Cea de-a doua punga rasiala s-a plasat in marea peninsula indiana,care a fost

leaganul uneia dintre cele mai vechi civilizatii cunoscute din istoria omenirii,care
s-a dezvoltat pe malurile fluviului Indus. Cultura Indusului si cultura vedica care ia urmat si a fost influentata de aceasta, au stat la baza dezvoltarii civilizatiei
indiene de mai tarziu si in principal a sistemelor religioase majore, hinduismul,
buddhismul si jainsmul.
Subcontinentul indian, este limitat la nord de bariera Muntilor Himalaya si
inconjurata de oceanul caruia i-a purtat numele. Lumea extrem de diversa din
stransoarea peninsulei a putut comunica cu celelalte tari prin singurele treceri
inguste din nord-est si nord-vest. Triunghiul format de sucontinentul indian
cuprinde, inutul de la poalele munilor Himalaya, la vest din cmpia traversat
de Indus cu cei patru mari aflueni ai si (Punjab - ara celor cinci fluvii), apoi
dublul sistem format din Gange i Brahmaputra dinspre centru spre est, care se
unesc ntr-o impresionant delt; iar in sud, podisul Deccan(sau Tara de Sud),
podis limitat de nord de muntii Vyndhya iar la est si la vest de muntii Gath,
orientali si occidentali.Regiunea se prezinta ca un adapost ideal impotriva
popoarelor Asiei Centrale, popoare cu destin si porniri de invadatori.
Se aminteste de aceasta deoarece in vasta regiune euroasiatica de la rasarit de
Volga inferioara, de Muntii Urali si de Marea Aral, la nord de muntii Tian an si
Altai, a avut loc, intre anii 3 000 si 1 000, trecerea la pastoritul nomad in cautare
de pasuni.
Fenomenul nu numai ca a dus la invaziile amintite, in aproape toate directiile, ci
si la identificarea lui cu asa-numitele migratii indo-europene, migratie care s-a
produs printr-o impingere, in lant, a populatiilor asiatice inspre apus.
Desigur ca indo-europenii s-au aflat cu mult in afara ariei geografice a
populatiilor asiatice, undeva la nord de Marea Neagra, sau cu centrul pe arcul
carpatic. Locul lor de obarsie, admis de toti istoricii,s-a aflat in Europa centralestica, dar au fost implicati temeinic in evenimentele din adancurile antichitatii
asiatice. Un traseu al migratiei indo-eurupenilor a trecut prin Peninsula Balcanica,
ca stramosi ai grecilor si tracilor, prin Asia Mica, ca element etnic al Regatului
Hittit, prin Mesopotamia, prin Iran, unde au devenit etnie principala, dupa care sau oprit in partea nordica a Indiei amestecandu-se cu bastinasii dravidieni.
Civilizatia purtata de ei, in acele timpuri salbatice si tulburi, a dus nu numai la
intemeierea de state, dar si un salt in evolutia semintiilor peste care s-au
suprapus si peste care s-au suprapus si pe care le-au dominat etnic si faptic.
Triburile indo-ariene(vedice) au ajuns in India in a doua jumatate a mileniului II.
Au continuat patrunderea pana in secolul V, cand au ocupat intreaga Indie
septentrionala.
Din nefericire pentru istoria Indiei-in comparatie cu China si chiar cu alt state ale
Orientului antic, scrierile privind trecutul sunt mult mai sarace. In China,
marturiile istorice scrise formeaza o arhiva considerabila.
Pe de alta parte, istoria veche a Indiei este foarte dificil de reconstituit.
Sapaturile arheologice pot dezvalui cate ceva despre modul de viata al acestor
locuitori din India antica, dar dovezile scrise sunt insuficiente.Primele lucrari ale
literaturii indiene, Vedele, au fost concepute in secolele dupa anul 1200
a.Chr.,dar dupa toate probabilitatile nu au aparut in forma scrisa pana in secolul
al V-lea.Mai mult, schimbarile filosofice si spiritualle din India, produse pe
parcursul mileniilor, au impiedicat, sau diminuat drastic, patrunderea faptelor
istorice in consemnarile vechi. Problemele spirituale indiene s-au plasat
intotdeauna, deasupra evenimentelor asemanatoare din Occident, astfel incat
filosoful a diminuat pe istorica pana la anihilare. Practic, toate istoria Indiei este
rezultatul lucrarilor strainilor. In afara acestui fapt, datele parvenite strict din
marturii indiene n-au nici o valoare cronologica, pentru ca lucreaza cu bilioanele
de ani ale credintei brahmane. O zi din viata lui Brahma are un suflu ce arunca

oamenii in neantul originar, adica ar reprezenta, dupa etaloanele moderne ale

muritorilor 4 320 000 000 de ani.
In linii mari, in antichiate, India a fost cel mai adesea divizat statal, lipsit de
structuri politice puternice, care s coboare mereu n fundamentul elastic i
rezistent format din familie, cast i sat. Pentru India, pe parcursul celor 2500 de
ani de istorie statal cunoscut, concentrarea imperial a ntregului subcontinent
a fost o excepie i a durat ntotdeauna numai att ct a inut o domnie foarte
puternic. Dup aceea, India a czut din nou n haosul ei specific, al fragmentrii
statale, Tocmai de aceea, unitatea actual a Indiei const din uniti de limb
nchegate statal, toate coninnd minoriti nefericite.
Subcontinentul a fost populat masiv incepand din epoca de piatra si, de-a lungul
preistoriei, peninsula a fost locuita de populatii negroiode, australo-asiatice sau
dravidiene. Plecand de la legende, se poate incerca ordonarea fluxurilor umane
din epocile pierdute in intunericul vremurilor cele mai slabatice.Traditiile, care
vizeaza mileniile IX-VII amintesc ca sub conducerea lui Hanuman, generalul lor,
triburile originare negroide, l-au ajutat pe Rama sa-si recapete sotia, pe Sita, de
la regele demonilor din Ceylon. Apoi, asupra Indiei s-au raspandit hoardele
central-asiatice din stirpea inaintasilor populatiilor mongole.Una din ele, numita
uneori Kolariana, a dat nastere triburilor Kol si Bhil. Un alt val, ce a patruns prin
trecatorile din nord-vest, s-ar fi aflat la originea triburilor Tamil, Telugu, Kanara,
etc. Componentii acestora, numiti dravidieni, au izgonit populatiile intalnite in
cursul inaintarii spre sud, aruncandu-le in insulele oceanului. Fugarii au constituit,
probabil, originea triburilor veddah din Ceylon, a celor Toala din Celebes, a celor
Batin din Sumatra si poate chiar a locuitorilor Australiei.
Se pare ca in India producia agrar s-a rspndit dinspre nord-vest prin Pasul
Khaiber. Ca i n Mesopotamia, ea s-a dezvoltat ncepnd de pe povrniurile
munilor ctre cmpie, mai nti n Punjab i n Sind (cursul inferior al Indusului).
Prima populaie agrar, dravidienii, au avut timpul necesar pentru a atinge o
cultura foarte dezvoltata si sa-si constituie chiar o literatura, cu toata denumirea
de demoni, sau rakshas, pe care le-au dat-o urmatorii invadatori numiti arieni sau
indo-europeni. Conform tuturor aparentelor, ei au facut comert cu sumerienii de
pe Tigru si Eufrat, fata de care au avut oarecare afinitati de rasa.In orice caz,
legendele lor, au venit, in parte, dinspre Golful Persic. La randul lor, dravidienii au
fost impinsi, mai tarziu, de valurile invadatoare ulterioare, in peninsula Malaezia
si Indonezia, poate chiar si in insulele Pacificului.
In mileniul III au aparut primele culturi neolitice de-a lungul Indusului in nordvestul Indiei. Pe Indusul inferior s-a produs foarte rapid trecerea ctre cultura
superioar (aprox. 2600), n contact cu Sumerul prin legturile comerciale
stabilite prin Golful Persic i prin inutul muntos al Iranului estic.Cea mai
importanta cultura a istoriei timpurii a Indiei este stralucitoarea civilizatie a
Indusului sau Harappa(circa 2500-1800).Vestigiile acestei civilizatii, totusi
enigmatica si rupta de restul evolutiei, s-au descoperit intamplator la MohnejoDaro si Harappa, pe timpul unor lucrari feroviare, executate de administratia
engleza intre anii 1921-1924. Descoperirile de malurile Indusului au zguduit
lumea istoricilor, care considerau drept unic arealul de civilizatie mediteranean,
in epoca mileniilor III-II. Pe atunci nici arealul de civilizatie al Asiei rasaritene, nu
se bucura de un tratamenl cu mult deosebit.
Civilizatia descoperita in Valea Indusului s-a inscris, alaturi de cele ale Nilului,
Eufratului si Tigrului, ca si cea din Fluviul Galben, printre arealele vaste in care
omul a pasit, pentru prima data, pe la preistorie la civilizatie, la viata urbana si
statala. Asemenea civilizatiilor ceva mai vechi din Mesopotamia si Egipt, aceasta
se baza pe agricultura din campiile aluvionare, caci cultivarea pamantului fertil
de pe ambele maluri ale Indusului putea oferi un surplus suficient pentru a

sustine o civilizatie urbana complexa. Condusa de regi(rajahi) si regi superiori

(maharjahi), civilizatia Harappa a combinat cultura rneasc cu civilizaia
oreneasc, avnd probabil ca centre politice oraele scoase la iveal Mohenjo
Daro i Harappa, orase riguros proiectate din punct de vede urbanistic, construite
in forma unei table de sah. Castelul inaltat pe un deal,domina orasul, cu strazi
pavate cu grija si cladiri de catre 2-3 etaje din caramida arsa, cu bai si un sistem
avansat de canalizare.
n ciuda paralelelor structurale cu Sumerul, cultura Indusului a rmas pentru
moment n relativa obscuritate a preistoriei;ea a folosit scrierea, fiind descoperite
aproximativ 2 000 de sigilii pe care se aflau scurte inscriptii pictografice.Scrisul
nu a fost descifrat si, atata vreme ca cercetatorii nu vor reusi acest lucru, se vor
cunoaste putine lucruri despre structura politica sau credintele religioase proprii
civilizatiei Indusului.
Dezvoltarea metalurgiei bronzului.Infloritoare viata economica. Cultura Indusului,
nc de la nceput India a fost centrul cultivrii i al celei mai fine prelucrri a
bumbacului.Prezenta sigiliilor mesopotamiene cilindrice la Mohenjo-Daro si a
sigiliilor cu figuri de animale de pe Indus in Mesopotamia atesta practicarea
comertului intre cele doua zone via Golful Persic; totodata valea Indusului a fost
aprovizionata cu cositor si lapis-lazulli din Afganistan si Asia Centrala.
Sfritul culturii Indusului s-a produs pe baza unor catastrofe ecologice (inundaii
datorate unor despduri totale pe Indusul superior) ncepnd cu aprox. 1750 i
a nvlirii arienilor care au distrus oraele rmase, ca distrugtori de orae aa
cum ei nii se numeau.Odata cu disparitia acestei civilizatii, din motive
neelucidate inca, Valea Indusului a decazut ca axa culturala a peninsulei Indiene,
cedand acest loc vaii Gangelui.
Asa cum am amintit putin mai inainte, in circa 1500 are loc patrunderea
triburilor vedice(ariene-Arya, de origine indo-europeana) in Penjab venind
dinspre nord-vest; supunerea populatiei dravidiene.In sprijinul acestei teorii a fost
invocata una dintre Vede, Rig-Veda, unde arienii sunt prezentati drept cuceritori
ai oraselor indigenilor cu pielea mai intunecata, dasa.
Sudul a devenit un important teritoriu de refugiu pentru o parte a vechilor
indieni, care s-au retras din faa cuceritorilor arieni, ns a fost i teritoriul unei
mari expansiuni i al unei mari civilizaii, dup ce la rndul lor arienii au fost
asimilai n nordul Indiei restului culturii Indusului.
India de sud a ramas in mare parte neinfluentata de civilizatia din nord. Probabil
ca se stabilisera legaturi comerciale intre valea Indusului si varful sudic al
peninsulei, dar in sud nu exista urbanism si satele reprezentau tipurile obisnuite
de organizare sociala. Totusi, o forma limitata de cultura comuna asezarilor din
sud e sugerata de mormintele megalitice descoperite in intreaga zona.
1500-1000 Perioada vedica timpurie. Arienii, care cunosc carul de lupta cu
doua roti tras de cai, le sunt superiori din punct de vedere militar locuitorilor
originari. Cultura taraneasca: gospodarii individuale, turme de vite, cultura
cerealelor slab dezvoltata.Limbile indo-ariene, din care s-a dezvoltat mai tarziu
sanscrita, s-au raspandit masiv in nordul Indiei.
1000-600 Perioada vedica tarzie. In aceasta zona, spre deosebire de relieful
deluros din sud, marile campii reprezentau un spatiu propice agriculturii pe scara
larga si dezvoltarii formelor de stat, iar coerenta culturala s-a manifestat mai
pregnant pe masura ce, in perioada de dupa anul 1000, noua civilizatie a avansat
treptat spre rasarit, in Valea Gangelui.Descoperirea ceramicii caracteristice
anumitor perioade sugereaza ca a existat si spre sud, spre fluviul Huriul Narbada.
Textele vedice tarzii descriu inceputul primului mileniu ca o perioada de razboaie
frecvente intre triburile rivale. La acea data, societatea Indiei de Nord devenise
din ce in ce mai stratificata, ceea ce a culminat, in circa 600 cu aparitia unor

regate mici,conduse de monarhi ereditari mobilizai de ideea unui mare

mprat (samraj), a unui stpn al lumii (cakravartin).
Instituirea deplin a Epocii fierului n trecerea de la India arhaic la perioada
clasic a generat i aici transformri profunde: noile unelte din fier au permis
defriarea pdurilor tropicale ale Gangelui i prin aceasta expansiunea constant
a cuceritorilor arieni ctre est. Dincolo de vechile centre culturale i de putere de
pe Indus, Valea Gangelui devine noul centru de putere al Indiei. S-au dezvoltat
retele de comert, activitatea agricola s-a intensificat si acest lucru a marcat o
noua faza a urbanismului in India. Inca o data au inceput sa fie inaltate orase,
desi nu erau la scara celor din Harappa si Mohenjo-Daro, fiind construite mai ales
din lut.Nu se cunosc cladiri publice care sa fi supravietuit din aceasta perioada.
Ca de obicei, n teritoriile nou colonizate s-a impus o organizare politic mai
sever, care a luat la nceput forma regatelor regionale, pentru ca mai trziu
acestea s constituie baza unei ntinse uniuni.
Religie:circa 1000 Vedele(cunostiinte sacre) reprezinta cele mai vechi scrieri
sacre ale lumii, elaborate in sanscrita arhaica, limba indo-europeana. Circa zece
imnuri sacre compun Rig-Veda (dupa care urmeaza Sama-Veda, Yajur-Veda si
Atharva-Veda). In afara fortei impersonale Rita (adevarul), sunt adorati si zeii
Varuna(zeul obligatiilor omenesti) si Mitra(zeul contractelor); si anumit forte ale
naturii sunt percepute ca zeitati: Uas(aurora), Agni(focul), Surya(soarele).
Zeitatea nationala este Indra-zeul razboiului. Cea mai importanta sarbatoare
sacrificiala:soma.Exista credinta in viata de dupa moarte. Interpretarea Vedelor
se face de catre preoti in scrierile brahmanice( o forma de comentariu
prestiintific in secolul VIII) si de catre preoti si mireni in Upaniade (scrieri
mistice), care sunt legate de textele brahmanice si mai tarziu de practicile
yoga.In profunzime exista o puternica nazuinta spre salvare: unirea cu realitatea
cea mai sublima.
La sfritul epocii vedice s-au maturizat treptat, de-a lungul unei perioade
ntunecate ce a durat un mileniu, fundamentele ordinii sociale i culturii indiene,
fundamente care se vor manifesta de-a lungul urmtoarelor dou milenii ntr-o
uimitoare continuitate. n contextul acestor transformri s-a produs, prin sinteza
diverselor elemente, deplina indianizare a cuceritorilor arieni de odinioar.
Dezvoltarea sistemului de caste(o institutie divina): razboinicii(katriya),
preotii (brahmanii), taranii, pastorii, mestesugarii(vaisaya),la care se adauga o a
patra stare- persoanele cu sange amestecat(sudra). Vechiul cuvnt pentru cast
(varna-culoare) trimite la funcia sa originar de discriminare ntre aristocraia
cuceritoare, nobil i cu piele deschis la culoare (arian=nobil) i supuii cu
pielea nchis la culoare, care s-au retras parial nspre sud, aa cum fcut
dravidienii, fondnd astfel antagonismul istoric dintre nordul i sudul Indiei.
n timpul anumitor domnii, populaia anterioar slbatic i barbar nu era
considerat ca innd de umanitate, ci ca demoni, sau chiar maimue,
mpotriva crora luptau oamenii luminii arieni. Mai trziu ei au putut intra sub
form de triburi n societatea indian, ns numai n castele inferioare, fr a
beneficia de drepturi sociale sau politice egale.
Astfel, sistemul de caste indian a fost primul exemplu de discriminare sociocultural, fondat pe cucerire i sancionat de religie: fiind n frunte, brahmanii
revendicau statutul divin. Cel mai jos in afara castelor se situau cei numii paria,
care nu aveau statutul de oameni. Cel care ndrznea s prseasc locul
prestabilit ntr-o cast inferioar n aceast via, era ameninat c n viaa
urmtoare, n ciclul ascendent de rencarnri ce ducea pn la eliberarea n
nirvana, va fi aruncat napoi.
Dup un proces ce a durat aproximativ o mie de ani, proces despre care se
cunoate foarte puin, a luat natere aa-numita Indie clasic, ca uniune dintre

vechea cultur a Indusului i cea a cuceritorilor arieni. Limba primilor (sanscrita)

s-a impus la nceput numai ca limb cult, arienii prelund de aceea probabil
reprezentrile religioase ale supuilor lor. Sistemul de caste, ca tip de ordine rigid
i elastic n acelai timp, este legat probabil de acumulri mai vechi, pe care
arienii ar fi putut s le gseasc la venirea lor. Religia indian s-a evideniat
printr-o relaie deosebit de tensionat ntre senzualitate i ascetism,
metempsihoz i contopirea n neant (nirvana). Puina preuire acordat lumii
de aici poate explica de ce n India nu au aprut anale sau istoriografii.
Fiind plasat din punct de vedere geografic aproximativ n centrul vechiului
Orient, India a reprezentat o alt variant a temei universale a unitii imperiale
i a frmirii statale. nc din timpul cuceririi ariene istoria subcontinentului a
cunoscut o profund opoziie nord-sud. Dominaia nordului se reflect i n aceea
c tot ceea ce cunoatem despre istoria indian se concentreaz n mod
covritor asupra nordului: sudul a fost la nceput un vast teritoriu de refugiu
pentru populaiile originare dravidiene din faa cuceritorilor arieni, iar mai trziu
teritoriu de dominare i de colonizare al nordului aflat sub influena arian.
Incepand din jurul anului 500 a.Chr. in sudul Asiei s-au perindat mai multe
imperii metropolitane cu centrul in nordul Indiei, Maurya, Kuanii si Gupta.
Apogeul civilizatiei antice indiene a fost atins de cele doua imperii care au reusit,
la interval de aproape un mileniu sa unifice cea mai mare parte a Indiei.Este
vorba despre Imperiului Maurya, din secolele IV-III a.Chr.care a raspandit
buddhismul si Imperiul Gupta, din secolele IV-V, care a atras generalizarea
brahmanismului.Desi nu se poate vorbi de un puternic control politic centralizat,
pentru prima oara intregul subcontinent era integrat intr-un spatiu cultural unic,
dar divers.
Secolul VI In nordul Indiei este atestata existenta a saisprezece mari
state(Anga, Avanti, Magadha, Kosala, Vatsa s.a.)sau majajanapada, dintre care
unele continuau sa fie, in esenta, republici tribale, iar altele devenisera deja
monarhii. In lupta pentru hegemonie se afirma statele Kosala si
Magadha.Regiunea a fost marcata de schimbari dramatice, pe masura ce
dezvoltarea agriculturii sedentare a dus la aparitia oraselor si a unor sisteme
politice mai complexe. Printre altele-ca urmare a acestor schimbari, cultul
sacrificiului mai vechi al Vedelor, care-si avea originea in comunitatile pastorale
ale triburilor ariene, devenise deja perimat.
Fa de religia din ce n ce mai sngeroas a arienilor, cu nenumrate sacrificii
animale, dar i fa de criza micilor regate divizate de la poalele Himalayei, criz
provocat de apariia unui prim imperiu n nord, a reacionat
Circa 560-483 printul Sakya-muni(Gautama Buddha-cel Iluminat),
creatorul unei noi doctrine religioase-buddhismul, opusa brahmanismului:el
vesteste salvarea de la reincarnare prin autodesavarsire. Urmand nobila poteca
innoptita, credinciosii, purificati prin comportament moral, pot sa patrunda in
Nirvana.- Contemporanul lui Buddha,
Circa 540-468 Vardhamana, mahavira( mare erou) si jina( invingator)fondeaza un alt sistem religios-jainsmul.Invataturi: suferinta lumii este o
consecinta a fuziunii dintre spirit si materie. Eliberarea este obtinuta prin
autopedepsire: viata ascetica, autoflagelare si post. Adeptii se numesc jaina(de la
jina).
La numai civa ani de la fondarea Imperiului vechi-persan al ahemenizilor (550 )
s-a constituit pe Valea Gangelui, un nou centru de putere:intre
544-364 In vremea dinastiilor Haryanka si Saisunaga, Magadha devine cel mai
puternic stat din India de Nord, cu splendida sa capitala de la Pataliputra(azi
Patna). Importanta regelui Bimbisara(circa 543-491)consta mai putin in faptul ca

si-a extins regatul spre vest,incheind cucerirea vaii Gangelui de catre indo-arieni,
cat in protectia pe care i-a acordat-o lui Buddha.
Acest imperiu se va intinde treptat, prin subjugarea militar a celor mai multe
regate indo-ariene i a statelor republicane ale aristocraiei brahmane, pn la
poalele Himalayei. Dintr-o familie de vaz a unei astfel de republici aristocratice a
aprut Buddha, a crui prim manifestare public se produce la nceputurile
Imperiului Magadha.-Statul Maghada i apariia lui Buddha ca fondator al primei
religii universale marcheaz contribuia Indiei (nordice) la timpul axial, n
trecerea nspre faza culturii superioare clasice.
Criza de contiin, pe care a atras-o dup sine pierderea independenei, a
produs n mod evident o efervescen general din care a aprut budismul, ca o
nou ncercare de fundamentare religioas a concepiilor despre via: n haosul
general al prbuirii, al cuceririi i al diverselor nemulumiri, migraia sufletelor
(adnc nrdcinat n gndirea religioas a vechii Indii) nspre forme de
existen mereu noi i mereu pline de durere i-a gsit scparea de toate
necazurile pmnteti i slbiciunile omeneti n intrarea n Neant (Nirvana).
Noua religie universal a fost promovat de ctre fondatorul Imperiului
Magadha, Bimbisara, care a intuit probabil capacitatea budismului de a substitui
sau cel puin de a trasa un arc peste vechile religii tribale. Budismul, orezriile i
fierul caracterizeaz Imperiul Magadha, care a fondat pentru prima dat faima
Indiei i ideea bogiilor sale demne de poveste. Prin intermediul mutrii
punctului de greutate al puterii din nordul Indiei ctre est, periferia vestic a
centrelor de cultur mai vechi, a celor de pe Valea Indusului, a ajuns sub
dominaia vestic: in
Circa 517/512 Ghandara si Sind devin a douasprezecea satrapie a Imperiului
persan-sub Darius I.
364-324 Dinastia Nanda; Magadha isi extinde dominatia in directia Indiei
centrale. Traieste Panini, autorul uneia dintre cele mai vechi gramatici din lume.
327-325 Campania lui Alexandru cel Mare in India,care fascina spiritul
macedoneanului. Dupa cucerirea Ghandarei, in mai 326, genialul general si
cuceritor european a dat ultima sa mare batalie pe raul Hydaspes(azi Jhelum).
Acolo l-a infrant pe suveranul local indian , Porus, care s-a recunoscut apoi vasal.
Atingand mai departe, raul Hyphasis(Beas de astazi), Alexandru s-a confruntat cu
razmerita propriilor soldati, epuizati si s-a vazut obligat sa intrerupa nesfarsita
inaintare in necunoscut si sa ordone retragerea.Patrunderea culturii grecesti in
India de nord. In perioada urmatoare, cultura greaca se transmite prin
intermediul Regatului Bactria (arta Ghandara).
Marul lui Alexandru un efect profund asupra Indiei: ca reacie la campabia
macedoneanului a aprut n locul Imperiului Magadha, aflat n cdere,
321-185 Dinastia Maurya, fondata de
321-297 Chandragupta, care il invinge pe ultimul rege din dinastia
Nanda(Regatul Magadha), extinde dimensiunile teritoriale ale statului-el a
rectigat foarte repede periferia vestic a Indiei de la imperiul alexandrin aflat n
descompunere;unificarea Indiei de nord.
Circa 305 Seleucos I Nicator, succesorul lui Alexandru din nord-vest esueaza in
incercarea de recucerire a Penjabului. In schimbul a 500 de elefanti de lupta el
renunta la revendicarea teritoriilor indiene cucerite de Alexandru cel Mare.Acest
aranjament a adus pentru prima dat elefanii de rzboi indieni n vestul
elenistic, trecnd de Pirus (280-275) i de Hannibal (218-214), i ajungnd pn
n Italia. n sens invers a acionat o considerabil, chiar dac uneori puternic
atenuat, influen cultural greac, n primul rnd n Gandhara (nord-vestul
Indiei) prin meteugarii greci, ale cror tradiii au influenat arta indian, ele
rspndindu-se pn n China.-Megasthenes-ambasador al lui Seleucos I la curtea

lui Chandragupta din Patalipurta scrie la inapoierea din solie o descriere a

Indiei(Indika).
297-272 Domnia lui Bindusara, fiul lui Chandragupta. Expansiunea Imperiului
Maurya spre sud.
272-231 Domnia neuitatului Asoka. Prin cucerirea regatului Kalinga(Orissa de
azi)(260), Imperiul Maurya cuprinde aproape intregul teritoriu al Indiei,pana la
podisul Deccan.Imperiul lui Asoka se compunea dintr-un cuprinzator sistem
administrativ centralizat, care controla un numar insemnat de orase infloritoare si
teritoriile aferente acestora.Apogeul Imperiului Maurya.
Impresionat de teribilele acte de cruzime ce insotesc campania de cucerirea a
statului Kalinga, Asoka imbratiseaza buddhismul adoptand o politica de cucerire
prin virtute, sau dhammavijaya.Asoka incurajeaza in mod contient i sistematic
rspndirea buddhismului n ntreaga Indie, mai ales prin intermediul unui mare
Conciliu misionar la Pataliputra(242). Imperiul Maurya sub conducerea lui Asoka
va fi din acest motiv conceput mai trziu ca marele ideal al unitii ntregii Indii i
ca ideal al Republicii indiene.- Printul pacii se arata in domnia lui tolerant fata
de alte religii si marcat de o profunda moralitate. In ordinele sale publice, inscrise
pe stalpi si stanci pe intregul subconintent, Asoka promova pacifismul, propaga
invataturi morale(dharma) si interzicea sacrificiile animale vedice. Aceste edicte,
scrise in prakit, sunt primele exemple de decrete regale din sudul Asiei..Dupa
moartea lui Asoka
231-185 Epoca de destramarea a Imperiului Maurya. Raspandirea buddhismului
in Ceylon, Indochina si Indonezia.- Au urmat secole de haos n cadrul unei noi
epoci ntunecate, despre care nu ne-au parvenit dect puine informaii, extrem
de contradictorii.
206 Antiochos III cucereste Ghandara, anexand-o Imperiului seleucid si
incheie o alianta cu unul dintre succesorii lui Asoka.
Sec. II a.Chr.-sec. II p.Chr. Dezvoltarea in podisul Deccan a regatului
Andhra; stabilirea de relatii comerciale cu Imperiul roman.
187 Pushyamitra(187-151), general al ultimului Maurya, intemeiaza dinastia
Sunga(187-75). Teritoriul statului Magadha se limiteaza treptat la regiunile vaii
mijlocii si inferioare a Gangelui. La curtea lui Pushyamitra traieste poetul si
logicianul Patanjali, teoretician mai important al sistemului yoga.
India va fi atins acum de efectele unei serii de migraii ale unor populaii
alungate de ctre unificarea imperial a Chinei prin intermediul instituirii dinastiei
Qin i consolidrii acesteia prin dinastia Han n lupta mpotriva barbarilor
xiongnu: haosul intern i fragmentarea Indiei dup decderea Imperiului Maurya
au nlesnit unor valuri sporadice de cuceritori venii dinspre nord prin trectoarea
tradiional, datnd de pe timpul arienilor, Pasul Khaiber, s fondeze o serie de
teritorii de dominaie, parial chiar desprinse de ei, n India nord-vestic.
nceputul a fost fcut de ctre populaia dominant greco-bactrian de pe
teritoriul actualului Afghanistan: pornind din Bactria
180-160 generalul Menandros(Milinda) intemeiaza un regat elenistic in nordvestul Indiei. Dupa 170, mici principate grecesti sunt constituite in Punjab,
pentru a fi cucerite in urma
Cca 150 invaziei unor popoare din Asia centrala: indo-scitii(saka),
partii(pahlava) ; si kuanii (yue-chi) in peninsula Hindustan.
75-30 Declin accentuat al statului Magadha in vremea dinastiei Kanva. Statul
Andhra cucereste Magdha. Trei regate se formeaza in sudul Indiei:Kerala, Pandya
si Cola.
Circa 50 p.Chr.Invazia celor cinci triburi ale toharilor-in chineza, yue-chi, indoeuropeni alungai de ctre xiongnu si stabiliti dupa 165 in valea Oxus din Bactria,
si unificarea lor au drept rezultat formarea Imperiului kuan cu centrul in Asia

centrala. In vremea regelui Khadispes, Imperiul kuanilor isi extinde dominatia

asupra nordului Indiei ajungand pana la Varanasi.
78-101 Domnia lui Kanishka, cel mai important suveran al regatului
kuan.Indianizarea triburilor kuanilor.
In imperiul cosmpolit, pe langa vaile Indusului si Oxusului, au fost incluse si mari
parti din Khotan, cu centrul la Purusapura. India kuanilor era un conglomerat de
culturi. Atata triburile saka cat si kuanii si-au luat nume indiene si au fost primii
regi care au introdus sanscrita la curtile lor-primele poeme de curte in sanscrita
dateaza din aceasta perioada-desi regatul nativ al dinastiei Satavahana continua
sa foloseasca dialectul prakit. In Mahayana din nord-vest, buddhismul a derivat
din invataturile mai conservatoare, cunoscute sub numele de Theravada si s-a
remacat printr-un orizont mai ecletic, punand accentul pe venerarea unui
pantheon buddhist largit.
Are loc al doilea conciliu buddhist. Kanishka promoveaza buddhismul si combina
extinderea comertului cu activitatea misionara. Imperiul kuan se ntindea pe
cele dou versante ale Hindukuului i a avut o influen istoric important: el
nchidea irul marilor imperii, ntre regatul part la vest i China la est, fcnd
posibil astfel pentru mai bine de dou secole o respingere complet, dac nu
nc coordonat, a nomazilor nordici din Asia central. Imperiul kuan a dezvoltat
un bogat comer cu Roma la vest i cu China la est.Drumul matasii trecea si prin
orasul Taxila inainte ca alaiul de caravane sa-si continue calatoria catre vest.
Comertul a favorizat si alte schimburi, buddhismul raspandindu-se in Asia
Centrala si in China. Pe de alta parte, prin rspndirea influenelor greceti peste
Gandhara, aceasta a avut o contribuie important la constituirea formei clasice a
culturii indiene. n epoca Imperiului kuan au ptruns n vest, probabil pe
drumurile comerciale obinuite, i reprezentri religioase indiene, cum sunt cele
legate de uimitoarea paralel dintre ascez i strile transcendente ale omului
sfnt, iar ctre sfritul epocii kuane apar reprezentri ce vor fi preluate de
ctre cretinism i care vizeaz statutul de eremit i pe acela de ascet (McNeill)
n cadrul comerului internaional India a avut, cu precdere n Oceanul Indian,
un loc central, ca ar de tranzit ntre China i Europa i n acelai timp ca
ofertant de mrfuri cutate (stofe din bumbac deosebite, podoabe), ea avnd de
timpuriu reputaia unor bogii fabuloase, pe care cuceritorii venii din afar le-au
jefuit n mod constant. O etap important a constituit-o instituirea unui comer
naval regulat ntre India i Egipt, comer pornind dinspre vest, cu ajutorul
musonilor (ncepnd cu 117/116), perioad n care Canalul lui Nechao funciona
nc fr probleme. Religiile (budism, hinduism) i culturile superioare ale Indiei
au influenat zone ntinse ale sud-estului Asiei (aa-numita indianizare). La
nceputul epocii modeme, pentru Europa India nsemna ntregul teritoriu aflat la
est de coastele Swaheli, adic din periferia vestic a Oceanului Indian pn n
China.
ncercrile Europei de a gsi drumul maritim ctre India au avut ca scop
ptrunderea direct pe cea mai lucrativ pia de atunci a lumii, ptrundere ce
putea intermedia controlul comerului intercontinental, acest control deschiznd,
odat cu expansiunea Europei peste ocean, o nou epoc. n India au luat natere
dou religii universale, budismul i hinduismul, precum i simbolurile numerice
moderne, care au ptruns n vest prin intermediul arabilor.
Secolul II Destramarea Imperiului kuan.La numai civa ani dupa pierderea
definitiv a unitii imperiului n China clasic (216) Imperiul kuan va fi copleit
de presiunea nc tnrului pe atunci Imperiu sasanid (aprox. 240). Kuanii se
mai mentin pana in secolul IV in Ghandara.
La mijlocul secolului I, sudul cunoscuse si el o mare dezvoltare economica.
Circa 50 p.Chr. Inceputul domniei dinastiei Satavahana asupra regatului
Andhra din nord-vestul Deccanului; decadere circa 195.Regii Satavahana au

construit un stat puternic si au infiintat rute comerciale terestre si de coasta, iar

regatele mai slabe vorbitoare de tamil din sud, au infiintat porturi in ambele parti
ale peninsulei.-Nobilii saka, retragandu-se in fata partilor, fondeaza statul
Katrapa, care dainuie pana aproximativ in 405.- Renasterea a venit in aceeai
perioad,cand se va constitui, chiar mai spre est, avnd de aceast dat drept
centru Bengalul, mai precis pe Valea Gangelui, un nou imperiu, Imperiul Gupta
(320-470).
Secolul IV. Principele Chandragupta I isi extinde dominatia asupra regiunilor
centrale ale Gangelui(vechiul teritoriu al statului Magadha).
320, 26 februarie Inceputul erei Gupta. Data urcarii pe tron a lui
Chandragupta si a adoptarii titlului imperial de maharajadhiraja devine anul
conventional al intemeiereii statului Gupta. Capitala: Pataliputra.
330-380 Domnia lui Samudragupta, fiul lui Chandragupta. Imperiul Gupta
inglobeaza aproape intreaga Indie de nord.
380-413 Domnia lui Chadragupta II Vikramaditya: teritoriul este extins spre
Nord si Sud; apogeul politic si cultural al statului Gupta care se intinde din
Bengalul de nord la Khatiawar su din Himalaya la Nerbudda.Perioada Gupta a
favorizat dezvoltarea directiilor culturale anterioare si a devenit cunoscuta sub
numele de epoca epica a istoriei indiene, in timp ce in acest nou imperiu i va
gsi cultura indian expresia sa clasic. Acum, traieste Kalidassa, cel mai mai
mare poet indian, creator de epopei si lucrari dramatice(Sakuntala).
405-411 Calatoria in India a pelerinului chinez Fu-Xien.
415-455 In timpul domniei lui Kumaragupta I,
Din 430, incursiuni dinspre Asia central ale triburile nomade ale heftalitilor
(hunii albi) la granita de nord-vest.
455-467 Domnia lui Skandragupta; respinge o mare invazie a heftalitilor.
467-496 Domnia lui Budhagupta. Sub atacurile frecvente ale hunilor albi, statul
Gupta decade, limitandu-si teritoriul, in secolul urmator, la o mica parte a
Magadhei de odinioara. Cucerirea si impartirea in regate de Vest si de Est. Hunii
vor institui o dominaie bazat pe tribut asupra Persiei i a nord-vestului Indiei.
Circa 527 Prabusirea hunilor albi; nordul Indiei se va diviza n numeroase state
succesoare ale Imperiului Gupta, aflate ntr-o rivalitate reciproc. In afara de
intemeierea unui imperiu Gupta tarziu(Malva), in perioada urmatoare in nordul
Indiei se constituie Imperiul Kanauj, condus de Harsha.Dupa 647, imperiul lui
Harsha se faramiteaza in mici state conduse de clanurile Rajput; fragmentarea
politic va deveni din nou un fenomen tipic pentru ntreaga Indie, timp de
aproape o mie de ani.
Incepand cu 700, buddhismul este inlaturat din India de hinduism,
Din 711, incursiuni ale arabilor.