Revelatii Tainice

SANDU CHIU
REVELAŢII TAINICE
POEZII
EDITURA WALDPRESS,
Timişoara, 2013
ÎN LOC DE PREFAŢĂ
Încă din copilărie am fost fascinat de Lumea şi Civilizaţia Antică.

Această lume tainică şi miraculoasă s-a pierdut în noaptea neagră şi lungă
a unui ev întunecat, obscurantist şi retrograd.
Civilizaţii multimilenare au fost îngropate sub colbul unor false
dogme marcate de ignoranţă şi violenţe care au anihilat şi anulat tot ceea
ce omenirea acumulase prin experienţă şi creativitate de-a lungul
existenţei sale.
Distrugerea Bibliotecii din Alexandria a fost primul semn al
întoarcerii omenirii spre începuturi.
Odată cu prăbusirea ultimului bastion civilizat al Lumii Antice
care a fost Imperiul Roman lumea ştiinţelor şi artelor se rătăceste şi se
pierde în labirintul tenebros al evului mediu timpuriu.
A urmat o iarnă lungă şi un îngheţ milenar care a ţinut omenirea
sub pojghiţa unor filosofii utopice şi devastatoare pentru progresul ei.
Omagiind civilizaţia Lumii Antice şi regretând dispariţia ei în mod tragic
am scris un ciclu de poezii în care reamintesc cititorului drama măreţiei
şi decăderii acesti lumi.
Am îndraznit să cobor în timp până în “Mesopotamia Antică” sau “Ţara
dintre fluvii” cum o numeau grecii.
2
Această vale fertilă cuprinsă între fluviile Tigru şi Eufrat se întinde
pe o suprafaţă de o mie de kilometri lungime şi patru sute de kilometri
lăţime fiind leagănul primei mari civilizaţii pe care a cunoscut-o
omenirea la începuturile sale.
La această civilizaţie străveche au contribuit prin contopire trei
popoare: în sudul acestei văi au sălăşluit Sumerienii, la mijloc regăsim
Akkadienii de origine semită, fondatorii Babilonului, iar în nord
Asirienii, triburi războinice provenite din regiunile muntoase.
Printr-un proces milenar de fuziune şi contopire aceste trei popoare
au lăsat ca moştenire umanităţii “Marea Civilizaţie Mesopotamiană” pe
care cu bucurie o cânt şi cu tristeţe o deplâng în poeziile mele.
Babilonul, mare oraş-stat akkadian, aşezat în centrul Mesopotamiei
a fost pentru aproape două milenii centrul cel mai important din punct de
vedere politic, economic şi cultural din Orientul Mijlociu.
Reprezentantul său cel mai ilustru a fost regele Hammurabi
(1728 – 1686 î.e.n.) a cărui domnie a fost caracterizată printr-o
organizare superioară pentru acele timpuri şi mai ales prin Codul de Legi
care-i poartă numele.
Din bogata vale a fluviilor Tigru şi Eufrat voi trece în valea Nilului
pentru a contempla rămăşiţele unor vestigii ale civilizaţiei trimilenare a
Egiptului Antic.
Această civilizaţie a început sa fie cercetată încă din timpul
expediţiei de cucerire a Egiptului de către Napoleon Bonaparte.
3
Contextul biblic în care am fost educat şi legătura pe care Egiptul
Antic a avut-o cu lumea greacă şi cu cea romană au dat imaginaţiei mele
şansa de a medita asupra epocii de glorie a Dinastiei a-IV-a (2613 – 2589
î.e.n.), cea legată de construirea Sfinxului de la Gizeh şi a celor Trei
Piramide ale faraonilor Keophs, Khrefren şi Mikerinos.
Această mare civilizaţie precum şi mormintele din Valea Regilor
continuă să fascineze egiptologii şi să dea enigmelor nedezlegate ale
acestei lumi noi dimensiuni.
Fără a împieta, voi aduce prin poezia mea un omagiu acesti lumi
apuse.
Vorbind despre lumea antică nu putem ocoli şi ignora Marea
Civilizatie Persană.
Podişul cuprins între fluviile Tigru şi Indus, Marea Caspică, Golful
Persic şi Oceanul Indian a găzduit imperii, regate şi civilizaţii diverse
încă de acum patru mii de ani.
Civilizaţia Persană începe în jurul anul 1000 î.e.n. prin unirea
triburilor de păstori ale perşilor veniţi din zona Caucazului septentrionar.
Prin Cirus al-II-lea Cel Mare 557 – 530 î.e.n. şi Darius I 522 –
486 î.e.n. Imperiul Persan se intindea de la Dunăre la Ind.
Odată cu Xerxes începe decăderea şi prăbuşirea acestui imperiu
care în anul 331 î.e.n. a fost cucerit de către tânărul Alexandru Cel Mare
general şi împărat macedonean. Prin Alexandru, cele doua civilizaţii, cea
persană şi cea greacă s-au intersectat şi au dat Lumii Antice noi
dimensiuni mai ales din punct de vedere organizatoric şi cultural.
4
Amintesc doar de oraşaul Alexandria şi de Biblioteca sa unică în lumea
antică.
Alexandru a incendiat grandiosul Palat din Persepolis al
împăraţilor persani, a vizitat mormântul lui Cirius Cel Mare, a adoptat
portul şi moda persană şi din ordinul său zece mii de soldaţi şi optzeci de
ofiţeri din armata greacă şi-au luat neveste persane. Însuşi Alexandru
Macedon s-a căsătorit cu o fiică a lui Darius al III-lea. De asemenea
treizeci de mii de persani au fost instruiţi şi încorporaţi în armata sa.
Destinele celor două civilizaţii m-au copleşit şi ca un aed modern le
cânt în poeziile mele.
În preajma Mesopotamiei subcontinetul indian a fost creuzetul în
care, timp de cinci milenii o populaţie eterogenă şi-a păstrat cultura şi
tradiţiile printr-o continuitate care poate fi comparată doar cu cea
chineză. Tradiţiile culturale care merg până în mileniul al-III- lea î.e.n le
intâlnim şi astăzi.
Ca ţară a doctrinelor filosofice India Antică a dat meditaţiei
importanţa pe care nu o mai intâlnim în nicio parte a lumii.Sistemele ei
filosofice şi teologice multimilenare sunt unice prin diversitatea lor.
Milenara Indie este o lume în care nu s-a făcut niciodată o
distincţie clară între sacru şi profan.
India a fascinat şi a atras pe mulţi din cei care şi-au dedicat
existenţa cunoaşterii sacrului.
Unul dintre acesti iluştrii căutători a fost Mircea Eliade.
În memoria lui dedic versurile mele în care aduc în atenţia cititorului
spiritualitatea Indiei.
5
Extremul Orient a reprezentat şi el o arie în care de-a lungul şi de-a
latul bazinelor fluviilor Huang Ho (Fluviul Galben), Yangtze şi Zhuziang
(Fluviul Perlelor) s-a format una din cele mai mari civilizaţii ale omenirii
care alături de cea Indiană a supravieţuit până astăzi. Tradiţiile,
obiceiurile şi formele vechi de cultură se pastrează şi astăzi în China.
Dificultăţile de acces în spaţiul chinez i-a permis acesteia să
dezvolte o civilizaţie unică iar influenţele străine au fost asimilate. Pentru
a şi-o păstra şi a o feri de invaziile străine, China a construit de-a lungul
lanţului muntos din nord “Marele Zid” considerat una din minunile
Lumii Antice. Marea Galbenă în est şi Marea Chinei în sud completează
izolarea naturală a Chinei.
Civilizaţia creată înca din mileniul al II-lea î.e.n. în valea Fluviului
Galben are trăsături distincte si fundamental chinezeşti pe care le
întâlnim şi astăzi în scrieri asemeni pictogramelor de pe “oasele de ghicit
antice” de acum trei milenii. Dacă în toate celelalte civilizaţii exceptând
cea indiană organismul social a dispărut iar urmele vieţii de altădată nu
se mai păstrează ele fiind înlocuite de tradiţii şi forme de cultură noi,
Civilizaţia Chineză se păstrează traversând mileniile şi se indreaptă astăzi
spre o hegemonie economică şi politică planetară, moment unic în istoria
ei multimilenară. Cu respect şi admiraţie aduc prin poezia mea un
omagiu celui mai mare şi numeros popor din lumea modernă.
6
Părăsind Asia cu civilizaţiile ei imemoriale mă îndrept spre casă,
spre batrâna Europă odată cu marile migraţii ale popoarelor Indo-
Europene. Revin pe meleagurile natale alături de poporul celt. Acest
popor s-a afirmat cel mai pregnant prin elementele proprii de cultură
impunând popoarelor cucerite prima civilizaţie protoistorică barbară în
Europa Centrală si Occidentală. Puterea celţilor se întindea din Frigia
Asiei Mici până în Irlanda şi Scoţia. Timp de două secole celţii au fost
cel mai mare popor al Europei Antice acoperind o arie geografică
imensă. Ei au pus piatra de fundament a capitalelor de astăzi: Belgrad,
Budapesta şi Paris. Toate aceste capitale sunt fundaţii celtice. În
Occidentul Extrem al Europei urmaşii lor trăiesc şi astăzi printre noi şi de
aceea le cânt şi admir mostenirea celtică în poezia mea.
Ajuns la poalele colinelor care dau Romei unicitate meditez asupra
legendei naşterii eternului oraş şi a puterii sale mistificată oficial prin
scrierile lui Titus Livius.
Începutul Romei ţine de istoria etruscilor. După întemeierea ei prin
conjuncturi favorabile Roma începe o serie de cuceriri: anexează Sicilia,
Sardinia şi Corsica, ieşind la Marea Mediterană. După Victoria lui Scipio
asupra lui Hanibal în lupta de la Zama îşi însuşeşte Provinciile
Cartagineze din Spania, învinge celţii în anul 225 – 222 î.e.n., anexează
nordul Padului şi Iliria.
După invazia dacilor în Moesia (85 e.n.) Roma atacă Dacia, o
învinge în razboaiele din 101 – 102 si 105 – 106 e.n. o transformă în
7
provincie romană şi o anexează. Cucereşte nordul Africii, Asia Mică şi o
mare parte a Europei în Vest, transformând Britania în Provincie
Romană.
La moartea lui Traian (117 e.n.) Roma atinge punctul culminant
dominând peste un teritoriu de trei milioane trei sute de mii kilometri
pătraţi şi o populaţie de cincizeci şi cinci de milioane locuitori. A avut şi
ea un destin şi un sfârsit profetic. Tragedia prin care limba ei oficială
“limba latină” a dispărut scoate în evidenţă dimensiunea dramei care a
dus la prăbuşirea Imperiului Roman. Cu lacrimi în ochi scriu câteva
versuri pe care în faţa Columnei lui Traian le dedic memoriei străbunilor
mei daci şi romani.
Închei periplul meu prin lumea imperiilor şi civilizaţiilor antice şi
invit cititorul să mediteze asupra nimicniciei acestei lumi.
Timişoara, 27.09.1983
8
SUNT UN CLASIC RĂTĂCIT
Sunt un clasic rătăcit

Şi vin din vestita lume
Căre-a scris si-a tiparit
Cărţile cele mai bune.
Barzilor din poezie

Le-am rămas veşnic dator,
Pentru că mi-au dat şi mie
Şansa de-a fi autor.

Şi-n creaţiile mele
Buna muză m-a oprit
Să scriu versuri cu manele.

Într-o lume-n care şcoala
Cronic s-a îmbolnăvit
Şi nu îşi tratează boala.
9
Într-o ţară fără miză
Care nu a depăşit
Lunga şi eterna criză.
Banloc, 10.03.2013
10
ÎN CĂUTAREA LUMILOR PIERDUTE
Pustietăţi bântuite de vânt şi nisipuri

Păstrează amintiri şi dovezi fără grai
Din timpuri şi vremi când vechile mituri
Se năşteau şi mureau pe colţuri de rai.
Fantasmele minţii mă poartă-n trecut

Spre lumi dispărute şi mândre popoare
Ale căror origini pe veci s-au pierdut
Îngropate în colb, în neant şi-n uitare.
În Valea cu Regi dăinuiesc piramide

Amintind de-un regat măreţ şi temut
Cu faraoni îngropaţi în morminte splendide
Din vremea când Roma de-abea s-a născut.
Vântul ce bate prin văi şi ueduri

Îngroapă-n uitare antice dovezi
Şi poartă pe aripi nestinsele doruri
După lumea pierdută cu zei şi irozi.
11
Cuceriri sângeroase şi migrări de popoare
S-au scurs prin milenii ca apa de râu
Iar acele regate cândva sfidătoare
Zac sub deşertul torid şi pustiu.
Banloc, 07.06.2013
12
RĂTĂCIND PRIN COLBUL VREMII
Ale lumii mari imperii

Astăzi sunt doar amintire
Ele-au devenit istorii
De căderi şi de mărire.
Toate zac în colbul vremii

Îngropate în uitare
Iar periplul prin milenii
Mă îndeamnă la visare.
13
SUMERIENII ŞI ASIRIENII
Măturând cu grijă colbul

Am dat de sumerieni
Ei şi-au ridicat regatul
Printre primii pământeni.
Le-au urmat asirienii

De origine semită
Care la o scară-a vremii
Au domnit doar o clipită.
Ce- a ramas din toate- aceste

Mari regate şi imperii?
Doar o antică poveste
Dată chiar şi ea uitării.
14
EGIPTUL
În Egipt toţi faraonii

Îngropati în piramide
După câteva milenii
Au acum schelete hade.
Ei au devenit legendă
După ce pe rând s-au stins
Doar eterna Piramidă
Doarme tainic lângă Sfinx.
Măturând arheologic
Colbul antic şi uitarea
Am văzut Egiptul Antic
Şi-i admir sincer splendoarea.
15
MĂTURÂND PRIN COLBUL VREMII
BABILONUL
Turnul mare şi gigantic

Ridicat în Babilon
Sfida Universul Antic
Şi l-a minunat pe om.
Aflăm de la scribul biblic

Şi Iudaicul Talmud
De ce Babilonul antic
A fost şi măreţ şi crud.
Unde este Babilonul

Cel vestit şi-nfumurat?
Zace mort sub colbul vremii
Lângă fluviul Eufrat.
Timişoara,15.05.1980
16
PERSIA
Despre Darius şi Cirus

Cei doi împăraţi persani
Am aflat dintr-un papyrus
Că au fost niste titani.
Creaseră un imperiu
Un vast stat Ahemenid
Iar imensu-i teritoriu
Atingea Marele Zid.
Au fost spulberaţi de geniul

Unui mare general
Care va uimi pământul
Cu talentu-i genial.
Acesta a fost sfârşitul

Regilor ahemenizi
Unii renumiţi prin faptul
C-au fost violenţi şi cruzi.
17
Colbul se aşterne zilnic
Peste-nvinşi şi-nvingători
Iar destinul lor profetic
Îmi provoacă reci fiori.
Banloc, 09.03.2013
18
INDIA
După “Vedele Brahmane”

Arienii au distrus
Aşezările sărmane
Ale statului “Indus”.
India te fascinează
Prin puternicii brahmani
Castă ce simbolizează
Forţa ei de mii de ani.
În străvechea lor cultură

Gangele e fluviul sfânt
Şi-i punte de legătură
Între ceruri şi pământ.
Viaţa pură-n armonie

Şi-un perpetuu început
Are ca filosofie
Integrarea-n Absolut.
19
Epopeea îndrăgită
E frumoasa Ramayana
Iar dorinţa favorită
E topirea în Nirvana.
Banloc,01.07.2013
20
CHINA
Aproape de Fluviul Galben

Dacă sapi te minunezi
Găsind în pământul reavăn
Urma vechilor chinezi.
Sfidând hoardele nomade

Lacome şi duşmănoase
China construia pagode
Şi le imbrăca-n mătase.
Medicina şi cultura
Felul cum filosofau
Yangul,Yinnul şi natura
Pe toate le cunoşteau.
Încă din antichitate

Neasemuita Chină
Printre vechile regate
Devenise o regină.
21
Printre marile creaţii
Lăsate acestei lumi
China dă umanităţii
“Zidul’, una din Minuni.
Banloc, 07.07.2013
22
CELŢII
După cartea de istorii

Şi un realist criteriu
Celţii-au fost cuceritorii
Celui mai intins imperiu.
Din Frigia până-n Irlanda

Au creat comunităţi
Folosind adesea spada
Când îngenunchiau cetăţi.
Diodor un vechi istoric

Povesteşte despre celţi
Că sunt un popor puternic
Cu bărbaţi înalţi şi zvelţi.
Druizii castă sacerdotă

Care conducea poporul
Hotărau în lumea celtă
Prezentul şi viitorul.
23
Hecateu le spunea chelţi
Iară Herodot keltoi
Aceştia prin deşcendenţi
Trăiesc încă printre noi.
Banloc 18.07.2013
24
MACEDONENII-GRECII
Grecii din vechea Eladă

Cu falanga lor vestită
Au trecut prin foc şi spadă
Asia nedumerită.
Ei au bântuit tărâmul
Asiei în lung şi-n lat
Şi au împlinit destinul
Unui mare Împărat.
Alexandru devenise
Cel mai mare suveran
După ce îl biruise
Pe duşmanul său person.
Din Egipt până la Indii

A creat noi dinastii
Şi-a-ndemnat macedonenii
Să-şi ia de la perşi soţii.
25
Cu toate că ridicase
Oraşe şi monarhii
Colbul dens se aşezase
Peste morţi şi peste vii.
Unde e Imperiul Antic

Ridicat de vechii greci?
Zace-ntr-un mormânt istoric
Şi-şi doarme somnul de veci.
26
IMPERIUL ROMAN
Legiunile Romane
Străbătuseră pământul
De la apele Britane
Pân-la graniţe cu Indul.
Roma se-ntrona regină

Din Cartagina la Rin
Şi avea ca să devină
Anticul mare stăpân.
Dar sosise şi scadenţa

Pentru-acest imperiu mare
Care a cedat sub forţa
Năvălirilor barbare.
Mândra şi eterna Romă

Unică cândva sub soare
A trecut ca o fantomă
Peste veacuri şi popoare.
27
A avut o moarte tristă
Şi o foarte tristă soartă
Fiindca limba ei vorbită
Devenise limbă moartă.
28
CUGETĂRI NOCTURNE
Omule născut din mamă

De pacate să ai teamă
Că de ele vei da seamă
Când vei fi oprit la vamă.
Omule cât vei trăi

Nu uita că vei muri
Şi-n pământ vei putrezi
Fără bani şi bogăţii.
Şi-ar fi bine să mai şti

Că atunci când vei muri
La vamă îţi vei plăti
Toate dările la zi.
Cât e omul plin de viaţă

Tânăr şi rotund la faţă
Refuză şi nu învaţă
De la cel ce-i dă povaţă.
29
Cântărind a tale fapte
Tu te-ntreabă şi socoate
Câte rele şi păcate
Duci înspre eternitate.
De trăieşti în realitate
Demonstrează că se poate
Să renunţi la răutate
Atunci când nu ai dreptate.
Câte-n lume câte-n stele

Fapte bune, fapte rele
Tu să te fereşti de cele
Care sunt păcate grele.
Dacă-n suflet simţi durere

Roaga-te pios şi cere
În noaptea de Înviere
Lui Iisus să-ţi dea putere.
30
Câte-n stele câte-n lună
Într-o lume rea sau bună
Tu să-ţi faci mereu cunună
Din tradiţia străbună.
Banloc, 04.03.2013
31
PARADOXUL VIEŢII
Pe căi abrupte am urcat

Spre vârful vieţii mele
Pe-un drum adesea presărat
Cu bune şi cu rele.
Ajuns în varf m-am bucurat

C-am terminat urcuşul
Şi tot atunci m-am întristat
Că-ncepe coborâşul.
Banloc, 11.06.2013
32
COGITO
Vremea vine vremea trece

Ca un vis frumos
Omul cântă şi petrece
Fără vreun folos.
Vremea trece vremea vine

Ca un vis urât
Omului printre suspine
Plânsu-i stă în gât.
Viaţa e cum este vremea

Bună sau e rea
După vremuri şti adesea
Care-i soarta ta.
Banloc, 17.04.2013
33
COGITO (VARIANTA)
Omul cântă şi petrece

Fără vreun folos
Vremea vine vremea trece
Ca un vis frumos.
Omului printre suspine

Plânsu-i stă în gât
Vremea trece vremea vine
Ca un vis urât.
După vremuri şti adesea

Care-i soarta ta
Viaţa e cum este vremea
Bună sau e rea.
Banloc, 17.04.2013
34
LEGEA MARELUI NIMIC
MINCIUNA
Omul este un pitic

Unic sub batrânul soare
Şi-l conduce până moare
Legea Marelui Nimic.
De e mare ori e mic

Acest lucru nu contează
Când pe om îl guvernează
Condus de această lege

Transformat în animal
Prin păcatul ancestral
Pentru om minciuna-i rege.
El păcătuieşte zilnic
Şi renunţă la onoare
Necrezând c-o să-l doboare
35
Legea-i veche şi datează
De pe vremea lui Adam
Păcălit chiar de Satan
Şi de-atunci ea guvernează.
Deta, 06.08.2013
36
OMULUI BOGAT
De ce omul îşi adună

Pământeşti comori
Şi nu vrea să se supună
Cristelor valori?
De ce omul şi păcatul
Fac un front comun
Şi slujindu-se de dracul
Crucii se opun?
Vai de tine om bogat

De va fi să mori
Că de- aici vei fi plecat
Fără de comori.
Ai să pleci sărac spre ceruri

Să fi judecat
Şi vei regreta de-a pururi
Viaţa în păcat.
Banloc, 11.03.2013
37
NUNTA ŞI MOARTEA FLORII DE CIREŞ
Am fost invitat la nuntă

De o floare de cireş
În livada ei caruntă
De la drumul cu măceş.
De pe ramul ca o salbă
Vântul a luat-o-n zbor
Ca pe o iubită dalbă
Însetată de amor.
Chiar în ziua nunţii sale

Mireasa ne-a părăsit
Şi-a plecat în zbor agale
Spre mormântul ei cernit.
Încă de la cununie
A plecat spre Dumnezeu
Îngropată-n veşnicie
Şi în lutul dens şi greu.
38
Dar o primavară sfântă
Ştiu că vine fără greş
Şi mă va chema la nuntă
Altă floare de cireş.
Banloc, 11.03.2013
39
POETUL ŞI MAGIA NATURII
Văzduhul e plin de magii şi fantasme

Amurgul coboară enigmatic şi greu
Privindu-l visez la frumoasele basme
Create de geniul poporului meu.
E o seară de vară călduţă şi blândă

În aer plutesc miresme de flori
Simfonia naturii în trup mă inundă
Şi freamăt ca frunza cuprins de fiori.
Când pe ceruri răsar primele stele

Iar noaptea de vară se naşte din dor
Mă trezesc din beţia viselor mele
Şi mă-ntorc în realul lipsit de umor.
Timişoara, august 1992

40
NOAPTE DE VARĂ LA BANLOC
Visam ferice printre flori

Sub vraja unei nopţi de vară
Iar sus pe cerul fără nori
Am întalnit Steaua Polară.
În catedrala din natură

Mireasma nopţii se-mpletea
C-o rază de lumină pură
Trimisă de o dalbă stea.
Pe boltă astrele clipeau

Şi tandru-şi îndreptau lumina
Spre florile care dormeau
Şi-mpodobeau plăcut grădina.
Si câte doruri s-au aprins

În mintea-mi mărginită
Privind spre spaţiul necuprins
Din sfera infinită.
41
O, Doamne de ce n-ai lăsat
Să fie veşnic vară?
Iar noaptea ce m-a fermecat
În veci să nu dispară.
Banloc, 21.06.2013
42
NOAPTE DE VARĂ LA GIROC
Într-o noapte de vară stăteam la Giroc

Şi priveam înspre cerul cu stele
Cătând spre lumina ce-mi purtase noroc
De-a lungul zilelor mele.
M-a purtat în viaţă spre multe iubiri

Ca pe-un flutur din floare în floare
Vindecând suferinţi şi dezamăgiri
Când sufletul plânge şi doare.
Dar lumina pe care o caut acum,

A-nceput şi ea să pălească
Iar eu străbat sfârsitul de drum
Din viaţa funest pământească.
Giroc, 30.08.2013
43
TOAMNA ZILELOR NOASTRE
Vântul rostogoleşte norii

Peste dealuri şi câmpii
Si ne-au părăsit cocorii
Lăsând holdele pustii.
Peste vii s-a prins rugina

Universul e tăcut
Bate vântul cade bruma
Si vacanţele-au trecut.
Tot aşa zilele noastre

Se rostogolesc ca norii
Şi se duc spre zări albastre
Cum se duc toamna cocorii.
Giroc, 30.08.2013
44
O, TOAMNĂ TRISTĂ TOAMNĂ
Tomnatica ploaie ce-mi bate la geam

Plânge cu stropi îmbibaţi de tristeţe
Şi trezeşte în mine nestinsul alean
După marea iubire din tinereţe.
E toamna târzie iar ploaia de-afară

Bate si la geamul gândului meu
Amintindu-mi de vechea si marea povară
Pe care-o cărasem atăta de greu.
Priveam hipnotic la stropii de ploaie

Retrăind odiseea unui om subjugat
Şi-apoi îndoit cum plopul se–ndoaie
Când spunându-mi adio pe veci ai plecat.
Banloc, 3.09.2013
45
AM LĂCRIMAT LÂNGĂ BĂTRANUL TEI
Treceam prin parcul tinereţii mele

Şi m-am oprit lângă bătrânul tei
Şi peste el trecut-au vremuri grele
Iar eu am prinşi în plete ghiocei.
Am lăcrimat privindu-l în tăcere

Şi-am retrăit duioase amintiri
Momente dulci şi clipe efemere
Din primăvara tandrelor iubiri.
Dar anii se tot duc şi-au să se ducă

Iar eu cu nostalgie realizez
Că tinereţea a fost o nălucă
Pe care o regret şi o visez.
Banloc, 15.03.2013
46
AMINTIRI DIN TINEREŢE
Pe sub cerul plin de stele

Mă plimbam adeseori
Cu iubita vieţii mele
De cu seară până-n zori.
O ţineam sfios de mână

Apoi o îmbrăţişam
Şi sub clar de lună plină
Pătimaş ne sărutam.
Luna ne zâmbea săgalnic

Si privea spre noi uimită
Iar elanul meu năvalnic
Se topea lângă iubită.
De sărutul ei fierbinte
Pe aleea de castani
Îmi aduc şi-acum aminte
Chiar dacă trecut-au ani.
47
Au fost clipe minunate
Zorii unei mari iubiri
Care dăinuie şi astăzi
Peste timp şi amintiri.
Banloc, 24.03.2013
48
ODA FRUMUSEŢII
Frumoasă-i dimineaţa
Frumoasă e şi seara
Frumoasă este viaţa
Când vine primăvara.
Frumoasă e iubita
Frumos e chipul ei
Plăcută e ispita
Frumoaselor femei.
Frumoasă este luna

În nopţile de vară
Frumoasă este juna
Şi tainica fecioară.
Frumoasă este mama

Pentru copilul ei
Plăcută e mireasma
Pădurilor de tei.
49
Frumoasă-i tinereţea
Frumos e timpul ei
Frumoasă-i bătrâneţea
Când ai şi nepoţei.
Frumoasă este toamna

Pădurea-ngălbenită
Frumoasă e femeia
La păr încărunţită.
Frumoasă e grădina
De lângă casa mea
Departe este iarna
Cu fulgii mari de nea.
Frumoasă e albina
Zburând din floare-n floare
Frumoasă e colina
Cu oi şi cu mioare.
50
Frumoasă e lumina
În prag de primăvară
Frumoasă e stupina
Cu miere şi cu ceară.
Frumosi sunt mieluşeii

Zburdalnici şi zglobii
Frumoşi sunt porumbeii
Zburând peste câmpii.
Frumos e purceluşul
Şi raţa din coteţ
Frumos e şi căţeluşul
Cu părul alb şi creţ.
Frumos e pârâiaşul
Cu apa susurând
Frumos este arinul
Pe maluri înflorind.
51
Frumos e ciripitul
Şi pomul din livadă
Frumos e trecătorul
Mergând ca la paradă.
Şi muza e frumoasă
Când vine în duet
Să cânte-armonioasă
Alături de poet.
Frumos e şi poetul
Frumoasă-i armonia
Frumos este duetul
Frumoasă-i poezia.
Banloc, 24.04.2013
52
ODA FRUMUSEŢII
(VARIANTA)
Frumoasă este viaţa

Când vine primăvara
Frumosă-i dimineaţa
Frumoasă e şi seara.
Placută e ispita
Frumoaselor femei
Frumoasă e iubita
Frumos e chipul ei.
Frumoasă este juna

Şi tainica fecioară
Frumoasă este luna
În nopţile de vară.
Plăcută e mireasma
Pădurilor de tei
Frumoasă este mama
Pentru copilul ei.
53
Frumoasă-i bătrâneţea
Când ai şi nepoţei
Frumoasă-i tinereţea
Frumos e timpul ei.
Frumoasă e femeia
La păr încărunţită
Frumoasă este toamna
Pădurea-ngălbenită.
Departe este iarna

Cu fulgii mari de nea
Frumoasă e grădina
De lângă casa mea.
Frumoasă e colina
Cu oi şi cu mioare
Frumoasă e albina
Zburând din floare-n floare.
54
Frumoasă e stupina
Cu miere şi cu ceară
Frumoasă e lumina
În prag de primavară.
Frumoşi sunt porumbeii

Zburând peste câmpii
Frumoşi sunt mieluşeii
Zburdalnici şi zglobii.
Frumos e căţeluşul
Cu părul alb şi creţ
Frumos e purceluşul
Şi raţa din coteţ.
Frumos este arinul

Pe maluri înflorind
Frumos e pârâiaşul
Cu apa susurând.
55
Frumos e trecătorul
Mergând ca la paradă
Frumos e ciripitul
Şi pomul din livadă.
Cântând armonioasă
Alături de poet
Şi muza e frumoasă
Când vine în duet.
Frumos este duetul

Frumoasă-i poezia
Frumos e şi poetul
Frumoasă-i armonia.
Banloc, 24.04.2013
56
LA ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ
La-nceput de primăvară
Ziua se aude cânt
Iar pe la sfârşit de seară
Peste şesuri bate vânt.
El usucă umezeala
De pe uliţa din sat
Şi ridică amorţeala
Celor care-au hibernat.
Simt şi eu gustul plăcerii

Privind cerul însorit
Iar sosirea primăverii
Mă găseşte fericit.
Banloc, 22.07.2013
57
PRIN FURTUNĂ
Furtuna se iscă
Dintr-un nimic
Devenind inamic
Pentru tot ce se mişcă.
Văzduhul vuieşte
Plopii se-ndoaie
De vânt şi de ploaie
Lumina păleşte.
Vuietul creşte
Norii se-adună
Fulgerul tună
Drumeţul se-opreşte.
Lipsit de vlagă
Cu frică în suflet
Şi teamă de tunet
Încearcă sa meargă.
58
Pornind la pas
Drumeţul înoată
Prin ploaie şi zloată
S-ajungă acas’.
Banloc, 13.03.2013
59
FRUMOASELE IELE
Frumoasele Iele
Cheamă în noapte
Prin tainice şoapte
Drumeţul la ele.
În straie albe
Prinse la joc
Dansează cu foc
La margini de ape.
Sub cerul cu stele

Drumeţul grăbit
E mereu amăgit
De frumoasele Iele.
Dimineaţa obosit
Drumeţul purcede
La drum şi nu crede
Că fusese vrăjit.
60
Cu teamă suspectă
Pe aceste zâne
Din vremuri păgâne
Românii le respect.
Banloc, 29.03.2013
61
CRISTOS A ÎNVIAT
Cristos a înviat şi la mine în sat în noaptea de Paşti
Cristos a înviat
Natura renaşte
În noaptea de Paşte
La mine în sat.
Clopotul bate
Toaca răsună
Vestea cea bună
Prin noapte răzbate.
De la mic la mare
Pe toţi ne inundă
O pace profundă
Cu har şi candoare.
În bătrânul meu sat

Sătenii îşi spun
Întâlnindu-se-n drum
”Hristos a Înviat!”
62
Natura renaşte
Iar la mine în sat
Cristos a înviat
În noaptea de Paşte.
Banloc, 23.03.2013
63
IiSUS, ADEVĂRUL ŞI VIAŢA
Când rătăceam solitar pe margini de lume

Înfrânt de tristeţe, de boli şi nesomn
Aveam pe buze slăvitul tău nume
Iisuse Cristoase divinul meu Domn.
Când dormeam hăituit pe scânduri de lemn

Şi mă trezeam obosit dimineaţa
Aşteptam să primesc de la Tine un semn
Tu fiind Adevărul şi Viaţa.
Iar viaţa mea toată deodat’ s-a schimbat

Prin post şi prin rugăciune
Şi-am ştiut că de Tine am fost ajutat
Căci făcuseşi o nouă minune.
Timişoara,18.01.1972
64
SPOVEDANIE
O Sfânta mea Treime!

Cum oare va putea
Un vierme rău ca mine
Să vină-n faţa Ta?
Am fost bolnav teribil

Şi fără de scăpare
Ştiind că nu-i posibil
Să sper în vindecare.
Dar Sfânta mea Fecioară

La care m-am rugat
Pios seară de seară
Cu drag m-a vindecat.
Iar voi bolnavii lumii

Care mai sunteţi vii
Rugaţi-vă Treimii
Şi Preasfintei Marii.
Banloc, 11.08.2013
65
CUSCRILOR MEI
(DIN ALBUM DE FAMILIE)
Smerit ţin să vă mulţumesc

Cu oarece pudoare
În felul meu bănăţenesc
Că ne-aţi trimis o floare.
O floare din acel buchet

De oameni de onoare
În casa unui mic poet
E darul cel mai mare.
Banloc, 27.07.2013
66
ANIVERSARE
(DIN ALBUM DE FAMILIE)
Doi ani de când faci parte din fericirea noastră

Bunicul ii admiră ca pe un curcubeu
Căci tu nepoată dragă eşti floarea mea din glastră
Cadou al vieţii mele făcut de Dumnezeu.
Eşti ghiocelul care din iarna vie ii mele

Ai făcut primăvară si m-ai imbărbătat
Să depăşesc trauma unei boli foarte grele
Şi- ţi mulţumesc nepoată că tu m-ai vindecat.
Tu,
Floare inocentă
Suflet neprihănit
Intr-o dup -amiază târzie
Ai răsărit
In grădina bunicului tău
Ca un ghiocel primăvara
67
La mulţi ani nepoată dragă!
Bunicul
Banloc, 14.09.2013
68
MILA ŞI SILA
O, Doamne cât îmi e de milă

De ţara şi poporul meu
De inocenţa-i juvenilă
Şi de răbdatul lui la greu.
Bătrâni, bolnavi şi umiliţi

La coadă aşteptându-şi leacul
Au fost profund dezamăgiţi
Când le-a tăiat din pensii statul.
O, Doamne de ce-i decimăm

Pe cei ce ne-au adus pe lume
Şi pentru ce nu cugetăm
Că săvârşim cumplite crime?
O, Doamne cât imi e de silă

De hoţii care ne-au prădat
Şi care zilnic fără milă
Ne jefuiesc neîncetat.
69
O, Doamne cât imi e de silă
De nesătui şi mincinoşi
Şi de politica abilă
Prin care ne-au prostit pe toţi.
Banloc, 17.02.2013
70
LICHELE ŞI NĂTĂRĂI
Lichele fără cultură

Dar cu tinere amante
Conduc cu dezinvoltură
Ţara înspre culmi înalte.
În bogata Românie
Aceşti jalnici troglodiţi
Ne îneacă-n sărăcie
Şi ne cred pe toţi tâmpiţi.
Au titluri şi doctorate
Şi averi aproape toţi
Acestea fiind furate
Cu-ajutorul altor hoţi.
Cei şcoliţi sunt daţi deoparte

De lichele şi dulăi
Astfel cei făr’ de carte
Îi conduc pe nătărăi.
71
Nătărăii sunt stupizii
Pe care-i “laudă” Brucan
Că votează ca tâmpiţii
Pentru varză cu ciolan.
Banloc, 18.02.2013
72
BUCURIA LA STRĂBUNI
În trecutul lor românii

Deseori se bucurau
Iar când năvăleau duşmanii
Curajoşi îi înfruntau.
Bucuria era leacul

Şi îi vindeca
De obida şi necazul
Care-i apăsa.
Ei se bucurau de Paşte
Apoi de Crăciun
Când lăsau vrajba deoparte
Devenind mai buni.
Au trăit cu simplitate
Şi au respectat
Viaţa ca pe-un dar aparte
Care le-a fost dat.
73
Blestemaseră minciuna
Şi îi pedepseau
Tăindu-le capul şi mâna
Celor ce furau.
De-aceea tânjesc amarnic

Dup-acele vremi
Deşi stiu că e zadarnic
Să-ncerci să le chemi.
Banloc, 29.05.2013
74
COADA SPORT NAŢIONAL
Aşteptam deja la coadă

Încă de când eram mic
Şi-alergând din coadă-n coadă
Crescui mare şi voinic.
Scâncind aşteptam la coadă

Atunci când m-au botezat
Şi la nunt-am stat la coadă
Iar la coad-am divorţat.
La finanţe stau la coadă

La coadă şi la spital
Pentru că fără tăgadă
Coada–i sport naţional.
Stând la coadă la bilete

Pentru a călători
Despre coadă pe-ndelete
Toată lumea va vorbi.
75
Eu de multe ori la coadă
Aţipind am adormit
Şi nimeni nu o sa creadă
Că la coadă m-am trezit.
Stând la coadă România

Şi-a îndeplinit un vis
A intrat în Europa
Ca un mort în paradis.
De febra euforiei
Românii s-au îmbătat
Şi la coada Europei
Triumfal s-au aşezat.
Fiecare naţiune
A venit c-un dar specific
Noi am dus în Uniune
Coada sportul mioritic.
76
Eu când hoinăresc pe stradă
Am în minte doar un gând
De-ntâlnesc în drum o coadă
Să m-aşez şi eu la rând.
77
CASA POPORULUI
E o clădire monstruoasă
Ne spun parlamentari funeşti
Şi de asemeni odioasă
Că le-amintea de Ceauşeşti.
In marea casă românească

Poporul nu i-a obligat
Să doarmă şi să huzurească
Pe cei pe care i-a votat.
Această casă monstruoasă

E vizitată de străini
Care-o consideră frumoasă
Felicitându-i pe români.
Banloc, 16.09.2013
78
CONTRACTUL “ROSIA MONTANA”
Tineretul României
După ce luase act
In pofida sărăciei
Refuză acest contract.
Vrea ca Roşia Montană

Să rămână la nepoţi
Şi nu dată de pomană
Prin sentinţa unor hoţi.
Banloc, 16.09.2013
79
IMPOSTORII DIN TV...C-URI
Voi sunteţi impostorii

Care vând incultură
Unor tâmpiţi notorii
Cu minte imatură.
Ca nişte slugi viclene

Vă-ntreceţi pe ecran
Ca să le vindeţi scene
Placute lui Satan.
Voi aţi distrus comoara

Reprezentând cultura
Scuipându-vă gargara
Când vă miroase gura.
Aţi profanat credinţa

Sădită de străbuni
În trupul şi în fiinţa
Sărmanilor români.
80
O Doamne îi îndeamnă
Pe cei din CNA
Să–nchidă până-n toamnă
Această şandrama.
Iar dacă vor închide

Morbidul Tv-ceu
Atunci când se decide
Subscriu cu drag şi eu.
Banloc, 03.07.2013
81
JUDECĂTORUL TRANZIŢIEI
Un complice vinovat
Pentru sărăcia noastră
E şi Domnul Magistrat
Din Justiţia românească.
El poartă o mare vină

Pentru că nu a vegheat
Când industria română
A fost pusă la mezat.
Refuză premeditat
Când un procuror îi cere
Ca să i se dea mandat
Unui hoţ pentru avere.
Pentru acest infractor

Procesul durează ani
Iar domnul judecător
Îl amână pentru bani.
82
Aceşti falşi judecători
Sunt puţini şi imorali
Dar plătiţi de infractori
Ei au devenit letali.
Aşa cred că se explică

De ce pierdem la Strassbourg
Iară cei care iau mită
Nu se sinchisesc de vulg.
Banloc, 06.09.2013
83
MAGISTRAŢILOR DIN JUSTIŢIE CARE ÎNOATĂ ÎN CORUPŢIE
Magistraţi din justiţie

Cu regrete şi milă
Aflasem cu silă
Că înoată-n corupţie.
Avocaţi cunoscuţi
Că duc în ispită
Se-ntrec să dea mită
Celor corupţi.
Inocent am sperat
Şi eu în dreptate
Şi-n echitate
Când am fost judecat.
Dar balanţa dreptăţii

În care-am crezut
A dispărut
Din sala judecăţii.
84
Pentru o judecată cinstită
Am să recurg
La cei din Strassbourg
Unde nu se ia mită.
Banloc, 09.06.2013
85
REVOLUŢIA ROMÂNĂ ŞI CAPITALISMUL DE CUMETRIE
Revolutia română,
Toţi cunoscătorii ştiu
Că fusese o minciună
Televizată pe viu.
S-au inventat luptători

Şi se spune cu cinism
C-aceşti binefăcători
Ne-au scăpat de communism.
Nicăieri n-o să găsiţi

Oricât căutaţi prin lume
Luptători bine plătiţi
Pentru c-au spart magazine.
Mă întreb acum retoric

Ca un biet idealist
Dacă poate vreun istoric
Să-mi prezinte-un terrorist.
86
Aveam industrii de fală
Am produs şi-am exportat
Iar acum cu burta goală
Nu producem nici...rahat.
S-au făcut privatizări

Ca noi să trăim mai bine
Apoi după demolări
Am plecat spre ţări străine.
Hoţii care ne-au furat

Şi au tras marele tun
Sunt cei care au jurat
Şi-au promis un trai mai bun.
Nu mai învăţăm la scoală

Avem mulţi analfabeţi
Ducem viaţă imorală
Şi am devenit orbeţi.
87
Acesta-i capitalismul
Aşa zis de cumetrie
Sinonim cu banditismul.
Şi cu marea sărăcie.
Giroc, 19.08.20123
88
MUNCIŢI ŞI NU BÂRFIŢI
Nu pot descrie-n cuvinte

Felul cum vă lamentaţi
Pentru ca n-aţi avut minte
Să discerneţi când votaţi.
Îi tratez cu răutate
Pe concetăţenii mei
Care-au votat din păcate
Pentru zahăr şi ulei.
Ei cer zilnic ajutoare

De la cei ce i-au minţit
Ignorând că prin sudoare
Trăieşte omul cinstit.
Giroc, 23.08.2013
89
BOGĂŢIA ŞI PROSTIA
Dumnezeu ne-a dat de toate

Mare, dealuri, văi şi munţi
Aur mult, şesuri bogate
Nu şi creier pe sub frunţi.
Prostia a fost ca ciuma

De ea ne-am contaminat
Şi-am pierdut întotdeauna
Tot ce Dumnezeu ne-a dat.
Prostia a născut monştri

Hoţi, netrebnici şi bandiţi
Astfel că nepoţii noştri
S-au născut deja faliţi.
Giroc, 26.08.2013
90
LACRIMI ŞI DISPERARE
România plânge
Speranţa moare
Sărăcia doare
În lacrimi e sânge.
Noii tâlhari
Au năvălit
Şi ne-au jefuit
Ca nişte tătari.
Ei nu sunt păgâni
Durerea-i mai mare
Şi doare mai tare
Pentru că sunt români.
Batrânii ne mor
Copii ne pleacă
Disperarea–i îneacă
Căci n-au viitor.
91
Cu lacrimi grele
În puţine cuvinte
Invoc cele sfinte
Cătând înspre stele.
Giroc, 28.08.2013
92
PESTE UN SECOL
Cu simplitatea mea naivă

Am scris câteva poezii
Pe care-n praful din arhivă
Nepoţii mei le vor găsi.
Ei vor fi mândri că bunicul

Scria pe la-nceput de veac
Despre un jaf prin care statul
A devenit pe-atunci sărac.
Cum revoluţia română

I-a ajutat pe-oportunişti
Pentru c-aceştia să devină
Cei mai bogaţi capitalişti.
Cum marii potentaţi ai zilei

Au vândut ţara pe nimic
Şi cum de la cutia milei
Trăia bietul român calic.
93
Cum au plecat pribegi în lume
Şi cât de mult au pătimit
Românii pentr-un colţ de pâine
În ţările unde-au trudit.
Cum militarii noştri mor

Departe-n ţările străine
Nu pentru neam şi ţara lor
Ci pentru a trăi mai bine.
Cum unii s-au întors acasă

Şi m-am grăbit ca să descriu
Durerea pe care o lasă
Eroii noştri din sicriu.
Banloc, 01.09.2013
94
EPIGRAME HUNO…RISTICE
După meciul dintre România şi Ungaria am aflat de la civilizaţii

unguri că sunt tigan.În aceste epigrame le răspund acestor naşi, urmaşi
ai blândului Attila:
ŢIGANUL DACO-ROMAN
Eu balcanicul ţigan
Cum vor să îmi spună unii
Am strămoş daco-român
Şi nu mă compar cu hunii.
ADEVĂR
Nu am fost nicicând şovin

Dar vreau să le-aduc aminte
Şi celor din Debreţin
Că-s fiul Latinei Ginte.
95
BLÂNZILOR HUNI
Asistând la un meci mare

Am văzut şi unguri buni
Care fără supărare
Semănau cu blânzii huni.
STRĂBUNII ŢIGANILOR ŞI CIVILIZAŢII HUNI
Pe când dacii şi romanii

Au trăit civilizat
Hunii îşi mâncau duşmanii
După ce i-au fezandat.
HUNUL APRIGUL STRĂBUN
Hunul cel fălos şi dur

Nespălat pe sub armură
Îşi ţinea carnea sub cur
Şi-apoi o ducea la gură.
96
LE RĂSPUND CELOR CE VOR ARDEALUL
Unii maghiari au uitat

Că-n istoria lor tristă
Românii au defilat
Prin Ungaria Hortystă.
Banloc, septembrie 2013

97
EPIGRAME DE PE LA PARCHET CULESE DIN BAROU ŞI DIN
PROCESE
TOATĂ STIMA
Procurori din DNA

Şi Parchetul General
Aveţi toată stima mea
Pentru munca din Penal.
MULŢUMIRI
Domnilor din DNA

Românii vă mulţumesc
C-aţi purces prin a-i lega
Pe cei care jefuiesc.
CEI MAI BUNI
În noua Magistratură
Cei mai buni şi cunoscuţi
Sunt cei din Procuratură
Pentru că nu sunt corupţi.
98
PROCURORI ŞI MEDICI
Procurorii au de-acuma
Cel mai bun medicament
Şi pot să trateze ciuma
Din Guvern şi Parlament.
ANTICORPII
Anticorpii României
Au rămas doar procurorii:
Ei luptă contra mafiei
Înfruntând judecătorii.

99
EPIGRAME DE PRIN TRIBUNAL CULESE ,DIN BAROU ŞI DIN
PROCESE
FIRMA CELOR TREI BURTESTI
Avocaţi din noul val

Flămânzila şi Setilă
Sunt jurişti de carnaval
În baroul lui Burtilă
REALITATE
Faptul că la Tribunal
Se iau bani prin avocat
Este un delict penal
Care-a fost deja probat
INTERMEDIARI CORUPŢI
Tribunalul Judeţean
Dacă vrei să-l mituieşti
Să-ţi alegi ca paravan
Firma celor trei Burteşti.
100
UNUI MAGISTRAT CORUPT
La Curte sau Tribunal

În mod sigur întâlneşti
Un judecător ”penal”
Prieten cu cei trei Burteşti.
ALTOR MAGISTRAŢI CORUPŢI
La tentaţiile mitei
Am băgat şi eu de seamă
Că n-a rezistat ispitei
Nici Curtea Timişoreană.
DACA AI PILE ŞI BANI
În înstanţe mult contează

Dacă ai pile şi bani
Şi procesele durează
Pentru tine zeci de ani.
101
SE ÎNTAMPLĂ ŞI AŞA
Justiţia mai cântăreşte

Câteodată adevărul
Şi pentru cel ce plăteşte
Mituind judecătorul.
DEMIURGII
Deocamdată Magistratul
La români e demiurg
Pentru că plăteşte statul
Când se pierde la Strassbourg.
ŞPĂGARUL DE LA CURTE
Chelnerescu de la Curte
Efemerul magistrat
Specialist în şpăgi şi mite
E un bugetar bogat.
102
AVOCATUL TRANZIŢIEI
Avocatul de succes
Nu e cel ce ştie carte
E cel ce profită des
De mita pe care o-mparte.
ROLUL LUI BURTILĂ
Toate faptele notorii

Pe care le-am prezentat
Ar fi fost doar iluzorii
Fără domnul avocet.
SPERANŢĂ DEŞARTĂ
Avocaţi cu vorbă dulce

Şi netrebnici magistraţi
Am sperat că vă veţi duce
Şi voi ca să emigraţi.

103
EPIGRAME
DE PRIN PARLAMENT CULESE, DIN GUVERN ŞI DE LA PRESĂ
BĂSESCU ŞI PACTUL DE COABITARE
Suspendatul de serviciu
După ce s-a mai calmat
Accepta ca pe un viciu
Actul de coabitat.
MANIPULAREA PRIN TV
Dacă vrei să păcăleşti

Vino zilnic pe ecran
Şi ne spune că tu eşti
Cel mai bun politician.
104
ŞEDINTE DE GUVERN
Guvernul manipulează
Cu multă abilitate
Atunci când televizează
Adevăruri viciate.
TREI SUTE ALEŞI, ŞASE SUTE CULEŞI
Constituţia-i o glumă
Pentru cei aleşi de noi
Un ales valid în Dumă
Ei l-au înmulţit cu doi.
CEL MAI HÂTRU
Dac-ar fi campionat
Cu românul cel mai hâtru
Primul l-aş fi desemnat
Pe glumeţul Prim Ministru.
105
UNDE DAI
Atât eu cât şi Năstase

Eram plătiţi ca bugetari
El cu sume fabuloase
Eu cu doar câţiva dolari.
ŞI UNDE CRAPĂ
La final de carieră
Eu am fost pensionat
Iar Năstase-n premieră
Judecat şi condamnat.
ORDONANŢA LUI PONTA
Unii când se sinucid

Îşi bagă otravă-n gură
Ponta este mai perfid
El, ne-omoară cu cianura.
106
POVAŢĂ ROMÂNEASCĂ
Încearcă a te preface
Arătând că eşti dibaci
Iar de vrei ceva ce-ţi place
Una spune alta faci.
SALVATORII
Băsescu a fost salvat

De americani si nemţi
Pentru-a nu fi suspendat
De politicieni demenţi.
BĂSESCU – OBAMA
Cu toate c-a meritat

Să fie trimis pe Mare
Băsescu a fost salvat
De stăpânul cel mai tare.
107
CONSTANTINESCU - LEUL INVINS
Lucrătorii din Servicii

l-au speriat pe Emilică
Şi sub influenţa fricii
El spusese ca abdică.
CEL MAI MARE PREMIANT
Premierul Victor Ciorbea

La politică restant
Peste tot aduce vorba
Că fusese premiant.
ILIESCU SI LEGEA LOCUINTEI
Iliescu e uman
Pentru că el intelege
Ca si celor fară bani
Să le dea casă prin lege.
108
GIGI BECALI
Ca parlamentar bogat
Gigi o făcea pe durul
Si singur a constatat
Că guriţa bate curul.

109
DOMNILOR DIN PARLAMENT, NOI AM CREZUT PENTRU
MOMENT
EU, ALEGĂTORU’ SIMPLU
Domnilor din Parlament

Eu, alegătorul simplu
Am crezut pentru moment
Că pe-acolo pierdeţi timpu’.
EU, ALEGĂTORUL TÂNĂR

Eu, alegătorul tânăr
Că-mi luaţi taxa de pe umăr.
EU, BĂTRÂN ALEGĂTOR

Eu, bătrân alegător
Că voi trăi mai uşor.
110
EU, NAIV ALEGĂTOR

Am avut azi-noapte-un vis
Şi-am crezut pentru moment
Că-mi veţi da ce mi-aţi promis
EU, ALEGĂTOR TÂMPIT

Eu, alegător tâmpit
Că mă faceţi fericit
EU, ALEGĂTOR NETOT

Eu, alegător netot
Că o să mă duc la vot
Banloc, Septembrie 2012

111
Curpins
ÎN LOC DE PREFAŢĂ...................................................................................2
SUNT UN CLASIC RĂTĂCIT.........................................................................9
ÎN CĂUTAREA LUMILOR PIERDUTE..........................................................11
RĂTĂCIND PRIN COLBUL VREMII.............................................................13
RĂTĂCIND PRIN COLBUL VREMII………………………………………………………….14
SUMERIENII ŞI ASIRIENII………………………………………………………………………14
EGIPTUL...................................................................................................15
MĂTURÂND PRIN COLBUL VREMII..........................................................16
BABILONUL………………………………………………………………………………………....16
PERSIA………………………………………………………………………………………………...17
INDIA…………………………………………………………………………………………………..19
CHINA......................................................................................................21
CELŢII.......................................................................................................23
MACEDONENII-GRECII.............................................................................25
IMPERIUL ROMAN……………………………………………………………………………..27
112
CUGETĂRI NOCTURNE.............................................................................29
PARADOXUL VIEŢII..................................................................................32
COGITO....................................................................................................33
COGITO (VARIANTA)................................................................................34
LEGEA MARELUI NIMIC……………………………………………………………………....35
MINCIUNA...............................................................................................35
OMULUI BOGAT…………………………………………………………………………………..37
NUNTA ŞI MOARTEA FLORII DE CIREŞ………………………………………………....38
POETUL ŞI MAGIA NATURII.....................................................................40
NOAPTE DE VARĂ LA BANLOC………………………………………………………….....41
NOAPTE DE VARĂ LA GIROC....................................................................43
TOAMNA ZILELOR NOASTRE...................................................................44
O, TOAMNĂ TRISTĂ TOAMNĂ………………………………………………………….....45
AM LĂCRIMAT LÂNGĂ BĂTRANUL TEI.....................................................46
AMINTIRI DIN TINEREŢE..........................................................................47
ODA FRUMUSEŢII....................................................................................49
ODA FRUMUSEŢII (VARIANTA)................................................................53
LA ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ...................................................................57
PRIN FURTUNĂ........................................................................................58
FRUMOASELE IELE...................................................................................60
CRISTOS A ÎNVIAT....................................................................................62
IiSUS, ADEVĂRUL ŞI
VIAŢA.......................................................................64
113
SPOVEDANIE............................................................................................6
5
CUSCRILOR MEI.......................................................................................66
(DIN ALBUM DE FAMILIE)........................................................................66
ANIVERSARE............................................................................................67
(DIN ALBUM DE FAMILIE)........................................................................67
MILA ŞI SILA.............................................................................................69
LICHELE ŞI
NĂTĂRĂI.................................................................................71
BUCURIA LA STRĂBUNI……………………………………………………………………....73
COADA SPORT NAŢIONAL…………………………………………………………………...75
CASA POPORULUI………………………………………………………………………………..78
CONTRACTUL “ROSIA MONTANA”..........................................................79
IMPOSTORII DIN TV...C-URI………………………………………………………………...80
JUDECĂTORUL TRANZIŢIEI......................................................................82
MAGISTRAŢILOR DIN JUSTIŢIE CARE ÎNOATĂ ÎN CORUPŢIE………………...84
REVOLUŢIA ROMÂNĂ ŞI CAPITALISMUL DE CUMETRIE..........................86
MUNCIŢI ŞI NU BÂRFIŢI...........................................................................89
BOGĂŢIA ŞI PROSTIA...............................................................................90
LACRIMI ŞI DISPERARE............................................................................91
PESTE UN SECOL………………………………………………………………………………....93
EPIGRAME HUNO…RISTICE………………………………………………………………....95
ŢIGANUL DACO-ROMAN.........................................................................95
114
ADEVĂR…………………………………………………………………………………………......95
BLÂNZILOR HUNI………………………………………………………………………………...96
STRĂBUNII ŢIGANILOR ŞI CIVILIZAŢII HUNI…………………………………………96
HUNUL APRIGUL STRĂBUN.....................................................................96
LE RĂSPUND CELOR CE VOR ARDEALUL……………………………………………....97
EPIGRAME DE PE LA PARCHET CULESE DIN BAROU ŞI DIN PROCESE......98
TOATĂ STIMA……………………………………………………………………………………...98
MULŢUMIRI………………………………………………………………………………………...98
CEI MAI BUNI...........................................................................................98
PROCURORI ŞI
MEDICI.............................................................................99
ANTICORPII………………………………………………………………………………………....99
EPIGRAME DE PRIN TRIBUNAL CULESE ,DIN BAROU ŞI DIN PROCESE...100
FIRMA CELOR TREI BURTESTI................................................................100
REALITATE.............................................................................................100
INTERMEDIARI CORUPŢI.......................................................................100
UNUI MAGISTRAT CORUPT...................................................................101
ALTOR MAGISTRAŢI CORUPŢI…………………………………………………………...101
DACA AI PILE ŞI BANI.............................................................................101
SE ÎNTAMPLĂ ŞI AŞA………………………………………………………………………....102
DEMIURGII…………………………………………………………………………………………102
ŞPĂGARUL DE LA CURTE…………………………………………………………………...102
AVOCATUL TRANZIŢIEI..........................................................................103
115
ROLUL LUI BURTILĂ...............................................................................103
SPERANŢĂ DEŞARTĂ..............................................................................103
EPIGRAME DE PRIN PARLAMENT CULESE, DIN GUVERN ŞI DE LA
PRESĂ....................................................................................................104
BĂSESCU ŞI PACTUL DE COABITARE......................................................104
MANIPULAREA PRIN
TV.........................................................................104
ŞEDINTE DE GUVERN.............................................................................105
TREI SUTE ALEŞI, ŞASE SUTE CULEŞI…………………………………………………..105
CEL MAI HÂTRU.....................................................................................105
UNDE DAI………………………………………………………………………………………....106
ŞI UNDE CRAPĂ.....................................................................................106
ORDONANŢA LUI
PONTA.......................................................................106
POVAŢĂ ROMÂNEASCĂ........................................................................107
SALVATORII...........................................................................................107
BĂSESCU – OBAMA…………………………………………………………………………...107
CONSTANTINESCU - LEUL INVINS..........................................................108
CEL MAI MARE PREMIANT………………………………………………………………...108
ILIESCU SI LEGEA LOCUINTEI.................................................................108
GIGI BECALI...........................................................................................109
DOMNILOR DIN PARLAMENT, NOI AM CREZUT PENTRU MOMENT.....110
EU, ALEGĂTORU’ SIMPLU.....................................................................110
EU, ALEGĂTORUL TÂNĂR......................................................................110
116
EU, BĂTRÂN ALEGĂTOR……………………………………………………………….......110
EU, NAIV ALEGĂTOR..............................................................................111
EU, ALEGĂTOR TÂMPIT……………………………………………………………………..111
EU, ALEGĂTOR NETOT...........................................................................111
117

Revelatii Tainice

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revelatii Tainice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SANDU CHIU

Încă din copilărie am fost fascinat de Lumea şi Civilizaţia Antică.

Sunt un clasic rătăcit

Barzilor din poezie

Sunt un clasic rătăcit

Sunt un clasic rătăcit

Pustietăţi bântuite de vânt şi nisipuri

Fantasmele minţii mă poartă-n trecut

În Valea cu Regi dăinuiesc piramide

Vântul ce bate prin văi şi ueduri

Ale lumii mari imperii

Toate zac în colbul vremii

Măturând cu grijă colbul

Le-au urmat asirienii

Ce- a ramas din toate- aceste

În Egipt toţi faraonii

Turnul mare şi gigantic

Aflăm de la scribul biblic

Unde este Babilonul

Despre Darius şi Cirus

Au fost spulberaţi de geniul

Acesta a fost sfârşitul

După “Vedele Brahmane”

În străvechea lor cultură

Viaţa pură-n armonie

Aproape de Fluviul Galben

Sfidând hoardele nomade

Încă din antichitate

După cartea de istorii

Din Frigia până-n Irlanda

Diodor un vechi istoric

Druizii castă sacerdotă

Grecii din vechea Eladă

Din Egipt până la Indii

Unde e Imperiul Antic

Roma se-ntrona regină

Dar sosise şi scadenţa

Mândra şi eterna Romă

Omule născut din mamă

Omule cât vei trăi

Şi-ar fi bine să mai şti

Cât e omul plin de viaţă

Câte-n lume câte-n stele

Dacă-n suflet simţi durere

Pe căi abrupte am urcat

Ajuns în varf m-am bucurat

Vremea vine vremea trece

Vremea trece vremea vine

Viaţa e cum este vremea

Omul cântă şi petrece

Omului printre suspine

După vremuri şti adesea

Omul este un pitic

De e mare ori e mic

Condus de această lege

De ce omul îşi adună

Vai de tine om bogat

Ai să pleci sărac spre ceruri

Am fost invitat la nuntă

Chiar în ziua nunţii sale

Văzduhul e plin de magii şi fantasme

E o seară de vară călduţă şi blândă

Când pe ceruri răsar primele stele

Timişoara, august 1992