Nume: Manea Andrei

Analiza SWOT a sistemului de sănătate in Romania

Serviciile de tip medical sunt acordate pe baza contributiei la fondul de sanatate (6,5%
salariatul si 7% angajatorul). In baza acestei contributii, asiguratul beneficiaza gratuit de un
pachet de servicii medicale.
.Este cunoscut faptul ca Romania are un deficit de educatie sanitara, ca urmare, aici se
intalnesc cele mai inalte valori ale bolilor aparatului circulator, TBC, boli infectioase. Medicul
de familie asigura asistenta medicala primara, accesul la asistenta spitaliceasca si accesul la
medicamente compensate sau gratuite.Medicii sunt furnizori de servicii medicale si incheie un
contract cu CAS-ul. Ministerul sanatatii asigura si functionarea si coordonarea programelor de
sanatate publica.
Accesul gratuit la servicii medicale il au: copiii, persoanele cu handicap, veteranii de razboi
și persoanele dependente de o alta persoana asigurata.
La ora actuala, in tara noastra, accesul la serviciile publice medicale este realizat pe
principiul contributive, adica prin plata cotizatiei lunare. Cu toate acestea, exista si persoane cu
acces gratuity la servicii medicale, cum ar fi: copiii, veteranii de razboi cu pensii scazute,
persoanele cu handicap si persoanele care depind de o alta persoana asigurata si fara venit
propriu. Accesul la aceste servicii.
In prezent, in Romania accesul la serviciile publice de sanatate se realizeaza pe principii
contributive, prin plata cotizatiei lunare. Copiii, persoanele cu handicap si veteranii de razboi
cu venituri scazute, persoanele dependente de o alta persoana asigurata si fara venit propriu
au acces gratuit la serviciile de sanatate. Conditionarea accesului la servicii, prin introducerea
asigurarii de sanatate, a dus la aparitia de segmente ale populatiei care, prin neasigurare, nu
mai pot beneficia decat de serviciul de urgenta.
 Puncte Tari

 Examinarea critica a finantarii, organizarii si functionarii sistemului serviciilor de

sanatate scoate in evidenta, pe langa neajunsurile sale, si o serie de avantaje. O asemenea
perspectiva este extrem de importanta pentru ceea ce se doreste a fi in viitor asistenta
medicala si ea a aparut in ultima vreme tot mai evidenta in lucrarile de specialitate elaborate
mai ales in mediile academice, ale expertilor si consultantilor occidentali, chemati sa propuna
solutii de schimbare.
 Statul finanteaza si organizeaza un sistem al serviciilor de sanatate alcatuit dintr-o
retea de unitati ce sunt proprietate a statului roman. Aceasta retea este administrată de
Ministerul Sanatatii. Bugetul de stat finanteaza sistemul serviciilor medicale, dar si salariile
angajatilor din sistem.
 Populatia din Romania are acces la serviciile de sanatate , accesul la aceste servicii
nefiind influentat de capacitatea omului de a plati.
 Infrastructura este bine dezvoltata avand dispensare, policlinici, spitale. Exista reteaua
de asistenta medicala primara (medici de familie) bine organizata in teritoriu, insa nefiind
foarte eficienta. Multe din cazurile ce pot fi rezolvate de medicina promara ajung in spital,
incarcand si consumand resurse.
Puncte slabe:

 Planificarea rigida, la care s-a adaugat sistemul centralizat si de comanda, au sufocat

initiativele si responsabilitatea in gestiunea serviciilor de sanatate si mai ales in adaptarea lor
la nevoile sanitare in schimbare. Modelul centralizat, impunand pe cale administrativa norme
si standarde rigide, de multe ori arbitrare, a impiedicat adaptarea serviciilor la nevoile locale
ale populatiei, diferite de la o zona la alta. Aceste norme au dus la un amestec inefficient
abundenta si risipa in unele regiuni si de lipsuri in altele.
 Subfinantarea serviciilor a determinat intarzieri considerabile in introducerea
tehnologiilor noi necesare diagnosticului sau tratamentului patologiei actuale, generand
ulterior  carente grave in asigurarea cu medicamente si materiale sanitare de uz curent. Toate
acestea au descurajat preocuparile serviciilor de sanatate in domeniul asigurarii si evaluarii
calitatii ingrijirilor medicale, element fundamental al performantei sistemului.
 Lipsa unei politici coerente in domeniul sanatatii dupa 1990 a fost favorizata si de
mostenirea unui deficit in capacitatea de analiza sistematica si de dezvoltare de strategii, in
conditiile unei cercetari si pregatiri insuficiente in domeniul managementului sanatatii publice
si al serviciilor de sanitate
 Medicalizarea excesiva a sanatatii, influentata si de modul de organizare si
 conducere a serviciilor, marea majoritate a posturilor de conducere fiind ocupate de
persoane fara nici o pregatire manageriala, a redus mult sansele unor abordari intersectoriale,
care sa tina seama de toti factorii cu influenta asupra sanatatii.

Oportunități

 Sanatatea este un domeniu de impact social major, care poate furniza argumente
pentru adoptarea unor politici;
 Descentralizarea si acordarea unei autonomii reale autoritatilor cu cumpetente in
sanatate si asistenta medicala, statuate ca obiective in programul de guvernare;
 Dezvoltarea tehnologiilor;
 Importuri ale tehnologiei de varf;
 Existenta fondurilor UE si a fondurilor structurale;
 Implementarea asigurarilor private de sanatate care are ca o consecinta, benefica,
degrevarea sistemului social de povara crescanda si presiunea tot mai mare la care este supus
din partea asiguratilor;
 Integrarea in UE – cresterea competentei si calitatii acutlui medical, posibilitatile
de dezvlotare pe care le poate deschide “turismul” medical, cu consecinte benefi ce in
domeniul sanatatii si economic pentru locuitorii judetului/municipiului;
 Globalizarea;

Amenințări

 Cresterea nivelului de informare a pacientilor, concomitant cu progresul si

diversificarea tehnologiilor diagnostice si terapeutice vor conduce la cresterea
asteptarilor acestora si implicit, la o crestere a cererii de servicii medicale complexe; sistemul
de sanatate trebuie sa dispuna de mecanisme care sa asigure directionarea resurselor
financiare in virtutea principiului eficientei;
 Descentralizarea si acordarea unei autonomii reale autoritatilor cu competente in
sanatate si asistenta medicala poate avea si consecinte mai putin benefice
 Libera circulatie a persoanelor si facilitatile create dupa aderarea Romaniei la
Uniunea Europeana pentru ocuparea de locuri de munca induc riscul migrarii personalului
de specialitate, mai ales a celui inalt calificat si performant;

 Aparitia pe piata a asigurarilo private de sanatate. In acest sens personalul

 profesionist reprezinta o resursa care trebuie protejata, mai ales, avand in vedere
tendintele accentuate de migrare a acestuia spre sectorul privat. Aparitia unui decalj social
intre persoanele care isi pot permite o asigurare suplimentare si persoanele defavorizate
 Integrarea in UE – cresterea costurilor asistentei medicale care poate conduce la
cresterea decalajului in ceea ce priveste accesul la serviciile de sanatate intre populatia cu
venituri decente si populatia aflata sub pragul saraciei;

Recomandari de strategie
 Implementarea si dezvoltarea de politici si programe de geriatrie si gerontologie, astfel
incat sa mentina varstnicii cat mai mult in stare de de satatate fizica buna.( auz, vaz,
mobilitate)
 Persoanele varstnice trebuie sa beneficieze de programe si servicii de sanatate
adaptate nevoilor lor. Imbatranirea populatiei va conduce spre o crestere foarte mare, a
cheltuielilor publice pentru sanatate. Trebuie reglementate masuri concrete de asistenta a
varstnicilor.
 Populatia din mediul rural trebuie sa aiba acces la servicii medicale diversificate.

BIBLIOGRAFIE

 Andrei, Tudorel; Matei, Ani; Andrei, Catalina Liliana; Stancu, Ion. Socioperformanta
reformei sistemului public de sanatate. Bucuresti : Editura Economica, 2009;
 Armeanu, Eduard F.; Basanu, Gheorghe, cond. st. Perfectionarea managemetului
logisticii in sistemul national de sanatate: teza de doctorat. Bucuresti : ASE, 2011;
 Baciu, Violeta ; Adascalitei, Virgil, cond. st. Marketingul in domeniul serviciilor de
sanatate din Romania in contextul integrarii in Uniunea Europeana : teza de doctorat.
Bucuresti: A.S.E., 2007;
 Buretea, Ghiorghita; Bercea, Florian, Cond. St. Posibilitati de perfectionare a sistemului
de finantare si a managementului financiar in domeniul sanitar din Romania. Bucuresti : ASE,
[2004];
 Busu, Cristian; Vasilescu, Ion, Cond. St. Optimizarea sistemului de finantare a serviciilor
de sanatate pentru cetatenii europeni: teza de doctorat. Bucuresti : ASE, 2009;
 Chiru, Lelia, dir. proiect. Managementul calitatii serviciilor de sanatate - prioritate a
politicii sanitare. Bucuresti: A.S.E., 2006;
 Chiru, Lelia. Calitatea serviciilor sanitare. In: Revista de comert, v. 7, nr. 5, p. 16-23,
2006;
  Cicea, Claudiu, Dir. Proiect. Eficienta economico-sociala in sfera serviciilor de sanatate
publica, in procesul racordarii la normele si standardele spatiului comunitar european etapa
intermediara 2009.
 Analiza sistemului de sanatate publica din Romania in realitatea economica actuala. :
raport de cercetare privind proiectul cod CNCSIS - 1839/2008, contract 798/2009. Bucuresti :
A.S.E, 2009;
 Cicea, Claudiu, dir. proiect. Eficienta economico-sociala in sfera serviciilor de sanatate
publica, in procesul racordarii la normele si standardele spatiului comunitar european etapa
intermediara. Analiza sistemului de sanatate din Romania in realitatea economica actuala. :
raport de cercetare. Bucuresti : A.S.E, 2011;
 Cicea, Claudiu; Borisov, Daniela Liliana; Alexandru, Gheorghe. Investment in health,
invesment in people : modern approaches for efficiency evaluation and modeling. Bucuresti :
Editura ASE, 2012;
 Ciurea, Alexandru-Vladimir. Dezvoltarea managementului in organizatiile sanatatii :
Excelenta in serviciile de neurochirurgie. Bucuresti: Editura Universitara, 2007;
 Constantin, Celestin; Turlea, Eugeniu, Cond. St. Sistem integrat de auditare a fondurilor
europene destinate reabilitarii si eficientizarii sistemului sanitar din Romania. Bucuresti : A.S.E,
2013;
 Curta, Anda Ioana. Politici de sanatate in noile state membre ale Uniunii Europene.
Cazul Romaniei. Cluj-Napoca: Presa Universitara Clujeana, 2008;