Sunteți pe pagina 1din 50

UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ „ ION CREANGĂ” DIN CHISINĂU

FACULTATEA ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI ȘI INFORMATICĂ

PEDAGOGIE CAIET
SOCIALĂ LOGOPEDIC

2019 | Negru Dorina(Gr. 301)


Cuvânt înainte ………………………………………….. p.2 – 8.

Clasificarea vocalelor şi consoanelor ……………….. p. 7 - 9

CAIETUL SUNETELOR S_Z_Ţ ( prezentare )………. p.10 - 12

CAIETUL SUNETULUI S …………………………….p.13 - 27

CAIETUL SUNETULUI Z ……………………………p. 28- 39

CAIETUL SUNETULUI Ţ…………………………….. p.40 -44

POEZII ……………………………………………………p. 45 - 48

Bibliografie…………………………………………………p. 49.

1
Naşterea logopediei ca ştiinţă ( deşi nu este încă recunoscută ca atare ) a avut un
fundament practic : cunoaşterea mecanismelor care conduc la articulare şi
comunicare, cunoaşterea acelor factori care pot influenţa dezvoltarea firească a
limbajului şi găsirea unor metode adecvate, aplicabile în vederea formării şi
reformării unui limbaj acceptabil de comunitate. Ca orice ştiinţă, logopedia are o
bază teoretică bazată pe legi, principii, obiective, metode, etape.
Logopedia încearcă să explice legăturile care există între gândire şi limbaj, între
limbaj şi structurarea întregii personalităţi. Logopedia este o ştiinţă născută la
intersecţia cu alte ştiinţe care se ocupă de limbă şi limbaj : psihologia,
psihodiagnoza, pedagogia, foniartria, psiholingvistica, neurologia, psihiatria, orl ...
Specialistul logoped trebuie să aibă solide cunoştinţe din aceste arii de investigare
a limbii şi limbajului astfel încât să apeleze diferenţiat la metode şi mijloace care
să ajute la recuperare.
Terapia logopedică se aplică cu precădere la nivelul vârstelor mici, când
limbajul se află în perioada de formare şi structurare. De aceea, terapeutul logoped
trebuie să cunoască bine psihologia copilului, treptele evoluţiei şi desăvârşirii
limbajului. Uneori, tulburările de elocuţie netratate în perioada copilăriei pot
conduce la ruperea echilibrului psihic şi pot declanşa tulburări comportamentale.
Aşa poate apare mutismul psihogen, logonevroza, anxietatea, negativismul,
abandonul şcolar. Copilul care nu articulează corect sunetele devine ţinta ironiilor
colegilor şi primesc etichete care ştirbesc încrederea în sine, conducând la o slabă
stimă de sine. Terapeutul va încerca să descifreze etiologia şi simptomatologia
tulburării de limbaj, să găsească modalităţi remediale eficiente şi să dezvolte prin
psihoterapie încrederea în forţele proprii ale micului pacient.
Obiectul de intervenţie al logopediei are un registru larg : tulburări de
pronunţie ( dislaliile , rinolaliile, dizartriile ), tulburări de ritm şi fluenţă ( bâlbâiala,
tahilalia şi bradilalia ), tulburările de voce ( afonia, disfonia, fonastenia ),
tulburările de scris-citit ( alexia, dislexia, agrafia, disgrafia ), tulburările cu substrat
neurologic ( alalia, afazia ), tulburări de origine psihică ( mutismul psihogen ).
Cauzele ce declanşează disfuncţii în aria limbajului pot fi organice, funcţionale,
psiho-sociale. Cauzele organice au o paletă extrem de largă. Ele pot debuta în faza
intrauterină ( infecţii virale, rubeola, toxoplasmoza etc ). Altele ţin de efortul din
timpul travaliului care poate conduce la hipooxigenare sau chiar leziuni cerebrale
ale fătului. Şi diversele anomalii congenitale ( despicături maxilo-faciale, buco-
faringiene )fac parte din acest grup cauzal. În ceea ce priveşte cauzele funcţionale
aici pot fi înscrise tulburări în raportul excitaţie- inhibiţie, insuficienţe motorii,

2
insuficienta dezvoltare a auzului fonematic. Categoria cauzelor psiho-sociale poate
cuprinde atât carenţarea educativă, dar şi perfecţionismul.
Tulburările de emisie – recepţie în aria limbajului pot conduce la alterarea
laturii intelectuale a limbajului. Sindromul dismaturativ este responsabil de
izolarea copilului şi de dezvoltarea fobiei de a comunica.

3
Deşi limba română se mândreşte cu muzicalitatea ei datorată vocalelor, totuşi învăţarea ei
de către străini pare o treabă complicată. Vocalele se formează în laringe, iar consoanele
în cavitatea bucală.În articularea sunetelor interesează participarea întregului aparat
fono-articulator : buze, dinţi, limbă, palat, epiglotă, uvulă, cavitate nazală, laringe, trahee,
plămâni, diafragmă.
La articularea vocalelor aerul nu întâlneşte niciun obstacol, spre deosebire de consoane.
La unele vocale buzele se rotunjesc ( O;U ), alte vocale se produc spre vârful limbii ( I ;
E ), altele spre mijlocul limbii ( Î; Ă; A ). Un copil care nu pronunţă corect vocalele ar
putea avea probleme auditive şi atunci trebuie un examen ORL.
Registrul consonantic este mult mai amplu. Astfel, vorbim de consoane surde
( nesonante ), gen s, ş, t, f, c , şi de consoane sonore ( vibrează coardele vocale ) : z, j, g,
d, v. Unele consoane sunt explozive şi necesită un suflu puternic : p, b, t, d, c, g ; altele
sunt semiocluzive ( aerul se freacă de pereţii aparatului fono-articulator ) : ţ, ce-ci, ge-gi
; iar altele sunt constrictive ( se îngustează canalul fonator ) : f, v, s, z, ş, j, h. În limba
română cele mai afectate sunete sunt R, siflantele ( S-Z ), africatele ( Ţ, CE, GE ).
Dacă ar fi să împărţim sunetele limbii române în categorii din punct de vedere acustic, cât
şi fiziologic, am vorbi de tonuri ( sunete muzicale cu oscilaţii periodice : vocalele ) şi
zgomote sau zgomote şi tonuri combinate ( consoanele ). La pronunţarea vocalelor
efortul respirator este mult diminuat şi organele fonatorii sunt tensionate în mod egal (
spre deosebire de consoane, unde tensiunea apare în locul de articulare ). În pronunţarea
vocalelor este nevoie întotdeauna de voce, adică de vibraţia coardelor vocale, în timp ce
unele consoane pot fi pronunţate fără voce. În limba română putem vorbi şi de
coarticularea sunetelor, adică înainte de a emite sunetul, organele fonatorii sunt deja
pregătite pentru următorul sunet ( este cazul diftongilor şi triftongilor ). După locul de
articulare consoanele pot fi repartizate în grupe distinc

4
Sunetele bilabiale ( P; B ; M ) rezultă din lipirea buzelor şi desprinderea lor bruscă
sub jetul de aer expulzat.
Sunetele labiodentale ( F ; V ) se realizează prin presiunea dinţilor superiori asupra
buzei inferioare.
Sunetele dentale ( T; D ; N ) presupun contactul între vârful limbii şi dinţii superiori.
Sunetele prepalatale ( Ş; J ) presupun apropierea limbii de alveolele incisivilor
superiori.

Sunetele prepalatale ( Ş ; J ) presupun apropierea limbii de alveolele incisivilor


superiori.
Sunetele palatale ( CE ; GE ) se rostesc între uvulă şi palatul dur, iar sunetul H se
formează în laringe.

Când vorbim de emisia sunetelor vorbim de fonoarticulaţie care cuprinde mai multe
acte articulatorii :
1. tensiunea – pregătirea aparatului fonoarticulator
2. ţinuta – menţinerea organelor sub tensiune
3. detenta – când organele fonoarticulatorii reintră în repaos.

Diagnosticul de dislalie presupune afectarea aspectului fonetic al pronunţiei unor


consoane. Dislalia poate fi motorie ( dificultăţi de pronunţie datorate unor
dificultăţi funcţionale înnăscute sau dobândite ), senzorială ( în hipoacuzii sau
tulburări ale auzului fonematic ), mecanică ( în malformaţii ), funcţională (
perturbări în funcţionarea organelor periferice care au rol în articulare ).
Dislalia se caracterizează prin distorsiuni, omisiuni, substituiri.
Toate tipurile de dislalii primesc în denumire sufixul „ ism „ : sigmatism, rotacism
capacism etc.
Şi acum, iată câteva date despre cele mai frecvente tipuri de dislalii :

cuprinde în marea sa arie o mulţime de consoane ( s, z, ţ, ş, j, ce, ge ).


presupune înlocuirea sunetelor mai sus enumerate cu altele care
pot avea un loc de articulare apropiat ( ex : varsă înlocuit cu varză, cojoc cu cozoc
)
Sigmatismul are multiple forme ( interdental, addental, lateral, nazal, laringeal ).

5
( pronunţarea denaturată a sunetului R ) are vreo 28 de forme. O să
amintesc doar câteva dintre ele: rotacism interdental, velar, uvular, nazal,
pararotacism.

În recuperarea unui fonem avem mai multe etape :

Dar, pentru a imposta un sunet, logopedul are sarcina de a forma capacitatea


respiratorie necesară emisiei sunetului, cât şi mobilitatea aparatului fonoarticulator.
Pentru că în general dislaliile se întâlnesc la vârstele mici, terapia recuperatorie se va
desfăşura sub formă de joc. Exerciţiile de inspir-expir se pot face pe muzică, în
cadrul unor exerciţii de gimnastică generală, sau prin suflarea în instrumente
muzicale. Gimnastica fonoarticulatorie este indicat să se realizeze în oglindă, iar
dacă aceasta nu există, în formula faţă-în-faţă. Această gimnastică presupune
mişcări ale buzelor, ale limbii, ale palatului, ale obrajilor. După ce s-au realizat
acestea se va trece la dezvoltarea auzului fonematic. Primul pas în dezvoltarea
acestuia este imitarea onomatopeelor, urmând apoi diferenţierea consoanelor surde
şi sonore în cuvintele paronime ( ex : lege – rege ). Multe sunete se pot forma
pornind de la onomatopee. După ce iese sunetul izolat, acesta se introduce în silabe
directe, indirecte, logatomi, silabe duble. Sunetul emis se introduce apoi în cuvinte
în poziţia iniţială, mediană şi finală. Abia când am reuşit şi acest lucru se introduc
propoziţiile simple şi dezvoltate.
Unii copii reuşesc o recuperare rapidă, însă alţii au un drum lung de parcurs.
Exerciţiile logopedice se fac zilnic împreună cu părinţii, bunicii, bonele. Copiii
învaţă uşor, dar uită la fel de uşor dacă nu se repetă. Pe traseul remedial pot
interveni fenomene de platou, când avem impresia că nu putem merge mai departe
şi uneori regresii datorită lipsei de exerciţiu.
În activitatea recuperatorie părintele trebuie să facă echipă cu logopedul şi cu
cadrele didactice din unitatea de învăţământ pentru a se reuşi recuperarea
tulburărilor de pronunţie, dar şi stimularea verbală necesară echipării copilului
pentru comunicare.

6
I. DUPĂ LOCUL DE ARTICULARE

A. ANTERIOARE, PREPALATALE A, E, I
B. MEDIANE Î, Ă
C. POSTPALATALE U, O

II. DUPĂ GRADUL DE DESCHIDERE – ÎNCHIDERE

A. DESCHISE A
B. SEMIDESCHISE O, E , Ă
C. ÎNCHISE U, Î, I

I. DUPĂ LOCUL ÎN CARE SE FORMEAZĂ

A. LABIALE P, B, M
B. LABIO-DENTALE F, V
C. DENTALE T, D
D. SIFLANTE S-Z-Ţ, Ş-J
E. LINGUO-PALATAL-DENTALE L, N, R
F. GUTURALE C, G, H, K

II. DUPĂ MODUL DE ARICULARE

A. FRICATIVE S-Z, Ş-J, F, H


B. OCLUZIVE P-B, T-D, C-G
C. SEMIOCLUZIVE CE-GE
D. LATERALE L
E. VIBRANTE R

III. DUPĂ VIBRAŢIILE LARINGIENE

A. SURDE S-Ţ, Ş, P, T, C, F, H
B. SONORE B, D, G, V, Z, J, G

7
A. NAZALE M, N

B. ORALE B, D

A. BILABIALE P,B, M

B. LABIODENTALE F,V, L

C. APICODENTALE D, T, Ţ, N

D. ALVEOLARE S, Z, C, G , Ş

E. DUROPALATALE CHE – GHE

A. ANTEROLINGUALE D,T

B. MEDIU LINGUALE Ş, J

C. POSTERO LINGUALE C, G

A. DURE M, N

B. PALATIZATE B, M

8
I. S-Z-Ţ

II. Ş-J, CE-GE

III. P-B-M

IV. F-V

V. T-D-N

VI. C-G-H

VII. CHE- GHE

VIII. L-R, DIFTONGI L

9
TIPUL S Z Ţ
constrictivă X X

africată X

Dental-alveolară X X X

Antero-linguală X X X

surdă X

Sonoră X

10
S_Z
-Dinţii de sus sunt aşezaţi peste cei de jos ( distanţa 1mm )
-Limba este lăţită, are vârful îndoit în jos şi sprijinit pe incisivii inferiori
-Buzele sunt întinse în zâmbet ( se văd dinţii de jos )
-La rostirea sunetului Z se simt vibraţiile coardelor vocale

Ţ
-Sunetul Ţ se emite prin ocluzia dintre dentala T şi siflanta S în explozie de
aer
-Distanţa între arcadele dentale este de 2-3 mm.
-Marginile limbii se sprijină pe incisivii superiori

– dacă după intuirea poziţiei organelor fonoarticulatorii copilul nu poate să-l


pronunţe pe S, i se pune o spatulă între dinţi şi el va trebui să strângă uşor dinţii în
timp ce imită prelungit sunetul şarpelui ; pe podul palmei va simţi un curent de aer
rece

- Dacă nu se reuşeşte emisia sunetului Z înseamnă că nu vibrează coardele vocale şi


atunci copilul va face gargară

- Dacă nu reuşeşte să spună sunetul Ţ înseamnă că nu are însuşită corect emisia


sunetelor T şi S ; cu limba sprijinită pe dinţii de sus şi în explozia aerului va spune
S ; o hârtie pusă pe limbă va trebui să zboare în explozia aerului

11
Salut ! Eu sunt micul batman spiriduş. Eu te voi însoţi pe parcursul acestui
caiet. La drum !

a) Zâmbeşte ! Uită-te în oglindă ca să-ţi vezi zâmbetul !

b) Ţine podul palmei în faţa gurii ! Vei simţi curentul de aer rece.

c) Exersează prelung sunetul şarpelui ! ssssssssss

1. Repetă după model silabele cu S prelung

Ssssa sssse ssssi sssso ssssu

Asss esss isss ossss ussss

2. Şi acum logatomii !

Asssa essse isssi ossso usssu

Ssssassss ssssessss ssssisss ssssosss ssssusss

3. Hai să te vedem la silabele duble !

Ssssassssa ssssesssse sssssissssi ssssossso ssssussssu

A fost greu ? Nu te cred ! Să mergem mai departe


….
4. Să spunem nişte cuvinte simple cu S la început !

Sac, sar, ser, soi, sub , sun, sul, sus, suc, sur

Vezi ce simplu este ? Este puţin mai greu, dar vei reuşi dacă îl lungeşti pe S
cum te-am învăţat.

12
Surd, semn, stă, tuf, stop, stea, scor, scap, slab, sloi

5. A venit rândul cuvintelor puţin mai lungi ! Să încercăm !


Sală, sapă, sare, sate, seră, sete, sită, soră, sobă,supă, sună
Salam, salut, secat, sărat, sirop, senin, seară, sobar, semen
Semnal, sertar, surdă, singur, salată, suferă, surâde, sârmă
Serenadă, silabă,sufocată, supărat, sonor, surzenie, surpat

Off ! Am obosit ! Să facem o pauză ! Să


colorăm cuvintele care cuprind răul de S !

Noaptea s-a dus ... Încă un vis a apus...


Doamne, câţi de S ! Hai să mai rostim ceva !

6. Acum e acum ! ... Ceea ce o să spunem pare mai dificil, dar nu-i nicicum
aşa. Să încercăm!

Spin, spun, spic, sparg, sport, spumă, spate, spală, spion, spadă, speriat
Stea, struţ, strâmb, strig, stup, stadion, steag, start, stol, stins, strânge
Scară, scapă, scamă, scurt, scump, scrum, scop, scrin, scut, scândură
Sfoară, sfânt, sfert, sfios, sfărâmă, sfeşnic, sfredel, sfat
Smoc, smântână, smerit, smirnă, smochin, smintit, smucit, smotocit
Sleit, slab, sloi, slugă, slip, slănină, slujbă, slavă, slovă, slută, slugarnic

13
7. Acum ştii ce urmează ! Arta de a colora.

Acum cred că ştii să-l pronunţi pe domnul S !


Dar ce zici să mai încercăm ceva ?

Nivelul I

a) Sorin stă. f) Simona soseşte.


b) Siviu strigă. g) Vasile pescuieşte.
c) Silvia scrie. h) Simion se ascunde.
d) Cosmina spală i) Sorin iese afară.
e) Costin sare. J) Stelele răsar.

Nivelul II

a) Sfinţii sunt în castel. f) Sorin joacă baschet.


b) Siropul este gustos. g) În basme sunt spiriduşi.
c) Pisica vede un sconcs. h) Sandu are un sacou albastru.
d) O muscă stă pe un biscuit. i) Motociclistul are cască.
e) Salata este cu castraveţi. j) Sabin are o mască nouă.

9. Listă de cuvinte de repetat acasă

S iniţial S median S final S+ consoane


Sac Mască Pas Spune
Sar Cască Nas Scame
Sală Casă Vas Sfoară
Saltea Baston Vis Sport
Saleuri Bască Miros Slab
Salut Basme Norocos Scurt
Sărman Biserică Spumos Spic

14
Aici vei găsi diferite exerciţii prin care se poate
consolida sunetul S.

1. Încercuieşte litera S în textul dat

Seri de toamnă

Când vine toamna serile se lungesc. Stelele se ascund sub norii cenuşii.
Un vânt aspru răscoleşte frunzele de pe stradă.

2. Pune litera S mic de tipar în spaţiul liber !

re__t mu__t ___ardele co____tă faimo___


i___torie ___ervici ___tudiu ne___temate

3. Citeşte perechile de cuvinte şi apoi scrie propoziţii înlocuind cuvântul


subliniat cu cuvântul pereche ( sinonim )

a calcula – a socoti Sorin a calculat corect.


__________________________
a respira – a sufla Când sunt obosit respir greu.
_______________________
a zice – a spune Mama zice că am talent.
_____________________

4. Pune următoarele cuvinte la locul lor în propoziţii !

sertar, surâde, scorul, sprijinul, seminţe

La finalul meciului _______________arăta egalitate.


Am plantat __________________.
Copilaşul _______________ în somn.

15
În ______________ îmi ţin albumul cu poze.
I-am acordat tot _______________________.

5. Găseşte cuvintelor date altele care au acelaşi înţeles şi care să înceapă cu S !

drapel - _________________________
grăunţe - ________________________
nădejde - ________________________
povaţă - _________________________
zâmbet - _________________________

6. Găseşte cuvintelor date altele cu înţeles opus care să înceapă cu S !

gras - ___________________
jos - ____________________
reparat - _________________
drept - ___________________

7. Acelaşi cuvânt poate avea sensuri diferite. Explică sensul cuvintelor


subliniate !
Pe cer este o stea. Silvia va deveni o stea.

În peşteră s-a descoperit un schelet. Construcţia are schelet metallic.

Se apropie un sol de pace. Pe portative este scrisă cheia sol.

Tata sapă ogorul. Bunicul cumpără o sapă.

8. Găseşte cuvântul care arată cum este sau cum poate fi !


Omul este Strălucitoare

16
Elevul este Spălate

Steaua este Silitor

Fata este Sfioasă

Rufele sunt Sănătos

9. Citeşte propoziţia şi pune întrebarea !

Ex : Marcel scrie cu un creion tocit.


Ce face Marcel ?

Pe bolta cerească a răsărit Luceafărul.

________________________________________________________
________________________________________________________

Copiii se străduiesc să câştige concursul.

____________________________________________________________
____________________________________________________________

10. Cuvintele pot fi neprietene ( opuse ). Caută în coloana B cuvântul opus


celui din coloana A !

A B
Serios Trist
Ascultător Noros
Senin Neserios
Vesel Neascultător

11. Cuvintele pot fi alintate. Alintă-le după model !

17
Ex : pisic – pisicel

Pasăre - __________________
Stea - ___________________
Casă - ___________________
Vestă - ____________________

12. Şi acum mici lecturi !

Pe scenă
Clasa noastră este la teatru. Pe scenă se joacă un spectacol. Ce frumos
este !

La soare
Strada are straie de sărbătoare. Mirosul florilor este deosebit. Pisicel
abia aşteaptă să se relaxeze la soare.

IMPOSTARE

A) SILABE DIRECTE : sa, se, si, so, su, să


B) SILABE INDIRECTE : as, es, is, os, us, ăs
C) LOGATOMI : asa, ese, isi, oso, usu
sas, ses, sis, sos, sus
D) SILABE DUBLE : sasa, sese, sisi, soso, susu
E) CUVINTE S INIŢIAL
1) monosilabice : sac, sar, sat,sap,sas,sec, ser, semn, sos, soţ, soi, sur, sun, sub,
suc, sud,
surd, sân, sârb
2) bisilabice : sală, sapă, sate, sale, sare, seră, sete, sevă, silă, sită, sobă, soră,
sofa, sută
sună, sumă, salam, salut, satâr, secol, senin, sărut, secret, sătul,
superb
3) polisilabice : sanie, sabie, sardele, secundă, surâde, suferă, suspină,
surpriză, susură,
sâmbătă, supărat, sandale, seringă
F) CUVINTE S MEDIAN

18
Casă, masă, lasă, vase, oase, mască, muscă, groasă, vestă, baston, pistol,
blestem, busuioc
Castron, cascadă, miresme, cistern, desene, pisică, biscuiţi, creastă,deschis,
fasole, uscat
G) CUVINTE S FINAL
Os, vis, cos, bis, fes, vas, glas, dans, cais, dureros, mers, şters, polios, zemos,
frumos, somnoros, supus, noros, nervos, duios, fricos, curajos, balans, ananas,
ficus, pietros, vânjos
H) CUVINTE S + CONSOANE
ST – stă, stea, stup, stop, stins, stol, steag, sticlă, staţie, stejar, statuie, stânga,
strâmb
SP - spun, spală, sperie, spart, spic, spin, spadă, splină, sport, sportive, spital,
spanac
SC – scop, scară, scapă, scump, sclipeşte, scânteie, scândură, scrie, scrimă,
scădere
SF – sfânt, sfert, sfat,sfios, sforăie, sfeclă, sfâşâie, sfărâmă, sfruntat, sfadă,
sfială
SL - slab, sloi, slut, slip, slugă, sleit, slănină, slinos, slăbănog, slugarnic,
slobod
SM – smoc, smoală, smerit, smintit, smarald, smântână, smârc, smerenie,
smotocit
I ) S DUBLU
Suspect, susură, susţine, suspans, suspiciune, sensibil, suspendat, sofisticat,
susţinător
J) PROPOZIŢII SIMPLE
1. Simona scrie.
2. Sonia spune.
3. Sandu sare.
4. Silviu tresare.
5. Sebi scutură.
6. Simion sună.

7. Siguranţa sare.
8. Sanda se bucură.
9. Simona este veselă.
10. Sertarul se deschide.

K) PROPOZIŢII DEZVOLTATE
1. S-a dat sentinţa.
2. Serialul este luni seară.
3. Am tras semnalul.

19
4. Secara arsă de soare se scutură.
5. Seminţele se răspândesc printre straturi.
6. Servieta este strânsă cu o curea.
7. Silviu ne aşteaptă la sosire.
8. Sudorul sudează ţevile.
9. Serpentinele sunt strânse.
10. Sportivii s-au aliniat la start.

SARE-ZARE În zare se vede muntele de sare.


SALE – ZALE El se laudă cu ale sale zale.
SER –ZER Am pus ser în zer.
VASE – VAZE Lângă vase sunt vaze cu flori

SÂN – FÂN Ea alăptează la sân ascunsă în căpiţa de fân.


SAR- FAR Eu sar pe pietrele de lângă far.

SURE – TURE Iepele sure fac multe ture.


SUNĂ – TUNĂ El mă sună când tună.

20
Colorează spaţiile în care este scrisă litera S mare de tipar cu maro!

21
22
23
Colorează litera S

24
25
26
Tot eu sunt ! Azi îl vom învăţa pe Z :

1. zâmbim
2. dinţii sunt uşor apropiaţi
3. coardele vocale vibrează
4. repetăm sunetul albinuţei ( zum-zum) sau sunetul
muştei ( bâzzz)

1. Şi acum, spune după mine !


ZA, ZE, ZI, ZO, ZU, ZĂ
AZ, EZ, IZ, OZ, UZ, ĂZ

ZAZ, ZEZ, ZIZ, ZOZ, ZUZ


AZA, EZE, IZI, OZO, UZU

ZAZA, ZEZE, ZIZI, ZOZO, ZUZU

ZBA, ZBE, ZBI, ZBO, ZBU, ZBĂ


ZMA, ZME, ZMI, ZMO, ZMU, ZMĂ

2. Şi acum vom spune cuvinte foarte uşoare. Fii atent !


Zar, zeu, zid, zac, zer, zor, zob, zău, zimţi, zinc, zori

3. Urmează cuvintele mai lungi. Avem o zi întregă la dispoziţie.

Zare, zale, zice,ziuă, zonă, zână


Zefir, zidar, zăduf, zemos, zelos
Zăpadă, zicală, zodie, zumzăie, zăngăne
Zimbru, zulufi, zurgălăi, zbârcit, zgârcit

4. Cred că acum o să te plângi puţin, dar nu-I greu deloc. Îl prelungeşti pe Z şi


apoi spui cuvântul.

27
Zzzbate, zbiară, zbor, zgardă, zgaibă, zgâriat, zgură, zgomot, zvăpăiat, zvelt,
zmeu, zmeură

5. Să facem o pauză ! Colorăm !

6. Acum trecem la o altă etapă. Pronunţăm cuvinte cu Z la mijloc.


Bază, buză, oază, vază, poză, pază, doză
Varză, barză, cobză, bezea, freză, priză
Poznă, pânză, poezie, prezent, târziu
Meduză, groază, brânză, criză, parizer.

28
7. Mai facem o mică pauză ? Hai la colorat !
Uite o buburuză care stă pe o frunză !

8. Am ajuns şi la cuvintele cu Z la sfârşit. Hai să le spunem !

Iaz, gaz, haz, văz, mânz, breaz, loz, orz, miez, iz, ovăz, orez, refuz, ursuz,
necaz, prânz
9. Acum aş vrea să mă corectezi. E bine aşa ?

Eu mănânc ores. Iapa are un mâns. Afară este săpadă.


Eu stau de pasă.

29
10. Aş vrea acum să vedem cuvinte care se aseamănă.

SALE – ZALE Creioanele sale sunt noi. Cu ele desenez nişte zale.

SER-ZER În seringă este ser. / Brânza are zer.

SILE – ZILE Sile numără câte zile sunt până la vacanţă.

11. Şi acum o să repetăm nişte propoziţii !

Zoe zice o poezie.


Zmeul zboară.
Zidarul zideşte.
Stau rezemat de spetează.
Pupăza zglobie zboară.
Meduza verzuie are ventuze.
Am pus orezul în cazan.
Este o poză de groază.

1. Citeşte coloanele de cuvinte, încercuieşte litera Z şi spune unde se află


aceasta ( la început, la mijloc, la sfârşitul cuvântului )

zambilă frizer moloz


zâmbet mozaic aviz
zâzanie cozonac treaz
zarzăr bâzâit Bicaz

2. Pune litera Z în spaţiul liber

fa__an stur___ pupă___ă pa___nic


mie___ ga___dă fale___ă fran___elă
propo___iţie po___e ca___emată
30
3. Scrie propoziţii cu cuvintele date

rezemat, cazan, vizitiu, zurgălăi, zorzoane

a)_________________________________________
b)________________________________________
c) __________________________________________
d) __________________________________________
e) __________________________________________

4. Vreau să fii atent ! Sunt două coloane cu propoziţii. Subliniază cuvintele


care se regăsesc şi în coloana A şi în coloana B şi explică-le sensul !

A B
Mama a zdrobit nucile. Armata română a zdrobit
armata turcă.
În zori era răcoare. Ea o zori pe Alina.
Era o zi călduroasă. - Ia zi, Ionuţ ,poezia !

5. Scrie numele imaginii !

B___ ____ ___ ___ I

S ___ ____ ___ ____ Ă

F ___ ___ ___ ___ Ă

31
B __ ___ ___ Ă

P ___ ___ ___ ___ Ă

CI ___ ___ ___ ___ ___ ___ U

ALBĂ – CA - ___ ___ ___ ___ ___ A

D ___ ___ ___ ___ ___ ____ R

32
6. Citeşte textele !

OAZA

Prin deşertul Saharei întâlneşti uneori câte o oază. În limpezişul apei se


oglindesc razele fierbinţi ale soarelui. Călătorul rătăcit zâmbeşte zicând în
sinea lui
- Încă mai este vie speranţa !

FRUNZELE

Zăpada s-a topit. Micii muguri înverzesc sub puterea razelor timide ale
soarelui. Din ele vor ieşi viitoarele frunze.

Colorează dinozaurul!

33
EMISIA SUNETULUI Z

IMPOSTARE

A) SILABE DESCHISE : za, ze,zi , zo, zu, ză


B) SILABE ÎNCHISE : az,ez, iz, oz, uz
C ) LOGATOMI : aza, eze, izi, ozo, uzu
Zaz, zez, ziz, zoz, zuz
D) SILABE DUBLE : zaza, zeze, zizi, zozo, zuzu
E) CUVINTE CU Z INIŢIAL
1. monosilabice : zeu, zău, zi, zor, zar, zob, zid, ziar, zimţi
2. bisilabice : zare, zale, zice, ziuă, zonă, zână, zidar, zefir, zălog, zăduf,
zâmbet, zimbru
3. polisilabice : zodie, zăpăcit, zurgălăi, zăpadă, zvântat
4. Z+ consoane : zbate, zbor, zbârcit, zbiară, zmeu, zdup, zgardă, zgomot,
zdrenţe,zgârcit
F) CUVINTE CU Z MEDIAN :
Bază, vază, căzi, cozi, doză,oază, fază, gaze,poze, azi, pânză, freză, cobză,
priză, groază,
Frezie, frizer, briză,parizer, hazliu, bâzâit, cozonac, mozaic, meduză, frunză,
solzi
G) CUVINTE CU Z FINAL
Iaz, caz, gaz, haz, mânz, praz, văz, miez, ursuz, iz, necaz
H) CUVINTE CU Z DUBLU
Zig-zag, zarzăr, zumzet, zâzanie, zorzoane, zumzăit

I) PROPOZIŢII SIMPLE
1. Zizi zice.
2. Fac poze.
3. Mănânc praz.
4. Calul se zbate.
5. Zoe este zână.
6. Zina are zorzoane.
7. Parizerul are iz.
8. Zoica zbiară.
9. Cozonacul creşte.
10.Bărzăunele bâzâie.

J) PROPOZIŢII DEZVOLTATE
1. Zenovia se zbate în corzi.
2. Zidarul pune şi mozaicul.
3. Zenaida interpretează rolul.
4. Zeci de meduze invadează apa.
5. Zarzării au flori rozalii.

34
6. Zahărul a zaharisit dulceaţa.
7. Zoe face cozonaci.
8. Zidarul face haz de necaz.
9. Zorzoanele zăngăne când dansează.
10. Zumzetul albinelor se îndepărtează.

VARSĂ – VARZĂ Ea varsă zeama de varză.

OASE – OAZE Prin oaze s-au găsit oase.

GROASĂ – GROAZĂ Mi-e groază că va trebui să îmi pun haina groasă.

RASE – RAZE Prin luminiş pătrund raze.


Mama face mere rase.

35
Colorează şi pronunţă ( dezvoltarea vocabularului )

scamator, radio, ceas de buzunar, pachet, felie de pâine, girafe, ruj, spic, pâine
ţânţar, garaj, pungă, farfurie, cântăreţi, cofă, pijama, câine, trandafir, piuliţă,
sărmană, hamburger

36
Colorează spaţiul în care este S cu verde şi Z cu albastru !

37
Colorează cuvintele în care auzi sunetul Z

38
Azi o să-l învăţăm pe domnul Ţ. Este un picuţ mai greu, dar
dacă îl ştii pe T şi pe S vei putea să te deprinzi cu el. Deci :
- Ridicăm vârful limbii ca pentru pronunţarea sunetului T ( pe alveolele
incisivilor superiori ), apoi îl coborâm rapid pentru pronunţarea
sunetului S
- Ne trebuie foarte mult aer ; aerul va face explozie ( dacă punem pe
vârful limbii o bucăţică de hârtie, aceasta va zbura la pronunţarea
sunetului Ţ )
- Putem să ne pregătim pentru efortul respirator astfel : strângem
pumnişorii lângă piept ( ca un boxer ), iar limba ne-o pregătim pentru
emisia sunetului TS; în explozia aerului, împingem cu putere pumnii în
faţă
- Se spune din ce în ce mai rapid T-S, TS

1. Hai să repetăm cuvinte uşoare !

Ţap, ţin, ţip, ţes, ţoi, ţarc, ţară, ţeapă, ţipă,ţeavă


Aţă, mâţă, raţă, căţel, oţet, viţel, lecţie, învaţă
Laţ, lanţ, băţ, hoţ, braţ, clonţ, glonţ, puţ, coteţ
Marţi, cărţi, munţi, struţi, hoţi, vieţi, roţi, porţi
Ţânţar, ţurţure, ţanţoş, ţaţă, ţeţe, ţâţână

2. Acum corectează- mă !

Eu vreau o porsie de tort.

Eu desenez un călus.

Copiii trag la sintă. Am un sap.

3. Şi acum e rândul propoziţiilor !

39
Tanţa ţine băţul.
Căluţul susţine călăreţul.
Ceaiul este călduţ.
Ţapul ţopăie.
Ţăranii curăţă viţa.

EXERCIŢII PENTRU MICII ŞCOLĂREI

1. Pune litera Ţ mic de tipar în locul spaţiului liber !

___ară paia___ă cu___it o__et

scoar___ă cote ___ faian ___ă nutre __

maimu___ă jude ___

2. Grupează cuvintele date în tabel

faţă, cârtiţă, desculţ, ţiglă, botniţă, hârleţ, sughiţ, ţâfnos , ţintar


Ţ iniţial Ţ median Ţ final

3. Scrie denumirea imaginii !

A ___ ___ ___ ___ ___ ____ ____Ă

40
U ___ ____ ___ ___ ___ ____

P ___ ____ ____ ____ ____ ____Ă

R ___ ____ Ă

F ___ ___ ___ ___ ____ ___ ____ Ă

Î ___ ____ ____ ___ ____ ____ ____ Ă

M ___ ___ ____ ____ ____Ă

4. Scrie cuvinte opuse celor date care să înceapă cu Ţ

A sări - ........................................
Patrie - .......................................

41
Mal - ........................................
A striga - ....................................

5. Completează cu unul din cuvintele date propoziţiile !

( faţa, înţepătură, ţâfnos, clanţă, ţiglă )

Tata a venit ............................... de la birou.


Ca să deschid uşa pun mâna pe .................................
M-am infectat de la o ................................................
Acoperişul este acoperit cu ......................................
Pe .................... bunicii au apărut riduri.

6. Citeşte textele

ÎN MUNŢI

Gerul îngheaţă tot. De streaşina cabanei atârnă ţurţuri mari. Zăpada


scârţâie sub paşii noştri.

MISTREŢII

Mistreţii ies din pădure goniţi de câini. A început vânătoarea. Când sunt
doborâţi, mistreţii guiţă cu putere.

ETAPELE EMISIEI SUNETULUI Ţ

IMPOSTARE

A) SILABE DIRECTE : ţa, ţe, ţi, ţo, ţu, ţă


B) SILABE INDIRECTE : aţ, eţ, iţ, oţ, uţ
C) LOGATOMI : aţa, eţe, iţi, oţo, uţu
Ţaţ, ţeţ, ţiţ, ţoţ, ţuţ
D ) SILABE DUBLE : ţaţa, ţeţe, ţiţi, ţoţo, ţuţu
E ) CUVINTE CU Ţ INIŢIAL
a) monosilabice : ţap, ţes, ţin, ţip,ţel, ţoi, ţarc
b ) bisilabice : ţară, ţipă, ţine, ţăran, ţigan, ţeavă, ţeapă, ţuică, ţinut
c) plurisilabice : ţopăie, ţinuturi, ţâmburuş, ţuguiat, ţipenie, ţinută
F) CUVINTE CU Ţ MEDIAN
Aţă, mâţă, piaţă, faţă, raţă, ceaţă, căţel, beţe, gheaţă, oţet, cuţit, mărunţit,
mărunţiş,
Obţine, conţine, furculiţă, paiaţă, verdeaţă, mustaţă, fâneaţă, poliţie, justiţie
G ) CUVINTE CU Ţ FINAL

42
Băţ, laţ, lanţ, colţ, coteţ, nutreţ, puţ, moţ, braţ, guiţ, măreţ, glonţ, şorţ
H) CUVINTE CU Ţ DUBLU
Ţâţe, ţiţei, ţânţar, ţâţână, ţurţuri
I) PROPOZIŢII SIMPLE
1) Tanţa ţese.
2) Ţiganul bea.
3) Lipseşte furculiţa.
4) Glonţul ţiuie.
5) Este ceaţă.
6) Ţiţeiul ţâşneşte.
7) Ţânţarul înţeapă.
8) Ţăranul ţipă.
9) Faţa este creaţă.
10 ) Ia-mă de braţ !

J) PROPOZIŢII DEZVOLTATE
1) Văcuţele mănâncă nutreţ.
2) Căţelul se joacă cu un băţ.
3) Ţuica se obţine din prune.
4) Ea mărunţeşte verdeaţa.
5) Angheluţă ascute cuţitul.
6) Ţigara este aprinsă.
7) Poliţistul are mustaţă.
8) Uşa iese din ţâţâni.
9) Din pânză şi aţă fac o paiaţă.
10 ) Bunicuţul îmi dă mărunţiş.

EXERCIŢII PENTRU AUZUL FONEMATIC

SAP – ŢAP Eu sap lângă ţap.

SAR – ŢAR Eu sar la povestea despre ţar.

SINE – ŢINE Se admiră pe sine pentru că nimic nu-l ţine pe loc.

43
Colorează şi pronunţă!

44
1. Spiridon face-o salată
Cu spanac şi ciocolată.
Spiridon s-a supărat
Că pisica a vărsat
După ce tot a mâncat.

2. Stanca spune o poveste


Frăţiorilor mai mici :
...Spiriduşi cu-albastre veste
Şi-ncălţaţi doar în târlici
Stau de veghe la ferestre...

3. Sfios şi somnoros
Un sconcs- mic mirositor –
Scoate capul din scaieţi.
Uff! Ce miros îngrozitor !

4. Salamandra misterioasă
A ieşit un pic din casă.
Cu burtica stă la soare
Ca să-i fie pielea
Mai strălucitoare.

5. Sărmancul sconcs stă spăşit


Stingher şi supărat şi trist.
Căci soarta rău l-a pedepsit
Cu un miros neisprăvit.

6. Scânteioară, subţirică, graţioasă


Nevăstuica intră-n casă.
Soţiorul stă la masă
Răsfoind o carte groasă.

45
7. Sorin suspină sub o ste
El pe Sorina-o aştepta
Sub salcia cu ram subţire
Cuprins de-o neagră presimţire.

8. Seara scoate stele sute


Peste somnoroase sate.
Şi miresme cunoscute
Vântu-n drum mi le abate.

1. Zâna zice-n zori de zi


Vrăji zemoase şi zurlii.
Şi din nori un zân zbanghiu
Coboară pe-un bidiviu.

2. O zvârlugă zugrăvea
Zidul de pe strada mea.
Fluturi roz de peruzea
Se zbăteau prin cărămizi
Lângă o zimţată stea.

3. O meduză cam zbârcită


Zdrenţuită şi răcită
Strănuta dintre zulufi
De-o viroză tăbăcită.

4. Zice zimbrul zâmbăreţ :


Eu aş vrea nişte nutreţ.
Zău aşa, de-mi dai o doză
O să fac cu tine-o poză.

5. Sub o rază cam timidă


Pupăza cea zgribulită
Îşi zice durerea mare :
- Vreau să fie mai mult soare !

6. O meduză verzulie
Se-aşează pe-o cochilie
Şi recită o poezie.

46
Spectatorii zvăpăiaţi
Sunt degrabă-ndepărtaţi.

7. Zâna zorilor mângâie


Un zefir crescut sub zid.
Şi un mânz scăpat din frâie
Către el pleacă zorit.

1. Ţicu ţine o reţetă


De la doctoriţa nouă.
I-a prescris nişte injecţii
Şi vreo câteva pastile.
Şi i-a spus să stea în casă
Când afară tare plouă.

2. În ţarc căpriţa ţipă tare.


Simţise lupul dând târcoale.
Ţăranul scoate-un cuţit mare
Cu aprig gând de răzbunare.

3. Ţăranii ţin în ţarc şedinţă


Despre producţia de lapte.
Ţărăncile ce stau pe-acasă
Îşi schimbă ţâncii pentru noapte.

4. Ţiţi e-un ţânţar ţâfnos


Şi un pic cam arţăgos.
Cum nu-i place lui ceva
Iute îl şi înţ

5. În coteţ, un cocoş cam nătăfleţ


Şi un pic cam plângăreţ
Ţipă iar în gura mare
Că vrea boabe de mâncare.

6. Un ţânţar şugubăţ spune nişte glume


La urechea lui Ionuţ. Un copil minune !
Ionuţ e-un bun ţintaş. Dă palme nebune.
Iar urechea ţiuind şi-o ascunde-n perne.

47
48
49