AFAZIA

2021

29.09.21
CREIERUL- CENTRUL DE
COMANDĂ AL VIEȚII
29.09.21
29.09.21
29.09.21
29.09.21
29.09.21
29.09.21
29.09.21
29.09.21
 SISTEMUL NERVOS –centrul de
comandă al ființei umane
SNC ( creier + trunchi cerebral +
cerebel = ENCEFAL + măduva
spinării ) + SNP ( 32 nervi spinali +12
perechi de nervi cranieni + ganglioni
- creierul mic – controlează coordonarea mișcărilor corpului
- trunchiul cerebral – supraveghează activitatea inimii și a plămânilor
- emisferele cerebrale - dezvoltarea funcțiilor intelectuale,
conștientizarea senzațiilor și emoțiilor

SNC +SNP – acționează sincron în vederea integrării informației

senzoriale, ptr. controlul motor și managerierea funcțiilor cognitive

29.09.21
CREIERUL – 1200 – 1500 grame
mii de miliarde de celule
sistem senzorial + sistem motor + funcții cerebrale de
cogniție și homeostazie

strat extern ( cortex ) = neuroni + substanța cenușie

cele două emisfere sunt conectate prin corpul calos

Stiati că.....

29.09.21
ENCEFALUL CUPRINDE
1.TRUNCHI CEREBRAL – sediul reflexelor somatice și vegetative
( aici își au originea 10 din cei 12 nervi cranieni )
2. CEREBEL ( extirparea duce la astenie, atonie )
3. DIENCEFAL – cuprinde talamus, hipotalamusul
4. EMISFERELE CEREBRALE

29.09.21
ISTORIC
Termenul de afazie a fost folosit prima dată de Platon (”și-a pierdut
glasul ”în fața unui argument ) ; cu sensul actual –Armand
Trousseau
Primele relatări despre funcțiile cerebrale -introduse de Franz Gall
G.Dax (1836 ) constată legătura dintre perturbarea limbajului și
jumătatea stângă a creierului
1865 – Paul Broca comunică rezultatele făcute asupra unui pacient
la care constată leziuni în a treia circomvoluțiune frontală stânga,
unde localizează ”centrul ” limbajului articulat
1874 – Carl Wernicke descrie o altă formă de tulburare a vorbirii
( tulburarea înțelegerii limbajului )
România – studii de Arthur Kreindler, Mihai Ioan Botez, Ion Voinescu

29.09.21
ABORDĂRI CONCEPTUALE
A=tulburare de limbaj cauzată de accidente cerebrale care se
manifestă prin pierderea parțială sau totală a capacității de
comunicare orală sau scrisă
A= alterare de limbaj dobândită marcată prin conservarea intactă a
aparatelor periferice de recepție sau de execuție ( V. Olărescu )
LURIA – a. o dereglare de sistem a limbajului care apare în leziuni
organice ale creierului , influențează asupra legăturii cu alte procese
psihice, conducând la dezintegrarea personalității

29.09.21
AFAZIA- tulburare de limbaj cu substrat neurologic ce apare
în urma unei leziuni cerebrale
a = privativ
phasis = vorbire
termen introdus în 1865 de Armand Trousseau
TULBURĂRI :
1. la nivelul receptării limbajului oral – de procesare auditivă,
de percepție auditivă
2. la nivelul receptării limbajului scris
3. la nivelul exprimării verbale – tulburări articulatorii, de
coarticulare, de ritm și fluență
4. tulburări de exprimare scrisă
5.tulburări de calcul matematic
6. tulburări praxice – organizare vizual- spațială deficitară ,
abilități limitate de mișcare grosieră și fină
7. tulburări ale gnoziei – agnozie vizuală și auditivă
8. tulburări de natură psihologică

29.09.21
ETIOLOGIE
- AVC – de obicei la nivelul emisferei stângi, dar există și încrucișate (
infarctul cerebral pe primul loc )
FACTORI DE RISC :
-hipertensiunea arterială
- colesterol crescut
- diabet zaharat
- obezitatea
- contraceptivele orale
- boli cardiace
- fumatul
- alcoolul
- boli degenerative

- OCLUZIA EMBOLICĂ

- HEMORAGIILE CEREBRALE

- MALFORMAȚII CONGENITALE ALE VASELOR DE SÂNGE

- TRAUMATISME CRANIENE

29.09.21
SCARA GLASGOW

3 tipuri de traumatisme cranio-cerebrale (TCC)

TCC ușor – scor G peste 13 puncte
TCC moderat – scor 9-12 puncte
TCC sever – 8 puncte

scor G. 8 – comă grad I

scor 7-6 – comă grad II
scor 5 – 4 – comă grad III
scor 3 – comă grad IV

tehnici de investigare :
- TC
- PET – arată și date cu specific funcțional
-SPECT – investighează fluxul sangvin
- RMN

29.09.21
Când este indicată electroencefalografia
Crize de pierdere a conștienței
Cefalee
Traumatisme cranio-cerebrale
Tumori cerebrale
Inflamații ale creierului
Atac cerebral
Tulburări de somn
Alzheimer
Tipuri de unde :
Delta – în timpul somnului
Theta – relaxare profundă
Alfa – relaxați, calmi
Beta – când gândim intens
Gamma – activitate mentală profundă

29.09.21
TOMOGRAFIA COMPUTERIZATĂ
Sau scanareCAT
Se caută o masă tumorală, un avc, o anomalie a vaselor de sânge
Radiațiile sunt la un nivel optim ptr siguranța pacientului
Substanța de contrast pune în evidență țesuturi anormale

29.09.21
PET
Tomografie cu emisie pozitronică – utilizează izotopi cu timp scurt de
înjumătățire
-În evaluarea tumorilor
-- în studiul zonelor implicate în vorbire
-- ptr studierea unor funcții cognitive
-- ptr. măsurarea debitului sangvin

29.09.21
TROMBOLIZA
Tromboliza intravenoasă în avc duce la remisia completă a deficitului
neurologic
Dizolvă cheagul de sânge, iar țesutul ischemiat nu se mai
necrozează
Se aplică în primele 4-5 ore de la avc

29.09.21
-Se injectează o substanță de contrast ptr a vedea un anevrism

-Fotografierea vaselor de sânge ptr. localizarea unui anevrism

ANGIOGRAFIA CT ȘI PRIN RMN

29.09.21
 TIPUL DE AFAZIE ALTE PATOLOGII
A. SENZORIALĂ – AFECȚIUNI PSIHIATRICE
tulburări de exprimare Dezordine cognitivă,
verbală, de înțelegere neatenția, lipsa
capacității de exprimare
a emoțiilor
A. MOTORIE – leziuni DIZARTRIE
cerebrale la niv. lobului Afectarea nervilor
frontal cranieni
A SENZORIALĂ DIZABILITATE
- AUDITIVĂ
Necesită diagnostic
audiologic+ neurologic
AFAZIE TSA- dezinteres
ptr.comunicare

DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL

29.09.21
CRITERII DE CLASIFICARE A AFAZIILOR

I. CRITERIUL FLUENȚEI ÎN VORBIRE

II. CRITERIUL NIVELULUI

III. După KORY CALOMFIRESCU ȘI KORY MERCEA

IV. CRITERIUL GRADULUI DE SEVERITATE

29.09.21
 CLASIFICARE

I. AFAZII FLUENTE :
A. SENZORIALĂ WERNICKE
B. A. DE CONDUCERE
C. A SENZORIALĂ TRANSCORTICALĂ
A. A. WERNICKE – leziunea în lobul temporal – tulburări la nivelul
comprehensiunii ; sunt prezente parafazii fonemice ( inversiuni de
sunete, substituiri ) ; componenta sintactică e mai puțin afectată ; nu
poate să repete cuvinte, să denumească imagini; nu își
conștientizează deficitele ; cuvintele sunt percepute ca vuiete lipsite
de semnificație – surditate verbală - ; au uitat vocabularul ; logoree
incoerentă – jargonofazie ; afectarea înțelegerii scrisului – cecitate
verbală
B. A DE CONDUCERE – leziuni la nivelul insulei și a cortexului auditiv
stâng sau în zona girusului supramarginal ; vorbirea spontană este
fluentă, debit verbal mai redus, receptare deficitară, parafazii, există
comprehensiune verbală
C. A. SENZORIALĂ TRANSCORTICALĂ- cortexul auditiv e intact ;
leziuni în girusul angular și median temporal ; poate repeta cuvinte ,
înțelegerea verbală redusă, pot apare tulburări psihice

29.09.21
29.09.21
Ariile legate de funcțiile limbajului :
1. lobul frontal – aria 44 – Broca =
exprimare verbală
2. lobul temporal – ariile 22 și 42 –
înțelegerea verbală
3. lobul occipital – aria 19 – lexia
Aria Broca generează cuvinte
Aria Wernicke recunoaște sunetele ca
și cuvinte.
Sunt legate printr-un fascicul arcuat
29.09.21
 Afazia non-fluentă ( efort articulator, tremor, vorbire
silabisită, multe pauze )

A.a. Motorie ( Broca )

B. A. Transcorticală
C. A. Globală

A. AFAZIA MOTORIE – leziuni în zona frontală ( aria 44

a emisferei stângi (denumită de Broca afemie )-
consecințe în planul expresiv al limbajului ( deficit
articulator, vocabular redus, agramatism,
comprehensiunea e funcțională ; conștienți de deficitul
articulator ; leziunea conduce la dispariția mișcărilor
implicate în articularea cuvintelor ; se pierde memoria
de evocare a cuvintelor și a celei de pronunțare, dar se
conservă pronunțarea cuvintelor uzuale
29.09.21
AFAZIA BROCA
Apraxie bucolinguală
Afectată și grafia
Dificultăți mai mari în folosirea verbelor decât a substantivelor
Pacientul înțelege vorbirea
Impresia de stil telegrafic
Vocabular sărac
Intonația absentă

29.09.21
B. AFAZIA MOTORIE TRANSCORTICALĂ – o afazie mai
ușoară de tip Broca – dificultăți în a răspunde la
întrebări, abilitățile receptive sunt funcționale ,
leziunile pot fi la nivelul lobului frontal, în ariile
premotorii, dar și la nivel subcortical datorită unui
infarct cerebral minor

C. AFAZIA GLOBALĂ – formă severă de afazie non-

fluentă < se combină tabloul motor cu cel senzorial,
abilități de comprehensiune și de articulare deficitare;
leziuni extinse în lobul frontal și parietal, cu blocajul
arterei cerebrale mediane, prezintă hemiplegie

29.09.21
KORY CALOMFIRESCU și KORY MERCEA
O CLASIFICARE CU CARACTER APLICATIV ÎN INTERVENȚIA
RECUPERATORIE
1.AFAZII REZULTATE DIN LEZIUNILE EMISFEREI STÂNGI
2.AFAZIA ÎNCRUCIȘATĂ
3.AFAZII SUBCORTICALE

Afazia din leziunile emisferei stângi

a.non-fluentă predominant expresivă
b. A. Fluentă de tip Wernicke
c. A. Amnestică
d. A. Transcorticală senzorială
e. A. De conducere
f. Forme pure

29.09.21
- apraxie buco-linguală – tratamentul trebuie început timpuriu ( după
3 luni e prea târziu )
- forma Broca – abilități articulatorii deficitare, caracterul telegrafic al
exprimării
- a. cu stil telegrafic - chiar dacă abilitățile fonoarticulatorii sunt
recuperate, abilitățile morfo-sintactice sunt deficitare , rezistentă la
intervenția recuperatorie
2. a. fluentă de tip Wernicke
- forma cu jargon și alexie – vorbire logoreică, uneori cuvinte
inteligibile, abilități morfo- sintactice deficitare
- forma cu jargon fără alexie – mai puțin gravă, recuperabilă, se
păstrează abilitățile de lectură
- forma fără jargon – specificul ei este anomia și abilități receptive
deficitare, evoluție favorabilă
A. AMNESTICĂ
- imposibilitatea reactualizării unor cuvinte, înțelege limbajul și are
capacitate fono-articulatorie
- afazia amnestică de origine receptivă – nu-și amintește cuvinte
( oral și scris )
- a. Amnestică de origine expresivă – tulburări articulatorii, blocaje,
stereotipii ( oral și scris )

29.09.21
AFAZIA TRANSCORTICALĂ
- senzorială – ecolalie, dificultăți de receptare auditivă
- motorie – abilități articulatorii deficitare, abilități receptive
funcționale ; integră capacitatea de repetare ; leziuni în afara
ariei BROCA

AFAZIA DE CONDUCERE
- tulburările receptive se remit, dar se păstrează tulburările
expresive ; parafazii verbale ; leziuni ale regiunii perisylviene
stângi cu afectarea cortexului auditiv

FORME PURE DE AFAZIE

- anartrie afazică
- surditate verbală pură
- agrafie pură
- alexie pură

29.09.21
Alexie cu agrafie ( foarte rară )
-paciențiiau semnele afaziei Wernicke sau ale afaziei transcorticale
senzoriale
-- prezintă disfuncții ale lobului parietal
-- diagnosticul se pune doar dacă tulburările de scris-citit prevalează în
raport cu simptomatologia afazică sau parietală

-ALEXIE PURĂ ( FĂRĂ AGRAFIE )

-- nu pot citi, dar pot scrie spontan sau după dictare
-- vorbirea, înțelegerea auditivă și capacitatea de repetare sunt intacte
-- rostirea pe litere a cuvântului este intactă
-- un deficit al funcției vizuale – hemianopsie sau hemiacromatopsie
( percepția cromatică pierdută )

29.09.21
SURDITATE VERBALĂ PURĂ
Deficit profund al înțelegerii auditive
Pierderea totală a capacității de repetare
Vorbire normală, fluentă

29.09.21
AFAZIA ÎNCRUCIȘATĂ
- f. rară , tulburări de pronunție, anomie, apraxie,
agramatism , dificultăți lexico-grafice

AFAZII SUBCORTICALE
a. Talamică
b. A. Prin leziunea nucleului caudat

CRITERIUL GRADULUI DE SEVERITATE ( ASHA –

2015 )- UȘOARE, SEVERE
29.09.21
LEZAREA LOBULUI FRONTAL 29.09.21

-CECITATE PSIHICĂ
-pareze faciale
-Afectarea rolului reglator al cuvântului
-Vorbire sacadată, omite sunete, silabe
-În leziuni cu întindere mare – reducerea câmpului vizual
-- trecerea de la o stare la alta
-- nu se implică în acțiuni
-Nu poate să anticipeze și să-și planifice activitatea
Dezorganizarea personalității
Alterarea conștiinței de sine
Gândire necritică
Memoria de scurtă durată alterată
Nu se pot mobiliza ptr.a învăța
EEG – ritm slab al undelor beta

Lob frontal 2
29.09.21
LEZAREA LOBULUI PARIETAL
-Aici sunt prelucrate informațiile tactil kinestezice
-- lezarea lobului parietal stâng produce agnozii digitale, lipsa
diferențierii stânga-dreapta , acalculie, agrafie, alexie
-- nu diferențiază, nu indică, nu numește degetele, nu identifică
simetria, tulburări de operare cu cifre, dificultăți de construcție a
literelor
-Perceperea spațiului se realizează prin trei analizatori în lobul
parietal :
--tactil
-Kinestezic
--vizual

29.09.21
LEZIUNI ÎN LOBUL PARIETAL 2
Leziunile din lobul parietal asociate cu cele ale lobului temporal
provoacă dificultăți logico-gramaticale, dezacorduri, inversiuni
topice, incoerențe logice

Realizează cu dificultate exerciții de genul :

-găsiți cuvintele potrivite pentru a completa propoziția
-Așază în ordine cuvintele pentru a forma o propoziție cu sens

-Dificultăți de reproducere a unor povestiri

-Dificultăți de categorizare
-Dificultăți de comparare
-Afazie semantică – dificultatea de a numi obiectele
-Leziunile în zonele parieto-occipitale duc la dificultăți de
discriminare a cifrelor ( 6 cu 9 ) și a semnificației lor ( 69 cu 96 )
-- citesc cu dificultate cifrele, nu le pot scrie după dictare

29.09.21
LEZIUNI ÎN LOBUL OCCIPITAL
-Îngustarea câmpului vizual
-Tulburări de recunoaștere a culorilor
-Agnozii vizuale
-Recunoașterea literelor și cifrelor separat fără a putea citi cuvântul
sau să-l scrie ( ex : imaginea unui câine – Aha, o coadă, un picior, o
ureche... Cred că e un animal )
-Nu pot realiza discriminarea formă- fond
-Văd, dar nu pot să spună ce reprezintă
-Tulburări ale percepției formei, dimensiunilor, mișcării
-Dificultăți de coordonare oculo-motorie
-Nu mai recunosc persoanele familiale

29.09.21
LEZIUNI ÎN LOBUL TEMPORAL
-Tulburări auditive în funcție de zonă și întindere
-Surditatea centrală ( rar întâlnită ) dacă sunt afectați amândoi lobii
-Mai întâlnite sunt hipoacuziile de natură centrală
-Dificultăți de identificare a sunetelor perechi ( p-b, f-v )
-Dificultăți de procesare a cuvintelor, propozițiilor
-Dificultăți de realizare a analizei acustice a cuvântului
-Dificultăți în repetarea cuvintelor
-Substituire de sunete, silabe, cuvinte
-Salată verbală
-Tulburări de citire și scriere
-Memoria verbală este alterată
-Memorează greu 3-4 cuvinte

29.09.21
Lobul temporal 2
Tulburări afective și motivaționale
Leziuni în ambii lobi – dificultăți de atenție
Tulburări de învățare și ale proceselor gândirii
Dificultăți în sarcinile matematice

29.09.21
CEREBEL

29.09.21
Cerebel 2
-Rol de a menține echilibrul
-Rol de a coordona musculatura globilor oculari și a capului
-Neocerebelul are rol în planificarea mișcărilor fine, fiind conectat cu
cortexul premotor, prefrontal și senzitivo-senzorial

29.09.21
EVALUAREA AFAZIEI
1. FUNCȚIA COGNITIVĂ
2. NEUROMOTORIE ȘI PSIHOMOTORIE
3. LIMBAJUL ȘI ABILITĂȚILE DE COMUNICARE
4. CALITATEA VIEȚII
5. MEDICALĂ

29.09.21
29.09.21
FIȘA DE OBSERVAȚIE – VOINESCU

data examinării .................................

DATE PERSONALE

nume/ prenume .................................................

vârsta ....................................
Studii..................................................................
limba maternă....................................................
limbi străine cunoscute..........................................
profesia.......................... Ocupația..........................
Preferința manuală..................................................
Telefon.....................................................................
29.09.21
LIMBAJUL

I. FUNCȚII EXPRESIVE

A. VORBIREA SPONTANĂ ȘI PROVOCATĂ

1. cum te cheamă .........................................
2. câți ani ai ?................................................
3. ce meserie ai ? ..........................................
B. VORBIREA AUTOMATĂ
1. zilele săptămânii
2. lunile anului
3. alfabetul
4. numără până la 5 – înainte
- înapoi
C. VORBIREA REPETATĂ
1. litere ( m, r, t, s, e , a, j )
2. cuvinte ( mama, scaun, pâine, administrație, chibrit )
3. cuvinte fără sens ( enarg, buteg )
4.propoziții ( Eu merg la muncă. Treisprezece cocostârci pe casa lui
Kogălniceanu stau. )

29.09.21
DENUMIREA

1. obiecte ( chibrit, ceas, creion, nasture, nas )

2. imagini ( copac, avion, pară, copil, carte )
3. culori ( roșu, alb, verde, abastru, galben, negru, maro )

II. FUNCȚII RECEPTIVE

1. arată obiectul corespunzător cuvântului auzit :
chibrit, ceas, creion, nasture, nas
a b c d e
2.explicarea gestuală a unui cuvânt
a b c d e

29.09.21
3. Executarea comenzilor
a. Simple – închide ochii, deschide gura, ridică mâna
b. Complexe –
- du mâna stângă la ochiul stâng și apoi la urechea dreaptă
- bate cu mâna stângă de 3 ori în masă și du-o apoi la urechea
dreaptă
- desenează o cruce sub cerc

4. arătarea culorii denumite de examinator

LEXIA

I. EXPRESIVĂ
1.litere – D, V, C, L, B, A ...................................
2. cuvinte – baba, crește, carte , rechin, constituție
3. propoziții
la munte este aer curat.
Dacă o să fie vreme frumoasă, o să putem merge la plimbare.
4. cifre – 5,9,4,6, 2

29.09.21
II. LEXIA RECEPTIVĂ
1. Citirea numelui propriu
2. Citirea cuvintelor și explicarea gestuală – creion, pieptene, cană,
furculiță, ciocan
3. găsirea obiectului corespunzător cuvântului citit – ceas, stilou,
sticlă, cheie, dosar

GRAFIA
1. scrierea numelui propriu
2. grafia dictată
a. Litere – n, j, u, x, c
b. Cuvinte – furca, mănușa, baie, legume, perie de dinți
3. scrierea unui cuvânt cu litere din alfabetar – apa, masa, casa,
fereastra

29.09.21
AGRAMATISM
1. EXPRESIV - se constată din analiza vorbirii, lexiei și
grafiei
2. RECEPTIV
a. Auditiv – examinatorul spune o propoziție, iar
pacientul trebuie să spună dacă este corectă sau nu
( ex : Copilul merg la școală )
b. Lexic – pacientul trebuie să unească cuvintele care
se potrivesc
bolnav are
pahar sunt
sticată am
roata era

29.09.21
PRAXIA

-pacientul trebuie să aprindă un băț de chibrit, să

închidă și să deschidă un nasture

GNOZIA

1. auditivă – recunoașterea zgomotelor chei, chibrit,

ceas, onomatopee
2. vizuală – foarfecă, cui, furculița, țigara
3. tactilă – pieptene, cheie, creion, ciocan, chibrit

DESENUL
1. dictat – linie, cerc, casa
2. copiat - idem
29.09.21
TESTE DE LIMBAJ I
Cartea ” Logopedia-perspectiva diagnosticului logopedic ” de
Valentina Olărescu
I.Probe pentru vorbirea expresivă
1.REPETAREA – i se cere pacientului să repete
10 substantive
5 verbe
5 propoziții
5 pronume
5 adverbe
10 foneme
5 propoziții din 3-7 cuvinte
Notarea – 1 punct – repetare corectă
0,50 – repetare cu parafazii inteligibile
0 puncte – lipsa repetării, exprimare neinteligibilă

29.09.21
2. DENUMIREA- pacientul denumește 5 obiecte, 5 imagini, 5 verbe în
imagini, 5 părți ale corpului, 5 culori, 5 prepoziții
3.AUTOMATISME – pacientul trebuie să numere de la 1 la 20, să
numească zilele săptămânii, lunile anului în succesiunea lor normală
4. IEȘIREA DIN AUTOMATISME – i se arată pe degete numerele 1-
10 în ordine aleatorie

PROBE PENTRU VORBIREA RECEPTIVĂ

1.DECODAREA UNUI CUVÂNT IZOLAT- examinatorul va pronunța
cuvinte ilustrate prin imagini, verbe, iar pacientul arată imaginea
2. ORDINE COMPLEXE – 6 serii a câte 5 ordine cu obiecte și fără
obiecte pe care pacientul trebuie să le execute
3. PROBA PIERRE-MARIE – pe masă se pun 3 hârtii de dimensiuni
diferite ( mare, mijlocie, mică ) și i se cere ” dă-mi mie hârtia cea
mai mare, tu ia-o pe cea mică, iar cea mijlocie rămâne pe masă ”

TESTE DE LIMBAJ II
29.09.21
4. Probe fără obiecte – pune mâna pe nas, bate cu piciorul
5. TESTUL TOKEN – dă-mi cercul mic galben
PROBE LEXIE
LEXIE RECEPTIVĂ pe bilețele sunt scrise 5 cuvinte pe care pacientul
le suprapune peste imagini
-Sunt scrise numele a 5 obiecte, iar pacientul mimează acțiunea
-LEXIE EXPRESIVĂ
-1. CITIRE CU VOCE TARE -10 litere, 5 cuvinte ( 4-12 litere ), 2
propoziții ( una din 5 cuvinte și alta din 10 cuvinte ), un text mai
lung
-Pot să apară fie dislexia de analiză ( unii pacienți pot citi fără
probleme cuvinte lungi, dar citesc cu greu litere sau cuvinte scurte ),
fie dislexia de sinteză ( pacientul citește litere izolate, dar nu
reușește să le lege în cuvinte; citește mai ușor cuvintele scurte <
dificultati in citirea diftongilor )
-Afazicii romani au dificultăți la citirea numerelor 11 – 19 – rezultă o
dislexie afazică care afectează zona girusului angular
TESTE DE LIMBAJ III
29.09.21
PROBE GRAFIE
1.SCRIERE COPIATĂ
2.SCRIERE DICTATĂ
3.SCRIERE LA CERERE
4.SCRIEREA NUMERELOR – COPIAT ȘI DICTAT

Copiat servil – desenează literele

Disgrafie literală – dificultăți în scrierea literelor
Disgrafie de sinteză – nu poate reuni literele în cuvânt
Disgrafia de analiză – paragrafiile literale corespund parafaziilor din
vorbire

TESTE DE LIMBAJ IV
29.09.21
CONCLUZII

1. forma clinică a afaziei

2. intervalul dintre debut și începerea intervenției
logopedice
3. topografia procesului lezional
4. alte tulburări neurologice
5. particularități ale vorbirii ( stereotipii, agramatism,
jargonofazii )
6. dacă a mai făcut terapie logopedică
7. nr. de ședințe efectuate
8. tratament farmacologic
29.09.21
IMPORTANT : DEFICITE LA
1. NIVEL EXPRESIV ( verbal oral ) – dificultăți
articulatorii, substituiri de sunete și silabe, abilități
semantice deficitare
(verbal scris ) – dificultăți grafo-
motorii, de copiere a literelor, de scriere a cuvintelor
2. NIVEL RECEPTIV ( verbal-oral )– dificultăți de
procesare a stimulilor auditivi, dificultăți de repetare a
mesajului
(citit ) – dificultăți de
recunoaștere a simbolurilor grafice , dificultăți de
asociere grafem-fonem , de recunoaștere a cuvintelor

29.09.21
EVALUAREA ABILITĂȚILOR LINGVISTICE
- indicator cantitativ : lungimea medie a cuvintelor ( se
înregistrează mostre de limbaj – se calculează nr. de
morfeme sau cuvinte )

PROBA TOKEN – decodarea unor matrice în funcție de

culoare, formă, mărime ( abilități de comprehensiune )

PROBA PIERRE MARIE – i se pun pe masă trei bucăți de

hârtie de dimensiuni diferite

PROBE DE LEXIE - litere, silabe, cuvinte, propoziții,

fraze, texte

PROBE GRAFIE – interesează forma, mărimea,

orientarea
29.09.21
 OBIECTIVELE TERAPIEI LOGOPEDICE

- dezvoltarea abilităților de comunicare

- îmbunătățirea abilităților funcționale și modelarea
comportamentului
- pregătirea membrilor famliei ca agenți facilitatori ai comunicării și
informarea acestora asupra progreselor și prognosticului

PROGRAME

I. DE NATURĂ PSIHOLINGVISTICĂ
- componenta fonetico-fonologică – pronunțare, rostire, scriere *
dictare, copiere, citire
a sunetelor limbii române
- componenta morfologică – identificare substantive și verbe, acord
substantiv-adjectiv / verb

29.09.21
- Componenta lexico-semantică – denumire, familii de
cuvinte, sinonime, antonime
- componenta sintactică – descrierea imaginii,
construire propoziții, de la propoz. simplă la cea
dezvoltată
- componenta pragmatică – jocuri de rol, actul
conversației

II. DE NATURĂ PSIHOSOCIALĂ ȘI PSIHOTERAPEUTICE

depresie, anxietate, tulburări de somn și alimentație
SMALL TALK APHASIA * LINGRAPHICA
III. DE NATURĂ FARMACOLOGICĂ
IV. ARTTERAPIE ȘI MELOTERAPIE
V. TERAPIE OCUPAȚIONALĂ

29.09.21
TEST MMSE testarea funcțiilor
cognitive
1-10 – orientare în timp – se acordă câte 1 punct pentru an, anotimp,
lună, dată, zi
- orientare în spațiu – se acordă 1 punct ptr localizare, oraș,
județ, etaj, țară
11-13 – memorie imediată – se rostesc rar numele a trei obiecte
pacientul trebuie să le repete – se acordă câte 1 punct ptr fiecare
cuvânt corect repetat
14-18 – calcul mental – pacientul trebuie să scadă din 7 în 7 plecând
de la 100 – se oprește după 5 operații –se acordă 1 punct ptr fiecare
operație corectă
19-21 – memorie de scurtă durată – ” vă mai amintiți cele 3 cuvinte
repetate mai devreme ?” se acordă 1 punct ptr. fiecare cuvânt repetat

29.09.21
TEST MMSE 2
22-23 limbaj notați cu câte 1 punct cuvintele : denumire, ceas,
creion
24 – să repete propoziția ” niciun dacă și sau dar ”
25-27 – înțelegerea comenzii – 3 comenzi succesive
28 citire – scrieți cu litere mari ” Închide ochii !” ” pacientul citește și
execută
29 – scriere – scrie o propoziție
30 copiere – 2 pentagoane care se intersectează

Scor total = 30

29.09.21
TERAPIA AFAZIEI
Recuperarea și prognosticul în funcție de
1.Gradul de severitate
2.2. vârsta
3.3. cauza
4.4. lateralitate manuală
5.5. motivația
6.6. factorii biologici

TEHNICI DE LUCRU : imagini, imitarea unor acțiuni , cuvinte scrise

asociate cu imagini , propoziții scurte asociate cu imagini, litere,
cifre, calcule matematice simple, imagini cu subiect comun și acțiuni
diferite ( Copilul aleargă. Copilul merge ), paronime, asociere auz -
labiolectură

29.09.21
RECUPERAREA
1. gimnastica fonoarticulatorie
2. Emiterea sunetelor
3. recunoașterea și citirea literelor
4. Diferențierea fonemelor care au același punct de articulare
5. Silabe și reconstituire cuvinte
6. numerația
7. Să spună numerele pe sărite
8. Scoaterea stereotipiilor
9 . Introducerea verbelor prin realizare, imagine, scriere
10. activități de orientare spațială
11. Completarea cuvintelor cu literele lipsă
12. Fotografii de familie
13. Recuperăm scrisul

29.09.21
RECUPERAREA 2
14.Analiza fonetică a cuvântului
15 cuvinte care rimează
16. Corectarea parafaziilor
17. Refacerea sintagmelor
18. Adăugarea de cuvinte propoziției pe care o spune vizualizand o
imagine ( Fata se spală. Fata se spală pe mâini . Fata se spală pe
mâini cu apă și săpun . )
19. Exersarea gramaticii
20. exerciții dialog

29.09.21
RECUPERAREA CITIRII
Selectarea literei date din mai multe
Asocierea literă – cuvânt ilustrat
Scrierea cu majuscule, tastarea
Dictări de litere
Scriere și citire cuvinte monosilabice, bisilabice, trisilabice
Succesiune
Identificare auditivă a fonemului
Delimitarea cuvântului vizat din propoziție
Cuvinte monosilabice din 3 litere
Cuvinte bisilabice cu structură repetitivă
Redarea gestuală a literelor
Identificare tactilă
Construirea literei din sârmă , plastelină, bețișoare după model și fără
model

29.09.21
RECUPERAREA CITIRII 2
Gramatica – singular/ plural, aricularea substantivelor,sinonime-
antonime verbele la prezent, trecut, viitor, pronumele, adjectivele,
numerale, propozitii simple, complexe, fraze, citire- scriere,
completare litere dintr-un cuvant

29.09.21
INVENTAR DE DEPRESIE BECK
I. TRISTEȚE
0. nu mă simt trist
1. Mă simt trist
2. Sunt trist tot timpul
3. Sunt atât de trist încât nu mai pot suporta

II. PESIMISM
1. Viitorul nu mă descurajează
2. Mă simt descurajat când mă gândesc la viitor
3. Simt că nu am ce aștepta de la viitor
4. Simt că viitorul e fără speranță

29.09.21
III. SENTIMENTUL EȘECULUI
1.Nu am sentimentul eșecului sau al ratării
2.Simt că am avut mai multe insuccese decât majoritatea oamenilor
3.Dacă mă privesc în oglindă văd o grămadă de eșecuri
4.Mă simt complet ratat ca persoană
IV. NEMULȚUMIRE
1.Lucrurile îmi fac aceeași plăcere ca înainte
2.Nu mă mai bucur de lucruri ca înainte
3.Nu mai obțin o satisfacție reală din nimic
4.Sunt nemulțumit și totul mă plictisește

V. VINOVĂȚIE
1.Nu mă simt vinovat de ceva
2.Mă simt vinovat o bună parte a timpului
3.Mă simt vinovat în cea mai mare parte a timpului
4.Mă simt tot timpul vinovat

INVENTAR DEPRESIE 2
29.09.21
Alți itemi
Sentimentul pedepsei,
Neplăcere față de sine, autoacuzare, autoagresiune,
plâns,iritabilitate, izolare,nehotărâre, dificultăți în muncă, tulburări
de somn, fatigabilitate, anorexie, preocupări față de starea fizică,
absența libidoului

Inventar de depresie 3
29.09.21
SCALA RANKIN
0 – niciun simptom
1.Simptome prezente, dar fără handicap semnificativ
2. Handicap ușor, dar poate trăi independent
3. Handicap mediu, are nevoie de ceva ajutor
4. Handicap mediu până la sever – nu poate merge fără ajutor
5. Handicap sever – imobilizat la pat, incontinent

29.09.21
AFAZIA la copil
sfârșitul primei luni de viață marchează încheierea perioadei de pregătire a copilului
pentru comunicare
ETAPELE FORMĂRII FUNCȚIEI COMUNICAȚIONALE :
- comunicarea emoțională – 2/6 luni
- etapa preverbală – 6 luni/15 luni
- etapa comunicării colaborative – 1,5 ani/ 3 ani
Forme ale comunicării în primii șapte ani de viață :
- situativ – personală
- situativ de conlucrare
-nesituativ cognitivă
- nesituativ personală

PARAMETRII FORMELOR DE COMUNICARE

forma situativ personală > cu cine comunică, nevoia de afecțiune, reacții mimico-
expresive
forma situativ de conlucrare – activitate comună cu maturul, imitarea adultului,
acțiuni cu obiectele, pregătirea ptr. însușirea limbajului
forma nesituativ cognitivă – activitate comună cu maturul și independentă, nevoia de
atenție și respect, operații verbale, dezvoltarea gândirii concrete și a imaginației
forma comunicării nesituativ personale – activitate independentă, mijloc de
comunicare : limbajul ; pregătire pentru învățare

29.09.21
descrierea tablourilor afazice –
pag.401
probe de evaluare – pag.414
direcții de abordare psiholingvistică –
pag.432
în TERAPIA TULBURĂRILOR DE
LIMBAJ de CAROLINA BODEA
HAȚEGAN

29.09.21
BIBLIOGRAFIE
Valentina Olărescu –
Asistența logopedică și
psihologică,Chișinău 2012
Valentina Olărescu -
Perspectiva diagnosticului
logopedic, Chișinău 2008
29.09.21
MULȚUMESC !
Cioacă Beti-Ana

29.09.21