UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI

MAPA LOGOPEDICA
PENTRU CORECTAREA SUNETULUI H

COORDONATOR: ASIST. DR. TOTOLAN DAMIAN

STUDENT: CIOBANU IULIAN SEVER
PSIHOPEDAGOGIE SPECIALA ANUL II

CUPRINS

GENERALITATI_________________________________________________3
TEHNICA PRONUNTIEI__________________________________________4
METODE SI PROCEDEE PENTRU EMITEREA SUNETULUI __________6
DEFECTE DE PRONUNTIE ______________________________________7
METODE GENERALE DE CORECTARE____________________________7
CORECTAREA_________________________________________________12
ETAPA DE IMPOSTARE _____________________________________14
ETAPA DE CONSOLIDARE___________________________________17
ETAPA DIFERENTIERII ______________________________________29
ETAPA AUTOMATIZARII______________________________________30
BIBILIOGRAFIE ________________________________________________36

GENERALITATI
nsuirea i dezvoltarea limbajului sunt activiti care presupun un efort
ndelungat din partea individului, n decursul dezvoltrii ontogenetice. Activitile
respective se realizeaz spontan, n relaiile cu cei din jur, dat fiind tendina copilului de a
verbaliza aciunile desfurate, dar i organizat, prin determinarea copilului s participe
la activiti cu un anumit scop educativ. Modul n care copilul se realizeaz pe linia
achiziiilor n planul vorbirii i al dezvoltrii psihice este n funcie de o serie de factori:
mediul de via i activitate al copilului, preocuparea adulilor pentru stimularea vorbirii
sale, eficiena procesului, afectivitatea, motivaia pentru activitate i personalitatea
acestuia. La nceput, copilul nva pronunarea sunetelor prin imitaie i prin joc; apoi
realizeaz cuvinte, propoziii i fraze. Diferenele marcate de structura psiho-fizic a
copilului, influenele educative, existena unor modele deficitare pe care le imit, ca i
aciunea unor factori nocivi pot duce la tulburri de vorbire, care se prelungesc i dup
perioada anteprecolar, iar n alte situaii, asemenea dificulti ale limbajului pot aprea
la vrstele urmtoare i adeseori cu un debut violent.
La copil apar relativ frecvent tulburri de pronunie, constnd n deformarea,
substituirea, omiterea i inversarea anumitor sunete n vorbirea spontan i n cea
reprodus. Aceste manifestri sunt cuprinse sub denumirea de dislalie i cnd ea se
manifest sub o form uoar, mbrac forma de dislalie simpl sau monomorf i avem
de-a face cu tulburri care se manifest numai la nivelul unor sunete izolate sau la
familia unor sunete. Frecvena dislaliilor este n funcie de vrst, de sex, de nivelul de
dezvoltare psihic, de anturaj, de condiiile de educaie, de condiiile economice, de
particularitile de limbaj. Datele statistice, privind extinderea dislaliilor sunt n funcie de
factori subiectivi, adic n raport de exigena mai mare sau mai mic a celui care
stabilete diagnosticul.
Hamacismul este o forma a dislalie ( deformarea si omisiunea sunetului h )

Fonemul fricativ h este interpretat de specialiti n diferite moduri:

unii consider c articularea lui se realizeaz printr-o strmtarea faringelui,
determinat de apropierea reciproc dintre
rdcina limbii i muchiul constrictor inferior
al laringelui;
alii l consider laringual, adic realizat n
glot, datorit unei poziii speciale a coardei
vocale.
Aspectul general al feei n pronunia fonemului
h, are ceeai nfiare cu cea a fonemelor c i g, fiind
din aceast cauz uor confundat cu acestea.
Dup modul de formare, sunetul h este o
consoan fricativ surd, iar dup organul care ia parte
activ la pronunarea sa, este o consoan postero lingual - faringial.
Frecvena n rndul populaiei este mic, de cca.
0,18%.
TEHNICA PRONUNTIEI
Pentru producerea fiecrui sunet, este necesar s vibreze coardele vocale.
Acestea vibreaz n timpul expirului, n proporie diferit, i i modific presiunea (ca i
inspirul, de altfel) n emisia sunetelor. Musculatura implicat n actul respiraiei trebuie
exersat mai cu seama la copil, deoarece ea nu este suficient de dezvoltat, Un rol
hotrtor l joac i controlul nervos n reglarea echilibrului dintre inspir i expir, necesar
emisiei i ritmului vorbirii normale. Important este deasemeni i motricitatea general i
micrile fonoarticulatorii. Pentru acestea sunt necesare exerciii generale care fortific
organismul. Aceste exerciii trebuie asociate cu cele de respiraie, pentru a facilita

micrile complexe ale grupelor de muchi care iau parte n actul de respiraie i la
activitatea fono-articulatorie n emisia verbal.
Pentru emiterea acestui fonem este necesar
realizarea urmtoarei poziii organice: gura deschis
ca pentru pronunia lui c, partea posterioar a limbii
ridicat spre faringe, n timp ce vrful ei se retrage
puin i se sprijin pe partea anterioar a coroanei
alveolare a incisivilor inferiori. Vlul palatin este
ridicat, nchiznd calea rinofaringial. Astfel, suflul de
aer este presat spre canalul bucal, ngustat prin
ncordarea rdcinii limbii i ridicarea ei spre faringe
i partea posterioar a palatului dur. Curentul de aer
se simte att pe palatul dur ct i pe partea
posterioar a limbii. Momentul pronuniei sunetului h
are un caracter exploziv. Explozia ns nu este
perceptibil.
Explozia aerului n expiraie, poate fi perceput pe dosul minii,sub forma unei
presiuni de aer cldu. Pentru diferenierea sunetului h de sunetul c sau g, se
demonstrez prin explicarea poziiei limbii, care nu bareaz aerul, ci doar ngusteaz
canalul bucal. Faptul poate fi uor intuit de ctre elevi, deoarece n emiterea sunetului h
nu se simte acea coborre a laringelui, specific sunetelor c i g.

METODE SI PROCEDEE PENTRU EMITEREA SUNETULUI

Metodele i procedeele specifice logopediei, sunt complexe i presupun o
specializare aparte. Exerciiile folosite sunt cele de vorbire ritmat, n care recitarea
unor poezii imprim fluen vorbirii, exerciii de imitare a unor modele cu vorbire
corect, imitarea poziiei corecte a aparatului bucal n timpul emisiei.
Se vor face exerciii pentru mecanizarea pronuniei sunetului h izolat, n silabe i
n cuvinte:
h, h, h, h;
ha, ho, hu, he, hi, h, h;
ah, oh, uh, eh, ih, h, h;
aha, oho, uhu, ehe, ihi, h, h;
aho, ahu, ahe, ahi, ah, ah, etc.;
hor, halat, halva, nhmat, duh.
Pentru pronunarea corect a cuvintelor care ncep cu
sunetul h, urmat de vocala a (han, hart, hain, hambar, etc.), poziia gurii pentru
pronunarea consoanei h trebuie s aib poziia specific pronuniei vocalei a care-l
urmeaz. Altfel, deficienii de auz intercaleaz ntre sunetul h i vocala care urmeaz
sunetul . n cuvintele n care consoana h este urmat de o, sunetul h se pronun cu
poziia gurii specific pronunrii vocalei o.
Cnd sunetul h este urmat de vocalele u, i, e, etc. se pronun cu poziia cerut
de vocala care-i urmeaz.
Cnd fonemul h este precedat de o vocal i urmat de o consoan, se pronun
cu poziia gurii specific vocalei ce-l precedeaz (odihn, meteahn, iaht, etc.). Cnd
sunetul h este precedat de o consoan i urmat de o vocal sau ncadrat de vocale, se
pronun cu poziia gurii specific vocalei ce-i urmeaz (arhiv, dihor, zahr, pahar, etc.).
Consoana h, n poziie final, se articuleaz cu poziia organic specific pronuniei
vocalei .

DEFECTE DE PRONUNTIE
Defectele de pronuntie au frecvena cea mai mare, n special la copiii precolari
i colari mici. Prin existena tulburrilor respective se creeaz dificulti n emiterea
cuvintelor, propoziiilor i n nelegerea celor enunate.
Adesea, sunetul h este omis. De exemplu, n loc de halat, han, horn, Sahara
etc.,elevii pronun:- alat, - orn, - am, Sa - ara, etc.
Cauzele rezid n ineria prii posterioare a limbii, care nu asigur ngustarea
canalului bucal, precum i n lipsa exploziei n timpul actului articulator.
La reuita acestora se adaug tactul pedagogic al educatorului, manifestarea
nelegerii fa de copilul handicapat, afirmarea unui climat efectiv tonifiant n
colectivitae, din care s nu lipseasc ncurajarea pentru fiecare proces obinut de copil.

METODE GENERALE DE CORECTARE

Programul de terapie cu caracter general a inclus mai multe segmente:
- exercitii de gimnastica
- exercitii pentru mobilitatea aparatului fono-articulator
- exercitii pentru educarea respiratiei
- exercitii pentru educarea auzului fonematic
EXERCITII DE GIMNASTICA

Pentru realizarea acestui segment terapeutic s-au administrat urmatoarele probe:

- imitarea mersului (mersul pe loc),
- miscarile si rotirea bratelor,
miscarile si rotirea trunchiului,
- \"mersul piticului\",
7

- \"mersul uriasului\",
- imitarea spalatului pe maini,
- imitarea aplaudatului,
- rasuciri de trunchi,
- aplecari stanga , dreapta de trunchi,
- rotirea gatului
Instructajul tuturor probelor administrate copiilor logopati consta in explicatii
verbale, adecvate nivelului de intelegere a acestora si sunt insotite de demonstratii
practice.
Toate aceste exercitii s-au executat in primele sedinte concomitent cu exercitii de
respiratie; pe masura avansarii in programul terapeutic, s-a pus accent pe acele exercitii
care erau necesare momentului de terapie.
EXERCITII PENTRU MOBILITATEA APARATULUI FONO-ARTICULATOR

Pentru realizarea acestei componente terapeutice s-au aplicat mai multe tipuri de
exercitii:
- exercitii de mobilitate a maxilarelor
- exercitii de mobilitate pentru limba
- exercitii pentru buze si obraji
- exercitii pentru valul palatin
1 EXERCITII DE MOBILITATE A MAXILARELOR

-Copilul este pus sa imite pestisorul cand este scos din apa aratandu-i-se cum sa
execute miscarea de deschidere si inchidere rapida a gurii.Proba se exerseaza de
cateva ori pana la executia corecta.
-Copilul este pus sa imite miscarile de masticatie a calului aratandu-i-se, de
asemenea , cum sa execute miscarea de framantare a maxilarelor. Proba se exerseaza
pana la executia corecta.

-Copilul este pus sa imite miscarile de masticatie a unui os de catre un catel,

aratandu-i-se cum sa execute miscarea de imitare a muscaturii. Proba se exerseaza de
cateva ori pana la executarea corecta.
2. EXERCITII DE MOBILITATE PENTRU LIMBA

-Copilul este pus sa imite maniera de a bea apa a pisicutei. Proba se executa cat
mai rapid dupa exemplu.
-Copilul este pus sa imite cat mai rapid miscarile de la stanga la dreapta a
stergatoarelor de parbriz, dupa exemplu.
-Copilul trebuie sa-si modeleze limba sub forma de lopata, sageata, sub forma de
caus si ghemuita in fundul gurii.
-Copilul trebuie sa imite ursul atunci cand mananca miere lingandu-si buzele si
dintii pe deasupra si pe dedesubt, se executa miscari circulare ale limbii ,in sus si jos cu
gura deschisa, limba plata, limba la palat. Fiecare proba se executa de cateva ori.
3. EXERCITII PENTRU BUZE SI OBRAJI

Pentru executarea acestor probe am folosit diverse obiecte ajutatoare:

-balon, oglinda, fluier, paie, lumanare.
-Copilul este pus sa umfle balonul precum piticul din casuta povestilor.
-Probele de tuguiere a buzelor pentru fluierat, suflat in lumanare, balon, aburirea oglinzii,
de umflare a obrajilor, de intindere a buzelor, de rotunjire si intindere alternativa a
buzelor, vibrarea buzelor se realizeaza in fata oglinzii.
4. EXERCITII PENTRU VALUL PALATIN

-Copilul trebuie sa imite cascatul catelusului somnoros.

-Copilul trebuie sa imite tusea piticului racit.
-Copilul trebuie sa imite deglutitia morcovului de catre iepuras.
-Probele se executa in fata oglinzii de cateva ori.

EXERCITII PENTRU EDUCAREA RESPIRATIEI

In probele folosite, am imbinat exercitiile de respiratie non-verbala cu exercitiile de

respiratie verbala si am urmarit:
-educarea echilibrului dintre inspir si expir,
-marirea capacitatii respiratorii,
-formarea unei respiratii diafragmale,
-obtinerea unui ritm respirator uniform,
-obtinerea expiratiei mai lungi decat inspiratia la pronuntie,
vorbirea in expiratie, fara efort, ritmat.
Pentru atingerea acestor obiective, am aplicat urmatoarele probe:
-Copilul imita suflarea nasului in batista,
-Copilul este pus sa sufle intr-un pai aflat intr-un pahar cu apa,
-Copilul este pus sa sufle in bucatele de hartie,
-Copilul este pus sa miroasa parfumul florilor,
-Copilul este pus sa imite catelul care miroase vanatul.
Probele se executa de cateva ori.
EXERCITII PENTRU DEZVOLTAREA AUZULUI FONEMATIC

S-au folosit urmatoarele probe pentru dezvoltarea auzului fonematic:

-Copilul trebuie sa imite sunetele si miscarile necesare executiei corecte:
- trenul:s-s-s-s (prelungit, soptit, tare);
- sarpele: s-s-s-s (prelungit)
- albina :bazz-bazz (\"b\" prelungit si \"z\")
- soricelul: chit-chit (executat in ritm rapid)
- greierele: tarrr-tarrr (se prelungeste \"r\" si se face pauza dupa fiecare grup de sunet)
- vrabia: cip-cirip; cip-cirip
- vantul: vajjj-vajjj (se prelungeste si se accentueaza \"j\")
- oaia: beee-beee
- cucul: cu-cu; cu-cu (cu alternarea tonalitatii)

10

- gasca: ga-ga; ga-ga .

-Copilul este pus sa pronunte serii de silabe opuse luate din cuvinte paronime:
-pa-pe-pi-po-pu-pa-pa
-ba-be-bi-bo-bu-ba-ba
-Copilul trebuie sa pronunte silabe si cuvinte care cuprind consoane surde si sonore.
-Se solicita copilului sa precizeze sunetele cu care incep si se sfarsesc anumite cuvinte.
-Copilul trebuie sa pronunte ritmic anumite cuvinte, batand din palme in acelasi timp.

11

CORECTAREA
Procesul de corectare presupune parcurgerea a patru etape:
n etapa de emitere a sunetului h, materialul ilustrativ alctuit din imagini i
onomatopee- este nsoit de pronunarea corect a sunetului, pentru a-l ajuta pe copil s
emit prin imitare acustic i articulatorie. Etapa de impostare (emitere a sunetului)obinerea izolat a sunetului se face prin dou procedee: procedeul demonstraiei
articulatorii, derivrii sunetului din sunetele pronunate corect.
n etapa de consolidare a sunetului h, materialul ilustrativ i verbal cuprinde
imagini i cuvinte n a cror denumire sunetul se afl n trei poziii cu dificulti crescnde
de verbalizare, de la gruipri vocalice la grupri cu consoane, de la cuvinte monosilabice
la cuvinte polisilabice i consonantice. Etapa de consolidare exersarea sunetului n
silabe fr sens n care sunetul se afl la nceput, la mijloc i la sfrit. Se realizeaz cu
ajutorul cuvintelor pornind de la cele mai simple la cele mai complexe, cuvinte care
conin sunetul respectiv; este de preferat ca sunetul afectat s fie prezent de mai multe
ori n cuvnt; apoi s se exerseze n propoziii din ce n ce mai grele. n aceast etap nu
este indicat s folosim sunetul cu care se confund. Logopedul trebuie s tie c
logopatul i-a nsuit o parte din pronunia corect a sunetului, i s nu uite c atunci
cnd pleac de la cabinet are tendina s vorbeasc aa cum este ncurajat.
n etapa de difereniere, materialul ilustrativ i verbal cuprinde imagini i cuvinte
n denumirea crora se difereniaz mai nti suntele ndeprtate ca loc i mod de
formare, apoi sunetele apropiate, nrudite, perechi, sunete care se interfereaz mai uor
acustic, mergnd uneori pn la substituire. Etapa de difereniere cnd sunetul s-a
consolidat se exerseaz sunetul alturi de sunetele cu care se aseamn n cuvnt i
silaba. Se difereniaz de sunetul cu care l confund. Se introduc cuvinte n care se afl
sunete cu care se aseamn.

12

Etapa de automatizare a sunetului cuprinde material ilustrativ i verbal bogat,

care poate s asigure trecerea de la deprinderi de a vorbi corect la obinuina verbal
continetizat, bazat pe automatisme psiho-lingvistice corecte i ncadrate copilului n
colectivitate. Etapa de automatizare autocontrolul este minim i poate emite sunetul cu
uurin. Se consider c sunetul a fost nsuit.

13

ETAPA DE IMPOSTARE

hH

H - consoan
- fricativ
- surd
- postero - lingual
- velar

14

Exercitiul 1
Cum Face?
Cum face cinele?

HAM HAM

Cum face magarul ?

I - HA , I - HA

15

Cum face porcul ?

GROH - GROH
Cum face buha?

BU-HU-HU BU-HU-HU

16

ETAPA DE CONSOLIDARE
Exercitiul 1
Pronun odat cu mine urmtoarele gupuri de litere:

17

18

Exercitiul 2
Pronunta dupa mine cuvintele:

19

Exercitiul 3
Citete cuvintele de mai jos i spune din cte silabe sunt formate:

han

horn

ha-mei

duh

hrean

mo-hor

20

sah

hrib

va-lah

hu-hu-rez

hi-po-po-tam

du-hov-nic

hi-dro-ma-saj

hi-dro-bi-ci-cle-ta

al-ma-nah

a-ra-hi-de

hi-dro-cen-tra-la

21

Exercitiul 4
Pronun singur cuvintele de mai jos i alctuiete scurte propoziii cu ele, dup
exemplele date.

Hiena este un animal.

Mihaela joaca handbal.

Horia are un hanorac.

- harnic, holda, halva, haiduc, hoinar, hotar, husa, hambar, halta, hazliu
- hohoti, vehicul, zahar, mahala, arahida, tehnician
- vazduh, sah, valah, almanah

22

Exercitiul 5
Priveste aceste imagini si repeta dupa mine.

hamac

homar

pahar

haina

harta

rahat

halba

harpa

dihor

23

Exercitiul 6
Citeste impreuna cu mine urmatoarele propozitii:

24

Exercitiul 7
Pune in fiecare casuta litera h si vezi ce cuvant se formeaza.

Hoarda

holda

Hotel

Helesteu

haltera

harpoane

25

homar

horoscop

hidroavion

Exercitiul 8
Completeaza propozitiile urmatoare folosind cuvintele din coloana alaturata.

zahar

hota

hexagon

harlet

halva

sah

26

Exercitiul 9
Completeaz propoziiile urmtoare cu cuvinte care conin sunetul h.
In clasa pe perete este _________ Romaniei.
Mihai poarta un ______ albastru in atelier.
An desenat un ____________ simpatic.
Horia a spart un ________ de cristal.
Bunicul are ___________ plin cu porumb.
Noi scriem pe __________ galbena.
Mihaela se odihneste in . _________ .
Henrietta si Honorius joaca ____.
Haralambie s-a cazat la ________ .

harta

halat

hamster

hambar

sah

hotel

27

pahar

hartie

hamac

Exercitiul 10
Citeste urmatoarele propozitii cu voce tare.
Hangiul de la Hanul Homer este harnic.
Hilda a varsat un pahar cu zahar.
Puhoiul distruge holdele.
Hagi i-a venit de hac hotului.
A calul inhamat cu hamuri si haturi.
A pus haina si halatul in hol.
Haide in hamac sa ne dam uta.
In hora s-a prins si un ceh.
Hai dupa halvita si halva!
Hoardele de tatari sunt la hotar,
In sera am hortensii si orhidee.
Am pus tarhon in iahnie.
Herman are un iaht.

tarhon

iahnie

28

iaht

ETAPA DIFERENIERII SUNETULUI

Aceast etap const n distingerea deosebirilor dintre sunetul h i sunetele cu care se
confund, i anume literele c i g, precum si distingerea deosebirilor dintre lsunetul h
si alte literesunete.
Exercitiul 1
Spune cnd auzi sunetele c i g:
Chi - Ghi
Che - Ghe
Ci - Gi
Ca - Ga
Ca - Ga
Co - Go
Cu - Gu

Ihi - Ighi
Eche - Eghe
Ica - Igi
Aca - Aga
Aca - Aga
Oco - Ogo
Ucu - Ugu

Ic - Ig
Ec - Eg
Ic - Ig
Ac - Ag
Ac - Ag
Oc - Og
Uc - Ug

Chic - Ghig
Chec - Gheg
Coc - Gog
Cuc - Gug

Chighi
Cheghe
Cagi
Caga
Caga
Coga
Cugu

Exercitiul 2
Citete alternativ, cu voce tare, urmtoarele cuvinte:
Harcar

Hazcaz

Halafala

Horncorn

Halbajalba

Halatcalat

Mohormotor
Duhduc

Halcal

Hapcap

Hotacota

Hribtrib

Hulubsurub

Parohieparodie

Hainafaina

Rahatratat

Sahsac

29

Harpon-tarpon

ETAPA AUTOMATIZARII
Exercitiul 1
Citete textele de mai jos i scoate, pentru fiecare dintre ele, pe o coloan toate cuvintele
care conin sunetul h.
Haiduc este un cal voinic. Horia l nham la car. Trebuie s care porumbul de pe
hold n hambar. Biatul este harnic i inimos. El este hotrt s termine repede. Mine este
hor n sat.

hora
Mihai si Henrietta sunt prieteni. Ei se joaca. Mihai este arhitectul. El a facut
desenul tehnic al unei cladiri. Este un hotel. Amandoi sunt elevi harnici si seriosi.

hotel

30

Exercitiul 2
Citeste si memoreaza.

Scara asta ade dreapt,

i are numai o treapt.
Este scara lui Hurmuz,
Care are si-un harbuz.

Cu tacheta de nalime,
Ori traversa ntre ine,
H e litera sportiv
Sau drum spre locomotiv.

Sub pmnt el are

Tot felul de hambare,
Strnge la un loc
Strngtor e acest hrciog

31

Exercitiul 3
Citeste si ghiceste

Malul e verde
Apa e roie
Pestiorii-s negrii
(harbuz-pepenele verde)

De aici si pnla munte

Numai paturi aternute!
(holdele)

Parca-i caine uracios

Umbla mult cu capu-n jos
Cu cadavre se hraneste
Orisiunde le gaseste!
(hiena)

Pare ca-i un patrunjel

Fiindca-i alb la fel ca el
Cand il gusti te strambi,tusesti
Si indata-l si ghicesti!
(hrean)

32

Exercitiul 4
Invata urmatoarele proverbe si zicatori
Hai noroc si sntate,
Ca-s mai bune dect toate!
Nu haina-l face pe om!
Cine-i harnic si muncete
Iute, treaba ,isprvete!
Mai aproape este cmaa dect haina!

Exercitiul 5
Invata urmatoarea poezie
Harnicuta
Sub al casei palier
S-a deschis un antier
Macara este girafa,
Poate fi crlig agrafa,
Iar gleata de mortar
Este al mamei degetar.
Sprinteni zidari pe schele,
Sunt trei pui de rndunele,
Iat, cum muncind cu spor,
Vremea trece parc-n zbor.
Pnla prnz o cas-i gata
Mici, dar harnici!
Zice tata

33

Exercitiul 6
Priveste, citeste si afla mai multe!

Husky Siberian - este numele unei rase de cini.

Hades - zeul mpriei subpmntene, fiul lui Cronos i al Rheei.

Hermes - fiul lui Zeus i al pleiadei Maia, era zeul comerului i al cltorilor.

Hephaestus - fiul luiZeus i al Herei, era considerat drept zeul foculu

34

Harapnic - bici mare mpletit din cnep sau din curele.

Sihastru - clugr care triete ntr-un loc izolat de lume, petrecndu-i viaa
n post i rugciuni

Hangar - construcie mare, cu mai multe deschideri , destinat adpostirii avioanelor

Haka - un dans tradiional maori, adus n prim-planul mondial de selecionata de rugby al

Noii Zeelande

35

BIBLIOGRAFIE:

1. Carantin Dorin Curs Logopedie

2. Cornelia Stnic, Ecaterina Vrsma Terapia tulburrilor de limbaj
3. Mirea Ilie Ghicitori pentru cunoaterea mediului nconjurtor, Bucureti,
E.D.P., 1976
4. rdea Vasile Tehnica invrii pronuniei la surzi, Bucureti, E.D.P., 1974
5. Stela Gurzau Liliana Iancu - Sa invatam cu Mos Arici Editura Europolis
Constanta
6. Ioan Surdu, Ioan Dnil Abecedar, Editura All, Bucureti, 2002

36