locuitori. Casa a amerindienilor Lenape, apoi poarta a imigrantilor catre Lumea Noua, orasul numit pe vremuri New Amsterdam a ajuns astazi unul dintre cele mai mari centre urbane din lume, cu o populatie de 22.200.000 de locuitori, cifra la care se adauga o densitate incredibila de 17.400 de locuitori pe kilometru patrat. New York-ul este, totodata, un simbol al capitalismului de tip american, al libertatii si al democratiei nord-americane. Statuia Libertatii, Times Square, Broadway, Wall Street, Chinatown, podul Brooklyn, Mahatannul, sau prestigioasele universitati Columbia si New York sunt doar cateva dintre simbolurile megalopolisului american. 8. Sao Paolo, Brazilia - 20.900.000 locuitori Cine oare nu a auzit de Sao Paolo, cel mai mare oras al Braziliei, cel mai bogat centru urban din emisfera sudica a planetei si cel de al 8-lea oras ca numar de locuitori din lume? Ei bine, Sao Paolo, uriasa urbe braziliana, strange in aria sa metropolitana nu mai putin de 20.900.000 de locuitori dintre cei 192.300.000 de cetateni ai Braziliei. Cunoscut pentru arhitectura sa unica, multimea de zgarienori, festivalurile, carnavalurile exotice anuale si dimensiunile uriase ale flotei sale de elicoptere, gigantul Sao Paolo are un motto care nu mai lasa loc de nicio interpretare: "Non ducor, duco!" - Nu sunt condus, eu conduc! 9. Manila, Filipine - 19.600.000 locuitori Nu mai putin de 16 orase si municipalitati formeaza aria metropolitana a Manilei, capital Filipinelor si cel mai aglomerat oras ale lumii. 43,079 de locuitori pe kilometru patrat, la un total al populatiei de 19.600.000 de locuitori, cifra la care se adauga cei peste 1 milion de turisti care viziteaza anual acest furnicar din sudestul Asiei. Botezata Perla Orientului inca din perioada primilor colonisti europeni, Manila mai era numita si Far East, o parafrazare a Far West-ului nord american. Fortul medieval Santiago, Parcul Rizal, Centrul cultural, Palatul Malacanang si Catedrala Manila reprezinta unele dintre cele mai mari atractii turistice ale capitalei filipineze.
19

10.Shanghai, China - 19.400.000 de locuitori Este, practic, cel mai mare oras, ca intindere, al Chinei si unul dintre cele mai populate ale lumii. Cu o populatie ce tinde spre 20 de milioane de locuitori, Shanghai-ul creste inca, din acest punct de vedere, cu o viteza ametitoare si ameninta pozitiile megalopolisurilor de pe primele locuri ale acestui top. Urbe destinata initial industriei piscicole si celei a tesaturilor, Shanghai a cunoscut un boom economic fara egal in istoria Chinei odata cu deschiderea sa, in anul 1842, catre comerciantii straini si datorita pozitiei favorabile a portului sau. Astazi, orasul este cel mai mare centru financiar din partea continentala a Chinei si una dintre cele mai apreciate destinatii turistice din aceasta parte a lumii. Anual, peste 1 milion de oameni de afaceri din toata lumea suplinesc numarul locuitorilor chinezi, alaturi de cei aproape 5 milioane de chinezi din prefecturile invecinate: Anhui, Jiangsu si Zhejiang.

Primul oras european intr-un top ale celor mai populate orase ale lumii este Moscova, cu o populatie estimata, la 01.01.2010, la 13.600.000 de locuitori. Chiar si asa, Moscova nu s-ar situa decat pe pozitia a 17-a. Cel de al doilea oras european ca numar de locuitori, Istanbulul, nu ar ocupa decat pozitia 21 cu cei 12.800.000 de locuitori ai sai. Bucurestiul ocupa locul 200 cu o populatie totala in aria metropolitana de circa 2.200.000 de locuitori. Niciun alt oras romanesc nu se regaseste intr-un top 500 al celor mai populate orase ale lumii. Populatia Romaniei insumeaza circa 21.500.000 de locuitori.

20

Megalopolisurile
Denumirea de megalopolis a fost data degeograful Jean Gottman n 1961 pt a define concentarea urbana de pe coasta nord-estica a S.U.A. Megalopolisul Marilor Lacuri Unul dintre cele mai vaste si complexe areale urbanizate, situat n zona granitei dintre SUA si Canada cuprinde pe directie V-E: zona urbanizata-Chippits (ChicagoPittsburg) cu doua areale: -Chicago-Milwaukee si Cleveland-Akron-Toledo-Detroit si axa urbana a Canadei (Toronto-Ottawa)cu doua areale:Toronto-HamiltonBuffalo si Quebec-Montreal- Ottawa. Dezvoltat de-a lungul unei axe generale orientate ENE-VSV, are o lungime totala de peste 1500 km si o latime ce variaza ntre 5 si 150 km. Populatia totala a megalopolisului este de peste 50 mil. Loc. Din punct de vedere economic, acest megalopolis detine primul loc n ierarhia nord-americana, remarcndu-se prin mareaconcentrare industriala. Megalopolisul este polinuclear, individualizndu-se cu usurinta patru sectoare, fiecare putnd ficonsiderat cel putin un premegalopolis. Megalopolisul Boswash Are o suprafata de 140000 km, reprezentnd 2% din suprafata SUA. Populatia ntregului areal urbanizat depaseste 40mil. Loc, adica 1/5 din popula ia SUA. Aproape toate marile orase ale megalopolisului nord-est american sunt complexe industriale deorigine portuara: New York, Philadelphia,Baltimore, Boston. Acest megalopolis poate fi mpartit n 4 sectoare: sudul Noii Anglii, Golful Massachusetts-Boston, vechi port santier naval; aglomeratia urbana de la estuarul rului Delaware (de la sud deTrenton pna la Philadelphia, cuprinznd si orasele Camden si Wilmington). Aglomeratiile urbane de la estuarele Potomac-Chesapeake, unde s-au dezvoltat:Baltimore al treilea port al tarii, orasul Annapolis si capital tariiWashington; aglomeratia New York- NewJersey, inima celebrului super city fiind principala poarta maritima a tarii si aici se afla patru dintre cele mai importante aeroporturi din lume.
21

Megalopolisul Tokaido Cea mai mare concentrare umana si materiala se desfasoara n lungul tarmului sudic al insulei Honshu, pe o axa de aproximativ 700 kmlungime. Concentreaza 60 mil. loc, respectiv circa 55% din populatia Japoniei, pe o suprafata de aproape 70000 km. Cuprinde 20 de mari aglomerari urbane ce alcatuies trei nuclee distincte:Keihin-Tokyo-Kawasaki-Yokohama; Keinshan-cu Osaka, Kobe,Kyoto; Chukyo- cu Nagoya si Gifu. Megalopolisul Brazilian S-a format prin contopirea a trei giganti urbani:Sao Paolo- Rio de Janeiro-Belo Horizonte, a unor orase mai mici si a localitatilor rurale din spatiile intermetropolitane. Dimensiunile sunt impresionante, depasind 1000km lungime, iar latimea variaza de la ctiva km la ctiva zeci de km. Forma generala a acestui megalopolis este de U,cu baza spre litoral. Conditiile de relief au impus o dezvoltare specifica,cu nuclee urbane n ariile depresionare si n spatiile deschise catre litoral, ce alterneazacu massive muntoase greu accesibile. Dezvoltarea marii concentrari urbane a avut la baza att pozitia geografica favorabila fata de traseele comerciale maritime (Rio de Janeiro), ct si importante resurse ale solului (Sao Paolo) si subsolului bauxita si n general neferoase (BeloHorizonte), surplusul de energie electrica. Alte megalopolisuri: Megalopolisul sud-african: Pretoria-Johanesburg Megaloplisul olandez: Randstad Holland:Utrecht-Amsterdam- HagaRotterdham. Megalopolisul britanic: Middlands:Manchester-Birmingham-Leeds Megalopolisul german: Koln-Dortmund-Diusburg-Essen-Bochum. Megalopolisul australian: Melbourne-Sydney-Adelaide.

22

Concluzii Aparitia oraselor a fost un fenomen inevitabil in dezvoltarea omului. Omul a avut nevoie de schimb de produse, de aceea primele orase au fost in imprejurul unor ape, mai tarziu la intersectia drumurilor comerciale (Drumul matasii). Dezvoltarea oraselor a fost mai degraba un accident, un fenomen care s-a petrecut de la sine. Un factor important care a dus la dezvoltarea oraselor au fost descoperirile, atat geografice, cat si revolutiile industriale, sau ale stiintei. Urbanizarea este un proces deseori asociat cu industrializare, modernizare si dezvoltare. Deasemenea se refera la procentul dintre numarul locuitorilor care locuiesc la oras si populatia unei tari. Tarile dezvoltate (Am de N, Europa de Vest) sunt mai urbanizate decat tarile in curs de dezvoltare. Rata de urbanizare se refera la procentul anual de crestere a populatiei in zonele urbane ale unei tari. Studiile au aratat ca urbanizarea este invers proportionala cu rata de urbanizare a oraselor (ex Africa). Acum se vorbeste despre o migratie a oamenilor de la sat la oras. Evolutia si dominarea stilului de viata urban este departe de a fi un simplu accident. Orasele ofera posibilitati exclusive pentru afaceri, activitati creative si bogatie. Un factor care a influentat dezvoltarea oraselor a fost acela ca aici educatia, sanatatea si serviciile sociale se gasesc la un standard mai inalt decat in zonele rurale. Personal sunt de parere ca populatia urbana au mai multe avantaje de a se realiza pe plan profesional, au o larga deschidere spre nou, spre societate in general insa, adevaratele valori morale sunt uitate, sau trecute pe un loc second din viata lor. Populatia din zonele rurale incearca sa ramana cat mai naturala, mai aproape de sectorul primar, agricultura, ramura care trebuie dezvoltata foarte mult in Romania.

23

Bibliografie: 1. Silviu Negut Geografie Economica Mondiala, editura Meteor Press, 2002 2. Nicolae Ilinca Geografie Umana, Populatia si asezarile, editura CD Press, 2008; 3. Samuel P. Huntington Ciocnirea civilizatiilor, editura Antet, 1997 4. Florin Constantiniu, Andrei Otetea, Horia C. Matei, George Radulescu Istoria lumii in date, 1972 5. G. I. Ionnescu-Gion - Istoria Bucurescilor, Bucureti: Socec 1899. 6. Vintil M. Mihilescu: Evoluia geografic a unui ora, Bucureti: Paideia 2003. 7. Valentin Mircea Dumitracu - Economia comunitilor paleolitice de pe Valea Bistriei - perspectiv arheozoologic, editura Cetatea de Scaun 8. www.insse.ro Institutul National de Statistica 9. www.wikipedia.org 10.Arborele lumii 11. Imaginile preluate de pe Google Images

24

Cuprins : 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Definitia orasului.1 Aparitia oraselor..2 Tipuri de orase..8 Caracterizarea sumara a catorva orase9 Mari metropole ale lumii..16 Megalopolisurile lumii.21 Concluzii...................................................................................................23 Bibliografie..24

25