Comunicarea nonverbal In literatura de specialitate sunt menionate nu o singura definiie a comunicrii non verbale ci mai multe i toate sunt

acceptate. Totul depinde din ce perspectiva este abordat procesul de transmitere a semnelor non ligvistice. Comunicarea nonverbala este cumulul de mesaje, care nu sunt exprimate prin cuvinte i care pot fi decodificate, crend nelesuri Aceste semnale pot repeta, contrazice, nlocui, completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte. Importanta comunicrii non verbale a fost demonstrata n 1967 de ctre Albert Mehrabian. In urma unui studiu, acesta a ajuns la concluzia ca numai 5% din mesaj este transmis prin comunicare verbala n timp ce 38% este transmis pe cale vocala i 55% prin limbajul corpului. Comunicarea nonverbala opusa comunicrii verbale este conceputa de multa vreme ca limbaj n sens strict. In aceasta viziune toate celelalte forme de comunicare sunt considerate ca secundare (scrisul). Teoriile contemporane ale comunicrii influenate de discipline att de diverse ca lingvistica enunrii, psihologie, sociologie, antropologie, asigura astzi locul cuvenit comunicrii non verbale, bazandu-se pe ipoteze ale canalelor multiple ale comunicrii umane. Comunicarea umana este conceputa ca o enunare eterogena rezultnd din combinarea de elemente vocal acustice i vizual n literatura de specialitate comunicarea nonverbal a primit de-a lungul timpului o multitudine dedefiniii, majoritatea fiind acceptate. Majoritatea definiiilor comunicrii non verbale vorbesc despre aceast comunicare nonverbal ca despre un cumul de mesaje, mesaje ce nu sunt exprimate prin ajutorul cuvintelor, dar care totui pot fi decodificate, putnd crea nelesuri. Ct de important este comunicarea non-verbal a demonstrat-o Albert Mehrabian, n anul 1967. n urma unui studiu despre comunicarea nonverbal acesta a ajuns la concluzia ca numai 5% din mesaj este transmis prin comunicare verbala n timp ce 38% este transmis pe cale vocala i 55% prin limbajul corpului. Mergi la: sumar comunicare nonverbala Caracteristici, comunicarea nonverbal Comunicarea nonverbal este neintenionat, ea ne trdeaz emoiile sau atitudinea chiar dac nu dorim acest lucru, deci trebuie sa fim contieni ca mesajele non verbale uneori pot contrazice ceea ce afirmam; - comunicarea nonverbala este alctuit dintr-un numr de coduri separate pe care trebuie sa nvm sa le folosim. Anumite coduri non verbale sunt universale, fiind nelese la fel n culturi diferite; - Abilitatea de comunicare nonverbala creste odat cu vrsta, cu experiena Cei care comunica bine non verbal, stpnesc n aceeai msur i codurile non verbale i de obicei sunt acei care reuesc mai bine n societate, construiesc relaii bune cu semenii lor i au un statut social mai bun ; - Mesajele transmise prin comunicarea non verbale ne furnizeaz informaii despre problemele personale sau de relaionarea la ali indivizi, despre care am fi jenai sa discutam. Tipuri de comunicare nonverbala Exist un tip de comunicare nonverbal numit sezonier, care se bazeaz la mesajele recepionate cu ajutorul simurilor vzului, auzului, mirosului, tactil i gustativ ; Un alt tip de comunicare nonverbal este i ceea ce se numete comunicarea nonverbala estetica(pictura, muzica, dans, imagine, etc) care are loc prin intermediul diferitelor forme de exprimare artistica i comunica diferite emoii artistice ; Comunicarea nonverbala bazata pe folosirea nsemnelor (steaguri, insigne, uniforme, etc) i a simbolurilor specifice, ca de exemplu, cele legate de religie (cruce, altar, icoane, etc) sau statut social (gradele la ofieri, titulatura, decoraiile, etc). Mergi la: sumar comunicare nonverbala Principalele funcii n comunicarea non-verbal - comunicarea nonverbal are menirea de a o accentua pe cea verbal ; astfel, profesorul poate ntri prin anumite elemente de mimic sau de gestic importana unei anumite pri din mesaj din ceea ce transmite, n timpul orelor, elevilor ;

- comunicarea nonverbal poate s completeze mesajul transmis pe cale verbal ; n acest mod, s ne nchipuim acelai material nregistrat i audiat apoi de elevi i, n al doilea caz, prezentat de cadrul didactic la propriu; anumite pri ale mesajului verbal pot fi nu doar accentuate, ci, ele pot fi completate fericit cu un impact considerabil asupra sporirii motivaiei nvrii ; cineva care spune o glum zmbete n timp ce face acest lucru, cineva care anun o veste trist are o mimic n concordan cu aceasta; - comunicarea nonverbal poate, n mod deliberat, s contrazic anumite aspecte ale comunicrii verbale ; atunci cnd, spre exemplu, trebuie s efectum o critic, un zmbet care contravine aspectului negativ al mesajului verbalizat poate s instaureze o atmosfer pozitiv i relaxant, care s fac - aparent paradoxal - critica mai eficient n urmrirea scopurilor acesteia privind schimbri comportamentale la nivelul persoanei mustrate; - o alt funcie a comunicrii non verbale este aceea de a regulariza fluxul comunicaional i de a pondera dinamica proprie comunicrii verbalizate ; - comunicarea nonverbal repet sau reactualizeaz nelesul comunicrii verbale, dnd posibilitatea receptorului comunicrii s identifice n timp real un ndemn aflat n spatele" unei afirmaii. Mergi la: sumar comunicare nonverbala Elemente componente n comunicarea nonverbal Limbajul tcerii n comunicarea nonverbal. prin tcere (ascultare pasiva) se poate exprima intenia de continuare a unei expuneri, dezvluirea unor idei, sentimente sau atitudini care ar putea fi blocate prin intervenie verbala. O soluie pentru situaia n care nu se tie cum sa se interpreteze tcerea poate fi feedback-ul. Limbajul timpului Limbajul timpului este perceput diferit, n funcie de societate sau cultura. Chiar i n interiorul aceleiai culturi, modul cum este perceput timpul poate fi diferit. Exemplu: 30 minute petrecute cu cineva care nu-i este pe plac poate fi considerat ca "pierdere de vreme" iar cu cineva drag poate fi considerat "o venicie". Timpul biologic - este un concept care poate transmite informaii referitoare la performanta indivizilor. Astfel funcie de acesta unii indivizi sunt "privighetori" iar ali "pasri de noapte". n prima categorie intra cei care sunt matinali, care se coala devreme, sunt plini de energie i obin cele mai bune rezultate n cursul dimineii Ceilali reprezinta opusul acestora i intra n cea de a doua categorie. Aceste caracteristici individuale, legate de timpul biologic, ne pot transmite informaii legate de performanta indivizilor. Timpul informaional - este interpretat diferit n diverse culturi. Timpul este vzut ca parte a contextului n care interacioneaz oamenii. El poate fi folosit i simbolic, ca n expresia" Timpul nseamna bani", expresie care invita la ntrebuinarea raional a timpului. Limbajul corpului Micrile corpului, numite i "limbajul corpului", pot avea uneori sens simbolic i n acest caz participa la comunicarea nonverbala. Postura corpului este definitorie pentru anumite mesaje. Umerii lsai sau capul plecat indica timiditate, deprimare, amrciune, sentiment negativ sau un sentiment de inferioritate, capul sus i umerii drepi transmit mulumirea i chiar superioritatea. ntr-o discuie aplecarea spre interlocutor poate nsemna interes, atenie Retragerea corpului, dimpotriva sugereaz respingere. ncruciarea bratelor la piept semnifica nchidere n sine fata de interlocutor sau subiectul discutat. Micrile capului au anumite semnificaii n comunicarea nonverbal Datul din cap nseamna aprobare sau descurajare Expresiile fetei sunt cele mai uor de controlat. Fiecare parte a fetei noastre comunica. Fata exprima reacia persoanei n cauza la tot ce se spune: surpriza, dezacord, nenelegere, dezamgire, suprare, durere, interes, dezinteres, etc. Expresiile fetei trebuiesc corelate cu celelalte micri ale corpului sau cu mesajele verbale. Expresia fetei poate fi sincera sau simulata i de aceea uneori este chiar greu de descifrat.

Zmbetul este un gest foarte complex, capabil sa exprime o gama larga de stri, de la plcere, bucurie, satisfacie, la promisiune, cinism, jena. Interpretarea sensului zmbetului variaz nsa de la o cultura la alta fiind n strnsa corelaie cu presupunerile specifice care se fac n legtur cu relaiile interumane n cadrul acelei culturi. Micrile ochilor au un rol important n cadrul interaciunii sociale. De exemplu n cadrul unui dialog persoanele se privesc n ochi 25-75 % din timpul conversaiei Scopul privirii n ochi este de a recepiona mesajele vizuale suplimentare, care sa completeze cuvintele sau sa gseasc n ochii celuilalt un feedback, o reacie la cele afirmate. Comunicarea de informaii Modul n care privim i suntem privii are legtur cu nevoile noastre de aprobare, ncredere, acceptare i prietenie. Chiar i a privi sau nu privi pe cineva are un neles Interlocutorii care te privesc n ochi n timpul conversaiei sunt considerai mai credibili dect cei care evita contactul vizual sugernd intenia de a ascunde ceva. Personalitatea se evideniaz i prin alte micri ca : rosul unghiilor, jucatul cu o bijuterie, frecatul nasului, etc. Este greu sa nelegem sensul acestor micri deoarece unele se fac incontient i ele pot ilustra doar o stare interioara (frica, jena, nerbdare). n acest sens nu vorbim de comunicare nonverbala. Dac aceste semne se folosesc intenionat, pentru a spune ceva despre noi, atunci ele constituie comunicare nonverbala. Gestica n comunicarea nonverbal Alte micri ale parilor corpului (mini, brate, picioare), grupate sub denumirea de "gestica", reprezinta mijloace frecvent folosite n comunicarea nonverbala. comunicarea de informaii - pentru a ntri sensul cuvintelor sau a le nlocui complet ; comunicarea de emoii ; susinerea vorbirii - pentru a sublinia nelesul cuvintelor, a indica diverse persoane sau obiecte , a ilustra forme sau mrimi ; exprimarea unei relaii - "copierea" n oglinda a gesticii celeilalte persoane Interpretarea unor gesturi: Strngerea pumnilor denota ostilitate i mnie sau, solidaritate, stres, iar bratele deschise sinceritate, acceptare. Capul sprijinit n palma-plictiseala, dar palma (degetele) pe obraz, dimpotriva denota interes extrem. Minile inute la spate- superioritate sau ncercare de autocontrol. Atenie nsa i la diferenele culturale. De exemplu, prin micarea capului de sus n jos spunem "da", n timp ce oamenii din Sri Lanka redau acelai lucru prin micarea capului de la dreapta la stnga. Gestul de artare cu degetul este considerat nepoliticos la noi, insulta n Thailanda i absolut neutru, de indicare, n SUA. Utilizarea gesticulaiei excesive este considerata nepoliticoasa n multe tari, chiar i la noi, dar gesturile minilor au creeat faima de popor pasionat a italienilor. Modul n care americanii i ncrucieaz picioarele (relaxat, micri largi, fr nici o reinere) difer de cel al europenilor (controlat, atent la poziia finala); cel al brbailor difer de cel al femeilor. Un american va pune picioarele pe masa dac aceasta nseamna o poziie comoda sau dac vrea sa demonstreze un control total asupra situaiei Bitul picioarelor denota plictiseala, nerbdare, stres Vocea n comunicarea nonverbal Modul n care ne folosim vocea i calitile vocale are importanta n procesul de comunicarea nonverbal. nlimea i intensitatea vocii exprima atitudinea dorita. O voce stridenta, iptoare, ascuita indica mnie, ameninare n timp ce una joasa arata emoie, frica, disperare, tensiune. Volumul vocii ofera indicaii privind personalitatea, atitudinea, sentimentele vorbitorului. Dicia i accentul vocii exprima gradul de educaie i statutul social. Accentele regionale ne ofera indicaii despre zona geografica de proveniena (moldovean, oltean, ardelean, etc). Gradul de ncredere, autoaprecierea, sigurana de sine se pot transmite prin intermediul vocii; toate aceste informaii despre noi nine la putem oferi prin comportamentul nostru de comunicare. Aspectul fizic n comunicarea nonverbal.

Mesaje non verbale sunt transmise i prin intermediul mbrcmintei i accesoriilor pe care le purtam (bijuterii, cravate, ochelari), prin machiaj, coafura/ freza, etc. Se afirma ca " haina face pe om" i ntr-adevr tim ca oamenii bine mbrcai dau impresia de succes, putere, educaie, bani, etc. mbrcmintea poate accentua frumuseea fizica, naturala, reprezinta un simbol cultural (brbaii ntotdeauna poarta pantaloni) sau subliniaz o tradiie (kiltul scoian sau sari-ul indian). Felul n care ne mbrcam ofera i informaii personale. O femeie mbrcata provocator poate exprima disponibilitate, sfidarea regulilor sociale pe cnd o femeie mbrcata decent confer seriozitate, ncredere i are posibiliti mai mari de promovare n piaa muncii sau n funcii de rspundere Nu trebuie sa fii elegani n orice situaie, trebuie nsa sa avei o inuta adecvata oricrei situaii Spaiul personal i teritoriul n comunicarea nonverbal n general oamenilor le place sa aib un spaiu propriu, ct de mic, pe care sa-l aranjeze conform dorinelor proprii. Spaiul mprumuta ceva din personalitatea omului i transmite mesaje non verbale despre ocupant. Spaiul personal poate fi definit ca fiind distanta de la care exista disponibilitatea contactului cu ceilali n domeniul comunicrii non verbale exista distantele diferite de comunicare funcie de context i de caracterul mesajului transmis. Astfel: zona intima (personala), ntre 0,5-1,2 m este pentru discuii cu caracter personal, fiind nsa total inacceptabila n alte cazuri; zona sociala (normala), ntre 1,2-2 m este folosita mai ales la comunicarea interpersonala (colegi de serviciu aflai pe aceiai treapta ierarhica, prieteni, etc) ; zona consultativa, ntre 2-3,5 m este folosita n situaii oficiale (superior, subordonat, consultantclient, angajat - persoana care solicita angajarea, gospodina- vnztoarea de la magazin) ; zona publica, 3,5 m i mai mult n care comunicarea este formala (cursuri, edine, discursurile politicienilor, etc) . Dac o persoana se apropie mai mult dect este potrivit, poate aprea tensiune i chiar ostilitate, stri care vor afecta comunicarea. Atunci cnd se produce invadarea (violarea) spaiului personal, persoana n cauza se retrage pentru a restabili distanta iar n cazul n care acest lucru nu mai este posibil, se va face tot posibilul ca "invadatorul" sa se retrag la distanta cuvenita. Nu stnjenii pe cei cu care discutai apropiindu-va de ei mai mult dect trebuie. De obicei cnd suntei n picioare, distanta necesara este aceea a strngerii minii. Atingerea n comunicarea nonverbal Atingerea sau contactul fizic este unul dintre cele mai vechi coduri ale comunicrii non verbale. Ea exprima emoii sau sentimente diferite, de la sentimente calde: iubire, simpatie, ncurajare, pn la agresiune fizica. Unii oameni evita orice atingere. Fora i tipul de atingere depinde n mare msur de vrsta, statut, relaie i cultura. Gradul de atingere difer de la o cultura la alta. La japonezi, nclinarea capului nlocuiete datul minii ca salut, n timp ce la eschimoi acest salut se exprima cu o lovitura uoara pe umr Temperatura, lumina i culoarea Aceste elemente ale mediului, natural sau ambiant influeneaz modul n care oamenii comunica fr a constitui nsa coduri non-verbale. Iluminarea corespunztoare a unui spaiu contribuie la o buna ascultare iar anumite culori au efect stimulativ asupra ateniei Lumina i culoarea pot determina anumite stri i dispoziii fizice. De asemenea, temperatura poate influenta pozitiv sau negativ buna comunicare. Culorile afecteaz comunicarea sub urmtorul aspect: culorile calde (galben, portocaliu, rou) stimuleaz comunicarea, n timp ce culorile reci (albastru, verde, gri) inhiba comunicarea; monotonia , precum i varietatea excesiva de culoare, inhiba i distrag atenia i comunicarea. Copierea stilului in comunicarea nonverbala Oamenii i accepta, n mod incontient cu mai multa uurina pe aceia cu care se aseamn Studiai cu foarte multa discreie partenerii de discuie i aflai-le stilul. ncercai n cazul n care ei zmbesc

sa zmbii iar dac sunt sobrii sa fii i voi la rndul vostru. Vorbii tare sau ncet, repede sau rar n stilul partenerului de discuie Mergi la: sumar comunicare nonverbala

Comunicarea non-verbala - elemente de baza Cred ca deja vi s-a intamplat cel putin o data in viata sa realizati ca nu este important ceea ce spuneti, ci modul in care spuneti ceea ce spuneti. De aceea, unii oameni pot fi mai convingatori decat altii, chiar daca pronunta aceleasi cuvinte. Cercetarile in domeniul comunicarii arata ca in domeniul comunicarii interumane, 55% din totalitatea mesajului pe care il comunicam este trasmis prin limbajul trupului - elementul non-verbal (gesturi si atitudine), 38% este transmis prin elementele paraverbale (tonul, ritmul si volumul vocii) si doar un procent de 7% este transmis prin intermediul cuvintelor (elementul verbal propriu-zis). Nu stiu ce parere aveti voi, dar mie mi se pare oarecum infiorator. Este ca si cum gandurile si sentimentele mele imi sunt efectiv inscrise pe frunte, imprimate in gesturi si atitudine, sustinute de pozitia corporala si eu nu pot face absolut nimic in legatura cu asta. Ei bine, se pare ca nu avem totusi de ce sa ne speriem atat de tare. Vestea buna este ca putem folosi aceste lucruri in favoarea noastra. Pe de-o parte, ne putem controla mai bine limbajul trupului si tonul pentru a exprima exact ceea ce dorim sa exprimam si pe de alta parte, acordand mai multa atentie limbajului corporal al celorlalti si incercand sa-l descifram, vom putea sa ii cunoastem mai bine pe acestia din urma si vom putea comunica mai eficient. Inainte insa de a trece la fapte trebuie sa stabilim cateva reguli legate de descifrarea comportamentului non-verbal si paraverbal al unei persoane. Trebuie sa consideram situatia respectiva de comunicare per ansamblu. Un om isi poate tine mainile incrucisate la piept nu doar ca sa se apere instinctiv in fata interlocutorului ci si pentru a se apara de frig. In plus, mana dusa la ochi poate insemna si ca te mananca ochiul, nu doar ca esti pe cale sa spui o minciuna gogonata. Nu trebuie sa consideri ca limbajul trupului nu poate fi controlat. El poate fi controlat, modificat si apoi poate chiar sa modifice si starea de spirit si incet-incet personalitatea persoanei respective. Postura Spatele drept si capul sus, precum si pozitia trasa in spate a umerilor va sugera interlocutorului incredere in sine si hotarare. Pozitia corpului aplecata in fata cu masura poate face minuni la un interviu de job, la un curs sau la o sedinta, sugerandu-i interlocutorului ca esti interesat de ceea ce are acesta de spus. Pozitia corpului lasata pe spate, sprijinita de spatarul scaunului poate sugera, din contra, dezinteres, atitudine refractara fata de ceea ce are de spus interlocutorul. Pozitia corpului cu bazinul putin impins inainte si cu mainile in buzunar, eventual cu degetele mari in exteriorul pantalonilor va insemna incredere in sine. Pozitia ridicata cu mainile pe masa si cu corpul aplecat inainte va insemna o atitudine autoritate, dorinta de a se impune.

Pozitia lasata pe spate cu mainile impreunate la ceafa sugereaza o atitudine de superioritate. Pozitia mainilor Mainile ascunse in buzunare sau oricum altundeva decat la vedere poate sugera interlocutorului ca ai ceva de ascuns. Mainile apropiate cu degetele mari unul sprijinit de celalalt pot sugera incredere in sine, sau in anumite contexte chiar aroganta. Mana dusa la fata, sprijinind barbia sau falca este un semn de plictiseala sau de neascultare a interlocutorului. Mainile incrucisate la piept sugereaza o atitudine inchisa, neincrezatoare sau o persoana care se apara. Mainile sprijinite una pe alta, eventual jucandu-se necontrolat sugereaza o stare de nervozitate. Gesturi Gestul reflex de a scoate ochelarii de pe nas si de a lua unul dintre bratele ochelarilor si a-l duce in dreptul gurii sugereaza interes si chiar dorinta de a spune ceva. Gestul de a duce o mana sau un deget la ceafa poate insemna ca cel care face gestul a fost pus intr-o incurcatura. Mana dusa in dreptul fetei sau al ochilor poate insemna ca cel care face gestul incearca sa ascunda ceva. Urmareste galeria de mai jos pentru a vedea exemplificarile Toate aceste elemente de comunicare non-verbala au fost prezentate in cadrul cursului de "Manipulare comportamentala", organizat de Smartico Pro pentru castigatoarele concursului Ele.ro "Cat de apreciate sunt femeile". Superioritate Pozitia lasata pe spate cu mainile impreunate la ceafa sugereaza o atitudine de superioritate. Pozitia corpului relaxata Pozitia corpului lasata pe spate, sprijinita de spatarul scaunului poate sugera, din contra, dezinteres, atitudine refractara fata de ceea ce are de spus interlocutorul. Dorinta de a se afirma Pozitia ridicata cu mainile pe masa si cu corpul aplecat inainte va insemna o atitudine autoritate, dorinta de a se impune. Pozitia corpului aplecata Pozitia corpului aplecata in fata cu masura poate face minuni la un interviu de job, la un curs sau la o sedinta, sugerandu-i interlocutorului ca esti interesat de ceea ce are acesta de spus. Mainile impreunate Mainile apropiate cu degetele mari unul sprijinit de celalalt pot sugera incredere in sine, sau in anumite contexte chiar aroganta. Stare de plictiseala Mana dusa la fata, sprijinind barbia sau falca este un semn de plictiseala sau de neascultare a interlocutorului.

Mainile incrucisate Mainile incrucisate la piept sugereaza o atitudine inchisa, neincrezatoare sau o persoana care se apara. Stare de nervozitate Mainile sprijinite una pe alta, eventual jucandu-se necontrolat sugereaza o stare de nervozitate. Dorinta de a spune ceva Gestul reflex de a scoate ochelarii de pe nas si de a lua unul dintre bratele ochelarilor si a-l duce in dreptul gurii sugereaza interes si chiar dorinta de a spune ceva. Incurcatura Gestul de a duce o mana sau un deget la ceafa poate insemna ca cel care face gestul a fost pus intr-o incurcatura. Mana la fata Mana dusa in dreptul fetei sau al ochilor poate insemna ca cel care face gestul incearca sa ascunda ceva. 1.3.2. Comunicarea nonverbal Introducere: Parcurgnd aceast activitate v vei familiariza cu aspecte legate de comunicarea non verbal. Ce tim despre: limbajul trupului, limbajul spaiului, limbajul vestimentaiei, limbajul timpului, limbajul tcerii, limbajul culorii? Comunicarea nonverbal poate sprijini, contrazice sau substitui comunicarea verbal avnd i un rol regulator i de control a acesteia. Ansamblul elementelor nonverbale ale comunicrii este numit i metacomunicare. Elementele comunicrii nonverbale sunt:

limbajul limbajul limbajul limbajul limbajul limbajul

trupului, spaiului, vestimentaiei, timpului, tcerii, culorii.

LIMBAJUL TRUPULUI Corpul uman vorbete i uneori spune mai mult dect gura. Unele gesturi sunt nnscute: oamenii fericii zmbesc, cei suprai au o figur trist. Poziia corpului ne ofer informaii utile cu privire la disponibilitatea interlocutorului de a comunica. n practic ntlnim mai des patru poziii de baz:

Mimica este o alt component relevant a limbajului trupului.

Gesturile, pe de alt parte ne dau indicii tot la fel de importante cu privire la personalitatea interlocutorului, starea sa de spirit. Cum nvm s descifrm toate gesturile? Acest lucru e posibil numai prin antrenament.

Cnd vorbeti cu oamenii fii atent la semnalele emise de ei:

v Dac o persoan nu spune tot adevrul sau chiar minte atunci cel mai probabil se joac cu ceasul de la mn, i scarpin gtul, i freac nasul, nu te privete direct n ochi. v Dac interlocutorul e plictisit sau nu mai are timp s te asculte atunci el va deveni nelinitit, i va schimba continuu poziia, se va uita des la ceas, va privi prin ncpere i mai ales spre u. v Dac interlocutorul este n schimb interesat de ce i spui te va privi n ochi, se va apropia de tine concentrndu-se la ce i spui.....

LIMBAJUL SPAIULUI n funcie de spaiul personal, de distana fa de interlocutor de mrimea camerei, mobilierul ales, modul n care este amplasat n ncpere putem afla diferite lucruri despre personalitatea respectivului. Practica arat c fiecare om percepe spaiul n mod diferit i c exist diferene culturale privind folosirea spaiului. * Distana personal: zona apropiat 0,5-0,8 m, zona ndeprtat: 0,71,3 m. * Distana social: zona apropiat 1,2-2 m, zona ndeprtat 2-3,5 m. * Distana public: zona apropiat 3,5- 8, zona ndeprtat mai mult de 8 m. Aceste distane sunt mai mari pentru America, Australia, Canada i mai mici pentru Europa, Japonia.

LIMBAJUL VESTIMENTAIEI Este cert c trebuie s acordm atenie modului n care ne mbrcm i c prin aceasta comunicm ceva celor din jur. Cu att mai mult cu ct este o component a comunicrii nonverbale pe care o putem controla relativ uor. mbrcmintea trebuie s fie adecvat activitii pe care o efectum. Totul trebuie s fie curat i clcat.

Este foarte important s te mbraci potrivit slujbei pe care i-o doreti. n afaceri, este foarte important s alegi mbrcmintea n conformitate cu imaginea pe care dorim s o oferim pentru a susine produsul sau serviciul pus la dispoziia clientului.

LIMBAJUL TIMPULUI Toi ne aflm permanent sub presiunea timpului. Folosirea eficient a timpului presupune prezena unor trsturi de memorie, flexibilitate, spirit de observaie, capacitate de efort, capacitatea de a stabili prioriti. n funcie de modul cum tim s gestionm timpul, putem afirma c folosim aceast resurs pentru a comunica. Cel ce vrea s-i utilizeze bine timpul va ine cont de aspectele urmtoare: * Pune pe primul plan esenialul. * Alege metodele de lucru care i se potrivesc cel mai bine i care corespund sistemului i stilului propriu de lucru. * Acord importan autodisciplinei. * Fii flexibil. * Combate rutina. * Descoper ritmul organismului su.

LIMBAJUL TCERII A ti s taci e o calitate a omului preuit din cele mai vechi timpuri. Chiar prin tcere, oamenii comunic ceva: aprobare, dezaprobare, discreie, raiune, admiraie, etc. Apelm la tcere atunci cnd: * Dezaprobm anumite opinii. * Dorim s nu divulgm un secret. * Dorim s nu facem ru cuiva. * Apreciem c timpul poate rezolva o situaie delicat. * Credem c dac vorbim ne facem dumani.

LIMBAJUL CULORII Culorile influeneaz i ele comunicarea. Ele evideniaz atitudinea omului fa de via i fa de cei din jur. Fiecare culoare definete personalitatea omului.

Deci trebuie s cunoatem culoarea care ne caracterizeaz. Culorile calde favorizeaz comunicarea, cele reci o inhib. Culoarea vestimentaiei folosite ne comunic o serie de lucruri: Culoarea Rou Roz Portocaliu Galben Verde Bleu Bleumarin Negru Informaia Om plin de sentimente. mi place s iubesc, s fiu iubit, s am grij de alii. Sunt organizat i hotrt s-mi realizez planul. Doresc s discutm. mi place schimbarea. Sunt inventiv. mi place s fiu ef i s dau ordine. tiu foarte bine ce am de fcut.

Semnificaia culorilor poate fi diferit n alte culturi. De exemplu n Europa negru e culoarea de doliu, n China i Japonia albul.