La originile civilizaiei indiene se afl civilizaia Indus, dup denumirea fluviului pe cursul cruia este localizat.

La fel ca Egiptul i Mesopotamia, a fost una fluvial cu o agricultur bazat pe irigare. Ea se constituie n mileniul al III-lea .Hr. avnd ca fondatori triburile dravidienilor. Arheologii au descoperit cteva sute de aezri atribuite civilizaiei Indus, printre care se evideniaz Mohe njo-Daro i Harappa. Acestea impresioneaz prin rigoarea planificrii urbanistice i tehnica construciilor: strzile pavate cu lespezi de piatr, casele din crmid ars cu 2-3 etaje, sistem de canalizare. Majoritatea populaiei se ndeletnicea cu agricultura, meteugritul, iar negustorii au stabilit legturi comerciale cu regiuni ndeprtate. Astfel, sigilii cu scrierea proprie acestei civilizaii, nedescifrate pn n prezent, au fost descoperite n Asia i Mesopotamia. Dup 1700 .Hr. civilizaia Indus decade, iar valea Indusului i pierde statutul de centru cultural.

Ctre mijlocul mileniului al II-lea .Hr., n India de Nord-Vest ptrund popoarele de agricultori ale arienilor, care s-au amestecat cu populaia autohton. Acetia se delimiteaz de populaia local prin limb, religie i structura social. Perioada cuprins ntre secol ele XVVI .Hr. este de obicei numit India vedic, deoarece singurele izvoare pentru cunoaterea acestei epoci snt vedele, crile sacrale ale arienilor. Societatea este strict mprit n patru caste, varne, apartenena la care era de la natere, iar trecerea n alt cast era imposibil. Secolele VIIII .Hr. reprezint epoca apariiei i rspndirii religiei budiste. n acea epoc pe teritoriul Indiei existau circa douze ci de state mari. Ctre secolul al IV-lea .Hr. statul Magadha dobndise supremaia, iar oraul Pataliputra pentru ase secole va rmne capitala statelor indiene. Primul stat indian, care a cuprins aproape ntreaga Peninsul Hindustan, n afar de extremitatea sudic, e cel al dinastiei Maurya (322185 .Hr.). rile ncorporate de Imperiul Maurya alctuiau cteva provincii vaste. Apogeul puterii politice i al realizrilor culturale este atins pe timpul regelui Aoka, dup moartea cruia acest stat ncepe s se destrame. Destrmarea Imperiului Maurya a permis nflorirea a numeroase regate. n secolul al IV-lea d.Hr, cea mai mare parte a Indiei este din nou reunit sub o unic autoritate, Imperiul Gupta, cunoscnd pentru o perioad de 200 de ani o epoc de prosperitate. Perioada d inastiei Gupta este considerat epoca de aur a culturii indiene. Cu aceast perioad se ncheie istoria Indiei Antice, dup care urmeaz o epoc confuz, de invazii.

Civilizaie din India antic distrus de deflagraii nucleare cu zeci de mii de ani n urm?! Cu sperana c lectura acestui material v va oferi un moment de reflecie, tihn i linite fa de evenimentele de o intensitate cu totul ieit din comun la care asistm, de zbuciumul social i spiritual, n contra-pondere cu ofensiva mediocritii, mitocniei, prostului gust i nonvalorii.

n trecutul preistoric al omenirii au existat civilizaii dezvoltate n toate regiunile Terrei. Unele dintre acestea sunt evocate fie n legende, mituri, scrieri i texte religioase ulterioare acestor civilizaii ce descriu evenimentele, fie pe cale oral. Alte epoci din evoluia umanitii rezult c au existat din documente, nscrisuri originale din periadele respective ce dinuie pn n zilele noastre precum/mai ales din cercetri i descoperiri arheologice. Prima organizare a civilizaiei protoistorice omeneti ar fi nceput acum 34.500 de ani calculai n anul 1970 ( n urma unui calcul fcut de preotul egiptean Manethon din sec.III .e.n. privind existena primei dinastii divine). Calendarele egiptean, asirian, indian i maya pornesc numrtoarea de la epoca marilor evenimente catastrofale din sistemul nostru solar cunoscute sub numele generic de p o t o p; toate calculele calendarelor amintite au un nceput ce se situeaz ntre anii 11,542 .e.n. (calendarele egiptean i asirian) i 11,653 .e.n. (calendarele indian i maya). Aceast extraordinar suprapunere n timp a civilizaiilor dezvoltate la mari deprtri una de alta, fr a avea posibilitatea influenei reciproce, fundamenteaz ipoteza existenei unor cunotine ce depesc nivelul de atunci al oricrei societi, cunotine ce le-au fost date de extrateretri. Existena unor civilizaii avansate / dezvoltate n mileniile IV III Ch sunt consemnate n: -- Surse paraistorice cum sunt miturile; simbolurile; calendarele criptice (rituale) egiptean, asirian, indian i mayas la care se adaug ca dovezi spirituale: Vechiul Testament, Biblia, Talmudul, vechile scrieri budiste, incae, aztece, sumeriene, chineze etc. care au aceiai idee comun de nceputuri ale credinei stirpei lor. - Mitologia greac i roman, legendele, miturile consemnate n scrierile anticilor, n Vechiul Testament, Biblie (consemnate ca Apocalipse), Coran, Talmud, Mahabharata i Ramayana

(epopei sanscrite India din sec. IV . Ch.), vechile scrieri budiste, incae, aztece, sumeriene chineze, au aceiai idee comun referitoare la nceputurile existenei strmoilor lor. Un element comun scrierilor i legendelor scrise i orale l constituie descrierea unor catastrofe planetare, catastrofe ce pot fi naturale ciocnirea pmntului de ctre asteroizi, comete, alte corpuri cereti, dar i provocate de vizitatorii Pmntului din motive rmase necunoscute. n acest din urm caz se regsesc Sodoma (situat, potrivit legendei biblice n sud-vestul Mrii Moarte) i Gomora, a cror distrugere descris de Biblie poate fi urmare unor conflicte galactice. Distrugerea Sodomei i Gomorei , fapt descris de Biblie, este atribuit de savantul rus prof. Agrest producerii unei explozii termonucleare anunat. Tektitele, substane asemntoare sticlei care se gsesc n deertul Libiei, conin izotopi radioactivi de aluminiu i beriliu i au cel puin un milion de ani de cnd s-au format, n condiii de temperaturi foarte nalte i de radiaii puternice. - dovezi materiale, printre altele, sunt marile enigme ale civilizaiei:piramidele, construciile uriae de tip baz spaial din deertul peruan, terasa de la Baalbek ( munii Antiliban), desene rupestre, coloana din Kutub aflat n curtea templului mare din Delhi (India), veche de 4000 ani, fcut din piese de fier sudate desvrit . Pn n prezent coloana nu prezint nici o urm de alterare sau ruginire, rmnnd tot timpul inoxidabil; Exist i au existat pe Terra mari anomalii geologice care, pn n prezent nu au putut fi explicate, elucidate prin / de teoriile clasice cunoscute, cu toate strdaniile oamenilor de tiin. Aceste fenomene geologice neexplicate, presrate n timp i spaiu de-a lungul evoluiei planetei Pmnt, sunt consemnate a fi petrecute ncepnd din perioada protoistoric n marile cri ale omenirii (Biblie, Coran, Ramayana etc.) ct i in istoriografia modern i contemporan care consemneaz inclusiv anomaliile petrecute n contemporaneitate. - n Pakistan se gsesc ruine ale unor orae mari i complexe care se atribuie a fi fost ale Imperiului Rama, care s-a dezvoltat acum aproximativ 17.000 de ani; acest imperiu a existat cu cteva mii de ani dup presupusul nceput al civilizaiei atlante. Se presupune c a existat un rzboi ntre Civilizaia Atlant i Imperiul Rama n care s-au folosit arme nucleare. Drept dovad s-a invocat un episod din poemul naional indian Mahabhara n care se descrie un uria mesager al morii care a transformat n cenu ntreaga ras; un singur proiectil avnd puterea ntregului univers, dup cteva ore toat hrana era infectat. La Mohenjondaro, unul din oraele Rishi ale Imperiului Rama, excavaiile arheologiice au scos la iveal schelete care zceau pe strzi ca i cum un dezastru apocaliptic s-ar fi abtut peste ora, schelete radioactive, cele mai radioactive resturi umane de la tragedia de la Hiroima ! Primele trei mari civilizaii umane au fost: - prima civilizaia Sumer, n jurul anilor 3800 .Ch. n Mesopotamia inferioar; - civilizaia egiptean ce a aprut n jurul anilor 3200 .Ch. n valea Nilului - deci cu aproape jumtate de mileniu dup civilizaia sumerian; - civilizaia indo european n valea Indului (Asia de sud) ce a aprut cu circa o mie de ani dup nflorirea civilizaiei sumeriene. Civilizaiile din zona Nilului i cea din regiunea Indului nu numai c erau legate de cea sumerian, ci, de fapt, ambele i aveau leagnul n Sumer, aa cum atest textele antice precum i descoperirile arheologice, susine Z. Sitchin.

CIVILIZAIA INDO EUROPEAN [ a Vii Indusului ] ncepnd cu anul 7000 i Hr., primii indieni se grupeaza in state in nordul Indiei antice (Pakistanul actual). Cresctori de animale ei sunt totodata meteugari indemanatici; utiliznd roata olarului producnd ceramica. Prin anul 2400 i Hr., i cldesc de-a lungul fluviului Indus, mari orae nconjurate de metereze, ca:Mohenjo-Daro i Harappa. Cldirile lor din crmizi sunt alineate de-a lungul unor strzi care se ntretaie n unghi drept. Un sistem perfecionat de canalizare permite alimentarea lor cu ap curent. Datorit spturilor arheologice efectuate in aceste orae, se cunoate destul de bine viaa locuitorilor lor. Se tie c fceau nego cu Mesopotamia i foloseau un sistem de scriere. In schimb nu se cunosc motivele dispariiei aceste civilizaii numita "Civilizaia Indusului" in anul 1500 in.e.n Civilizaia Indusului a aprut n mileniul III .Hr., pe valea fluviului Indus. Au luat natere oraele Mohenjo-daro i Harappa. Exista multe locuri pe Pamint ce par a fi fost distruse de o explozie nucleara, dar cel mai uimitor dintre toate este Mohenjo Daro (Muntele Mortilor), oras antic ale carui ruine au fost descoperite in al treilea deceniu al secolului trecut.Situat, astazi, pe teritoriul Pakistanului, Mohenjo Daro face parte dintr-un ansamblu de asezari apartinind asa-numitei civilizatii Harappa , cunoscuta si sub numele de civilizatia Vaii Indusului. Unul dintre cei care si-au dedicat viata studierii acestor ruine este englezul David W. Davenport, care, dupa 12 ani de cercetari, a publicat, in 1979, o carte cu titlul Distrugere Atomica 2000 i.Hr., volumul fiind construit pe ipoteza ca Mohenjo Daro nu a cazut in ruina cu trecerea timpului, ci sfirsitul sau a fost consecinta unei deflagratii nucleare.Priveliste macabraPovestea extraordinara a Muntelui Mortilor porneste de la descoperirea primelor ruine si arata ca, o data cu scoaterea la lumina a vestigiilor vechii asezari, arheologii s-au pomenit in fata unui crater cu un diametru de aproape 50 de metri, in interiorul caruia totul, inclusiv piatra, este topit sau cristalizat ca si cum ar fi fost pirjolit de o temperatura uriasa. La marginea acestui crater, caramizile sint topite si sudate intre ele pe partea dinspre locul presupusului impact. Cercetatorii exclud din start posibilitatea ca zona sa fi fost pirjolita de eruptia unui vulcan, intrucit nu exista nici unul . Sute de schelete Zona devastata se intinde pe o arie avind diametrul de trei kilometri. La tot pasul se intilnesc pietre negre, bucati diforme dintr-un soi de piatra care au dat mult de gindit arheologilor, pina cind s-a descoperit ca e vorba de fragmente de vase ceramice, topite unele intr-altele, probabil in urma supunerii la aceeasi uriasa temperatura. Atunci cind excavatiile au ajuns la nivelul strazilor, arheologii s-au confruntat cu o priveliste macabra. In pozitii care dintre care mai stranii, au fost gasite sute de schelete. Civilizatie avansata Descoperirile de la Mohenjo Daro nu sint nicidecum singulare. Aceleasi scene apocaliptice se intilnesc si in orasul vecin, Harappa , unde, de asemenea, s-au gasit schelete pe strazi. Sapaturile arheologice le-au permis cercetatorilor sa afirme ca civilizatia Harappa era foarte avansata. Orasele din regiune sint construite dupa un plan riguros, cu strazi drepte ce se intretaie perpendicular. Casele au sofisticate sisteme de canalizare, superioare celor ce pot fi intilnite in prezent in multe orase ale Indiei si Pakistanului. Cine au fost insa intemeietorii acestor orase, nu se stie.

Nivel ridicat de radioactivitate In comunitatea stiintifica exista o nesfirsita dezbatere privind vechimea civilizatiei Harappa . Metodele traditionale cu radio-carbon au aratat ca uinele dateaza cam din anul 2500 i.Hr., dar, luind in calcul efectele unei presupuse explozii nucleare, riscul unei erori este foarte mare. Unii autori avanseaza ideea ca razboiul nuclear care a distrus aceste civilizatii a avut loc acum 8.00012.000 de ani. Cazul a fost studiat in secolul trecut de mai multi savant sovietici, care au descoperit ca scheletele au un nivel ridicat de radioactivitate. Intr-una din aceste locatii a fost gasit un schelet cu un grad de radioactivitate de 50 de ori mai mare decit cel normal. O alta marturie Un strat de cenusa radioactiva a fost descoperit si in apropierea orasului Rajasthan din India , unde, din aceasta cauza, proiectul de construire a unui nou cartier a fost suspendat. De altfel, orasul in sine are o nedorita faima in ceea ce priveste incidenta cazurilor de cancer si de copii ce vin pe lume cu diverse malformatii. O alta marturie peste timp a unui razboi nuclear in India antica este uriasul crater Lonar, situat la citeva sute de kilometri de Bombay si avind un diametru de 2.154 de metri. In intreaga zona nu exista nici un fel de resturi ale vreunui meteorit si, potrivit savantilor, Lonar este singurul crater intr-un strat de bazalt, roca fiind supusa unui soc intens, cu o presiune mai mare de 600.000 de atmosfere, in stare sa modifice insasi structura sa. Semne ale unui razboi devastator din antichitate pot fi intilnite si in alte colturi ale lumii, printre care enigmaticul desert de sticla libian, situat in apropierea platoului Saad. Sticla verde Cind prima bomba atomica a explodat in New Mexico , datorita caldurii extraordinare, nisipul desertului s-a transformat in sticla verde. In secolul trecut, mai multe descoperiri arheologice, din diferite zone ale globului, au scos la iveala si alte straturi de astfel de sticla. Vechi insa de mii de ani. Descoperit in 1932 de arheologul Patrick Clayton, desertul de sticla se intinde pe o arie foarte larga, masurind 130 de kilometri in lungime. Latimea ajunge pe alocuri la 53 de kilometri. Numele sau provine de la faptul ca intinderea arida este presarata cu bucati de sticla, de o puritate incredibila, proportia de siliciu fiind de 98%. Un articol aparut in iulie 1999 in revista britanica New Scientist a demonstrat ca deja faimoasa Sticla din Desertul Libian (SDL) este cea mai pura astfel de substanta de pe planeta. Unelte si podoabe Peste 1.000 de tone din acest material se intind pe o suprafata de sute de kilometri. Unele bucati sint de dimensiuni mari, cintarind pina la 30 de kilograme, dar cele mai multe sint mici, semanind cu niste cioburi, ca si cum o sticla uriasa ar fi fost sfarimata de o forta colosala. In limbaj stiintific, cioburile verzi sint numite tectite. Provenienta lor este un subiect de aprinse dezbateri. Sticla este cu certitudine extrem de veche. Astfel, se stie ca vinatorii preistorici isi confectionau din acest material diferite unelte ascutite. Un scarabeu sculptat in sticla verde a fost descoperit in mormintul lui Tutankhamon. Nici o explicatie Teoria propusa de o parte a comunitatii stiintifice este ca sticla e rezultatul impactului cu un corp cosmic. Exista insa serioase probleme cu aceasta teorie. De ce nu exista nici un crater de

impact? O intrebare ramasa pina astazi fara raspuns. Nici macar sondarile la mare adincime cu ajutorul ultimelor tehnologii nu au reusit sa gaseasca urma vreunui crater. Mai mult, sticla verde este prea pura pentru a fi rezultatul unui impact atit de brutal. Se poate, deci, ca un antic razboi nuclear sa fi creat toate aceste urme? Nimeni nu poate da un raspuns. Pe cit de neverosimila pare teoria, pe atit de multe dovezi pun oamenii de stiinta in imposibilitatea de a o combate. Radacinile de sticla Experimentele atomice din New Mexico , de la sfirsitul celui de-al doilea razboi mondial, au aratat faptul ca o deflagratie atomica topeste siliconul din nisip si transforma suprafata pamintului in sticla. Fulgerul poate si el transforma citeodata nisipul in sticla, dar formele lasate au intotdeauna forma unei radacini. Ramificatiile acesteia patrund in adincime. Astfel, paturile de sticla verde nu pot fi puse in nici un caz pe seama acestui fenomen natural. Misterul tectitelor Dezbaterile nascute in sinul comunitatii stiintifice de problema tectitelor au fost rezumate intrun articol publicat in august 1978 in revista Scientific American. Aici, un reputat cercetator american a incercat sa formuleze o teorie plauzibila care sa explice existenta misteriosului strat de sticla verde. Cea mai probabila sursa a sticlei verzi este Luna. Daca tectitele provin de pe Luna inseamna ca pe satelitul pamintului a existat cel putin un vulcan care a erupt in ultimii 750.000 de ani. Cred ca teoria vulcanului lunar este singura posibila si ma simt fortat sa o accept, scria John OKeefe, autorul articolului. Secretul lui Oppenheimer Seful Proiectului Manhattan, prin care SUA a construit cele doua bombe nucleare ce au distrus orasele Nagasaki si Hiroshima , cercetatorul J. Robert Oppenheimer, a adaugat si el o umbra de mister peste deja faimoasa sticla verde. Intr-un interviu pe care l-a acordat imediat dupa ce a asistat la primul experiment atomic, cercetatorul a citat din Bhagavad Gita: Acum am devenit Moartea, Distrugatoarea de Lumi. Cu alta ocazie, intervievat la Universitatea Rochester, la sapte ani dupa istoricul experiment, si intrebat daca acela a fost primul experiment atomic din istorie, replica sa a fost: Pai, da, in istoria moderna. O civilizatie disparuta Multiple dovezi arata ca civilizatia vechilor indieni este veche de zeci de mii de ani. Cu toate acestea, pina in 1920 majoritatea expertilor era de acord ca originile civilizatiei indiene ar trebui cautate undeva in jurul secolului al IV-lea i.Hr. Aceasta teorie a fost spulberata insa de descoperirea ruinelor unor orase precum Harappa, Mohenjo-Daro (Muntele Mortilor), Kot Diji, Kalibanga sau Lothal. Arheologii nu stiu nici astazi cine sint cei ce au construit aceste orase, dar incercarile de a data ruinele (cunoscute acum drept Civilizatia Vaii Indusului) au produs cifre ce se invirt in jurul anului 2500 i.Hr. Multi oameni de stiinta cred ca acestea sint ramasitele Imperiului Rama, descris in anticile textele Mahabharata si Ramayana. Aceste texte descriu si un razboi nimicitor purtat de imperiu impotriva unui dusman extrem de puternic. Textele povestesc despre armele ucigatoare folosite in conflict: mingi uriase de foc ce puteau distruge un intreg oras, Stralucirea lui Kapila ce putea

transforma 50.000 de soldati in cenusa instantaneu si sulite zburatoare ce puteau distruge si cele mai rezistente forturi. Filosofia in India Antica In India antica se considera ca filosofia incepe o data cu Uponisoe care sunt comentarii la Vede. Vedele sunt carti stravechi ale religiei brahmanice si consta in culegeri de imnuri, rugaciuni, vrai. Ele sunt documentare inestimabile ale culturii universale. Uponisodele pun in evidenta existenta a doua orientari filosofice. O tendinta spiritualista dupa care realul este determinat de un principiu spiritual suprem principiul lui BRAHMAN si o tendinta realista dupa care realitatea este determinata de elementele de natura materiala, reprezentarea acestei tendinte este filosofia Hardalake, carew este primul filozof al lumii. Uponisodele contin elemente importante de filosofie, una din filosofiile importante din secolul IV V este Budismul (Buddha). Budismul este o filosofie dar si o religie, a fost adesea contestat ca scoala filosofica sau atestat. Din argumentele pro si contra a dus o dubla ipostaza mai intai ca religie iar apoi ca filosofie. Budismul este legat de numele printului SIDDHARTHA din familia SOKYA, a primit numele de BUDDHA care inseamna iluminatul. Siddhartha era un print dintr-o familie nobila care impresionat de suferintele oamenilor la varsta de 29 de ani a parasit familia, bogatia si s-a retras in pustiu unde a stat timp de 7 ani ducand o viata de ascet consacrata meditatiei. In jurul acestei personalitati s-au creat legende. Budda a descoperit sensul profund al vietii. Descopera ca trasatura fundamentala a existentei umane este suferinta. Ajunge la descoperirea celor 4 adevaruri. Adevarul despre existenta suferintei, despre nasterea suferintei, despre nimicirea suferintei, despre calea ce duce la nimicirea suferintei. Din acel moment BUDDHA incepe sa-si propovaduiasca filosofia sa dar abia dupa 300 de ani regele ASOKA ii recunoaste statutul oficial al acestei filosofii, ridica temple si monumente in locurile legate de viata si activitatea lui BUDDHA. Cea mai importanta carte a budismului se numeste TRIPITAKA care guverneaza lantul reincarnarilor. Orice fiinta umana este condusa de la o renastere la alta prin nesfarsite suferinte. Moartea nu-l elibereaza pe om de suferinte pentru ca dupa moarte urmeaza o alta nastere. Reincarnarea este in functie de faptele omului, incat oamenii pot trece dupa moarte in existenta ca animale, plant, spirite si chiar zeitati. Cea mai inalta treapta a reincarnarii o reprezinta existenta de tip uman pentru ca numai in aceasta existenta este posibila aflarea adevarului si atingerea treptei de iluminat. Importanta este ideea ca omul poate rupe lantul reincarnarilor chinuitoare prin propriile sale eforturi constiente si poate dobandinirvana, acea stare de beatitudine opusa instabilitatii. Omul ajungand la adevar isi anihileaza dorintele, pasiunile si dobandeste o stare echivalenta cu nirvana, stare de liniste. Pentru budism lumea inconjuratoare este o permanenta curgere de forme, lumea nu-i ordonata, ci o lume care se formeaza mereu, este miscare, ea devine, nu exista, totul se modifica necontenit, trece de la starea de nonexistenta la existenta. Ceea ce se modifica nu este lumea ca atare, nu sunt lucrurile reale, budistii vad miscarea lumii si nu lumea in miscare, budistii participa emotiv la acea miscare, ei o deplang, o simt ca o inconstanta, ca o nesiguranta, de aicea reiese conceptia pesimista asupra lumii. Visul budistului este de a se situa deasupra evolutiei in care se gaseste, sa depaseasca aceasta transformare, iar idealul este dobandirea nirvanei. Conceptia despre nirvana ca si filosofia budista in general a influentat intreaga cultura europeana. Influentele se resimt la marii poeti, artisti. Conceptia pesimista o regasim in filosofia lui SCHOPENHAUER. Marele poet Eminescu a cunoscut filosofia budista direct prin incercarea de a traduce lucrari budiste iar indirect citind prelucrari din filosofia budista. Astfel in opera

eminesciana gasim adesea numele lui Buddha fata de care se exprima cu admiratie. Gasim termeni din filosofia budista, gasim idei foarte apropiate de filosofia budista. Cercetatoarea Amita Bhose care si-a dat doctoratul cu lucrarea Eminescu si India in capitolul VI al acestei lucrari face analiza aproape a tuturor poeziilor lui Eminescu de inspiratie budista. In afara de ceea ce afirma autoarea exagerand lucrurile cert este ca sunt poezii in care gasim aceste influente.
India si Mesopotamia in Antichitate
In India primii oameni s-au asezat in N, intre fluviul Indus, de la care se trage numele tarii, si Gange.Acolo s-a dezvoltat o civilizatie la fel de straveche si inflorioare ca Egiptul sau Mesopotamia.India antica acopera teritoriile pe care se afla in prezent India,Pakistan si Bangladesh. Mai multe civilizatii s-au dezvoltat in Antichitate, fara sa reuseasca sa stapaneasca acest ansamblu care, fiind atat de vast, este desemnat adesea sub numele de "Coninentul Indian". Cotropita cu regularitate prin frontiera ei nordica, India n-a construit aproape niciodata un imperiu unificat; numai 2 dinastii Maurya si-apoi Gupta, au ajuns sa domneasca aproape in intreaga tara. Orasele de pe Indus Incepand cu anul 7000 i Hr., primii indieni se grupeaza in state in N Indiei antic (Pakistanul actual).Crescatori de animale ei sunt totodata mestesugari indemanatici; utilizand roata olarului producand ceramica.Prin anul 2400 i Hr., isi cladesc de-a lungul fluviului Indus, mari orase inconjurate de metereze, cum ar fi: Mohenjo-Daro si Harappa. Cladirile lor din caramizi sunt alineate de-a lungul unor strazi care se intretaie in unghi drept. Un sistem perfectionat de canalizare permite alimentarea lor cu apa curenta.Datorita sapaturilor arheologice efectuate in aceste orase, se cunoaste destul de bine viata locuitorilor lor. Se stie ca faceau negot cu Mesopotamia si foloseau un sistem de scriere. In schimb nu se cunosc motivele disparitiei aceste civilizatii numita "CivilizatiaIndusului" in anul 1500 i Hr. Arienii si sistemul castelelor In momentul in care dispare civilizatia Indusului, niste triburi venite din Persia (Iranul actual), Arienii cotropesc N Indiei unde se stabilesc.Aceste populatii cu pielea mai deschisa la culoare decat a dravindienilor, au o civilizatie pe care majoritatea popoarelor Indiei o adopta incetul cu incetul.Dravindienii raman insa majoritari in S Indiei pana in zilele noastre. Odata cu arienii se impune si sistemul de impartire a societatii pe caste. Prin nastere fiecare om apartine unei caste, grup social pe care n-o poate parasi. Exista peste 100 de caste care corespund unor meserii. Ele pot fi grupate in trei categorii:casta brahamanilor cei care se roaga si provaduiesc invatatura,Ksa Triya casta razboinicilor, Vaisya si Sudra, castele celor care muncesc cu mainile.Timp de peste 1000 de ani, arienii isi intind stapanirea spre S si spre V. La N, ei nu pot totus tine piept unor noi cu ceritori. Imperiul lui Asoka Nordul Indiei este cucerit de regele Persiei, Darius in sec. al VI-lea i Hr, apoi de regele grec, Alexandru Macedon, la inceputul sec. al IV-lea i Hr.Cativa ani mai tarziu, grecii sunt alungat la randul lor de un suveran indian, Ciandragupta Maurya. Acum se intemeiaza dinastia Maurya (prin anul 320 i Hr.), prima mare dinastie indiana. Incetul cu incetul, membrii dinastiei Maurya isi intind dominatia asupra intregii Indii, cu exceptia Sudului.Cel mai renumit dintre dintre regii Maurya este Asoka, rege care urca pe tron in anul 269 i Hr. El se converteste la budism, religie fondata in India in sec. al V-lea i Hr., Incurajand expansiunea ei. Contribuie la dezvoltarea tarii, porunceste sa se consttruiasca drumuri si "spitale".Domnia sa este mult mai bine cunoscuta decat a celorlalti regi, intrucat el a pus sa se graveze textul hotararilor sale (edicte) pe stanci ori pe stalpi mari de piatra care au fost descoperiti in intreaga Indie. Regatele Razboinice Dupa moartea lui Asoka in anul 232 i Hr., urmasii sai nu au putut impiedica impartirea imperiului sau.Dinastia Maurya se rastoarna prin anul 185 i Hr. India va ramane divizata in mai multe regate timp de aproape 5 veacuri. Nordul tarii este cotropit in mai multe randuri, intai de sciti, apoi de nomazii Kusani veniti di Asia Centrala. Abia in sec. al IV-lea i Hr., un nou rege din N Indiei, Candragupta I, intemeiaza dinastia Gupta.Aceasta unifica India pana la navalirea hunilor, popor venit din Asia Centrala in scolul urmator. Mesoptamia In Mesopotamia, (tara dintre cele 2 fluvii), se naste una dintre cele mai vechi civilizatii ale lumii. Sumerul este regiunea unde, prin anul 3100 i Hr., apar primele texte scrise. Mesopotamia este o regiune vasta, cu sol manos, care se intinde pe teritoriul unde sunt asezate in prezent Iranul si Siria. Incepand cu anul 3500 i Hr., centrul acestei regiuni, Akkaadul, este ocupat de semiti, veniti din N-V. In S, in apropiere de Golful Persic, in Sumer, s-a stabilit un popor despre a carui origine nu se stie prea mult si care poarta numele de sumerieni. Inca din anul 2800 i Hr., sumerienii cladesc orase. Fiecare oras isi are zeul si legile proprii ; se numesc orase state.Sunt cotropite de diferite popoare, printre care si cele din Akkaal, care intemeiaza imperii.Aceste imperii dispar in anul 539 i Hr., cand persii, veniti din Iranul actual cuceresc Mesopotamia.