Comunicarea nonverbal

Ce este comunicarea nonverbala

In literatura de specialitate sunt menionate nu o singura definiie a comunicrii non
verbale ci mai multe i toate sunt acceptate. Totul depinde din ce perspectiva este
abordat procesul de transmitere a semnelor non ligvistice.
Comunicarea nonverbala este cumulul de mesaje, care nu sunt exprimate prin
cuvinte i care pot fi decodificate, crend nelesuri Aceste semnale pot repeta,
contrazice, nlocui, completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte. Importanta
comunicrii non verbale a fost demonstrata n 1967 de ctre Albert Mehrabian. In
urma unui studiu, acesta a ajuns la concluzia ca numai 5% din mesaj este transmis
prin comunicare verbala n timp ce 38% este transmis pe cale vocala i 55% prin
limbajul corpului.
Comunicarea nonverbala opusa comunicrii verbale este conceputa de multa
vreme ca limbaj n sens strict. In aceasta viziune toate celelalte forme de comunicare
sunt considerate ca secundare (scrisul). Teoriile contemporane ale comunicrii
influenate de discipline att de diverse ca lingvistica enunrii, psihologie, sociologie,
antropologie, asigura astzi locul cuvenit comunicrii non verbale, bazandu-se pe
ipoteze ale canalelor multiple ale comunicrii umane. Comunicarea umana este
conceputa ca o enunare eterogena rezultnd din combinarea de elemente vocal
acustice i vizual
n literatura de specialitate comunicarea nonverbal a primit de-a
lungul timpului o multitudine de definiii, majoritatea fiind acceptate. Majoritatea
definiiilor comunicrii non verbale vorbesc despre aceast comunicare nonverbal ca
despre un cumul de mesaje, mesaje ce nu sunt exprimate prin ajutorul cuvintelor, dar
care totui pot fi decodificate, putnd crea nelesuri.
Ct de important este comunicarea non-verbal a demonstrat-o Albert Mehrabian, n
anul 1967. n urma unui studiu despre comunicarea nonverbal acesta a ajuns la
concluzia ca numai 5% din mesaj este transmis prin comunicare verbala n timp ce
38% este transmis pe cale vocala i 55% prin limbajul corpului.

Caracteristici, comunicarea nonverbal

Comunicarea nonverbal este neintenionat, ea ne trdeaz emoiile sau
atitudinea chiar dac nu dorim acest lucru, deci trebuie sa fim contieni ca mesajele
non verbale uneori pot contrazice ceea ce afirmam;
- comunicarea nonverbala este alctuit dintr-un numr de coduri separate pe care
trebuie sa nvm sa le folosim. Anumite coduri non verbale sunt universale, fiind
nelese la fel n culturi diferite;
- Abilitatea de comunicare nonverbala creste odat cu vrsta, cu experiena Cei care
comunica bine non verbal, stpnesc n aceeai msur i codurile non verbale i de
obicei sunt acei care reuesc mai bine n societate, construiesc relaii bune cu semenii
lor i au un statut social mai bun ;

- Mesajele transmise prin comunicarea non verbale ne furnizeaz informaii despre

problemele personale sau de relaionarea la ali indivizi, despre care am fi jenai sa
discutam.

Tipuri de comunicare nonverbala

Exist un tip de comunicare nonverbal numit sezonier, care se bazeaz la mesajele
recepionate cu ajutorul simurilor vzului, auzului, mirosului, tactil i gustativ ;
Un alt tip de comunicare nonverbal este i ceea ce se numete comunicarea
nonverbala estetica (pictura, muzica, dans, imagine, etc) care are loc prin
intermediul diferitelor forme de exprimare artistica i comunica diferite emoii
artistice ;
Comunicarea nonverbala bazata pe folosirea nsemnelor (steaguri, insigne, uniforme,
etc) i a simbolurilor specifice, ca de exemplu, cele legate de religie (cruce, altar,
icoane, etc) sau statut social (gradele la ofieri, titulatura, decoraiile, etc).

Principalele funcii n comunicarea non-verbal

- comunicarea nonverbal are menirea de a o accentua pe cea verbal ; astfel,
profesorul poate ntri prin anumite elemente de mimic sau de gestic importana
unei anumite pri din mesaj din ceea ce transmite, n timpul orelor, elevilor ;
- comunicarea nonverbal poate s completeze mesajul transmis pe cale verbal ; n
acest mod, s ne nchipuim acelai material nregistrat i audiat apoi de elevi i, n al
doilea caz, prezentat de cadrul didactic la propriu; anumite pri ale mesajului verbal
pot fi nu doar accentuate, ci, ele pot fi completate fericit cu un impact considerabil
asupra sporirii motivaiei nvrii ; cineva care spune o glum zmbete n timp ce
face acest lucru, cineva care anun o veste trist are o mimic n concordan cu
aceasta;
- comunicarea nonverbal poate, n mod deliberat, s contrazic anumite aspecte ale
comunicrii verbale ; atunci cnd, spre exemplu, trebuie s efectum o critic, un
zmbet care contravine aspectului negativ al mesajului verbalizat poate s instaureze
o atmosfer pozitiv i relaxant, care s fac - aparent paradoxal - critica mai
eficient n urmrirea scopurilor acesteia privind schimbri comportamentale la
nivelul persoanei mustrate;
- o alt funcie a comunicrii non verbale este aceea de a regulariza fluxul
comunicaional i de a pondera dinamica proprie comunicrii verbalizate ;
- comunicarea nonverbal repet sau reactualizeaz nelesul comunicrii verbale,
dnd posibilitatea receptorului comunicrii s identifice n timp real un ndemn aflat
n spatele" unei afirmaii.

Elemente componente n comunicarea nonverbal

Limbajul tcerii

n comunicarea nonverbal. prin tcere (ascultare pasiva) se poate exprima intenia de

continuare a unei expuneri, dezvluirea unor idei, sentimente sau atitudini care ar
putea fi blocate prin intervenie verbala. O soluie pentru situaia n care nu se tie
cum sa se interpreteze tcerea poate fi feedback-ul.

Limbajul timpului
Limbajul timpului este perceput diferit, n funcie de societate sau cultura. Chiar i n
interiorul aceleiai culturi, modul cum este perceput timpul poate fi diferit. Exemplu:
30 minute petrecute cu cineva care nu-i este pe plac poate fi considerat ca "pierdere
de vreme" iar cu cineva drag poate fi considerat "o venicie".
Timpul biologic - este un concept care poate transmite informaii referitoare la
performanta indivizilor. Astfel funcie de acesta unii indivizi sunt "privighetori" iar
ali "pasri de noapte". n prima categorie intra cei care sunt matinali, care se coala
devreme, sunt plini de energie i obin cele mai bune rezultate n cursul dimineii
Ceilali reprezinta opusul acestora i intra n cea de a doua categorie. Aceste
caracteristici individuale, legate de timpul biologic, ne pot transmite informaii legate
de performanta indivizilor.
Timpul informaional - este interpretat diferit n diverse culturi.
Timpul este vzut ca parte a contextului n care interacioneaz oamenii. El poate fi
folosit i simbolic, ca n expresia" Timpul nseamna bani", expresie care invita la
ntrebuinarea raional a timpului.

Limbajul corpului
Micrile corpului, numite i "limbajul corpului", pot avea uneori sens simbolic i n
acest caz participa la comunicarea nonverbala.
Postura corpului este definitorie pentru anumite mesaje. Umerii lsai sau capul plecat
indica timiditate, deprimare, amrciune, sentiment negativ sau un sentiment de
inferioritate, capul sus i umerii drepi transmit mulumirea i chiar superioritatea.
ntr-o discuie aplecarea spre interlocutor poate nsemna interes, atenie Retragerea
corpului, dimpotriva sugereaz respingere. ncruciarea bratelor la piept semnifica
nchidere n sine fata de interlocutor sau subiectul discutat.

Micrile capului au anumite semnificaii n comunicarea nonverbal

Datul din cap nseamna aprobare sau descurajare
Expresiile fetei sunt cele mai uor de controlat. Fiecare parte a fetei noastre comunica.
Fata exprima reacia persoanei n cauza la tot ce se spune: surpriza, dezacord,
nenelegere, dezamgire, suprare, durere, interes, dezinteres, etc.
Expresiile fetei trebuiesc corelate cu celelalte micri ale corpului sau cu mesajele
verbale. Expresia fetei poate fi sincera sau simulata i de aceea uneori este chiar greu
de descifrat.
Zmbetul este un gest foarte complex, capabil sa exprime o gama larga de stri, de la
plcere, bucurie, satisfacie, la promisiune, cinism, jena. Interpretarea sensului

zmbetului variaz nsa de la o cultura la alta fiind n strnsa corelaie cu

presupunerile specifice care se fac n legtur cu relaiile interumane n cadrul acelei
culturi.
Micrile ochilor au un rol important n cadrul interaciunii sociale. De exemplu n
cadrul unui dialog persoanele se privesc n ochi 25-75 % din timpul conversaiei
Scopul privirii n ochi este de a recepiona mesajele vizuale suplimentare, care sa
completeze cuvintele sau sa gseasc n ochii celuilalt un feedback, o reacie la cele
afirmate.

Comunicarea de informaii
Modul n care privim i suntem privii are legtur cu nevoile noastre de aprobare,
ncredere, acceptare i prietenie. Chiar i a privi sau nu privi pe cineva are un neles
Interlocutorii care te privesc n ochi n timpul conversaiei sunt considerai mai
credibili dect cei care evita contactul vizual sugernd intenia de a ascunde ceva.
Personalitatea se evideniaz i prin alte micri ca : rosul unghiilor, jucatul cu o
bijuterie, frecatul nasului, etc. Este greu sa nelegem sensul acestor micri deoarece
unele se fac incontient i ele pot ilustra doar o stare interioara (frica, jena, nerbdare).
n acest sens nu vorbim de comunicare nonverbala. Dac aceste semne se folosesc
intenionat, pentru a spune ceva despre noi, atunci ele constituie comunicare
nonverbala.

Gestica n comunicarea nonverbal

Alte micri ale parilor corpului (mini, brate, picioare), grupate sub denumirea de
"gestica", reprezinta mijloace frecvent folosite n comunicarea nonverbala.
comunicarea de informaii - pentru a ntri sensul cuvintelor sau a le nlocui
complet ;
comunicarea de emoii ;
susinerea vorbirii - pentru a sublinia nelesul cuvintelor, a indica diverse
persoane sau obiecte , a ilustra forme sau mrimi ;
exprimarea unei relaii - "copierea" n oglinda a gesticii celeilalte persoane
Interpretarea unor gesturi:
Strngerea pumnilor denota ostilitate i mnie sau, solidaritate, stres, iar bratele
deschise - sinceritate, acceptare. Capul sprijinit n palma-plictiseala, dar palma
(degetele) pe obraz, dimpotriva denota interes extrem. Minile inute la spatesuperioritate sau ncercare de autocontrol.
Atenie nsa i la diferenele culturale. De exemplu, prin micarea capului de sus n jos
spunem "da", n timp ce oamenii din Sri Lanka redau acelai lucru prin micarea
capului de la dreapta la stnga. Gestul de artare cu degetul este considerat nepoliticos
la noi, insulta n Thailanda i absolut neutru, de indicare, n SUA. Utilizarea
gesticulaiei excesive este considerata nepoliticoasa n multe tari, chiar i la noi, dar
gesturile minilor au creeat faima de popor pasionat a italienilor. Modul n care
americanii i ncrucieaz picioarele (relaxat, micri largi, fr nici o reinere) difer
de cel al europenilor (controlat, atent la poziia finala); cel al brbailor difer de cel al
femeilor. Un american va pune picioarele pe masa dac aceasta nseamna o poziie
comoda sau dac vrea sa demonstreze un control total asupra situaiei Bitul
picioarelor denota plictiseala, nerbdare, stres

Vocea n comunicarea nonverbal

Modul n care ne folosim vocea i calitile vocale are importanta n procesul de
comunicarea nonverbal.
nlimea i intensitatea vocii exprima atitudinea dorita. O voce stridenta, iptoare,
ascuita indica mnie, ameninare n timp ce una joasa arata emoie, frica, disperare,
tensiune. Volumul vocii ofera indicaii privind personalitatea, atitudinea, sentimentele
vorbitorului. Dicia i accentul vocii exprima gradul de educaie i statutul social.
Accentele regionale ne ofera indicaii despre zona geografica de proveniena
(moldovean, oltean, ardelean, etc). Gradul de ncredere, autoaprecierea, sigurana de
sine se pot transmite prin intermediul vocii; toate aceste informaii despre noi nine la
putem oferi prin comportamentul nostru de comunicare.

Aspectul fizic n comunicarea nonverbal.

Mesaje non verbale sunt transmise i prin intermediul mbrcmintei i accesoriilor
pe care le purtam (bijuterii, cravate, ochelari), prin machiaj, coafura/ freza, etc.
Se afirma ca " haina face pe om" i ntr-adevr tim ca oamenii bine mbrcai dau
impresia de succes, putere, educaie, bani, etc. mbrcmintea poate accentua
frumuseea fizica, naturala, reprezinta un simbol cultural (brbaii ntotdeauna poarta
pantaloni) sau subliniaz o tradiie (kilt-ul scoian sau sari-ul indian).
Felul n care ne mbrcam ofera i informaii personale. O femeie mbrcata
provocator poate exprima disponibilitate, sfidarea regulilor sociale pe cnd o femeie
mbrcata decent confer seriozitate, ncredere i are posibiliti mai mari de
promovare n piaa muncii sau n funcii de rspundere Nu trebuie sa fii elegani n
orice situaie, trebuie nsa sa avei o inuta adecvata oricrei situaii

Spaiul personal i teritoriul n comunicarea nonverbal

n general oamenilor le place sa aib un spaiu propriu, ct de mic, pe care sa-l
aranjeze conform dorinelor proprii. Spaiul mprumuta ceva din personalitatea omului
i transmite mesaje non verbale despre ocupant. Spaiul personal poate fi definit ca
fiind distanta de la care exista disponibilitatea contactului cu ceilali
n domeniul comunicrii non verbale exista distantele diferite de comunicare funcie
de context i de caracterul mesajului transmis.
Astfel:
zona intima (personala), ntre 0,5-1,2 m este pentru discuii cu caracter personal,
fiind nsa total inacceptabila n alte cazuri;
zona sociala (normala), ntre 1,2-2 m este folosita mai ales la comunicarea
interpersonala (colegi de serviciu aflai pe aceiai treapta ierarhica, prieteni, etc) ;
zona consultativa, ntre 2-3,5 m este folosita n situaii oficiale (superior,
subordonat, consultant-client, angajat - persoana care solicita angajarea, gospodinavnztoarea de la magazin) ;
zona publica, 3,5 m i mai mult n care comunicarea este formala (cursuri, edine,
discursurile politicienilor, etc) .

Dac o persoana se apropie mai mult dect este potrivit, poate aprea tensiune i chiar
ostilitate, stri care vor afecta comunicarea. Atunci cnd se produce invadarea
(violarea) spaiului personal, persoana n cauza se retrage pentru a restabili distanta iar
n cazul n care acest lucru nu mai este posibil, se va face tot posibilul ca
"invadatorul" sa se retrag la distanta cuvenita. Nu stnjenii pe cei cu care discutai
apropiindu-va de ei mai mult dect trebuie. De obicei cnd suntei n picioare, distanta
necesara este aceea a strngerii minii.

Atingerea n comunicarea nonverbal

Atingerea sau contactul fizic este unul dintre cele mai vechi coduri ale comunicrii
non verbale. Ea exprima emoii sau sentimente diferite, de la sentimente calde: iubire,
simpatie, ncurajare, pn la agresiune fizica. Unii oameni evita orice atingere. Fora
i tipul de atingere depinde n mare msur de vrsta, statut, relaie i cultura. Gradul
de atingere difer de la o cultura la alta. La japonezi, nclinarea capului nlocuiete
datul minii ca salut, n timp ce la eschimoi acest salut se exprima cu o lovitura
uoara pe umr

Temperatura, lumina i culoarea

Aceste elemente ale mediului, natural sau ambiant influeneaz modul n care oamenii
comunica fr a constitui nsa coduri non-verbale.
Iluminarea corespunztoare a unui spaiu contribuie la o buna ascultare iar anumite
culori au efect stimulativ asupra ateniei Lumina i culoarea pot determina anumite
stri i dispoziii fizice. De asemenea, temperatura poate influenta pozitiv sau negativ
buna comunicare. Culorile afecteaz comunicarea sub urmtorul aspect: culorile calde
(galben, portocaliu, rou) stimuleaz comunicarea, n timp ce culorile reci (albastru,
verde, gri) inhiba comunicarea; monotonia , precum i varietatea excesiva de culoare,
inhiba i distrag atenia i comunicarea.

Copierea stilului in comunicarea nonverbala

Oamenii i accepta, n mod incontient cu mai multa uurina pe aceia cu care se
aseamn Studiai cu foarte multa discreie partenerii de discuie i aflai-le stilul.
ncercai n cazul n care ei zmbesc sa zmbii iar dac sunt sobrii sa fii i voi la
rndul vostru. Vorbii tare sau ncet, repede sau rar n stilul partenerului de
discuiehttp://psihologiesociala.uv.ro/?file=psihologie-sociala/comunicareanonverbala

Comunicare eficienta
Comunicare

Prima pagina
Despre mine
Produse Educationale
Contact

Cum sa interpretezi privirea in comunicarea nonverbala

Se spune ca ochii sunt oglinda sufletului si este adevarat, pentru ca daca stii sa
interpretezi corect ceea ce ei spun, poti citi starea sufleteasca a omului din fata
ta. Privirea este un mijloc de comunicare a emotiilor, a sentimentelor si a
starilor sufletesti.

Daca ti-ai dorit vreodata sa intelegi mai multe decat spune interlocutorul tau
despre el, lectura acestui articol te aduce mai aproape de acest tel.

Nu numai ca vei stii sa interpretezi corect privirile celor cu care interactionezi,

analizand limbajul nonverbal, dar vei stii si cand sa schimbi subiectul daca
observi plictiseala si dezinteresul in ochii celuilalt sau sa eviti un anumit subiect
daca este sensibil pentru celalalt.

In urma informatiilor cu care vei intra in contact in acest articol, nu-ti sugerez sa
incerci sa-ti controlezi fiecare gest, fiecare grimasa, fiecare privire, pentru ca o sa
pari nenatural pentru cei din jur. Scopul este sa cunosti aceste semne din
comunicarea nonverbala, sa le interpretezi corect si sa comunici mai
eficient cu ceilalti.

Interceptarea privirii cuiva inseamna dorinta de a comunica cu acea persoana.

Orice conversatie incepe intai din priviri si alte semne nonverbale.

In timp ce se apropie de tine persoana cu care ti-ai dat intalnire, inainte sa

rosteasca vreunul dintre voi primele cuvinte, ii poti observa starea sufleteasca,
privind-o cu atentie. Nu-ti trebuie mult, sunt de ajuns cateva secunde sa culegi o
multitudine de informatii analizandu-i comportamentul nonverbal. Poti afla daca
persoana este vesela sau trista, zambeste sau e serioasa, obosita sau energica,
nerabdatoare sa ajunga la tine sau indiferenta, retinuta, timida, etc.

Tipuri de priviri:
Privirea agresiva
Privirea agresiva este privirea insistenta, dura, care invadeaza.
Acest tip de privire, provocatoare, sta la baza multor batai in baruri, discoteci sau
chiar pe strazi.

Privirea agitata, in permanenta miscare

Ochii se misca des, cand in stanga, cand in dreapta, cand la tine, cand pe langa
tine, parca n-au astampar.
Pe de-o parte acest tip de privire exprima energie, curiozitate, pe de alta parte
denota o persoana incostanta, instabila care nu are rabdare sau ceea ce spui tu
nu prezinta prea mare interes pentru ea.

Privirea in flirt
In flirt totul incepe cu priviri de la distanta. Un joc de priviri sustinut care arata
disponiblitatea si dorinta reciproca.
Cand intalnim o persoana care ne place, ne atrage, pupilele se maresc, ochii se
deschid mai larg vrand sa vada parca mai bine si sa cuprinda mai multe detalii.
Putem compara ochii cu un aparat foto. Daca vrei sa vezi o imagine mai bine, o
apropii, dai zoom.
Daca vrei sa stabilesti un contact vizual cu cineva de care esti atras si acea
persoana nu ti-a sustinut privirea cel putin 2 secunde si jocul acesta sa se fi
repetat de cel putin 2-3 ori, atunci persoana nu este interesata.
Important: nu te uita la inceput mai mult de 4-5 secunde direct in ochii persoanei
de care esti atras, pentru ca privirea ta va fi inconstient interpretata ca o
agresiune. Lasa-i putin timp sa se acomodeze. Joaca-te.

Privirea directa
Acest tip de privire denota interes, incredere in sine si dorinta de a coopera.
Exista persoane care, atunci cand mint, te privesc in ochi, in incercarea de a te
convinge ca spun adevarul. Dar ii tradeaza alte semne din limbajul nonverbal
cum ar fi insistenta privirii mai mult decat normala si capul aplecat inainte, spre
tine, care te face sa simti presiune in incercarea de a te convinge crede-ma! nu
te mint!.

Privirea evaziva sau in alta parte

Cand persoana cu care dialoghezi priveste pe langa tine sau in alte directii, acest
lucru poate arata lipsa interesului fata de tine sau fata de subiectul discutat.
Daca persoana din fata ta iti evita privirea in repetate randuri, acest lucru se
poate datora faptului ca are ceva de ascuns sau minte, ori, pur si simplu ai de-a
face cu o persoana timida si nesigura pe ea.

Ridicarea unei sprancene

Ridicarea unei singure sprancene in timpul conversatiei indica lipsa increderii,
suspiciune fata de cele spuse, uneori insotita si de intoarcerea capului intr-o
parte, pe partea unde este spranceana ridicata.

Privirea incruntata
Acest tip de privire denota concentrare, dar si incordare si rigiditate. In
comunicarea nonverbala, mesajul pe care-l transmiti folosind o privire incruntata,
intr-o interactiune directa, este incarcat de tensiune.

Privirea fixa
De la distanta cand privesti fix pe cineva inseamna ca vrei sa-i atragi atentia, sa
stabilesti o legatura cu acea persoana.
Cand vorbesti cu cineva si privesti acea persoana in ochi, acest lucru denota
interes si atentie marita.
La nivelul limbajului nonverbal, o privire fixa poate insemna si provocare. Uneori
cand observam ca suntem priviti de catre un necunoscut, ii sustinem privirea
pana cand acesta cedeaza sau pana cand renuntam noi.

De asemenea acest tip de privire mai poate fi asociat cu o persoana care

priveste in gol, care a picat pe ganduri.

Privire obosita, somnoroasa

Acest tip de privire poate fi caracterizat in doua moduri: fie privirea este fixa, ochii
mari si pleoapele imobile intr-un efort sustinut de a nu adormi, fie ochii sunt pe
jumatate inchisi, clipirile sunt din ce in ce mai dese si starea de somnolenta se
instaleaza cu pasi repezi.

Privirii i se pot atribui tot atatea califiative cate emoii exista: privire iubitoare,
privire blanda, privire senzuala, privire tematoare, privire suparacioasa, privire
zambitoare, fericita, privire visatoare, privire luminoasa, etc.

Intr-o interactiune cu cineva poti intalni mai multe tipuri de privire, in functie de
starile sufletesti prin care trece persoana din fata ta.

Concluzie:

Este important sa NU incercam, la noi insine, sa controlam artificial fiecare gest si

privire, pentru ca am parea prefacuti si nenaturali.
Mai degraba sa constientizam emotiile pe care le simtim si daca NU sunt cele
potrivite si dorite de noi, sa gasim o modalitate sa accesam pachetul de
sentimente pozitive care ne ajuta in relationarea calitativa cu ceilalti.
Modalitatea in care suntem priviti este strans legata de starea interioara a
interlocutorilor nostrii.
Stiind cum sa interpretam corect privirile lor, stim in ce stari emotionale se afla si
ne putem schimba atitudinea, daca este cazul, spre o comunicare reala, eficienta
si autentica.
http://comunicareeficienta.com/comunicare-nonverbala/cum-sa-interpreteziprivirea-in-comunicarea-nonverbala/

Crezi ca te vor ajuta aceste informatii in relatiile tale, de acum incolo?

As vrea sa stiu opinia ta. Lasa-mi te rog un comentariu.

Echilibru si Armonie!
Viorel Elefterescu

(views 2253)

Obtine acest E-Book GRATUIT !

Primii pasi spre dezvoltarea abilitatilor de comunicare

Nume
Email
Submit

Care este opinia ta?

Category: Comunicare Nonverbala
Tag: comunicarea nonverbala, privirea

12.May.2012 at 22:20
5 comments
Viorel Elefterescu

5 Responses

Alex says:
Atat.

01.Jan.2014 at 15:54
Reply

Alex says:
respect! atata am de spus!

01.Jan.2014 at 15:53
Reply

adi says:
eu sunt un copil care urmeaza sa fiu pe scena asa sa fac

23.May.2013 at 13:15
Reply

Manu021 says:
Mi-au prins bine aceste informatii. Multumesc!
Astept urmatoarele articole pe tema limbajului nonverbal.

14.May.2012 at 10:41
Reply
o

Viorel Elefterescu says:

Cu placere Manu

Din cate stiu te-ai abonat in lista mea, deci vei

primi mail cand apar noutatile. Succes in toate!

14.May.2012 at 18:02
Reply

Leave a Comment
Your email address will not be published. Required fields are marked *

Name *
Email *
Website

Comment
Send Comment