Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PEDAGOGIE CAIET
SOCIALĂ LOGOPEDIC
POEZII ……………………………………………………p. 45 - 48
Bibliografie…………………………………………………p. 49.
1
Naşterea logopediei ca ştiinţă ( deşi nu este încă recunoscută ca atare ) a avut un
fundament practic : cunoaşterea mecanismelor care conduc la articulare şi
comunicare, cunoaşterea acelor factori care pot influenţa dezvoltarea firească a
limbajului şi găsirea unor metode adecvate, aplicabile în vederea formării şi
reformării unui limbaj acceptabil de comunitate. Ca orice ştiinţă, logopedia are o
bază teoretică bazată pe legi, principii, obiective, metode, etape.
Logopedia încearcă să explice legăturile care există între gândire şi limbaj, între
limbaj şi structurarea întregii personalităţi. Logopedia este o ştiinţă născută la
intersecţia cu alte ştiinţe care se ocupă de limbă şi limbaj : psihologia,
psihodiagnoza, pedagogia, foniartria, psiholingvistica, neurologia, psihiatria, orl ...
Specialistul logoped trebuie să aibă solide cunoştinţe din aceste arii de investigare
a limbii şi limbajului astfel încât să apeleze diferenţiat la metode şi mijloace care
să ajute la recuperare.
Terapia logopedică se aplică cu precădere la nivelul vârstelor mici, când
limbajul se află în perioada de formare şi structurare. De aceea, terapeutul logoped
trebuie să cunoască bine psihologia copilului, treptele evoluţiei şi desăvârşirii
limbajului. Uneori, tulburările de elocuţie netratate în perioada copilăriei pot
conduce la ruperea echilibrului psihic şi pot declanşa tulburări comportamentale.
Aşa poate apare mutismul psihogen, logonevroza, anxietatea, negativismul,
abandonul şcolar. Copilul care nu articulează corect sunetele devine ţinta ironiilor
colegilor şi primesc etichete care ştirbesc încrederea în sine, conducând la o slabă
stimă de sine. Terapeutul va încerca să descifreze etiologia şi simptomatologia
tulburării de limbaj, să găsească modalităţi remediale eficiente şi să dezvolte prin
psihoterapie încrederea în forţele proprii ale micului pacient.
Obiectul de intervenţie al logopediei are un registru larg : tulburări de
pronunţie ( dislaliile , rinolaliile, dizartriile ), tulburări de ritm şi fluenţă ( bâlbâiala,
tahilalia şi bradilalia ), tulburările de voce ( afonia, disfonia, fonastenia ),
tulburările de scris-citit ( alexia, dislexia, agrafia, disgrafia ), tulburările cu substrat
neurologic ( alalia, afazia ), tulburări de origine psihică ( mutismul psihogen ).
Cauzele ce declanşează disfuncţii în aria limbajului pot fi organice, funcţionale,
psiho-sociale. Cauzele organice au o paletă extrem de largă. Ele pot debuta în faza
intrauterină ( infecţii virale, rubeola, toxoplasmoza etc ). Altele ţin de efortul din
timpul travaliului care poate conduce la hipooxigenare sau chiar leziuni cerebrale
ale fătului. Şi diversele anomalii congenitale ( despicături maxilo-faciale, buco-
faringiene )fac parte din acest grup cauzal. În ceea ce priveşte cauzele funcţionale
aici pot fi înscrise tulburări în raportul excitaţie- inhibiţie, insuficienţe motorii,
2
insuficienta dezvoltare a auzului fonematic. Categoria cauzelor psiho-sociale poate
cuprinde atât carenţarea educativă, dar şi perfecţionismul.
Tulburările de emisie – recepţie în aria limbajului pot conduce la alterarea
laturii intelectuale a limbajului. Sindromul dismaturativ este responsabil de
izolarea copilului şi de dezvoltarea fobiei de a comunica.
3
Deşi limba română se mândreşte cu muzicalitatea ei datorată vocalelor, totuşi învăţarea ei
de către străini pare o treabă complicată. Vocalele se formează în laringe, iar consoanele
în cavitatea bucală.În articularea sunetelor interesează participarea întregului aparat
fono-articulator : buze, dinţi, limbă, palat, epiglotă, uvulă, cavitate nazală, laringe, trahee,
plămâni, diafragmă.
La articularea vocalelor aerul nu întâlneşte niciun obstacol, spre deosebire de consoane.
La unele vocale buzele se rotunjesc ( O;U ), alte vocale se produc spre vârful limbii ( I ;
E ), altele spre mijlocul limbii ( Î; Ă; A ). Un copil care nu pronunţă corect vocalele ar
putea avea probleme auditive şi atunci trebuie un examen ORL.
Registrul consonantic este mult mai amplu. Astfel, vorbim de consoane surde
( nesonante ), gen s, ş, t, f, c , şi de consoane sonore ( vibrează coardele vocale ) : z, j, g,
d, v. Unele consoane sunt explozive şi necesită un suflu puternic : p, b, t, d, c, g ; altele
sunt semiocluzive ( aerul se freacă de pereţii aparatului fono-articulator ) : ţ, ce-ci, ge-gi
; iar altele sunt constrictive ( se îngustează canalul fonator ) : f, v, s, z, ş, j, h. În limba
română cele mai afectate sunete sunt R, siflantele ( S-Z ), africatele ( Ţ, CE, GE ).
Dacă ar fi să împărţim sunetele limbii române în categorii din punct de vedere acustic, cât
şi fiziologic, am vorbi de tonuri ( sunete muzicale cu oscilaţii periodice : vocalele ) şi
zgomote sau zgomote şi tonuri combinate ( consoanele ). La pronunţarea vocalelor
efortul respirator este mult diminuat şi organele fonatorii sunt tensionate în mod egal (
spre deosebire de consoane, unde tensiunea apare în locul de articulare ). În pronunţarea
vocalelor este nevoie întotdeauna de voce, adică de vibraţia coardelor vocale, în timp ce
unele consoane pot fi pronunţate fără voce. În limba română putem vorbi şi de
coarticularea sunetelor, adică înainte de a emite sunetul, organele fonatorii sunt deja
pregătite pentru următorul sunet ( este cazul diftongilor şi triftongilor ). După locul de
articulare consoanele pot fi repartizate în grupe distinc
4
Sunetele bilabiale ( P; B ; M ) rezultă din lipirea buzelor şi desprinderea lor bruscă
sub jetul de aer expulzat.
Sunetele labiodentale ( F ; V ) se realizează prin presiunea dinţilor superiori asupra
buzei inferioare.
Sunetele dentale ( T; D ; N ) presupun contactul între vârful limbii şi dinţii superiori.
Sunetele prepalatale ( Ş; J ) presupun apropierea limbii de alveolele incisivilor
superiori.
Când vorbim de emisia sunetelor vorbim de fonoarticulaţie care cuprinde mai multe
acte articulatorii :
1. tensiunea – pregătirea aparatului fonoarticulator
2. ţinuta – menţinerea organelor sub tensiune
3. detenta – când organele fonoarticulatorii reintră în repaos.
5
( pronunţarea denaturată a sunetului R ) are vreo 28 de forme. O să
amintesc doar câteva dintre ele: rotacism interdental, velar, uvular, nazal,
pararotacism.
6
I. DUPĂ LOCUL DE ARTICULARE
A. ANTERIOARE, PREPALATALE A, E, I
B. MEDIANE Î, Ă
C. POSTPALATALE U, O
A. DESCHISE A
B. SEMIDESCHISE O, E , Ă
C. ÎNCHISE U, Î, I
A. LABIALE P, B, M
B. LABIO-DENTALE F, V
C. DENTALE T, D
D. SIFLANTE S-Z-Ţ, Ş-J
E. LINGUO-PALATAL-DENTALE L, N, R
F. GUTURALE C, G, H, K
A. SURDE S-Ţ, Ş, P, T, C, F, H
B. SONORE B, D, G, V, Z, J, G
7
A. NAZALE M, N
B. ORALE B, D
A. BILABIALE P,B, M
B. LABIODENTALE F,V, L
C. APICODENTALE D, T, Ţ, N
D. ALVEOLARE S, Z, C, G , Ş
A. ANTEROLINGUALE D,T
B. MEDIU LINGUALE Ş, J
C. POSTERO LINGUALE C, G
A. DURE M, N
B. PALATIZATE B, M
8
I. S-Z-Ţ
III. P-B-M
IV. F-V
V. T-D-N
VI. C-G-H
9
TIPUL S Z Ţ
constrictivă X X
africată X
Dental-alveolară X X X
Antero-linguală X X X
surdă X
Sonoră X
10
S_Z
-Dinţii de sus sunt aşezaţi peste cei de jos ( distanţa 1mm )
-Limba este lăţită, are vârful îndoit în jos şi sprijinit pe incisivii inferiori
-Buzele sunt întinse în zâmbet ( se văd dinţii de jos )
-La rostirea sunetului Z se simt vibraţiile coardelor vocale
Ţ
-Sunetul Ţ se emite prin ocluzia dintre dentala T şi siflanta S în explozie de
aer
-Distanţa între arcadele dentale este de 2-3 mm.
-Marginile limbii se sprijină pe incisivii superiori
11
Salut ! Eu sunt micul batman spiriduş. Eu te voi însoţi pe parcursul acestui
caiet. La drum !
b) Ţine podul palmei în faţa gurii ! Vei simţi curentul de aer rece.
2. Şi acum logatomii !
Sac, sar, ser, soi, sub , sun, sul, sus, suc, sur
Vezi ce simplu este ? Este puţin mai greu, dar vei reuşi dacă îl lungeşti pe S
cum te-am învăţat.
12
Surd, semn, stă, tuf, stop, stea, scor, scap, slab, sloi
6. Acum e acum ! ... Ceea ce o să spunem pare mai dificil, dar nu-i nicicum
aşa. Să încercăm!
Spin, spun, spic, sparg, sport, spumă, spate, spală, spion, spadă, speriat
Stea, struţ, strâmb, strig, stup, stadion, steag, start, stol, stins, strânge
Scară, scapă, scamă, scurt, scump, scrum, scop, scrin, scut, scândură
Sfoară, sfânt, sfert, sfios, sfărâmă, sfeşnic, sfredel, sfat
Smoc, smântână, smerit, smirnă, smochin, smintit, smucit, smotocit
Sleit, slab, sloi, slugă, slip, slănină, slujbă, slavă, slovă, slută, slugarnic
13
7. Acum ştii ce urmează ! Arta de a colora.
Nivelul I
Nivelul II
14
Aici vei găsi diferite exerciţii prin care se poate
consolida sunetul S.
Seri de toamnă
Când vine toamna serile se lungesc. Stelele se ascund sub norii cenuşii.
Un vânt aspru răscoleşte frunzele de pe stradă.
15
În ______________ îmi ţin albumul cu poze.
I-am acordat tot _______________________.
drapel - _________________________
grăunţe - ________________________
nădejde - ________________________
povaţă - _________________________
zâmbet - _________________________
gras - ___________________
jos - ____________________
reparat - _________________
drept - ___________________
16
Elevul este Spălate
________________________________________________________
________________________________________________________
____________________________________________________________
____________________________________________________________
A B
Serios Trist
Ascultător Noros
Senin Neserios
Vesel Neascultător
17
Ex : pisic – pisicel
Pasăre - __________________
Stea - ___________________
Casă - ___________________
Vestă - ____________________
Pe scenă
Clasa noastră este la teatru. Pe scenă se joacă un spectacol. Ce frumos
este !
La soare
Strada are straie de sărbătoare. Mirosul florilor este deosebit. Pisicel
abia aşteaptă să se relaxeze la soare.
IMPOSTARE
18
Casă, masă, lasă, vase, oase, mască, muscă, groasă, vestă, baston, pistol,
blestem, busuioc
Castron, cascadă, miresme, cistern, desene, pisică, biscuiţi, creastă,deschis,
fasole, uscat
G) CUVINTE S FINAL
Os, vis, cos, bis, fes, vas, glas, dans, cais, dureros, mers, şters, polios, zemos,
frumos, somnoros, supus, noros, nervos, duios, fricos, curajos, balans, ananas,
ficus, pietros, vânjos
H) CUVINTE S + CONSOANE
ST – stă, stea, stup, stop, stins, stol, steag, sticlă, staţie, stejar, statuie, stânga,
strâmb
SP - spun, spală, sperie, spart, spic, spin, spadă, splină, sport, sportive, spital,
spanac
SC – scop, scară, scapă, scump, sclipeşte, scânteie, scândură, scrie, scrimă,
scădere
SF – sfânt, sfert, sfat,sfios, sforăie, sfeclă, sfâşâie, sfărâmă, sfruntat, sfadă,
sfială
SL - slab, sloi, slut, slip, slugă, sleit, slănină, slinos, slăbănog, slugarnic,
slobod
SM – smoc, smoală, smerit, smintit, smarald, smântână, smârc, smerenie,
smotocit
I ) S DUBLU
Suspect, susură, susţine, suspans, suspiciune, sensibil, suspendat, sofisticat,
susţinător
J) PROPOZIŢII SIMPLE
1. Simona scrie.
2. Sonia spune.
3. Sandu sare.
4. Silviu tresare.
5. Sebi scutură.
6. Simion sună.
7. Siguranţa sare.
8. Sanda se bucură.
9. Simona este veselă.
10. Sertarul se deschide.
K) PROPOZIŢII DEZVOLTATE
1. S-a dat sentinţa.
2. Serialul este luni seară.
3. Am tras semnalul.
19
4. Secara arsă de soare se scutură.
5. Seminţele se răspândesc printre straturi.
6. Servieta este strânsă cu o curea.
7. Silviu ne aşteaptă la sosire.
8. Sudorul sudează ţevile.
9. Serpentinele sunt strânse.
10. Sportivii s-au aliniat la start.
20
Colorează spaţiile în care este scrisă litera S mare de tipar cu maro!
21
22
23
Colorează litera S
24
25
26
Tot eu sunt ! Azi îl vom învăţa pe Z :
1. zâmbim
2. dinţii sunt uşor apropiaţi
3. coardele vocale vibrează
4. repetăm sunetul albinuţei ( zum-zum) sau sunetul
muştei ( bâzzz)
27
Zzzbate, zbiară, zbor, zgardă, zgaibă, zgâriat, zgură, zgomot, zvăpăiat, zvelt,
zmeu, zmeură
28
7. Mai facem o mică pauză ? Hai la colorat !
Uite o buburuză care stă pe o frunză !
Iaz, gaz, haz, văz, mânz, breaz, loz, orz, miez, iz, ovăz, orez, refuz, ursuz,
necaz, prânz
9. Acum aş vrea să mă corectezi. E bine aşa ?
29
10. Aş vrea acum să vedem cuvinte care se aseamănă.
SALE – ZALE Creioanele sale sunt noi. Cu ele desenez nişte zale.
a)_________________________________________
b)________________________________________
c) __________________________________________
d) __________________________________________
e) __________________________________________
A B
Mama a zdrobit nucile. Armata română a zdrobit
armata turcă.
În zori era răcoare. Ea o zori pe Alina.
Era o zi călduroasă. - Ia zi, Ionuţ ,poezia !
31
B __ ___ ___ Ă
32
6. Citeşte textele !
OAZA
FRUNZELE
Zăpada s-a topit. Micii muguri înverzesc sub puterea razelor timide ale
soarelui. Din ele vor ieşi viitoarele frunze.
Colorează dinozaurul!
33
EMISIA SUNETULUI Z
IMPOSTARE
I) PROPOZIŢII SIMPLE
1. Zizi zice.
2. Fac poze.
3. Mănânc praz.
4. Calul se zbate.
5. Zoe este zână.
6. Zina are zorzoane.
7. Parizerul are iz.
8. Zoica zbiară.
9. Cozonacul creşte.
10.Bărzăunele bâzâie.
J) PROPOZIŢII DEZVOLTATE
1. Zenovia se zbate în corzi.
2. Zidarul pune şi mozaicul.
3. Zenaida interpretează rolul.
4. Zeci de meduze invadează apa.
5. Zarzării au flori rozalii.
34
6. Zahărul a zaharisit dulceaţa.
7. Zoe face cozonaci.
8. Zidarul face haz de necaz.
9. Zorzoanele zăngăne când dansează.
10. Zumzetul albinelor se îndepărtează.
35
Colorează şi pronunţă ( dezvoltarea vocabularului )
scamator, radio, ceas de buzunar, pachet, felie de pâine, girafe, ruj, spic, pâine
ţânţar, garaj, pungă, farfurie, cântăreţi, cofă, pijama, câine, trandafir, piuliţă,
sărmană, hamburger
36
Colorează spaţiul în care este S cu verde şi Z cu albastru !
37
Colorează cuvintele în care auzi sunetul Z
38
Azi o să-l învăţăm pe domnul Ţ. Este un picuţ mai greu, dar
dacă îl ştii pe T şi pe S vei putea să te deprinzi cu el. Deci :
- Ridicăm vârful limbii ca pentru pronunţarea sunetului T ( pe alveolele
incisivilor superiori ), apoi îl coborâm rapid pentru pronunţarea
sunetului S
- Ne trebuie foarte mult aer ; aerul va face explozie ( dacă punem pe
vârful limbii o bucăţică de hârtie, aceasta va zbura la pronunţarea
sunetului Ţ )
- Putem să ne pregătim pentru efortul respirator astfel : strângem
pumnişorii lângă piept ( ca un boxer ), iar limba ne-o pregătim pentru
emisia sunetului TS; în explozia aerului, împingem cu putere pumnii în
faţă
- Se spune din ce în ce mai rapid T-S, TS
2. Acum corectează- mă !
Eu desenez un călus.
39
Tanţa ţine băţul.
Căluţul susţine călăreţul.
Ceaiul este călduţ.
Ţapul ţopăie.
Ţăranii curăţă viţa.
40
U ___ ____ ___ ___ ___ ____
R ___ ____ Ă
A sări - ........................................
Patrie - .......................................
41
Mal - ........................................
A striga - ....................................
6. Citeşte textele
ÎN MUNŢI
MISTREŢII
Mistreţii ies din pădure goniţi de câini. A început vânătoarea. Când sunt
doborâţi, mistreţii guiţă cu putere.
IMPOSTARE
42
Băţ, laţ, lanţ, colţ, coteţ, nutreţ, puţ, moţ, braţ, guiţ, măreţ, glonţ, şorţ
H) CUVINTE CU Ţ DUBLU
Ţâţe, ţiţei, ţânţar, ţâţână, ţurţuri
I) PROPOZIŢII SIMPLE
1) Tanţa ţese.
2) Ţiganul bea.
3) Lipseşte furculiţa.
4) Glonţul ţiuie.
5) Este ceaţă.
6) Ţiţeiul ţâşneşte.
7) Ţânţarul înţeapă.
8) Ţăranul ţipă.
9) Faţa este creaţă.
10 ) Ia-mă de braţ !
J) PROPOZIŢII DEZVOLTATE
1) Văcuţele mănâncă nutreţ.
2) Căţelul se joacă cu un băţ.
3) Ţuica se obţine din prune.
4) Ea mărunţeşte verdeaţa.
5) Angheluţă ascute cuţitul.
6) Ţigara este aprinsă.
7) Poliţistul are mustaţă.
8) Uşa iese din ţâţâni.
9) Din pânză şi aţă fac o paiaţă.
10 ) Bunicuţul îmi dă mărunţiş.
43
Colorează şi pronunţă!
44
1. Spiridon face-o salată
Cu spanac şi ciocolată.
Spiridon s-a supărat
Că pisica a vărsat
După ce tot a mâncat.
3. Sfios şi somnoros
Un sconcs- mic mirositor –
Scoate capul din scaieţi.
Uff! Ce miros îngrozitor !
4. Salamandra misterioasă
A ieşit un pic din casă.
Cu burtica stă la soare
Ca să-i fie pielea
Mai strălucitoare.
45
7. Sorin suspină sub o ste
El pe Sorina-o aştepta
Sub salcia cu ram subţire
Cuprins de-o neagră presimţire.
2. O zvârlugă zugrăvea
Zidul de pe strada mea.
Fluturi roz de peruzea
Se zbăteau prin cărămizi
Lângă o zimţată stea.
6. O meduză verzulie
Se-aşează pe-o cochilie
Şi recită o poezie.
46
Spectatorii zvăpăiaţi
Sunt degrabă-ndepărtaţi.
47
48
49